Capitolul 1
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 129. Noţiuni
În scopul exercitării administrării fiscale, se definesc următoarele noţiuni:
1) - abrogat.
11) - abrogat.
2) Serviciul Fiscal de Stat – autoritate publică, împuternicită să administreze impozitele, taxele şi alte plăţi în interesul statului.
3) Conducerea Serviciului Fiscal de Stat – director (director adjunct) al Serviciului Fiscal de Stat; şef (şef adjunct) al subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat.
4) Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în Serviciul Fiscal de Stat. Noţiunea "funcţionar fiscal" este identică cu noţiunile "funcţionar public", şi "persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat", prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
5) Reprezentant al contribuabilului (al persoanei) – persoană care acţionează în baza unei procuri, eliberate în conformitate cu legislaţia; avocat învestit cu împuterniciri conform legislaţiei; părinte, înfietor, tutore sau curator în cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; alte persoane care, conform legislaţiei, pot avea calitatea de reprezentant.
51) Martor – persoană cu capacitatea de exerciţiu deplină, care nu este interesată de săvârșirea actelor de executare şi care nu se află cu participanţii la procedura de executare în legături de rudenie până la al patrulea grad sau în relaţii de subordonare şi nu este supus controlului din partea lor.
6) Obligaţie fiscală – obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă.
61) Conformare fiscală voluntară – calculare corectă, raportare şi achitare deplină şi la timp la buget a obligaţiei fiscale de către contribuabil în mod benevol.
7) Perioadă fiscală – timp, stabilit conform legislaţiei fiscale, pentru care se execută obligaţia fiscală.
8) Termen de stingere a obligaţiei fiscale – perioadă, stabilită conform legislaţiei fiscale, în care trebuie să fie executată obligaţia fiscală, incluzând şi ultima sa zi în orele de program ale Serviciului Fiscal de Stat. Dacă ultima zi a perioadei este una de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după ziua de odihnă. În cazul prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră ziua deplină. În mod analogic se determină şi termenele de executare a altor acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală.
9) Dare de seamă fiscală – orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale.
91) Dare de seamă fiscală unificată – declaraţie, prezentată sau care trebuie să fie prezentată Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor de către întreprinzătorul individual, gospodăria ţărănească (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi, pe parcursul perioadei fiscale, nu depășește 5 unități şi care nu sunt înregistraţi ca plătitori de T.V.A.
10) Documente de evidenţă – documente privitoare la operaţiuni, la efectuarea plăţilor aferente acestor operaţiuni, inclusiv documente confirmative, orice alte documente prevăzute, conform actelor normative, pentru activitatea contribuabilului. În categoria documentelor de evidenţă intră documentele de contabilitate (prevăzute în legislaţia privind contabilitatea), situaţiile financiare, informaţiile, registrele contabile, titlurile de creanţă, datele contabile (sub orice formă, inclusiv computerizată) etc.
11) Control fiscal – verificare a corectitudinii cu care contribuabilul execută obligaţia fiscală şi alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi alte acte normative, inclusiv verificare a altor persoane sub aspectul legăturii lor cu activitatea contribuabilului prin metode, forme şi operaţiuni prevăzute de prezentul cod.
111) Vizită fiscală – instrument de administrare fiscală cu scop de asigurare a conformării voluntare prin acordarea consultaţiilor, analiza activităţii, acumularea unor date despre activitatea contribuabilului.
12) Încălcare a legislației – acţiune sau inacţiune, exprimată prin neîndeplinire sau îndeplinire neadecvată a prevederilor legislaţiei fiscale, prin încălcare a drepturilor şi intereselor legitime ale participanţilor la raporturile fiscale.
13) Restanţă – sumă pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întârziere (penalităţii) şi/sau amenzii. Obligaţia fiscală care reprezintă obiectul concilierii al contractului încheiat conform art.180 devine restanţă după expirarea termenului modificat în conformitate cu contractul respectiv. Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul:
a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației;
b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului, emisă pentru asigurarea încasării restanţelor;
c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional ale contribuabililor;
d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
e) asigurării executării art.131 alin.(7) din prezentul cod;
f) luării în evidență fiscală a conturilor bancare și/sau a conturilor de plăți în condițiile prevăzute la art. 167;
g) - abrogată.
Obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială conform art.206 din prezentul cod nu se consideră restanţe pe perioada aflării la evidenţa fiscală specială, cu excepţia obligaţiilor fiscale aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului.
14) Executare silită a obligaţiei fiscale – acţiuni întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat pentru perceperea forţată a restanţei.
15) Bunuri – totalitate de valori materiale şi de active imateriale, inclusiv de bani şi de valori mobiliare, care se află în proprietatea persoanei, indiferent de faptul în a cărei folosinţă efectivă este, precum şi de alte drepturi patrimoniale.
16) Sechestrare a bunurilor – acţiuni întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat pentru indisponibilizarea bunurilor persoanei.
17) Cont bancar și/sau cont de plăți – cont deschis în una din băncile (sucursala acesteia) din Republica Moldova sau din străinătate, în una din societățile de plată autorizate de Banca Națională a Moldovei participante la Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare, cont deschis în sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, precum și cont deschis la societățile emitente de monedă electronică și/sau la furnizorii de servicii poștale.
18) Sumă plătită în plus – sumă plătită ca impozit, taxă, majorare de întârziere (penalitate) şi/sau amendă prin vărsare sau încasare, inclusiv prin executare silită, în cuantum mai mare decât cel prevăzut în conformitate cu legislaţia fiscală.
181) Diminuare a impozitelor, taxelor şi/sau altor plăţi – totalitate a acţiunilor sau inacţiunilor în rezultatul cărora contribuabilul declară sumele impozitelor, taxelor şi/sau altor plăţi în cuantum mai mic decât cel prevăzut de legislaţie.
19) Secret fiscal – orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale.
20) Conducere a organelor vamale – directorul general al Serviciului Vamal (vicedirectorii acestuia), şefii birourilor vamale (şefii adjuncţi ai acestora).
21) Sigiliu – produs electronic sau obiect alcătuit dintr-o placă de cauciuc, metal, lemn, hârtie sau alte materiale, fixată pe un suport, având gravată o emblemă, o inscripţie sau un alt semn distinctiv oficial, ca dovadă a autenticităţii.
22) Sigilare – aplicarea sigiliului pe uşile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondenţă, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.
Articolul 1291. Expedierea şi înmânarea actelor Serviciului Fiscal de Stat
(1) Actele Serviciului Fiscal de Stat se trimit destinatarului prin poştă cu scrisoare recomandată şi cu aviz de primire sau prin orice alt mijloc care să asigure confirmarea primirii lor (telegramă, fax, e-mail etc.) ori se înmânează personal destinatarului sau altor persoane indicate la alin.(2) de către Serviciul Fiscal de Stat.
(2) În cazul absenţei destinatarului persoană fizică, documentele menţionate la alin.(1) se înmânează unui membru adult al familiei lui, rudelor, afinilor acestuia sau unei persoane care locuieşte cu destinatarul, pentru a fi transmise acestuia. Persoana care a primit documentele este responsabilă de transmiterea sau de comunicarea lor neîntârziată destinatarului şi răspunde pentru prejudiciile cauzate prin necomunicarea sau prin comunicarea tardivă a actelor. Documentul se consideră înmânat destinatarului la data indicată în avizul de primire.
(3) În cazul persoanei juridice, documentele se expediază pe adresa ei juridică, cu excepția situațiilor de comunicare prevăzute la art. 131 alin. (11), şi se consideră recepţionate la data intrării lor în sediu sau la data înmânării lor unui angajat din administraţia, din oficiul sau din secretariatul destinatarului, pentru a fi transmise acestuia.
(4) În cazul în care înmânarea actului Serviciului Fiscal de Stat către persoanele indicate la alin.(2) şi (3) nu a fost posibilă, actul va fi comunicat prin publicitate.
(41) Comunicarea prin publicitate se efectuează prin afişarea concomitentă, la sediul organului fiscal emitent şi pe pagina web a Serviciului Fiscal de Stat, a anunţului în care se menţionează că a fost emis actul Serviciului Fiscal de Stat pe numele destinatarului.
(42) Actul Serviciului Fiscal de Stat menţionat la alin.(4) şi (41) se consideră comunicat după expirarea a 15 zile de la data afişării anunţului.
(5) Destinatarul şi persoana care a primit documentele pentru a le transmite semnează şi restituie avizul de primire.
(6) Refuzul de a primi actele Serviciului Fiscal de Stat nu împiedică efectuarea de către Serviciul Fiscal de Stat a acţiunilor ulterioare ce se impun conform cadrului legal.
Articolul 130. Raporturile reglementate
Prezentul titlu reglementează raporturile care apar în cadrul administrării fiscale.
Articolul 131. Organele cu atribuţii de administrare fiscală
(1) Organe care exercită atribuţii de administrare fiscală sunt: Serviciul Fiscal de Stat, organele vamale, serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor şi alte organe abilitate, conform legislaţiei.
(2) Organele cu atribuţii de administrare fiscală, în procesul exercitării atribuţiilor respective, conlucrează între ele şi colaborează cu alte autorităţi publice.
(3) Organele cu atribuţii de administrare fiscală, în cazul efectuării unor acţiuni în baza înţelegerilor reciproce, se informează despre măsurile întreprinse şi despre rezultatele lor, fac schimb de informaţii în scopul exercitării atribuţiilor.
(4) Organele cu atribuţii de administrare fiscală au dreptul să colaboreze cu organele competente din alte ţări şi să fie membre ale organizaţiilor internaţionale de specialitate. Modul de colaborare şi de activitate este stabilit în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(5) Organele cu atribuţii de administrare fiscală sunt în drept să prezinte informaţiile de care dispun referitor la un contribuabil concret:
a) funcţionarilor fiscali şi persoanelor cu funcţie de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală, în scopul îndeplinirii de către ei a atribuţiilor de serviciu;
b) autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor;
c) instanţelor de judecată, în scopul examinării cazurilor ce ţin de competenţa acestora;
d) organelor de drept – informaţia necesară în cadrul urmăririi penale şi/sau privind încălcările legislației;
e) Comisiei Electorale Centrale şi Curţii de Conturi, în scopul îndeplinirii funcţiilor acesteia;
f) organelor fiscale ale altor ţări, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
g) executorilor judecătoreşti, pentru executarea documentelor executorii;
h) coordonatorilor oficiilor teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat, pentru verificarea veniturilor solicitanţilor de asistenţă juridică garantată de stat;
i) organelor abilitate cu funcţii în domeniul migraţiei – informaţia despre obiectele impozabile ale imigranţilor, în scopul îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor;
j) organelor cu atribuţii de aprobare a preţurilor şi tarifelor, în scopul îndeplinirii de către acestea a atribuţiilor;
k) contribuabilului și/sau asociatului/acționarului acestuia – informația cu caracter personal despre acesta privind obligațiile fiscale și alte plăți la bugetul public național, a căror evidență este ținută de Serviciul Fiscal de Stat, precum și actele administrative emise de Serviciul Fiscal de Stat în privința acestuia în rezultatul controalelor fiscale;
l) mijloacelor de informare în masă – informaţia despre sumele de plăţi achitate la bugetul public naţional şi/sau încălcările legislației dacă acest fapt nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept şi judiciare;
m) administratorilor autorizaţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei insolvabilităţii şi administratorilor autorizaţi;
n) fondatorilor şi/sau acţionarilor întreprinderii – informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor (eliberarea certificatelor privind lipsa sau existenţa restanţelor), precum și actele administrative emise de Serviciul Fiscal de Stat în privința acestuia în rezultatul controalelor fiscale;
o) biroului istoriilor de credit – informaţia referitoare la veniturile obţinute din sursele de venit de către un contribuabil concret, în scopul evaluării contribuabilului la faza precontractuală şi al monitorizării angajamentelor de plată, în baza unui acord stabilit între părţi;
p) Consiliului Concurenţei, în scopul examinării cazurilor din domeniul concurenţei, al ajutorului de stat şi al publicităţii.
(51) Organele cu atribuţii de administrare fiscală prezintă Ministerului Finanţelor informaţiile necesare îndeplinirii de către acesta a atribuţiilor sale, inclusiv în scopul elaborării/reformulării politicii fiscale.
(52) Serviciul Fiscal de Stat acordă biroului istoriilor de credit acces la informaţia referitoare la veniturile obţinute din sursele de venit de către un contribuabil concret într-o anumită perioadă fiscală, în scopul monitorizării angajamentelor de plată, în baza unui acord stabilit între părţi.
(53) Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al unităților de drept. Documentele electronice descărcate de pe portalul guvernamental al cetățeanului și de pe portalul guvernamental al unităților de drept sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.
(6) Persoanele şi autorităţile publice indicate la alin.(5) poartă răspundere, conform legislaţiei în vigoare, pentru neasigurarea confidenţialităţii şi securităţii informaţiei primite, precum şi pentru utilizarea ei în alte scopuri decât cele stabilite.
(7) Serviciul Fiscal de Stat plasează pe pagina sa oficială date despre contribuabilii care au admis restanţe faţă de buget.
(8) Schimbul de date automatizat între organele cu atribuţii de administrare fiscală şi autorităţile publice indicate la alin.(5) se realizează prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern.
(9) Serviciul Fiscal de Stat furnizează gratuit oricăror autorităţi/instituţii bugetare şi contribuabilului informaţia în limitele prevăzute de prezentul cod, în formatul disponibil Serviciului Fiscal de Stat. Informația se furnizează, în mod prioritar, prin mijloace electronice de comunicare în măsura în care aceste mijloace sunt disponibile solicitantului de informație.
(10) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să furnizeze doar informaţia primită de la contribuabil. În cazul în care informaţia a fost furnizată Serviciului Fiscal de Stat de alte instituţii sau persoane juridice care au colectat-o, Serviciul Fiscal de Stat nu este obligat să o furnizeze, aceasta urmând să fie prezentată doar de furnizorul primar al informaţiei.
(11) Comunicarea Serviciului Fiscal de Stat cu persoanele menţionate la art.187 alin.(21), inclusiv aducerea la cunoştinţă a actelor administrative, a citaţiilor, a altor acte sau răspunsuri la adresări, se face prin intermediul cutiei poştale din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul Serviciului Fiscal de Stat. Documentele menţionate se consideră recepţionate din momentul intrării în cutia poştală din cabinetul electronic personal al contribuabilului de pe portalul Serviciului Fiscal de Stat.
Capitolul 2
SERVICIUL FISCAL DE STAT
Articolul 132. Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat
Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal.
Articolul 1321. Principiile generale de organizare a Serviciului Fiscal de Stat
(1) Serviciul Fiscal de Stat este autoritatea administrativă care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al acestui minister, constituită pentru prestarea serviciilor publice administrative contribuabililor, pentru supravegherea, controlul în domeniul fiscal, constatarea şi efectuarea urmăririi penale a infracţiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi pentru efectuarea activităţii speciale de investigaţii în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii.
(2) Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a Serviciului Fiscal de Stat prin acordarea asistenţei metodologice în activitatea acestuia şi prin exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(4).
(3) În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Fiscal de Stat dispune de autonomie administrativă şi decizională, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Nicio autoritate naţională sau internaţională nu admite ingerinţe în activitatea Serviciului Fiscal de Stat.
(4) Ministerul Finanţelor are următoarele atribuţii:
a) aprobă structura Serviciului Fiscal de Stat;
b) stabileşte obiectivele Serviciului Fiscal de Stat şi indicatorii de performanţă;
c) evaluează performanţa directorului şi a directorilor adjuncţi;
d) aprobă bugetul Serviciului Fiscal de Stat;
e) solicită informaţia relevantă privind monitorizarea administrării fiscale, inclusiv rapoarte privind impozitarea şi administrarea fiscală, rapoarte trimestriale şi anuale privind suma obligaţiilor fiscale luate în evidenţă specială;
f) exercită alte acţiuni prevăzute de prezentul cod.
(5) În cazul recepţionării unor semnale de încălcare a legislaţiei fiscale de către angajaţii Serviciului Fiscal de Stat, Ministerul Finanţelor informează conducerea Serviciului Fiscal de Stat despre aceasta. Conducerea Serviciului Fiscal de Stat ia măsuri faţă de situaţia semnalată, fapt despre care informează Ministerul Finanţelor şi persoana (entitatea) care a înştiinţat despre încălcare.
(6) În cazul în care conducerea Serviciului Fiscal de Stat nu ia măsuri faţă de situaţia creată conform alin.(5), Ministerul Finanţelor examinează acţiunile/ inacţiunile conducerii Serviciului Fiscal de Stat prin prisma răspunderii disciplinare prevăzute în Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
(7) Serviciul Fiscal de Stat este persoană juridică de drept public şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova.
(8) Subdiviziunile Serviciului Fiscal de Stat fără statut de persoană juridică utilizează ştampile cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova.
(9) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să dispună de simboluri corporative – stemă, drapel, insignă de apartenenţă, embleme vizuale sau auditive cu caracter de identificare a persoanei juridice – aprobate de Guvern, în baza deciziei Comisiei Naţionale de Heraldică.
(10) Modificarea denumirii Serviciului Fiscal de Stat nu se consideră reorganizare a acestuia.
Articolul 1322. Structura Serviciului Fiscal de Stat
(1) Sistemul administrativ al Serviciului Fiscal de Stat se determină în raport cu importanţa majoră, volumul, complexitatea şi specificul funcţiilor pe care le realizează.
(2) Structura Serviciului Fiscal de Stat se aprobă de către Ministerul Finanţelor.
(3) Efectivul-limită pentru Serviciul Fiscal de Stat se aprobă de către Guvern.
(4) Raza de activitate şi atribuţiile subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat se aprobă prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(5) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderea individuală a personalului din Serviciul Fiscal de Stat se stabilesc prin fişa postului sau contractul individual de muncă, în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare a subdiviziunilor.
(6) Pe lângă Serviciul Fiscal de Stat activează un consiliu consultativ, format din angajaţii Serviciului Fiscal de Stat, specialişti calificaţi şi savanţi din domeniul fiscal, financiar-economic şi juridic. Funcţionarea consiliului consultativ se stabileşte printr-un regulament aprobat de către directorul Serviciului Fiscal de Stat. Sarcina de bază a consiliului consultativ constă în soluţionarea chestiunilor de ordin metodologic şi a disensiunilor apărute în aplicarea legislaţiei fiscale, prin aplicarea prevederilor stipulate la art.11 alin.(1).
(61) În cadrul Serviciului Fiscal de Stat este instituit Colegiul Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu Legea nr.98/2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.
(7) În scopul consultării acţiunilor privind conformarea contribuabililor şi al monitorizării procesului de conformare, pe lângă Serviciul Fiscal de Stat activează un consiliu de conformare, format din reprezentanţi ai Serviciului Fiscal de Stat, ai societăţii civile şi ai contribuabililor. Funcţionarea consiliului de conformare se stabileşte printr-un regulament aprobat de către directorul Serviciului Fiscal de Stat.
(8) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat pot fi înfiinţate consilii, comisii, grupuri de lucru sau echipe de proiect pentru realizarea unor activităţi în domeniile de competenţă ale Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 1323. Conducerea Serviciului Fiscal de Stat
(1) Serviciul Fiscal de Stat este condus de un director, care este asistat de 4 directori adjuncţi.
(2) - abrogat.
(3) Directorul Serviciului Fiscal de Stat este persoană cu funcție de demnitate publică, fiind numit și eliberat din funcție de către Guvern, la propunerea ministrului finanțelor.
(4) Directorul Serviciului Fiscal de Stat poate fi eliberat din funcție de către Guvern în cazurile prevăzute la art. 22 și art. 23 alin. (3) din Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
(41) - abrogat.
(5) Candidat la funcţia de director al Serviciului Fiscal de Stat poate fi persoana care corespunde cerințelor stabilite în Legea nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
(6) Nu poate fi numit în funcţia de director al Serviciului Fiscal de Stat persoana care are antecedente penale pentru infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave săvârșite cu intenţie, precum şi persoana care are antecedente penale pentru săvârșirea infracţiunilor contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică, chiar dacă au fost stinse antecedentele penale ori persoana a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere.
(7) - abrogat.
(8) Numirea în funcţie, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale directorilor adjuncţi ai Serviciului Fiscal de Stat se efectuează de către ministrul finanţelor în condiţiile legii, la propunerea directorului.
(9) Directorul raportează Prim-ministrului și ministrului finanțelor despre activitatea Serviciului Fiscal de Stat.
(10) În exercitarea atribuţiilor sale, directorul Serviciului Fiscal de Stat emite ordine, indicaţii, dispoziţii în condiţiile legii.
(11) Atribuţiile, responsabilităţile şi limitele de acţiune ale directorilor adjuncţi se stabilesc prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(12) Directorul reprezintă Serviciul Fiscal de Stat în relaţia cu terţii sau acordă împuterniciri altor angajaţi ai Serviciului de a reprezenta Serviciul Fiscal de Stat.
(13) Directorul Serviciului Fiscal de Stat:
a) asigură executarea actelor legislative, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a ordonanţelor, hotărârilor şi dispoziţiilor Guvernului;
b) asigură realizarea sarcinilor şi funcţiilor ce revin Serviciului Fiscal de Stat;
c) asigură coordonarea şi supravegherea activităţii Serviciului Fiscal de Stat;
d) organizează sistemul de control intern managerial, precum şi funcţia de audit intern;
e) aprobă repartizarea alocaţiilor bugetare conform clasificaţiei bugetare;
f) asumă angajamente bugetare şi efectuează cheltuieli în scopurile şi limitele alocaţiilor bugetare;
g) asigură gestionarea alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public în corespundere cu principiile bunei guvernări;
h) aprobă statele de personal şi schema de încadrare ale Serviciului Fiscal de Stat în limitele efectivului-limită aprobat de către Guvern;
i) angajează, eliberează funcționarii publici de conducere din subordine, evaluează performanța profesională a acestora, aplică sancțiuni disciplinare, stimulează și soluționează problemele ce țin de mișcarea de personal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat;
j) soluţionează problemele activităţii operative, organizatorice, economico-financiare şi asigurării materiale şi sociale;
k) semnează actele normative în limitele competenţei Serviciului Fiscal de Stat.
(14) Prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat, unele atribuţii pot fi delegate conducerii subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat. Limitele şi condiţiile delegării se precizează prin actul de delegare.
(15) Directorul Serviciului Fiscal de Stat este independent în exercitarea mandatului. Pe durata mandatului, acesta îşi sistează orice activitate politică, inclusiv în cadrul partidelor politice sau al altor organizaţii social-politice.
(16) În cazul absenţei directorului Serviciului Fiscal de Stat, atribuţiile acestuia sunt exercitate de unul dintre directorii adjuncţi.
(17) Actele oficiale ale Serviciului Fiscal de Stat sunt semnate olograf sau, în conformitate cu legislaţia, prin aplicarea semnăturii electronice de către directorul Serviciului Fiscal de Stat sau de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, abilitate cu acest drept prin ordin al directorului.
Articolul 1324. Funcţiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat
Serviciul Fiscal de Stat îndeplineşte următoarele funcţii:
1) elaborarea strategiilor şi organizarea sistemului de management în domeniul administrării fiscale;
2) administrarea, conform legii, a impozitelor, taxelor şi altor venituri la bugetul public naţional date în competenţa sa, inclusiv expunerea poziţiei oficiale a Serviciului Fiscal de Stat referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale;
3) acordarea de servicii pentru contribuabili;
4) prevenirea şi combaterea încălcărilor legislației, inclusiv a evaziunii fiscale;
5) controlul fiscal;
6) constatarea contravenţiilor;
7) constatarea infracțiunilor atribuite în competența sa confom Codului de procedură penală nr. 122/2003;
[Art.1324 pct.7) în redacția LP111 din 11.06.26, MO273-276/24.06.26 art.265; în vigoare 24.06.26]
71) efectuarea urmăririi penale în privința infracțiunilor atribuite în competența sa conform Codului de procedură penală nr. 122/2003;
[Art.1324 pct.71) în redacția LP111 din 11.06.26, MO273-276/24.06.26 art.265; în vigoare 24.06.26]
72) efectuarea activităţii speciale de investigaţii aferente infracţiunilor date în competenţa sa conform Codului de procedură penală;
8) executarea silită a restanţelor şi altor plăţi neachitate în termen la bugetul public naţional;
9) examinarea contestaţiilor;
10) emiterea actelor normative care reglementează aplicarea legislaţiei fiscale în limitele competenţei acordate prin actele legislative;
11) coordonarea, îndrumarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în domeniul de activitate, precum şi funcţionarea subdiviziunilor sale;
12) managementul resurselor umane, financiare şi materiale, susţinerea activităţilor specifice prin intermediul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, reprezentarea juridică, auditul intern, precum şi comunicarea internă şi externă;
13) cooperarea internaţională în domeniul administrării fiscale.
Articolul 133. Atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat
(1) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat are următoarele atribuţii generale:
1) contribuie la implementarea, în domeniul său de activitate, a programului de guvernare şi a altor politici publice prin elaborarea şi aplicarea de strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, generale sau sectoriale;
2) urmăreşte organizarea unui management eficient şi coerent al administrării fiscale;
3) îndrumează activitatea serviciilor de colectare a impozitelor şi taxelor locale și verifică exercitarea funcției de administrare fiscală;
4) implementează modelul de management al riscurilor interne şi externe ale instituţiei;
5) asigură managementul resurselor umane al instituţiei;
6) întocmeşte avize cu privire la proiectele de acte normative elaborate de către alte autorităţi publice, care cuprind măsuri referitoare la domeniul său de activitate;
7) participă la elaborarea modificărilor şi completărilor legislaţiei fiscale, la elaborarea proiectelor de norme metodologice şi a altor acte normative care conţin prevederi referitoare la administrarea fiscală;
8) elaborează proiecte de acte cu caracter normativ şi procedurile de aplicare a prevederilor referitoare la administrarea veniturilor bugetului public naţional date în competenţa sa, inclusiv exprimă poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat. Poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat se aprobă prin ordin al conducerii Serviciului Fiscal de Stat şi se publică pe pagina web oficială a Serviciului Fiscal de Stat;
9) iniţiază măsuri pentru dezvoltarea şi desfăşurarea în condiţii bune a relaţiilor internaţionale în domeniul său de activitate;
10) colaborează cu autorităţile şi instituţiile publice sau orice alte entităţi cu atribuţii în aplicarea legii ori interesate de realizarea prevederilor legislaţiei fiscale în partea ce ţine de administrarea fiscală;
11) gestionează informaţiile cu privire la colectarea veniturilor administrate;
12) examinează contestaţiile (cererile prealabile) formulate împotriva actelor emise în exercitarea atribuţiilor;
13) elaborează proceduri şi norme metodologice în domeniul său de activitate pentru structurile proprii şi pentru contribuabili;
14) elaborează studii, analize şi sondaje privind organizarea activităţii proprii;
15) culege, verifică, prelucrează şi arhivează date şi informaţii fiscale necesare pentru desfăşurarea activităţii sale, de asemenea constituie baze proprii de date relevante şi gestionează colaborarea cu autorităţile naţionale competente privind informaţiile deţinute, în condiţiile legii;
16) emite şi implementează politici şi planuri de acţiuni privind asigurarea securităţii informaţiei;
17) administrează şi dezvoltă sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat;
18) reprezintă statul în instanţele de judecată şi în organele de urmărire penală ca subiect de drepturi şi obligaţii privind raporturile juridice fiscale, precum şi orice alte raporturi juridice rezultate din activitatea Serviciului Fiscal de Stat;
19) organizează programe de perfecţionare profesională a personalului din cadrul Serviciului Fiscal de Stat la nivel central şi la nivelul structurilor subordonate;
20) organizează şi asigură gestionarea patrimoniului, inclusiv alocarea, mişcarea, evidenţa şi controlul asupra lui;
201) efectuează controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în cadrul procesului de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă;
202) efectuează controlul asupra respectării legislației privind efectuarea decontărilor în numerar;
21) emite şi prezintă, în modul stabilit, propuneri de buget fundamentate pe programe;
22) iniţiază şi derulează, în conformitate cu Legea privind achiziţiile publice, achiziţii de bunuri, lucrări şi servicii pentru activităţile proprii;
23) asigură cooperarea administrativă, inclusiv schimbul de informaţii, cu alte instituţii din ţară şi cu administraţii fiscale din alte state sau organizaţii internaţionale cu privire la obiectul său de activitate;
24) asigură aplicarea prevederilor cu caracter fiscal ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
25) încheie acorduri la nivel departamental şi convenţii cu administraţii fiscale din alte state, cu organizaţii internaţionale sau cu alte entităţi în domeniul său de activitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare;
26) acordă sau primeşte asistenţă tehnică în domeniul său de activitate şi derulează proiecte şi activităţi de cooperare cu administraţii fiscale din alte state, cu organizaţii internaţionale sau cu alte entităţi;
27) participă, prin reprezentanţi, la evenimente organizate de către administraţii fiscale din alte state, de către organizaţii internaţionale sau alte entităţi ori în colaborare cu acestea în domeniul său de activitate;
28) participă la elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu şi a proiectelor legilor bugetare anuale prin prezentarea propunerilor la obiectivele politicii de administrare fiscală şi a estimărilor pe termen mediu privind veniturile administrate;
29) negociază și încheie acorduri de preț în avans unilaterale, bilaterale/multilaterale.
(2) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat are următoarele atribuţii în domeniul administrării fiscale:
1) gestionează Registrul fiscal de stat şi dosarul contribuabilului, de asemenea efectuează înregistrarea unor categorii de contribuabili;
2) organizează şi administrează evidenţa impozitelor, taxelor şi a altor venituri la bugetul public naţional date în competenţa sa;
3) elaborează şi aplică procedurile privind evidenţa analitică pe contribuabili şi stingerea obligaţiilor fiscale prin conformare voluntară;
4) emite acte cu caracter normativ privind aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale în cazurile prevăzute de lege şi expune poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat privind aplicarea legislaţiei fiscale;
5) emite soluţii fiscale individuale anticipate la cererea persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător;
6) asigură aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a reglementărilor privind impozitele, taxele şi alte venituri la bugetul public naţional date în competenţa sa;
7) aplică, de sine stătător sau prin entităţile abilitate, modalităţile de executare silită şi măsurile de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale şi a altor plăţi la bugetul public naţional potrivit legii;
8) defineşte, dezvoltă, implementează, furnizează şi operează servicii specifice pentru contribuabili, de asemenea eliberează acte permisive persoanelor fizice şi juridice;
9) promovează conformarea fiscală voluntară, inclusiv prin modernizarea şi furnizarea serviciilor menite să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
10) emite decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației stabilite în urma aplicării metodelor şi surselor indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale;
11) gestionează riscurile de neconformare fiscală şi selectează contribuabilii cu risc sporit de neconformare fiscală;
12) examinează contestaţii şi emite decizii în rezultatul examinării acestora;
13) efectuează vizite fiscale şi instituie posturi fiscale;
14) efectuează controlul fiscal, examinează cazurile de încălcare a legislației, aplică sancţiuni fiscale şi emite acte administrative în scopul aplicării prezentului cod;
141) efectuează controlul asupra calculării corecte şi a virării în termen a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi aplică sancţiuni pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la calcularea acestora;
142) efectuează alte tipuri de controale decât cele expuse la pct.14) şi 141), stabilite în sarcina Serviciului Fiscal de Stat prin acte normative speciale;
15) organizează activitatea de valorificare a bunurilor sechestrate în cadrul procedurii de executare silită a obligaţiei fiscale, potrivit legii;
16) introduce şi promovează metode de înregistrare fiscală, declarare şi plată a impozitelor, taxelor şi altor venituri la buget, bazate pe utilizarea tehnologiei informaţiei;
17) este în drept să modifice termenul de stingere a obligaţiei fiscale prin încheierea cu contribuabilii restanţieri a contractelor de eşalonare/amânare a stingerii obligaţiei fiscale, conform legislaţiei;
18) deţine, administrează, analizează şi evaluează informaţii, de asemenea acţionează, în condiţiile legii, pentru obţinerea de informaţii relevante pentru Serviciul Fiscal de Stat din diverse surse;
19) stabileşte şi aplică metodologia de distribuire şi stingere a obligaţiei fiscale şi/sau de restituire a sumelor achitate în plus;
20) aplică mecanismul legal al insolvabilităţii faţă de contribuabilii care au ajuns în incapacitate de plată;
201) - abrogat;
21) administrează procesul de utilizare a echipamentelor de casă şi de control;
22) efectuează restituirea sumelor plătite în plus şi a celor a căror restituire este prevăzută de legislaţie;
23) elaborează modelul şi conţinutul formularelor utilizate pentru administrarea fiscală, precum şi instrucţiunile de completare a acestora;
24) asigură, conform legislaţiei, tipărirea formularelor utilizate în domeniul său de activitate, precum şi tipărirea centralizată şi eliberarea seriei şi diapazonului de numere pentru formularele tipizate de documente primare cu regim special;
25) organizează asigurarea gratuită a contribuabililor cu formulare tipizate de dări de seamă fiscale, iar contra plată – cu formulare tipizate de documente primare cu regim special pe suport de hârtie, conform listei stabilite de către Guvern;
26) popularizează legislaţia fiscală şi prezintă, la solicitarea contribuabililor sau altor persoane, poziţia oficială a Serviciului Fiscal de Stat referitoare la aplicarea normelor fiscale, conform legislaţiei;
27) asigură aplicarea unitară, corectă şi nediscriminatorie a reglementărilor privind impozitele, taxele şi alte venituri la bugetul public naţional date în competenţa sa, în vederea aplicării unui tratament echitabil tuturor contribuabililor;
28) elaborează norme metodologice şi proceduri de efectuare şi suspendare a controalelor fiscale;
29) asigură aplicarea legislaţiei fiscale în domeniul impozitelor, taxelor şi altor venituri la bugetul public naţional date în competenţa sa;
30) furnizează Ministerului Finanţelor şi autorităţilor administraţiei publice locale informaţiile necesare fundamentării bugetelor respective;
31) sigilează echipamentele de casă şi de control ale contribuabililor, ţine evidenţa lor, efectuează controale privind utilizarea echipamentelor de casă şi de control şi a terminalelor POS la decontările în numerar şi privind asigurarea păstrării benzilor de control emise de acestea;
32) efectuează verificarea softurilor instalate în echipamentele de casă şi de control ridicate de la contribuabili, a sistemelor informaţionale de ţinere a evidenţei fiscale şi contabile;
321) efectuează înregistrarea în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control/imprimantele fiscale;
33) organizează şi efectuează, după caz, executarea silită a obligaţiilor fiscale, de asemenea verifică corectitudinea acţiunilor şi procedurii de alăturare şi raportare, prevăzute la art.197 alin.(31) şi la art.229 alin.(22), realizate de către executorul judecătoresc;
34) organizează campanii promoţionale, inclusiv prin concursuri, extrageri şi loterii, cu stimularea din surse bugetare a contribuabililor care, direct sau indirect, au participat la îmbunătăţirea procesului de administrare fiscală, la majorarea încasărilor la bugetul public naţional şi/sau au utilizat modalităţi de achitare ce contribuie la majorarea nivelului de transparenţă a activităţii economice. Organizarea acestora se efectuează în modul stabilit de Guvern;
35) stabileşte criteriile de selectare a contribuabililor mari şi aprobă lista acestora;
36) confirmă contribuabililor rezidenţa fiscală în scopul beneficierii de prevederile convenţiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între Republica Moldova şi alte state în modul stabilit de legislaţie;
37) gestionează şi actualizează Registrul conturilor de plăți și bancare, al casetelor de siguranță ale persoanelor fizice și juridice și informația cu privire la beneficiarul efectiv al acestora;
38) gestionează și actualizează Registrul fiduciilor și informațiile cu privire la beneficiarul efectiv al acestora.
(3) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat are următoarele atribuţii în domeniul prevenirii şi constatării contravenţiilor:
1) elaborează şi întreprinde măsuri de prevenire şi constatare a contravenţiilor date în competenţa sa, conform legislaţiei;
2) asigură reacţionarea promptă la sesizările şi comunicările despre contravenţii, conform competenţei sale de examinare;
3) constată cauzele şi condiţiile ce pot genera sau contribui la săvârșirea contravenţiilor date în competenţa Serviciului Fiscal de Stat, cu sesizarea, în condiţiile legii, a organului competent sau a persoanei cu funcţie de răspundere cu privire la necesitatea de întreprindere a măsurilor de înlăturare a acestor cauze şi condiţii;
4) constată şi sancţionează faptele ce constituie contravenţii potrivit reglementărilor în vigoare şi reţine, în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul contravenţiei.
(4) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat are următoarele atribuţii în domeniul constatării infracţiunilor:
1) reţine făptuitorul;
2) ridică corpurile delicte;
3) solicită informaţiile şi documentele necesare pentru constatarea infracţiunilor;
4) citează persoane şi obţine de la ele declaraţii;
5) procedează la evaluarea pagubei;
6) efectuează orice alte acţiuni care nu suferă amânare, cu întocmirea proceselor-verbale în care se consemnează acţiunile efectuate şi circumstanţele elucidate în vederea constatării infracţiunilor, în limitele normelor de procedură penală;
7) cooperează cu instituţiile cu atribuţii similare din alte state, în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte sau pe bază de reciprocitate, precum şi cu organismele internaţionale, în scopul constatării infracţiunilor în limitele competenţei sale;
8) verifică legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe durata transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi aplică sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor;
9) constituie şi utilizează baze de date necesare pentru constatarea infracţiunilor economico-financiare şi altor fapte ilicite în domeniul fiscal;
10) primeşte şi înregistrează declaraţii, comunicări şi alte informaţii privind infracţiunile şi le verifică conform legislaţiei;
11) solicită, în condiţiile legii, date sau, după caz, documente de la orice entitate privată şi/sau publică în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârșirea unor fapte care contravin legislaţiei;
12) stabileşte identitatea administratorilor unităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în săvârșirea infracţiunilor constatate, şi solicită acestora explicaţii scrise, după caz;
13) ridică documente, echipamente de casă şi de control, precum şi sisteme informaţionale/computerizate de evidenţă, în condiţiile prezentului cod şi ale Codului de procedură penală, solicită copii certificate de pe documentele originale, prelevează probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene, solicită efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării acţiunilor de administrare fiscală;
14) participă, cu personal propriu sau în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de constatare a activităţilor ilicite care generează fenomene de evitare a plăţilor către bugetul public naţional.
(5) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat efectuează urmărirea penală în conformitate cu normele stabilite de Codul de procedură penală.
(6) În realizarea funcţiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat efectuează activităţi speciale de investigaţii aferente infracţiunilor date în competenţa sa, conform Codului de procedură penală, în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii.
Articolul 134. Drepturile Serviciului Fiscal de Stat şi ale funcţionarilor fiscali
(1) Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au următoarele drepturi:
1) să efectueze controale asupra modului în care contribuabilii, respectă legislaţia fiscală;
2) să ceară şi să primească gratuit de la orice persoană informaţii, date, documente necesare pentru exercitarea atribuţiilor în limitele funcţionale, cu excepţia informaţiilor care constituie secret de stat, precum şi copiile de pe ele, dacă acestea se anexează la actul de control, de asemenea să ceară explicaţiile şi informaţiile de rigoare asupra problemelor identificate în procesul exercitării atribuţiilor;
3) să efectueze vizite fiscale conform prevederilor prezentului cod;
4) să deschidă şi să examineze, să sigileze, după caz, indiferent de locul aflării lor, încăperile de producţie, depozitele, spaţiile comerciale şi alte locuri, cu excepţia domiciliului şi reşedinţei, folosite pentru obţinerea de venituri sau pentru întreţinerea obiectelor impozabile, altor obiecte, documentelor;
5) să aibă acces la sistemul electronic/computerizat de evidenţă al contribuabilului şi să ridice mijloacele tehnice care conţin aceste sisteme pentru a obţine probe ale încălcărilor şi infracţiunilor date în competenţa sa. Contribuabilul este în drept să obţină de la Serviciul Fiscal de Stat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, o copie a sistemului electronic/computerizat de evidenţă al contribuabilului ridicat de Serviciul Fiscal de Stat;
6) să controleze autenticitatea datelor din documentele de evidenţă şi din dările de seamă fiscale ale contribuabilului;
7) să ridice de la contribuabil documente în cazurile şi în modul prevăzut de prezentul cod, de asemenea să ridice de la contribuabil echipamentele de casă şi de control utilizate la încasările în numerar, în scopul verificării softurilor instalate în acestea, întocmind un proces-verbal conform modului stabilit;
8) să constate încălcările legislaţiei fiscale şi să aplice măsurile de asigurare, de executare silită a stingerii obligaţiei fiscale şi de răspundere prevăzute de legislaţie;
9) să creeze consiliu consultativ prin parteneriat public-privat, consiliu de conformare, comisii specializate, grupuri de lucru cu antrenarea reprezentanţilor altor ministere, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţi publice, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale, reprezentanţilor mediului academic, reprezentanţilor societăţii civile şi a specialiştilor în domeniu;
10) să pornească în instanţele judecătoreşti competente, în conformitate cu prezentul cod, acţiuni contra contribuabililor privind:
a) anularea unor tranzacţii şi încasarea la buget a mijloacelor obţinute din aceste tranzacţii;
b) anularea înregistrării întreprinderii, organizaţiei, în cazul încălcării modului stabilit de fondare a acestora sau al necorespunderii actelor de constituire cu prevederile legislaţiei, şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;
c) lichidarea întreprinderii, organizaţiei în temeiurile stabilite de legislaţie şi încasarea veniturilor obţinute de acestea;
11) să ceară şi să verifice înlăturarea încălcării legislaţiei fiscale, să aplice, după caz, măsuri de constrângere;
12) să utilizeze metode şi surse directe şi indirecte la estimarea obiectelor impozabile şi la calcularea impozitelor şi taxelor;
121) să verifice corectitudinea și stabilirea prețului de transfer conform principiului lungimii brațului;
122) să nu accepte sau să recalifice tranzacțiile cu recalcularea obligațiilor aferente bugetului public național;
123) să negocieze și să încheie acorduri de preț în avans unilaterale, bilaterale/multilaterale;
13) să stingă, în modul stabilit de prezentul cod, obligaţiile fiscale ale contribuabililor şi drepturile la restituirea sumelor plătite în plus;
14) să citeze la Serviciul Fiscal de Stat contribuabilul, persoana presupusă a fi subiectul impozitării, persoana cu funcţie de răspundere a contribuabilului, inclusiv responsabilul de evidenţa documentelor referitoare la persoana presupusă a fi subiectul impozitării, pentru a depune mărturii, a prezenta documente şi informaţii în problema de interes pentru Serviciul Fiscal de Stat, cu excepţia documentelor şi informaţiilor care, conform legislaţiei, constituie secret de stat. Neprezentarea persoanei citate la data şi ora stabilite în citaţie nu împiedică efectuarea de către Serviciul Fiscal de Stat a actelor procedurale fiscale;
15) să oprească, în comun cu alte organe, şi să controleze în condiţiile prezentului cod mijloacele de transport încărcate sau care se presupune că sunt încărcate cu mărfuri supuse accizelor ori că efectuează transport ilicit de mărfuri şi pasageri în trafic naţional sau internaţional;
16) să solicite de la bănci (sucursale), societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și/sau furnizori de servicii poștale prezentarea documentelor referitoare la clienţii acestora;
17) să solicite efectuarea şi să efectueze controale fiscale în alte state în baza tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
18) să solicite organelor competente din alte state informaţii despre activitatea contribuabililor, fără acordul acestora din urmă;
19) să prezinte organelor competente din alte state informaţii despre relaţiile contribuabililor străini cu cei autohtoni, fără acordul sau înştiinţarea acestora din urmă;
20) să utilizeze dări de seamă fiscale, corespondenţa cu contribuabilii şi informaţii ale autorităţilor publice pe suport electronic şi de alt fel, perfectat şi protejat conform legislaţiei în domeniu;
201) să stabilească criterii de determinare a contribuabililor care, la efectuarea livrărilor impozabile cu T.V.A. pe teritoriul ţării, sunt obligaţi să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală electronică şi să aprobe lista acestora;
21) să folosească mijloace de informare în masă pentru popularizarea şi respectarea legislaţiei fiscale;
22) să utilizeze mijloacele speciale sonore şi luminiscente instalate pe unităţile de transport conform normelor stabilite; să intre sau să pătrundă, în modul stabilit de lege, utilizând, în caz de necesitate, mijloace speciale, în orice încăpere sau proprietate în scop de constatare şi/sau urmărire penală a infracţiunilor economico-financiare conform competenţei ori dacă, în baza unor date suficiente, se ştie că în aceste localuri a fost comisă sau se comite o infracţiune economico-financiară;
23) să limiteze sau să interzică temporar circulaţia transportului şi a pietonilor pe străzi şi pe drumuri, precum şi accesul persoanelor pe anumite porţiuni de teren sau spre anumite locuri în scop de asigurare a efectuării unor acţiuni de constatare şi/sau urmărire penală a infracţiunilor;
24) să efectueze filmarea şi înregistrarea audio a persoanelor reţinute, să le fotografieze pentru cercetare comparativă sau identificare;
241) să întreprindă acţiuni pentru efectuarea urmăririi penale conform Codului de procedură penală;
242) să întreprindă acţiuni pentru exercitarea activităţii speciale de investigaţii aferente infracţiunilor date în competenţa sa, conform Codului de procedură penală, în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii;
25) să întreprindă alte acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală.
(2) Funcţionarii fiscali îşi exercită atribuţiile privind controlul fiscal şi vizita fiscală la faţa locului sau privind executarea silită a stingerii obligaţiei fiscale în baza unor delegări/hotărâri emise în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
(3) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să revoce, să modifice sau să suspende, în condiţiile legii, actele sale cu caracter normativ şi cele cu caracter individual dacă ele contravin legislaţiei.
(31) În procesul efectuării controlului fiscal, în caz de necesitate, Serviciul Fiscal de Stat poate contracta sau antrena specialişti, experţi, interpreţi calificaţi în domeniul solicitat pentru a acorda asistenţa respectivă şi a contribui la clarificarea unor constatări.
(4) Cerinţele şi dispoziţiile legale ale funcţionarului fiscal sunt executorii pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele cu funcţie de răspundere.
(5) Împiedicarea de a-şi exercita atribuţiile, ofensarea, ameninţarea, împotrivirea, violentarea, atentarea la viaţa, la sănătatea şi la averea funcţionarului fiscal, precum şi a rudelor lui apropiate, în timpul exercitării atribuţiilor sau în legătură cu aceasta atrag răspunderea prevăzută de lege.
(6) Funcţionarul fiscal îşi exercită atribuţiile privind controlul fiscal la faţa locului sau privind executarea silită a obligaţiei fiscale în baza unei decizii/hotărâri emise de conducerea Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 135. - abrogat.
Articolul 136. Obligaţiile Serviciului Fiscal de Stat şi ale funcţionarilor fiscali
Serviciul Fiscal de Stat şi funcţionarii fiscali, în cadrul acţiunilor de exercitare a funcţiei, au următoarele obligaţii:
1) să acţioneze în strictă conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu prezentul cod, cu alte acte normative, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;
2) să trateze cu respect şi corectitudine contribuabilul, reprezentantul lui, alţi participanţi la raporturile fiscale;
3) să popularizeze legislaţia fiscală;
4) să informeze contribuabilul, în cazurile prevăzute de legislaţia fiscală sau la solicitarea acestuia, despre drepturile şi obligaţiile lui;
5) să informeze contribuabilul, la cerere, despre impozitele şi taxele în vigoare, despre modul şi termenele lor de achitare şi despre actele normative corespunzătoare;
6) să primească şi să examineze cererile persoanelor fizice şi ale persoanelor juridice care practică activitate de întreprinzător privind emiterea soluţiilor fiscale individuale anticipate, în modul stabilit de lege;
7) să asigure gratuit contribuabilul cu formulare tipizate de dare de seamă fiscală;
8) să efectueze, la cererea contribuabilului, compensarea sau perfectarea materialelor pentru restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite;
9) la cererea scrisă a contribuabilului, în care se indică destinaţia certificatului, în cazurile reglementate de legislaţie sau la solicitarea organelor şi autorităţilor publice abilitate legal, să elibereze certificate privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de buget şi certificate care confirmă înregistrarea în calitate de plătitor de T.V.A. şi accize. Formularul-tip al certificatelor menţionate se aprobă de către Serviciul Fiscal de Stat;
10) la solicitarea nerezidentului sau a persoanei împuternicite de el (plătitorul venitului), să elibereze certificatul despre sumele veniturilor obţinute în Republica Moldova şi impozitele achitate (reţinute). Formularul-tip al certificatului menţionat se aprobă de către Ministerul Finanţelor;
11) să ţină evidenţa contribuabililor şi a obligaţiilor fiscale;
12) să examineze petiţiile, cererile şi reclamaţiile contribuabililor în modul stabilit de lege;
13) să primească şi să înregistreze cereri, comunicări şi alte informaţii despre încălcări a legislației şi să le verifice, după caz;
14) să acţioneze în scopul investigării, constatării şi urmăririi penale a infracţiunilor date în competenţa sa, conform Codului de procedură penală, a acţiunilor ilicite ale contribuabililor;
15) în cazul depistării unei încălcări a legislației şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale funcţionarului fiscal, să emită o decizie privind aplicarea de sancţiuni;
16) să remită contribuabilului sau reprezentantului acestuia, în termenele prevăzute de legislaţia fiscală, decizia emisă;
17) să nu folosească situaţia de serviciu în interese personale;
18) să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia aflată în exerciţiul funcţiunii, inclusiv informaţia referitoare la viaţa personală, la cinstea şi demnitatea persoanei;
19) să întreprindă şi alte acţiuni prevăzute de legislaţia fiscală.
Articolul 1361. Soluţia fiscală individuală anticipată
(1) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern.
(2) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate trebuie să fie însoţită de documente relevante pentru emitere, precum şi de dovada plăţii taxei de emitere.
(3) În scopul soluţionării cererii, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte probe suplimentare cu privire la cerere şi/sau la documentele depuse.
(4) Cererea pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate poate fi respinsă de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit de Guvern.
(5) Soluţia fiscală individuală anticipată se emite contra plată, după cum urmează:
a) pentru contribuabilii deserviţi de Direcţia generală administrarea marilor contribuabili – 60000 de lei;
b) pentru celelalte categorii de contribuabili – 30000 de lei.
(6) Persoanele fizice şi juridice solicitante au dreptul la restituirea taxei achitate în cazul în care Serviciul Fiscal de Stat respinge cererea lor de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate.
(7) Soluţia fiscală individuală anticipată se comunică doar persoanei fizice sau juridice căreia îi este destinată şi este obligatorie pentru Serviciul Fiscal de Stat şi alte organe cu atribuţii de administrare fiscale.
(8) Soluţia fiscală individuală anticipată este obligatorie numai dacă termenele şi condiţiile acesteia au fost respectate de persoana fizică sau juridică în privinţa căreia a fost emisă.
(9) Soluţia fiscală individuală anticipată nu mai este valabilă dacă prevederile legislaţiei fiscale în baza cărora a fost emisă se modifică. Serviciul Fiscal de Stat are obligaţia să comunice persoanei fizice sau juridice respective modificarea legislaţiei şi faptul că soluţia fiscală individuală anticipată emisă nu mai este aplicabilă pe viitor, stabilind şi termenul exact de încetare a efectelor acesteia.
(10) Odată cu anularea soluţiei fiscale individuale anticipate, ca urmare a modificărilor normelor materiale, conform alin.(9), persoanei fizice sau juridice respective i se acordă o perioadă de 60 de zile de la data efectuării comunicării prevăzute la alin.(9) pentru a lua toate măsurile necesare ajustării tratamentului fiscal la noua interpretare.
(11) Serviciul Fiscal de Stat are obligaţia să ţină registrul soluţiilor fiscale individuale anticipate.
(12) Termenul pentru emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate este de până la 90 de zile de la data recepţionării cererii respective din partea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător. În cazul necesităţii obţinerii unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare, curgerea termenului de 90 de zile se suspendă de la momentul solicitării acestor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare. După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, curgerea termenului va fi reluată.
(13) Emiterea soluţiei fiscale individuale anticipate se aprobă prin decizia Colegiului Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 137. - abrogat.
Articolul 1371. Statutul juridic al funcţionarului fiscal cu statut special
(1) Funcţionarul fiscal cu statut special este funcţionarul fiscal care exercită atribuţiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracţiunilor, urmăririi penale şi activităţii speciale de investigaţii.
(2) Statutul juridic al funcţionarului fiscal cu statut special este reglementat de prezentul cod şi este conferit în virtutea naturii atribuţiilor de serviciu. Acţiunea Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public se extinde asupra raporturilor de serviciu ale funcţionarului fiscal cu statut special în măsura în care acestea nu sunt reglementate prin prezentul cod. Gradele de calificare stabilite prin Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nu se conferă funcţionarilor fiscali cu statut special.
(3) Funcţionarului fiscal cu statut special i se conferă grad special. Funcţionarul fiscal cu statut special dispune de semne specifice de identificare.
Articolul 1372. Salarizarea
Salariul funcţionarului fiscal cu statut special se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
Articolul 1373. Gradele speciale ale funcţionarului fiscal cu statut special
(1) Gradele speciale conferite funcţionarului fiscal cu statut special sunt următoarele:
a) locotenent al Serviciului Fiscal de Stat;
b) locotenent-major al Serviciului Fiscal de Stat;
c) căpitan al Serviciului Fiscal de Stat;
d) maior al Serviciului Fiscal de Stat;
e) locotenent-colonel al Serviciului Fiscal de Stat;
f) colonel al Serviciului Fiscal de Stat;
g) general-maior al Serviciului Fiscal de Stat;
h) general-locotenent al Serviciului Fiscal de Stat;
i) general-colonel al Serviciului Fiscal de Stat.
(2) Gradele speciale se conferă corespunzător cu funcţiile deţinute.
(3) Gradele speciale conferite funcţionarului fiscal cu statut special se clasifică în grade speciale iniţiale şi grade speciale ulterioare.
(4) Gradele speciale de până la gradul de colonel al Serviciului Fiscal de Stat inclusiv se conferă de către director.
(5) Gradele speciale de la gradul de general-maior al Serviciului Fiscal de Stat în sus se conferă de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea ministrului finanţelor.
(6) Gradele speciale ulterioare se conferă succesiv, în corespundere cu funcţia deţinută şi la expirarea termenului de deţinere a gradului precedent, cu condiţia obţinerii cel puţin a calificativului "foarte bine" la ultima evaluare anuală a performanţelor profesionale sau a calificativului "bine" la ultimele două evaluări anuale ale performanţelor profesionale.
(7) Prin derogare de la prevederile alin.(6), gradul special ulterior se poate conferi:
a) ca menţiune pentru atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, până la expirarea termenului de deţinere a gradului precedent, însă nu poate fi mai înalt decât gradul special corespunzător funcţiei deţinute, cu condiţia că menţiunea este conferită la expirarea a cel puţin jumătate din termenul de deţinere a gradului precedent;
b) la expirarea termenului de deţinere a gradului special, pentru merite deosebite, cu o treaptă superioară faţă de gradul special corespunzător funcţiei deţinute.
(8) În cazul deţinerii unui grad special, a unui grad militar sau a unui grad ştiinţific, gradul ulterior se conferă cu o treaptă superioară faţă de gradul special corespunzător funcţiei deţinute, până la gradul de colonel al Serviciului Fiscal de Stat inclusiv.
(9) În cazul gradelor speciale de până la gradul de colonel al Serviciului Fiscal de Stat inclusiv, directorul poate lua decizia cu privire la conferirea acestora înainte de termen sau conferirea unui grad cu o treaptă superioară faţă de gradul special corespunzător funcţiei deţinute.
(10) Gradul special ulterior poate fi conferit înainte de expirarea termenului de deţinere a gradului precedent sau cu o treaptă superioară faţă de gradul special corespunzător funcţiei deţinute o singură dată pe parcursul activităţii în Serviciul Fiscal de Stat.
(11) Se interzice stabilirea unei alte modalităţi de conferire a gradelor speciale decât cea prevăzută de prezentul cod.
(12) Funcţionarul fiscal cu statut special care are sancţiuni disciplinare nestinse sau în privinţa căruia s-a intentat o acţiune penală ori o anchetă de serviciu privind încălcarea disciplinei de serviciu nu poate fi propus pentru conferirea gradului special ulterior. În cazul în care este achitat sau ancheta de serviciu se finalizează printr-un raport privind lipsa de încălcări, funcţionarul fiscal cu statut special poate fi propus pentru conferirea gradului special ulterior.
(13) Gradele de calificare ale funcţionarilor fiscali se echivalează cu gradele speciale în modul stabilit de către Guvern.
Articolul 1374. Termenele de deţinere a gradelor speciale
(1) Se stabilesc următoarele termene de deţinere a gradelor speciale:
a) locotenent al Serviciului Fiscal de Stat – 2 ani;
b) locotenent-major al Serviciului Fiscal de Stat – 2 ani;
c) căpitan al Serviciului Fiscal de Stat – 3 ani;
d) maior al Serviciului Fiscal de Stat – 4 ani;
e) locotenent-colonel al Serviciului Fiscal de Stat – 5 ani.
(2) Pentru gradele speciale de la gradul de colonel al Serviciului Fiscal de Stat în sus nu se stabilesc termene de deţinere.
(3) Pentru funcţionarii fiscali cu statut special care au studii superioare în domeniul fiscal şi activează în Serviciul Fiscal de Stat la o specialitate specifică activităţii fiscale, termenul de deţinere a gradului special de locotenent al Serviciului Fiscal de Stat este de 1 an.
(4) Gradul special ulterior, corespunzător funcţiei deţinute, este conferit funcţionarului fiscal cu statut special după expirarea termenului de deţinere a gradului precedent.
(5) La calcularea termenului de deţinere a gradului special nu se includ următoarele perioade:
a) perioada de aflare în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la 3 ani;
b) perioada de aflare în concediul pentru îngrijirea copilului cu vârsta de până la 4 ani;
c) perioada de retrogradare din gradul special;
d) perioada de suspendare a raporturilor de serviciu ce depăşeşte 60 de zile lucrătoare, cu excepţia concediilor prevăzute de lege.
Articolul 1375. Semnele specifice ale funcţionarului fiscal cu statut special
(1) Semnele specifice ale funcţionarului fiscal cu statut special sunt uniforma, însemnele distinctive şi legitimaţia de serviciu.
(2) Funcționarul fiscal cu statut special poartă uniformă, atribuită gratuit, precum şi însemnele distinctive ale Serviciului Fiscal de Stat. Modelul uniformei şi al însemnelor şi normele de asigurare cu uniformă se aprobă de către Guvern. Regulile de purtare a uniformei şi a însemnelor distinctive sunt stabilite prin ordin al directorului.
(3) La cerere, funcţionarul fiscal cu statut special îşi confirmă statutul special în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu prin prezentarea legitimaţiei de serviciu. Modelul şi modul de eliberare a legitimaţiei de serviciu sunt stabilite prin ordin al directorului.
(4) Se interzice ca uniforma, însemnele distinctive sau legitimaţia de serviciu a angajaţilor unor persoane juridice să fie identice ori similare cu cele ale funcţionarilor fiscali cu statut special.
(5) În perioada suspendării raporturilor de serviciu, precum şi la încetarea acestora, funcţionarului fiscal cu statut special i se retrage legitimaţia.
Articolul 1376. Garanţii sociale ale funcţionarului fiscal cu statut special
(1) Viaţa, sănătatea şi capacitatea de muncă ale funcţionarului fiscal cu statut special sunt supuse asigurării de stat obligatorii.
(2) În caz de deces al funcţionarului fiscal cu statut special survenit în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu ori ca urmare a unei boli contractate sau traume suferite în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, se acordă o indemnizaţie unică în mărime de 120 de salarii lunare, conform ultimei funcţii deţinute, indemnizaţie ce se achită în părţi egale soţului/soţiei defunctului, copiilor minori, copiilor majori inapţi de muncă şi persoanelor aflate la întreţinerea defunctului.
(3) În caz de pierdere a capacităţii de muncă în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, funcţionarul fiscal cu statut special beneficiază de o indemnizaţie unică, a cărei mărime variază în funcţie de gravitatea mutilării, după cum urmează:
a) uşoară – 3 salarii lunare;
b) medie – 5 salarii lunare;
c) gravă – 7 salarii lunare.
(4) În caz de eliberare din serviciu pe motiv că a fost clasat ca fiind inapt pentru serviciu ca urmare a pierderii capacităţii de muncă în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, funcţionarul fiscal cu statut special beneficiază de o indemnizaţie unică în mărime de un salariu mediu lunar, conform ultimei funcţii deţinute pe parcursul a 6 luni până la survenirea evenimentului asigurat, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă.
(5) În caz de dizabilitate a funcţionarului fiscal cu statut special survenită în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau după încetarea raporturilor de serviciu în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, însă ca urmare a unei afecţiuni din perioada serviciului, survenită în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, în lipsă de temei pentru stabilirea pensiei şi până la restabilirea capacităţii de muncă, funcţionarul fiscal cu statut special beneficiază de o compensaţie lunară, raportată la salariul său lunar conform ultimei funcţii deţinute, având următoarele valori:
a) de 100% – pentru o dizabilitate severă;
b) de 80% – pentru o dizabilitate accentuată;
c) de 60% – pentru o dizabilitate medie.
(6) Plata despăgubirii de asigurare a funcţionarului fiscal cu statut special nu se efectuează dacă evenimentul asigurat a survenit din cauza săvârșirii de către acesta:
a) a unei infracţiuni sau contravenţii;
b) a unei fapte ca urmare a consumului benevol de băuturi alcoolice, de substanţe narcotice, psihotrope sau de alte substanţe cu efecte similare;
c) a suicidului sau a tentativei de suicid, dacă aceste acţiuni nu au fost provocate de o stare patologică sau de acţiuni de determinare la sinucidere;
d) a altor fapte ce nu au legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu.
(7) Funcţionarul fiscal cu statut special care primeşte compensaţia prevăzută la alin.(5) nu beneficiază concomitent şi de pensia de dizabilitate.
(8) Funcţionarul fiscal cu statut special beneficiază de pensie în condiţiile Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii şi ale Legii 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
(9) Funcţionarii fiscali cu statut special au dreptul la asistenţă medicală şi tratament medical ambulatoriu şi staţionar în modul stabilit de lege.
(10) Prejudiciul cauzat bunurilor funcţionarului fiscal cu statut special în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de serviciu se repară integral de către Serviciul Fiscal de Stat.
(11) Dreptul la transport gratuit se asigură pe seama bugetului Serviciului Fiscal de Stat în următoarele cazuri:
a) transportul funcţionarului fiscal cu statut special, al membrilor familiei sale şi al bunurilor lor personale, legat de transferul funcţionarului fiscal cu statut special într-o altă localitate;
b) transportul corpului neînsuflețit al funcţionarului fiscal cu statut special decedat în exerciţiul funcţiunii şi al persoanelor care îl însoţesc, transportul membrilor familiei sale şi al bunurilor lor personale în localitatea în care vor domicilia pe teritoriul Republicii Moldova;
c) funcţionarul fiscal cu statut special care îşi exercită atribuţiile de serviciu într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul are dreptul la restituirea cheltuielilor de transport tur-retur conform unui regulament aprobat de către ministrul finanţelor.
Articolul 138. - abrogat.
Articolul 139. - abrogat.
Articolul 140. - abrogat.
Articolul 141. - abrogat.
Articolul 142. - abrogat.
Articolul 143. - abrogat.
Articolul 144. - abrogat.
Articolul 1441. Înregistrarea în calitate de centru de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control/imprimantele fiscale
(1) Furnizorii de mașini de casă și de control/imprimante fiscale și centrele de asistență tehnică pentru mașinile de casă și de control/imprimantele fiscale (în continuare – CAT MCC/IF) sunt în drept să inițieze activitatea doar după înregistrarea la Serviciul Fiscal de Stat.
(2) Modul de înregistrare în calitate de CAT MCC/IF se stabilește de prezenta lege și de actele interne ale Serviciului Fiscal de Stat.
(3) Înregistrarea în calitate de CAT MCC/IF se efectuează gratis, pe un termen de 5 ani.
(4) Solicitantul depune cererea și următoarele acte la Serviciul Fiscal de Stat:
a) copia ordinului de numire a persoanelor (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul și data-limită de valabilitate ale legitimației) responsabile de domeniul pentru care se solicită înregistrarea (adresa pentru corespondență, inclusiv e-mail, telefon, fax);
b) copiile contractelor de colaborare cu furnizorul de mașini de casă și de control/imprimante fiscale în care, în mod expres, sunt enumerate modelele de mașini de casă și de control/imprimante fiscale care vor fi deservite (domeniul de certificare pentru solicitanții de certificat CAT MCC/IF);
c) preavizul furnizorului concret de mașini de casă și de control/imprimante fiscale despre acordul de a elibera sigiliile de protecție pentru mașinile de casă și de control/imprimantele fiscale (sigiliile furnizorului);
d) lista angajaților specialiști (numele, prenumele, IDNP-ul, numărul și data-limită de valabilitate ale legitimației) care efectuează instalarea, repararea și deservirea tehnică a mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale.
(5) Serviciul Fiscal de Stat examinează documentele depuse și, în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii acestora, efectuează înregistrarea solicitantului în calitate de CAT MCC/IF sau informează solicitantul despre refuzul de înregistrare.
(6) Despre refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC/IF Serviciul Fiscal de Stat informează solicitantul în scris, în termen ce nu depășește 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, indicând temeiurile refuzului.
(7) După înlăturarea cauzelor ce au servit drept temei pentru refuzul înregistrării în calitate de CAT MCC/IF, solicitantul poate depune o nouă cerere, care se examinează în modul stabilit.
(8) Informația privind persoanele înregistrate în calitate de CAT MCC/IF se plasează pe portalul guvernamental al datelor deschise (www.date.gov.md) și pe site-ul web oficial al Serviciului Fiscal de Stat (www.sfs.md).
(9) În cazul în care se solicită operarea modificărilor la înregistrarea inițială sau în documentele prezentate ca parte a înregistrării inițiale, solicitantul depune o cerere de înregistrare specificând datele sau documentele ce urmează a fi modificate și indicând numărul și data cererii de înregistrare inițială. Modificările se operează în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către solicitant.
(10) Temeiuri pentru solicitarea înregistrării noi în calitate de CAT MCC/IF sunt schimbarea denumirii solicitantului, modificarea altor date reflectate în înregistrarea inițială, fără a căror actualizare nu poate fi identificată legătura dintre persoana înregistrată inițial și obiectul înregistrării.
(11) La apariția temeiurilor pentru solicitarea înregistrării noi în calitate de CAT MCC/IF, solicitantul este obligat ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să depună la Serviciul Fiscal de Stat, conform procedurii stabilite, o nouă cerere de înregistrare în calitate de CAT MCC/IF, împreună cu copiile documentelor (cu prezentarea originalelor pentru verificare) ce confirmă modificările.
(12) Termenul de valabilitate al noii înregistrări în calitate de CAT MCC/IF nu poate depăși termenul maxim de valabilitate prevăzut pentru înregistrarea inițială.
(13) În perioada examinării noii cereri de înregistrare, solicitantul își poate continua activitatea în baza declarației pe propria răspundere, depusă la Serviciul Fiscal de Stat concomitent cu cererea de înregistrare nouă.
(14) Temei pentru respingerea cererii de înregistrare nouă este depistarea de către Serviciul Fiscal de Stat a unor date neveridice în informația prezentată sau declarată de solicitant.
(15) Depistarea, de către Serviciul Fiscal de Stat, a unor date neveridice în informația declarată de solicitant sau a lipsei documentelor necesare prevăzute de alin. (4) servește drept temei pentru sistarea termenului de înregistrare inițială sau a unei înregistrări noi a solicitantului în calitate de CAT MCC/IF. Solicitantului i se va comunica, prin notificare, asupra neajunsurilor și i se va acorda un termen pentru înlăturarea neajunsurilor, ce nu va depăși 10 zile lucrătoare de la data recepționării notificării. În cazul în care solicitantul nu înlătură neajunsurile în termenul acordat, Serviciul Fiscal de Stat retrage înregistrarea inițială sau refuză înregistrarea nouă a solicitantului în calitate de CAT MCC/IF.
(16) Dacă solicitantul intenționează să desfășoare activitatea înregistrată în conformitate cu prevederile prezentei legi după expirarea termenului de valabilitate al înregistrării, acesta va repeta procedura prevăzută pentru înregistrarea inițială, depunând o cerere la Serviciul Fiscal de Stat cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate de 5 ani.
(17) După expirarea termenului stabilit la alin. (5) și în lipsa unui refuz în scris din partea Serviciului Fiscal de Stat, cererea de înregistrare se consideră aprobată tacit.
(18) Titularul nu este în drept să transmită unei alte persoane, pentru desfășurarea activității, calitatea sa de CAT MCC/IF înregistrată în conformitate cu prezenta lege.
(19) Serviciul Fiscal de Stat retrage înregistrarea în calitate de CAT MCC/IF în următoarele cazuri:
a) la solicitarea titularului;
b) dacă stabilește încălcări ale legislației ce țin de activitatea în domeniul instalării, reparației, deservirii tehnice a mașinilor de casă și de control/imprimantelor fiscale.
Articolul 145. Ridicarea documentelor şi/sau a echipamentelor de casă şi de control, tehnicii de calcul sau dispozitivelor de stocare a datelor
(1) Documentele şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor se ridică în cazurile:
a) necesităţii de a proba prin documente încălcarea legislației;
b) probabilităţii dispariţiei acestora;
c) în alte cazuri expres prevăzute de legislaţia fiscală.
(2) Funcţionarii fiscali ridică documentele şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor indiferent de apartenenţa şi de locul aflării lor, asigurând păstrarea lor în Serviciul Fiscal de Stat.
(3) Ridicarea documentelor şi/sau echipamentelor de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor se efectuează în prezenţa persoanei de la care acestea se ridică, iar dacă ea lipseşte sau refuză să participe la procedura de ridicare, în prezenţa a doi martori asistenţi.
(4) Asupra cazului de ridicare a documentelor şi/sau echipamentelor de casă şi de control, tehnicii de calcul sau dispozitivelor de stocare a datelor se întocmeşte un proces-verbal, în care se indică:
a) data şi locul întocmirii;
b) funcţia, numele şi prenumele funcţionarului fiscal şi ale persoanei de la care se ridică documentele şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor;
c) date despre proprietar sau posesor;
d) lista documentelor şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnicii de calcul sau dispozitivelor de stocare a datelor ridicate, numerele de înregistrare ale echipamentelor de casă şi de control, tehnicii de calcul sau dispozitivelor de stocare a datelor;
e) timpul şi motivul ridicării;
f) numele, prenumele, adresa martorilor asistenţi, după caz.
(5) Procesul-verbal este semnat de persoana care l-a întocmit şi de persoana de la care s-au ridicat documentele şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor ori de martorii asistenţi. Dacă persoana de la care se ridică documentele şi/sau echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor refuză să semneze procesul-verbal, în el se va consemna refuzul.
(6) Documentele ridicate, după utilizare, sunt restituite persoanei de la care au fost ridicate sau, în lipsa acesteia, persoanei care o înlocuieşte.
(7) Echipamentele de casă şi de control, tehnica de calcul sau dispozitivele de stocare a datelor ridicate sunt restituite, după verificarea softului instalat în acestea, persoanei de la care au fost ridicate sau, în lipsa acesteia, persoanei care o înlocuieşte.
Articolul 146. Postul fiscal
(1) Postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligaţiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuţii de administrare fiscală.
(2) Posturile fiscale pot fi staţionare, mobile şi electronice. Postul fiscal staţionar este amplasat într-un loc stabil şi special amenajat, unde îşi exercită atribuţiile. Postul fiscal mobil, asigurat cu mijloace tehnice, inclusiv de transport, se deplasează, după caz, în raza teritoriului controlat. Postul fiscal electronic reprezintă o soluţie tehnico-informaţională de transmitere şi stocare în mod electronic a informaţiei care poate fi utilizată în mod direct sau indirect la determinarea obligaţiei fiscale.
(3) Postul fiscal staţionar sau postul fiscal mobil este constituit din cel puţin un funcţionar fiscal şi, în funcţie de caz şi de modul de efectuare a controlului, din angajaţi ai organelor afacerilor interne sau ai altor organe. Postul fiscal electronic este constituit din soluţia tehnico-informaţională de transmitere a informaţiei în formă electronică, folosind reţelele de comunicaţii, de la contribuabil către sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat.
(4) Serviciul Fiscal de Stat hotărăște asupra instituirii posturilor fiscale, stabileşte tipul şi locul de amplasare, iar în cazul postului fiscal electronic – şi tehnologia de comunicare electronică, aprobă Regulamentul privind funcţionarea posturilor fiscale. În cazul creării de posturi fiscale în locuri publice proprietate publică, decizia se aduce la cunoştinţă organului executiv al administraţiei publice locale. În cazul creării de posturi fiscale pe teritoriul unui agent economic, acesta este obligat să asigure personalului lor accesul şi condiţiile necesare exercitării atribuţiilor, precum şi condiţiile tehnice de instalare a echipamentelor electronice de comunicare (în cazul instalării postului fiscal electronic).
Articolul 147. Colaborarea Serviciului Fiscal de Stat cu autorităţile publice
(1) Autorităţile publice prezintă Serviciului Fiscal de Stat datele şi materialele necesare îndeplinirii atribuţiilor sale, cu excepţia datelor a căror prezentare este expres interzisă prin lege.
(2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale deleagă persoane cu funcţie de răspundere pentru a acorda asistenţă Serviciului Fiscal de Stat în îndeplinirea atribuţiilor sale. Decizia privind delegarea persoanei cu funcţie de răspundere se adoptă în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de către Serviciul Fiscal de Stat, cu excepţia cazurilor de urgenţă.
(3) La cererea organelor de drept, Serviciul Fiscal de Stat acordă asistenţă la determinarea obligaţiilor fiscale în cadrul proceselor penale, precum şi la judecarea cazurilor de încălcare a legislaţiei fiscale.
(4) Serviciul Fiscal de Stat colaborează cu alte autorităţi publice, în limita atribuţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, şi elaborează indicaţii metodice în domeniul administrării impozitelor şi taxelor locale, conform legislaţiei în vigoare.
(5) Serviciul Fiscal de Stat decide în mod autonom asupra programului de activitate. Controalele şi alte acţiuni ale lui nu pot fi sistate decât de organele abilitate cu acest drept în temeiul legislaţiei.
Articolul 148. Selectarea, încadrarea şi concedierea funcţionarilor fiscali
(1) Funcţionarii fiscali sunt selectaţi, indiferent de rasă, naţionalitate, origine etnică, sex, confesiune, din rândurile cetăţenilor Republicii Moldova care domiciliază pe teritoriul ei, au studiile corespunzătoare, sunt apţi din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei şi nu cad sub incidenţa restricţiilor prevăzute de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Încadrarea în Serviciul Fiscal de Stat se face în conformitate cu legislaţia cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi legislaţia muncii.
(2) Persoanele încadrate în Serviciul Fiscal de Stat în calitate de funcţionar fiscal depun jurământul în conformitate cu Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi sunt supuse înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.
(3) Funcţionarii fiscali au dreptul să poarte în exerciţiul funcţiunii uniformă, eliberată gratuit, cu însemnele gradului de calificare respectiv, conform modelului şi normelor stabilite de Guvern.
(4) Funcţionarilor fiscali, ca o confirmare a împuternicirilor lor, li se eliberează legitimaţii, al căror model şi mod de eliberare sunt stabilite de Serviciul Fiscal de Stat.
(5) Funcţionarul fiscal în exerciţiul funcţiunii este reprezentant al puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului.
(51) Funcţionarul fiscal ocupă funcţie publică de inspector, specialist, auditor intern, inspector superior, specialist superior, auditor intern superior, inspector principal, specialist principal sau auditor intern principal.
(6) Modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de serviciu şi aplicarea sancţiunilor disciplinare funcţionarului fiscal ţin de competenţa autorităţii care l-a încadrat şi se efectuează în conformitate cu legislaţia.
(61) Prin derogare de la prevederile art. 48 alin. (5) din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, transferul funcționarului fiscal în interesul serviciului se face fără acordul scris al acestuia în funcție echivalentă și în aceeași localitate, prin modificarea raporturilor de serviciu.
(7) Funcţionarul fiscal nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate, cu excepţia celor prevăzute de art.25 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
(8) În interes de serviciu, directorul Serviciului Fiscal de Stat este în drept să delege, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, o dată în an, funcţionarii fiscali, fără acordul acestora, în altă funcţie, în cadrul aceleiaşi subdiviziuni sau în altă subdiviziune, din aceeaşi localitate sau care se află într-o altă localitate, cu acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi cazare.
(9) Funcţionarul fiscal este în drept să refuze delegarea în interes de serviciu în altă localitate din următoarele motive:
a) graviditate;
b) are copil minor;
c) este singurul întreţinător al familiei;
d) starea sănătăţii, confirmată prin certificat medical, face contraindicată delegarea.
(10) În situaţiile menţionate la alin.(9), funcţionarul fiscal poate fi delegat cu acordul scris al acestuia.
(11) Cu acordul scris al funcţionarului fiscal, acesta poate fi delegat conform prevederilor alin.(8) pe un termen ce depăşeşte 6 luni.
Articolul 149. Gradele de calificare ale funcţionarilor fiscali
(1) Pentru funcţionarii publici din Serviciul Fiscal de Stat se instituie gradele de calificare prevăzute de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.
(2) Gradele de calificare ale funcţionarilor fiscali încadraţi anterior în Serviciul Fiscal de Stat se egalează după cum urmează:
| Gradele de calificare conferite funcţionarilor fiscali | Gradele de calificare prevăzute de Legea cu privire la funcția publică şi statutul funcţionarului public |
| Consilier principal de stat în serviciul fiscal | Consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I |
| Consilier de stat de gradul I, II sau III în serviciul fiscal | Consilier de stat de clasa I, a II-a sau a III-a |
| Inspector de gradul I, II sau III în serviciul fiscal | Consilier de clasa I, a II-a sau a III-a |
Articolul 150. - abrogat.
Articolul 151. Apărarea drepturilor şi intereselor funcţionarilor fiscali
(1) Drepturile şi interesele funcţionarilor fiscali sunt apărate conform Legii privind protecţia muncii, Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi prezentului cod.
(2) Pentru pierderile suportate în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor în Serviciul Fiscal de Stat, se acordă următoarele despăgubiri:
a) în caz de deces al funcţionarului fiscal, familiei acestuia sau persoanelor întreţinute de el li se plăteşte de la bugetul de stat un ajutor unic, echivalent cu 10 salarii anuale, calculat în funcţie de salariul din ultimul an calendaristic de activitate al decedatului;
b) în cazul unor leziuni corporale care exclud posibilitatea funcţionarului fiscal de a exercita în continuare profesia, se plăteşte de la bugetul de stat un ajutor unic, faţă de suma calculată conform lit.a) în proporţie de:
60% – persoanelor cu dizabilităţi severe;
40% – persoanelor cu dizabilităţi accentuate;
20% – persoanelor cu dizabilităţi medii.
(3) Persoanele ale căror acţiuni au cauzat funcţionarului fiscal decesul ori leziuni corporale sau au contribuit la ele restituie la bugetul de stat sumele plătite conform alin.(2).
(4) Prejudiciul cauzat bunurilor funcţionarului fiscal în legătură cu exercitarea atribuţiilor în Serviciul Fiscal de Stat se repară pe deplin de la bugetul de stat, suma reparatorie fiind încasată ulterior de la persoanele vinovate.
Articolul 152. Asigurarea materială şi socială a funcţionarului fiscal
(1) Funcţionarul fiscal în exercitarea atribuţiilor este asigurat cu mijloace de transport, tehnice şi alte mijloace necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu.
(2) Asistenţa socială şi asigurarea cu pensie a funcţionarului fiscal se efectuează în modul stabilit de legislaţie.
(3) Pot fi prevăzute, conform legislaţiei, şi alte măsuri de asigurare materială şi de acordare a asistenţei sociale personalului Serviciului Fiscal de Stat.
Articolul 153. Răspunderea funcţionarului fiscal.
Dreptul de a contesta acţiunile lui
(1) Pentru acţiuni ilegale, funcţionarul fiscal poartă răspunderea prevăzută de legislaţie.
(2) Prejudiciul cauzat de funcţionarul fiscal prin acţiune ilegală urmează să fie reparat în modul prevăzut de legislaţie.
(3) Decizia Serviciului Fiscal de Stat şi acţiunea funcţionarului fiscal pot fi contestate de contribuabil în modul prevăzut de prezentul cod şi de alte acte normative.
Capitolul 4
EVIDENŢA CONTRIBUABILILOR
Articolul 161. Dispoziţii generale
(1) Serviciul Fiscal de Stat ţine evidenţa contribuabililor, atribuindu-le coduri fiscale şi actualizând registrul fiscal în modul stabilit de prezentul titlu şi de instrucţiunea aprobată de Serviciul Fiscal de Stat.
(2) Codul fiscal, conform prezentului capitol, se atribuie o singură dată, indiferent de dispoziţiile legislaţiei fiscale privind stabilirea şi stingerea obligaţiilor fiscale. Legislaţia fiscală poate să prevadă ca persoana căreia i s-a atribuit cod fiscal să se înregistreze suplimentar ca plătitor al diferitelor tipuri de impozite şi taxe, inclusiv în cazul practicării activităţii profesionale licenţiate ori autorizate sau activităţii de întreprinzător.
(3) Persoanelor cărora codul fiscal le este atribuit de către Serviciul Fiscal de Stat li se deschid dosare în care sunt îndosariate următoarele documente şi informaţii:
a) cererea de atribuire a codului fiscal;
b) fișa de înregistrare, eliberată de organul autorizat să înregistreze activitățile respective;
c) copia de pe documentul care confirmă înregistrarea de stat sau care permite practicarea activităţii respective;
d) copia de pe certificatul de atribuire a codului fiscal;
e) documentele care confirmă existenţa conturilor bancare şi/sau conturilor de plăţi;
f) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica activitatea respectivă, ale conducătorului şi ale contabilului-şef (numele, prenumele, data naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de identitate).
(4) Persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat le deschide dosare în care se păstrează informaţiile acumulate şi transmise de entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, conform unui regulament aprobat de aceasta şi de Serviciul Fiscal de Stat.
(5) Evidenţa subdiviziunilor fără statut de persoană juridică amplasate în altă parte decât sediul persoanei juridice din care fac parte este ţinută de Serviciul Fiscal de Stat care atribuie fiecărei subdiviziuni codul acesteia.
(6) În cazul în care contribuabilul îşi schimbă sediul (domiciliul), el va depune o cerere pentru transmiterea dosarului la noul sediu (domiciliu). În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, subdiviziunea responsabilă a Serviciului Fiscal de Stat va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu (domiciliu) pentru a lua contribuabilul la evidenţă fără a-i atribui un nou cod fiscal. Pentru contribuabilii al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat care îi administrează, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii informaţiei de la organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat privind schimbarea sediului, va transmite dosarul subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază de activitate se află noul sediu al acestora.
(7) În cazul pierderii certificatului de atribuire a codului fiscal, după publicarea avizului respectiv în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Serviciul Fiscal de Stat eliberează, la cererea contribuabilului, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, un duplicat al certificatului pierdut.
(8) La adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre suspendarea/încetarea activităţii subdiviziunii.
Articolul 162. Atribuirea codului fiscal
(1) În conformitate cu prezentul cod, se atribuie cod fiscal:
a) oricărei persoane juridice, oricărui întreprinzător individual, oricărei gospodării ţărăneşti (de fermieri), precum şi oricărei persoane fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate;
b) oricărei persoane fizice – cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid – care dispune de obiecte impozabile sau care are obligaţii fiscale, conform legislaţiei fiscale, sau care a obţinut dreptul de a exercita o anumită activitate în baza patentei de întreprinzător;
c) oricărei persoane juridice sau organizaţii cu statut de persoană fizică nerezidente care dispune de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care are obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală;
d) nerezidentului care desfăşoară activitate de întreprinzător fără deţinerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova şi care prestează servicii prin intermediul reţelelor electronice în adresa persoanelor fizice rezidente ale Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător.
(2) Pentru a i se atribui cod fiscal, persoana este obligată să efectueze acţiunile prevăzute de prezentul capitol în termenele şi în modul stabilit de acesta.
Articolul 163. Locul, termenele şi modul de atribuire a codului fiscal
(1) Persoanelor indicate la art. 162 alin. (1) lit. a) și c) li se atribuie cod fiscal de către subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat competentă.
(2) În cazurile prevăzute la art.162 alin.(1) lit.a), numărul de identificare de stat indicat în decizia de înregistrare, eliberată de entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, sau în documentul ce permite practicarea activităţii reprezintă codul fiscal al contribuabilului.
(3) - abrogat.
(4) Numărul de identificare de stat, indicat în certificatul/decizia de înregistrare, este considerat codul fiscal al persoanelor înregistrate de entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat, iar certificatul/decizia de înregistrare este recunoscut/ recunoscută şi ca certificat de atribuire a codului fiscal.
(5) Prin derogare de la alin.(2), persoanelor juridice, constituite în baza actelor normative, precum şi în baza tratatelor internaţionale ratificate de Republica Moldova, li se atribuie codul fiscal şi li se eliberează certificatul de atribuire a codului fiscal în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii corespunzătoare, la care se anexează actul ce constată acest fapt, iar în cazul persoanelor care activează în baza tratatelor internaţionale – şi certificatul de confirmare eliberat de autoritatea publică competentă. Persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător sau practică activitate profesională licenţiată ori autorizată, reglementată de legislaţia de specialitate, Serviciul Fiscal de Stat este în drept, la cererea contribuabilului, să atribuie cod fiscal diferit de codul fiscal personal, indicat în licenţă sau alt document care permite practicarea activităţii respective. Atribuirea codului fiscal, eliberarea certificatului de atribuire a codului fiscal, precum şi confirmarea luării în evidenţă fiscală se efectuează în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
(6) Codul fiscal al persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.b) reprezintă codul personal (IDNP) atribuit conform cadrului normativ de către autoritatea competentă sau este identic cu numărul actului de identitate al cetăţeanului străin sau al apatridului.
(61) Codul fiscal al persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.d) reprezintă codul de identificare din ţara de reşedinţă a acestora.
(7) În termen de 3 zile lucrătoare din data apariţiei obiectului impozabil sau a obligaţiei fiscale, cetăţenii străini şi apatrizii nerezidenţi, persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.c) depun la Serviciul Fiscal de Stat o cerere de atribuire a codului fiscal, la care anexează copia de pe actul de identitate, respectiv copiile, traduse în limba de stat, autentificate notarial şi legalizate de către oficiile consulare ale Republicii Moldova, de pe documentele de identificare în cazul organizaţiilor, precum şi copiile de pe documentele ce confirmă existenţa obiectului impozabil.
(71) Persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.d) depun cererea prin intermediul serviciului electronic pus la dispoziţie de către Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul primei perioade fiscale în care survine obligaţia de calculare şi achitare a T.V.A., până la prezentarea declaraţiei.
(8) Serviciul Fiscal de Stat refuză atribuirea codului fiscal numai dacă nu se prezintă toate documentele şi informaţiile prevăzute la art.161 alin.(3) sau dacă acestea conţin date vădit denaturate.
Articolul 164. Registrul fiscal de stat
(1) Registrul fiscal de stat este constituit şi administrat de Serviciul Fiscal de Stat, în care se înscriu codurile fiscale atribuite în conformitate cu prezentul capitol. Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de actualizarea Registrului fiscal de stat. Actualizarea Registrului fiscal de stat se efectuează la cererea contribuabilului, precum şi în temeiul materialelor de control ale Serviciului Fiscal de Stat. Regulamentul privind conţinutul şi modul de administrare a sistemului informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, precum şi procedura privind înregistrarea, modificarea şi radierea informaţiei din acesta se aprobă de către Serviciul Fiscal de Stat.
(2) Codurile fiscale ale persoanelor indicate la art. 162 alin.(1) lit. c) sunt trecute în Registrul fiscal de stat la data eliberării către contribuabil a certificatului de atribuire a codului fiscal. Codurile fiscale care reprezintă numărul de identificare de stat sunt trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al persoanelor juridice, Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali, din Registrul de stat al organizațiilor necomerciale și din alte registre, după caz, deținute de către organele competente. Codurile fiscale ale persoanelor fizice rezidente, precum şi ale cetăţenilor Republicii Moldova nerezidenţi sunt trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei. Codurile fiscale ale cetăţenilor străini şi ale apatrizilor nerezidenţi sunt înscrise în Registrul fiscal de stat în conformitate cu cadrul de reglementare în vigoare. Codurile fiscale ale persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.d) sunt trecute automat în Registrul fiscal de stat, la data depunerii cererii, prin intermediul serviciului electronic pus la dispoziţie de către Serviciul Fiscal de Stat. Trecerea codului fiscal în Registrul fiscal de stat confirmă actul luării persoanei la evidenţă fiscală.
(3) În Registrul fiscal de stat informaţia se expune clar, corect şi exhaustiv. Registrul fiscal de stat este ţinut în limba română, în mod electronic.
(4) În Registrul fiscal de stat sunt consemnate următoarele date privind persoanele cărora li se atribuie codurile fiscale de către Serviciul Fiscal de Stat, dacă datele respective sunt prevăzute în legislaţie:
a) numărul curent al înscrierii;
b) codul fiscal atribuit;
c) denumirea completă şi prescurtată a contribuabilului (numele, prenumele persoanei) şi sediul (domiciliul);
d) numărul şi data înregistrării de stat a persoanei juridice, a întreprinderii cu statut de persoană fizică, a notarului, a asociaţiei de notari, a cabinetului avocatului, a biroului asociat de avocaţi, a asociaţiei de avocaţi, a persoanei care practică activitate particulară de detectiv şi de pază, a executorului judecătoresc, a biroului asociat de executori judecătoreşti, a administratorilor autorizaţi, a biroului asociat de administratori autorizaţi, a biroului individual al mediatorului, a biroului asociat de mediatori, a expertului judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, a traducătorului/interpretului autorizat, a cabinetului individual al medicului de familie, a centrului medicilor de familie sau numărul şi data eliberării documentului ce permite desfăşurarea activităţii, datele din buletinul de identitate (din paşaport, adeverinţa de naştere sau din alte acte de identitate) al persoanei fizice sau datele din documentele de identificare în cazul organizaţiilor nerezidente;
e) numărul, seria şi data eliberării certificatului de atribuire a codului fiscal persoanelor indicate la art.162 alin. (1) lit. c);
f) numele şi prenumele persoanei fizice care a primit certificat de atribuire a codului fiscal;
g) datele fondatorului (fondatorilor) sau ale persoanelor care au obţinut dreptul de a practica un anumit gen de activitate, ale administratorului (numele, prenumele, data naşterii, adresa, informaţia de contact, datele actului de identitate), alte date relevante procesului de administrare;
h) data anulării codului fiscal.
(5) Prin derogare de la alin.(4), datele privind persoanele ale căror coduri fiscale reprezintă numere atribuite de alte organe, precum şi informaţia despre persoanele ce practică activitate profesională se introduc în Registrul fiscal de stat în baza unui acord încheiat de acestea şi de Serviciul Fiscal de Stat. Volumul şi conţinutul datelor incluse în acest caz în Registrul fiscal de stat se determină de acordul menţionat.
(6) - abrogat.
(7) Radierea din Registrul fiscal de stat se face în condițiile legii.
Articolul 165. Utilizarea codului fiscal
(1) Orice persoană obligată, conform legislaţiei fiscale, să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dare de seamă fiscală sau alte documente trebuie să indice în ele codul său fiscal.
(2) Orice persoană obligată, conform legislaţiei fiscale şi altor acte normative, să prezinte Serviciului Fiscal de Stat dare de seamă fiscală sau alte documente referitoare la o altă persoană va cere acesteia codul fiscal şi îl va indica în documentul respectiv. Dacă această altă persoană nu comunică codul fiscal, prima persoană va menţiona acest fapt în documentele prezentate.
(3) La încheierea tranzacţiilor şi efectuarea operaţiunilor economice, părţile sunt obligate să indice în documentele respective codurile lor fiscale.
(4) Serviciul Fiscal de Stat trebuie să indice codul fiscal al contribuabilului în toate avizele expediate lui.
(5) Subdiviziunile unei persoane juridice care nu au statut de persoană juridică utilizează codul fiscal al acesteia.
(6) Evidenţa obligaţiilor fiscale ale persoanelor fizice se ţine pe baza codurilor fiscale trecute în Registrul fiscal de stat din Registrul de stat al populaţiei.
Articolul 166. Aportul autorităţilor publice la evidenţa contribuabililor
(1) Entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat prezintă Serviciului Fiscal de Stat informația privind atribuirea numerelor de identificare de stat prin intermediul platformei de interoperabilitate.
(2) Autoritatea publică abilitată cu înregistrarea persoanelor prevăzute la art.162 alin. (1) lit. a), b) și c) este obligată să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informaţii despre lichidarea sau reorganizarea persoanei, despre modificările operate în documentele ei de constituire.
(3) Autoritatea publică abilitată cu dreptul de documentare a populaţiei prezintă Serviciului Fiscal de Stat informaţii despre eliberarea sau anularea actelor de identitate.
(4) - abrogat.
Articolul 1661. Aportul Băncii Naţionale a Moldovei în evidenţa prestatorilor de servicii de plată
Banca Naţională a Moldovei prezintă Serviciului Fiscal de Stat, în termen de 3 zile lucrătoare de la data eliberării licenţei, a modificării sau retragerii acesteia, informaţia iniţială şi, ulterior, informaţia actualizată referitor la prestatorii de servicii de plată participanți la sistemul automatizat de plăți interne.
Articolul 167. Obligaţiile în cazul deschiderii, modificării sau închiderii conturilor bancare și/sau conturilor de plăți
(1) Banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale deschide conturi bancare şi/sau conturi de plăţi persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit. a) şi c), iar Banca Naţională deschide conturi bancare şi/sau conturi de plăţi în conformitate cu Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei numai dacă acestea prezintă certificatul de atribuire a codului fiscal sau documentul recunoscut ca atare. Despre deschiderea conturilor bancare şi/sau conturilor de plăţi (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)) Banca Națională a Moldovei, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale sunt obligați să informeze în aceeași zi Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare şi/sau societăţile de plată.
(2) Operaţiunile pe un cont bancar şi/sau cont de plăţi deschis (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) pot demara numai după recepţionarea de către Banca Națională a Moldovei, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale a documentului electronic, emis şi remis de către Serviciul Fiscal de Stat, care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului. Contul bancar şi/sau contul de plăţi este luat la evidenţă de către Serviciul Fiscal de Stat în baza documentului electronic, emis şi remis de către Banca Națională a Moldovei, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale, care confirmă deschiderea contului. În cazul în care contribuabilul are restanţe, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să nu elibereze documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală. Documentul electronic care confirmă deschiderea contului şi documentul electronic care confirmă luarea la evidenţă fiscală a contului urmează a fi expediate şi recepţionate prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat, instituţiile financiare şi/sau societăţile de plată şi Banca Naţională a Moldovei.
(3) Banca (sucursala) are dreptul să deschidă conturi bancare și/sau conturi de plăți persoanei fizice rezidente (cetăţean străin sau apatrid) sau cetăţeanului Republicii Moldova numai dacă aceştia prezintă buletin de identitate sau un alt document, prevăzut la art.163 alin.(4), care serveşte la stabilirea codului fiscal şi să utilizeze acest cod la ţinerea evidenţei şi în relaţiile cu clientul sau cu alte persoane, în modul stabilit de legislaţie. Persoanele fizice nerezidente (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice nerezidente care nu dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova şi nu au obligaţii fiscale sunt în drept să deschidă conturi bancare și/sau conturi de plăți în bănci (sucursalele) în baza documentelor confirmative privind identitatea lor sau a documentului recunoscut ca certificat de atribuire a codului fiscal/decizie de înregistrare din ţara de origine. Despre deschiderea/ modificarea/închiderea conturilor bancare și/sau conturilor de plăți ale persoanelor menţionate, banca (sucursala) este obligată să informeze Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare, în corespundere cu prezentul articol.
(4) Banca Națională a Moldovei, băncile (sucursalele), societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale vor informa în aceeaşi zi Serviciul Fiscal de Stat prin sistemul informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare şi/sau societăţile de plată despre modificarea sau închiderea contului bancar şi/sau contului de plăţi (cu excepţia conturilor tranzitorii de executare a bugetelor, conturilor de credit şi împrumut, de depozite la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social)).
(41) Trezoreria de Stat informează Serviciul Fiscal de Stat despre deschiderea, modificarea sau închiderea conturilor deschise instituţiei publice în sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor.
(5) În cazul deschiderii contului bancar în străinătate, în termen de 15 zile de la data deschiderii acestuia, persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.a) comunică Serviciului Fiscal de Stat faptul şi datele corespunzătoare. Drept confirmare a înregistrării contului, Serviciul Fiscal de Stat eliberează contribuabilului, în termen de 3 zile, un certificat de confirmare.
Articolul 168. Anularea codului fiscal
(1) Codul fiscal se anulează în cazul:
a) atribuirii lui cu încălcarea legislaţiei fiscale;
b) lichidării, reorganizării sau încetării activității persoanei juridice, întreprinderii cu statut de persoană fizică, persoanelor fizice care practică activitate profesională licențiată ori autorizată, reglementată de legislația de specialitate;
c) decesului persoanei fizice, declarării morţii ei, declarării, în modul stabilit, dispărute fără veste sau emigrării ei;
d) dispariţiei obiectului impozabil şi obligaţiei fiscale pentru persoanele fizice (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente;
e) radierii din oficiu a persoanelor juridice inactive şi a întreprinzătorilor individuali inactivi care întrunesc condiţiile stabilite la art.2 din Legea nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali;
f) lichidării persoanelor juridice ale căror coduri fiscale se atribuie de Serviciul Fiscal de Stat.
(2) La reorganizarea persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a):
a) prin contopire, codurile fiscale ale persoanelor ce se contopesc se anulează, iar persoanei astfel constituite i se atribuie un alt cod fiscal;
b) prin absorbţie, codul fiscal al persoanei absorbite se anulează;
c) prin divizare, codul fiscal al persoanei divizate se anulează, iar persoanelor astfel constituite li se atribuie alte coduri fiscale;
d) prin separare, codul fiscal al persoanei reorganizate rămâne acelaşi, iar persoanelor astfel constituite li se atribuie alte coduri fiscale;
e) prin transformare în persoană cu o altă formă juridică de organizare, codul fiscal al persoanei reorganizate trece la persoana astfel constituită.
(3) În cazurile enumerate la alin.(2) lit.a), c) şi d), la cererea de atribuire a codului fiscal se anexează documentul ce confirmă cuantumul datoriilor asumate în urma reorganizării.
(4) Codul fiscal se anulează în baza:
a) cererii persoanelor indicate la art.162 alin.(1) lit.a) şi/sau informaţiei prezentate în conformitate cu art.166 alin.(2), sau actului legislativ ori actului emis în baza lui, sau certificatului de confirmare a lichidării sau reorganizării persoanei, eliberat de autoritatea publică competentă. La cerere se anexează certificatul de atribuire a codului fiscal în forma în care a fost emis de Serviciul Fiscal de Stat – pe suport de hârtie sau în formă de document electronic;
b) hotărârii instanţei judecătoreşti – în cazul lichidării persoanei juridice şi a întreprinderii cu statut de persoană fizică sau în cazul declarării morţii sau declarării persoanei fizice dispărute fără veste;
c) deciziei conducerii Serviciului Fiscal de Stat – în cazul atribuirii de cod fiscal cu încălcarea legislaţiei fiscale;
d) informaţiei organelor de stare civilă – în cazul decesului persoanei fizice;
e) informaţiei autorităţii publice abilitate să permită ieşirea din Republica Moldova pentru domiciliere în altă ţară – în cazul ieşirii persoanei fizice;
f) documentelor care atestă că persoanele fizice (cetăţeni străini şi apatrizi), persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente nu au obiecte impozabile şi nici obligaţii fiscale.
(5) Prin derogare de la alin.(4), codul fiscal care reprezintă numărul de identificare de stat se anulează în baza informaţiei prezentate de entitatea abilitată cu dreptul de înregistrare de stat.
(6) Codul fiscal se anulează prin radierea lui din Registrul fiscal de stat şi prin consemnarea acestui fapt în dosarul contribuabilului.
(7) Avizul despre anularea codului fiscal, în legătură cu atribuirea lui cu încălcarea legislaţiei fiscale, Serviciul Fiscal de Stat îl va publica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, în termen de 3 zile, va informa despre aceasta organele vamale, organele înregistrării de stat şi organele de statistică. Folosirea unui cod fiscal anulat se pedepseşte în conformitate cu legea.
(8) Codul fiscal anulat se păstrează în Registrul fiscal de stat timp de 10 ani din momentul anulării.
(9) Codul fiscal anulat nu se atribuie unei alte persoane.
Capitolul 5
OBLIGAŢIA FISCALĂ
Articolul 169. Naşterea şi modificarea obligaţiei fiscale
(1) Obligaţia fiscală naşte în momentul apariţiei circumstanţelor, stabilite de legislaţia fiscală, ce prevăd stingerea ei.
(2) Obligaţia fiscală a contribuabilului ce urmează să fie stinsă de către un alt contribuabil care, conform legislaţiei fiscale, este obligat să reţină sau să perceapă de la primul sumele ce constituie obligaţia fiscală şi să o stingă încetează a fi obligaţia fiscală a primului şi devine obligaţia fiscală a celui de-al doilea din momentul reţinerii sau perceperii.
(3) Banca (sucursala) care primeşte de la contribuabil sau de la Serviciul Fiscal de Stat ordine de plată şi, respectiv, ordine incaso pentru transfer de mijloace băneşti în contul stingerii obligaţiei fiscale este considerată, din momentul primirii ordinului, responsabilă de obligaţia fiscală în limita mijloacelor disponibile în contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului. Totodată, contribuabilul este considerat responsabil de obligaţia fiscală în limita mijloacelor care nu sunt disponibile în contul bancar şi/sau contul de plăţi pentru stingerea integrală a obligaţiei fiscale.
(4) Modificarea obligaţiei fiscale reprezintă schimbarea cuantumului ei generată de modificarea circumstanţelor, stabilite de legislaţia fiscală, în funcţie de care a fost calculată obligaţia.
Articolul 170. Modul de stingere a obligaţiei fiscale
Stingerea obligaţiei fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită.
Articolul 171. Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare
(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în monedă naţională, dacă prezentul cod sau alte acte legislative ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea loc prin plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se face prin intermediul cardului de plată, prin folosirea altor instrumente de plată sau în numerar.
(2) Plata cu utilizarea instrumentelor de plată fără numerar se efectuează prin intermediul băncilor (sucursalelor) sau al altor prestatori de servicii de plată, care sunt obligaţi să recepţioneze mijloacele băneşti aferente bugetului public naţional de la contribuabili persoane fizice în numerar şi să le transfere la buget în termenul prevăzut la alin.(6).
(3) Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, autorităţilor administraţiei publice locale, al operatorilor de poştă, băncilor (sucursalelor) sau al altor prestatori de servicii de plată. Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane.
(4) Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia celor financiare şi a operatorilor de poştă, care au încasat bani în numerar de la contribuabil sunt obligate să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi sau în următoarea zi lucrătoare, sumele încasate. Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi comunele în care nu există bănci sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o dată pe săptămână.
(5) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său de plăţi mijloace băneşti, banca (sucursala) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul de plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare în care a fost primită.
(6) Sumele trecute la scăderi din contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de bancă (sucursala) la buget în ziua lucrătoare în care au fost trecute la scăderi. Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de bancă (sucursala) la buget nu mai târziu de ziua lucrătoare următoare zilei în care au fost încasate, iar de către operatorii de poştă – nu mai târziu de a treia zi lucrătoare de la data în care au fost încasate.
(7) Stingerea obligaţiei fiscale de către persoanele indicate la art.162 alin.(1) lit.d) se efectuează în monedă naţională sau în valută străină EUR/USD, conform procedurii stabilite de Ministerul Finanţelor.
Articolul 172. Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a a restanţelor, prin anulare
(1) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin anulare se efectuează prin acte cu caracter general sau individual, adoptate conform legislaţiei.
(2) Stingerea obligaţiei fiscale, inclusiv a restanţelor, prin anulare se efectuează prin actele organelor de drept şi judiciare privind radierea din Registrul fiscal de stat, în mod obligatoriu definitive şi irevocabile, adoptate conform legislaţiei.
(21) Obligațiile fiscale rămase neachitate ca urmare a reținerii onorariului de succes conform Legii insolvabilității nr. 149/2012 se sting prin anulare în mărimea onorariului de succes reținut.
(3) Se supun anulării, conform situaţiei din data de 31 decembrie a fiecărui an fiscal de gestiune, restanţele unui contribuabil (persoană fizică sau juridică), în cuantum de până la 10 lei în total, înregistrate în sistemul informaţional. Determinarea şi stingerea prin anulare a cuantumului respectiv al restanţelor în sistemul informaţional se efectuează individual de către organele abilitate cu atribuţii de administrare fiscală, menţionate la art.131 alin.(1) din prezentul cod.
Articolul 173. Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie
Dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul cod, dreptul statului de a determina obligaţia fiscală sau de a o executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului. Stingerea obligaţiei fiscale în urma survenirii termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a conducerii organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către consiliul local.
Articolul 174. Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere
(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în situaţiile în care contribuabilul persoană fizică:
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declarat dispărut fără veste;
d) este declarat lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
(2) În cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin scădere se face în mărimea întregii obligaţii fiscale – dacă persoana nu a lăsat (nu dispune de) bunuri – sau în mărimea părţii nestinse din obligaţia fiscală – dacă averea lăsată de ea (averea existentă) este insuficientă.
(3) Stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale a contribuabilului are loc în urma încetării activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciară, prin reorganizare, precum şi în cazul în care stingerea ei prin executare silită în conformitate cu prezentul cod este imposibilă.
(4) Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii organului cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă. În cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia se adoptă de către consiliul local.
(5) Suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform prezentului articol este luată în evidenţă specială, care este parte componentă a evidenţei generale, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. În cazurile prevăzute la art.186 alin.(5), sumele luate în evidenţă specială se restabilesc.
(6) Serviciul Fiscal de Stat prezintă Ministerului Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale privind suma obligaţiilor fiscale luate în evidenţă specială.
(7) Din data expirării valabilităţii actului de suspendare, obligaţiile fiscale, luate în evidenţă specială conform art.206 alin.(1) lit.c) şi lit.e) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială a actului de suspendare. Aceeași acțiune se întreprinde și pentru prevederile art. 206 alin. (1) lit. d) în cazul în care au apărut bunuri pasibile urmăririi silite sau necesitatea sesizării repetate a executorului judecătoresc în conformitate cu Codul de executare ori contribuabilul a manifestat voința de a stinge obligația fiscală.
Articolul 1741. Stingerea simplificată a obligaţiei fiscale prin scădere
(1) În lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală sau de pseudoactivitate de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat stinge simplificat obligaţia fiscală prin scădere contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, în condiţiile prezentului articol.
(2) Serviciul Fiscal de Stat stinge simplificat prin scădere obligaţia fiscală, conform art.174 alin.(4), în cazul în care stabileşte în cumul că:
a) persoana juridică are datorii la bugetul de stat, la bugetul local şi/sau la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
b) persoana juridică nu este fondator al unei persoane juridice;
c) persoana juridică, în decursul ultimelor 24 de luni consecutive, nu a depus dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţii pe nici un cont bancar şi/sau cont de plăţi;
d) faţă de persoana juridică au fost aplicate toate măsurile de executare silită a obligaţiei fiscale prevăzute de lege;
e) persoana juridică nu dispune de bunuri care pot fi urmărite în scopul executării obligaţiei fiscale.
(3) Lista contribuabililor ale căror obligaţii fiscale au fost stinse simplificat prin scădere se prezintă entităţii abilitate cu dreptul de înregistrare de stat de către Serviciul Fiscal de Stat pentru a iniţia din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat.
Articolul 175. Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare
(1) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.
(2) Compensarea se efectuează la iniţiativa Serviciului Fiscal de Stat sau la cererea contribuabilului dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.
(3) În termen de până la 30 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat întocmeşte documentul de plată şi îl transmite Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor. Pentru contribuabilii care au depus dezacord împotriva actului de control, Serviciul Fiscal de Stat întocmeşte documentul de plată şi îl transmite Trezoreriei de Stat spre executare în termen de până la 45 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii contribuabilului.
(4) În termen de 7 zile de la data primirii documentului de plată, Trezoreria de Stat trece, după caz, dintr-un cont al bugetului în alt cont al aceluiaşi buget sau în contul unui alt buget sumele consemnate în documentul de plată. După executarea documentului de plată, Trezoreria de Stat remite, după caz, Serviciului Fiscal de Stat sau Serviciului Vamal extrasul din conturile trezoreriale de venituri.
(5) După ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, Serviciul Fiscal de Stat face înscrierile de rigoare în contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul cel târziu a doua zi unităţilor sale.
(6) Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau lăsat în contul stingerii unei viitoare obligaţii fiscale de alt tip. În caz de nedepunere a cererii, excedentul se lasă în contul stingerii obligaţiei fiscale de acelaşi tip.
(7) Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizează, conform prevederilor art.101 alin.(8), art.1011 alin.(4) sau art.125 alin.(5), în cazul stingerii restanţelor faţă de bugetul public naţional. În acest scop, suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional.
(8) În scopul atestării lipsei restanţelor faţă de buget, în scopul beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea legislației, în scopul anulării dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului emise pentru asigurarea încasării restanţelor, precum şi în cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întârziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată privind stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului corespunzător spre executare.
(9) Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează în modul stabilit de Guvern.
Articolul 176. Restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită
(1) Cu excepţia cazurilor când legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art.175 numai dacă acesta nu are restanţe. Termenul specificat la art.175 se suspendă în cazul în care contribuabilul care solicită restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei, urmează a fi restituită este învinuit de săvârșirea unei infracţiuni prin intermediul tranzacţiilor economice care a condus la apariţia dreptului la restituirea sumelor impozitelor şi/sau taxelor şi faţă de el a fost pornită urmărirea penală până la încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală, pronunţarea unei sentinţe de achitare definitive sau a unei sentinţe definitive de încetare a procesului penal faţă de contribuabilul respectiv.
(11) Dacă prin prezentarea unei declaraţii cu privire la impozitul pe venit corectate după termenul stabilit de legislaţie se stabileşte o sumă a impozitului pe venit plătită în plus, suma pasibilă restituirii conform alin.(1) se micşorează cu suma desemnată procentual pentru perioada fiscală corespunzătoare.
(2) Cu excepţia cazurilor în care legislaţia fiscală prevede altfel, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului persoană juridică se efectuează de Trezoreria de Stat la conturile lui bancare şi/sau de plăţi, iar contribuabilului persoană fizică – la conturile lui bancare şi/sau de plăţi sau în numerar.
(21) Persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător vor depune cererea privind restituirea impozitului pe venit plătit în plus începând cu ziua următoare termenului stabilit la art. 83 alin. (4) lit. b), cu excepția cazului în care persoana fizică intenționează să își schimbe domiciliul permanent din Republica Moldova. Cererea depusă anterior termenului stabilit se examinează începând cu ziua următoare termenului stabilit la art. 83 alin. (4) lit. b).
(3) Dacă suma plătită în plus şi suma care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită nu au fost restituite în termen de 45 de zile de la data primirii cererii de către Serviciul Fiscal de Stat sau în alt termen prevăzut de legislaţia fiscală, contribuabilului i se plăteşte o dobândă, calculată în funcţie de rata de bază (rotunjită până la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operațiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă. Pe perioadă suspendării termenului în conformitate cu alin.(1), dobândă nu se calculează.
(4) Calculul dobânzii, efectuat şi prezentat de către contribuabil organului cu atribuţii de administrare fiscală respectiv, se verifică şi se aprobă de conducerea acestui organ şi se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii. În cazul impozitelor şi taxelor locale administrate de serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, ordinul de plată va fi întocmit de Serviciul Fiscal de Stat în baza documentelor prezentate de acest serviciu. Plata dobânzii se va efectua din bugetul în care au fost vărsate impozitele şi taxele respective.
Articolul 177. Stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită
Stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită are loc prin acţiunile întreprinse, în limitele competenței, de Serviciul Fiscal de Stat pentru perceperea forţată a restanţelor în conformitate cu legislaţia fiscală.
Articolul 178. Data stingerii obligaţiei fiscale
(1) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin achitare se consideră:
a) în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decât cardurile de plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăţi al contribuabilului în contul obligaţiei fiscale respective. Debitarea contului de plăţi se confirmă prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăţi;
b) în cazul achitării în numerar – data primirii numerarului prin intermediul băncilor (sucursalelor) sau al altor prestatori de servicii de plată în contul obligaţiei fiscale respective. Primirea numerarului se confirmă prin ordin de încasare a numerarului şi prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data primirii numerarului;
c) în cazul achitării prin intermediul cardurilor de plată – data la care a fost debitat contul de plăţi la care este ataşat cardul de plată al contribuabilului pentru înscrierea sumei la buget în contul obligaţiei fiscale respective. Debitarea contului de plăţi la care este ataşat cardul de plată se confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card, şi prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de card;
d) în cazul achitării prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice (MPay) – data efectuării plăţii de către contribuabil, confirmată de către Serviciul MPay printr-o notificare către organul de stat competent privind efectuarea completă a plăţii şi prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data efectuării plăţii.
(2) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin anulare este considerată data indicată în actul de anulare.
(3) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin prescripţie este considerată prima zi după data în care a expirat termenul de prescripţie.
(4) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin scădere este considerată data:
a) întocmirii actului comun al autorităţii administraţiei publice locale şi al Serviciului Fiscal de Stat prin care ele constată că persoana decedată, declarată moartă, dispărută fără veste, lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă nu deţinea (nu deţine) bunuri;
b) rămânerii definitive a deciziei de încetare a activităţii persoanei juridice;
c) emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare (dizolvare) sau hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate.
(5) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare este considerată data la care Trezoreria de Stat a executat documentele de plată.
(6) Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin executare silită este considerată data la care sumele obţinute în urma acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului respectiv.
Articolul 179. Succesiunea stingerii obligaţiilor fiscale
(1) Stingerea obligaţiilor fiscale, conform legislaţiei fiscale, are loc după criteriul cronologic de naştere a fiecărui tip de obligaţie fiscală indicat în documentul privitor la stingerea ei.
(2) În caz de nerespectare de către contribuabil a prevederilor alin. (1), Serviciul Fiscal de Stat este în drept să stingă obligaţia fiscală a acestuia conform succesiunii stabilite la alin.(1).
Articolul 180. Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale
(1) În cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat, în conformitate cu prezentul articol, pe o perioadă de până la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întârziere, în conformitate cu prevederile art.228, şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale sub formă de gaj și/sau fidejusiune.
(2) Modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale se efectuează prin:
a) amânarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua printr-o plată unică);
b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua în rate).
(3) Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă contribuabilului în următoarele cazuri:
a) calamităţi naturale şi tehnogene;
b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;
c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;
d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;
e) alte circumstanţe, stabilite de Ministerul Finanţelor, ce îndreptăţesc contribuabilul de a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale.
Cazurile amânării sau eşalonării stingerii obligaţiei fiscale expuse la lit.a)–c) urmează a fi confirmate prin acte emise de autorităţile sau instituţiile competente.
(4) Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă cu condiţia stingerii obligaţiei fiscale curente în perioada termenului de amânare sau eşalonare.
(5) Amânarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă în baza unui contract-tip, care se încheie între Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabil.
(6) Procedura de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, modelul contractului-tip privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, inclusiv modul de intrare în vigoare, de suspendare, de modificare şi de rezoluțiune a acestuia, sunt stabilite de Ministerul Finanţelor.
(7) În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor contractului de amânare sau eşalonare a stingerii obligaţiei fiscale, acesta este rezolvit din momentul în care Serviciul Fiscal de Stat a depistat încălcările.
(8) Nu se admite încheierea unui nou contract de amânare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii fiscale cu contribuabilul care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent.
(9) Până la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, modificat prin amânare sau eşalonare, nu se vor întreprinde acţiuni de executare silită asupra obligaţiei fiscale care este obiect al contractului.
Capitolul 9
EXECUTAREA SILITĂ A OBLIGAŢIEI FISCALE
Articolul 193. Condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale
Condiţiile declanşării executării silite a obligaţiei fiscale sunt:
a) existenţa restanţei, ţinându-se cont de prevederile art.252;
b) neexpirarea termenelor de prescripţie stabilite în prezentul cod;
c) - abrogată;
d) contribuabilul nu se află în proces de insolvabilitate conform prevederilor legislaţiei în vigoare, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii de insolvabilitate, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012.
Articolul 194. Modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează prin:
a) încasare a mijloacelor băneşti, inclusiv în valută străină, de pe conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale contribuabilului, cu excepţia celor de pe conturile de credit şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social);
b) ridicare de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină;
c) urmărire a bunurilor contribuabilului, cu excepţia celor consemnate la lit.a) şi b);
d) urmărire a datoriilor debitoare ale contribuabililor prin modalităţile prevăzute la lit.a), b) şi c).
(2) Urmărirea bunurilor se face prin sechestrare, comercializare şi ridicare.
(3) În cazul în care, după ce s-au aplicat modalităţile de executare silită, obligaţia fiscală a contribuabilului care desfăşoară activitate de întreprinzător nu a fost stinsă în totalitate, iar aplicarea ulterioară a executării silite este imposibilă, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să iniţieze aplicarea modalităţilor de depăşire a insolvabilităţii în conformitate cu legislaţia. Obligaţia fiscală a persoanei fizice neînregistrate ca subiect al activităţii de întreprinzător se stinge în modul prevăzut de prezentul cod.
Articolul 195. Organele abilitate cu executarea silită a obligaţiei fiscale
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat, în limitele competenței, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(2) - abrogat.
Articolul 196. Regulile generale de executare silită a obligaţiei fiscale
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se face în zile lucrătoare, între orele 6.00 şi 22.00. Executarea silită în alt timp se admite în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui se eschivează de la ea.
(2) Dacă contribuabilul nu poate fi găsit pe adresele cunoscute, Serviciul Fiscal de Stat va solicita intervenția autorităţilor publice competente.
(3) În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii prevăzute la art.161 alin.(6), dosarul contribuabilului privind acţiunile de executare silită întreprinse faţă de acesta se va transmite subdiviziunii responsabile a Serviciului Fiscal de Stat în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
(4) - abrogat.
(5) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să aplice una sau mai multe modalităţi de executare silită a obligaţiei fiscale. Executarea silită a obligaţiei fiscale în modul prevăzut la art.194 alin.(1) lit.b), c) şi d) se face în temeiul unei hotărâri emise de conducerea Serviciului Fiscal de Stat pe un formular tipizat aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, care are valoare de document executoriu din data emiterii hotărârii privind executarea silită a obligației fiscale.
(6) Cheltuielile aferente executării silite a obligaţiei fiscale se efectuează de la bugetul de stat, urmând să fie recuperate din contul contribuabilului, cu excepţia comisioanelor percepute de bancă la predarea mijloacelor în numerar de către funcţionarii fiscali conform art.198.
Articolul 197. Încasarea de mijloace băneşti de pe conturile bancare şi/sau de plăţi ale contribuabilului
(1) Începând cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare şi/sau de plăţi (cu excepţia contului de împrumut, a conturilor bancare şi/sau de plăţi deschise conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător (în cazul executorilor judecătoreşti – numai conturile speciale), conturile de acumulare deschise conform legislaţiei insolvabilităţii) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă Serviciul Fiscal de Stat le cunoaşte. Pentru toate categoriile de conturi bancare şi/sau de plăţi înscrise în Registrul fiscal de stat, ordinele incaso se emit în monedă naţională. La executarea ordinului incaso emis în moneda naţională înaintat la contul în valută străină al contribuabilului, banca efectuează operaţiunea de cumpărare a valutei străine contra monedei naţionale aplicând cursul valutar stabilit de aceasta, cu transferarea leilor moldoveneşti la bugetul public naţional în aceeaşi zi.
(11) Încasarea de mijloace băneşti de pe conturile bancare şi/sau de plăţi deţinute de către notari, avocaţi, administratori autorizaţi şi mediatori se efectuează conform prevederilor prezentului articol.
(2) În cazul în care contribuabilul deţine la contul său bancar şi/sau contul de plăţi mijloace băneşti, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale sunt obligați să execute, în limita acestor mijloace, ordinul incaso a Serviciului Fiscal de Stat în decursul a 24 de ore din momentul în care a fost primit.
(21) În cazul în care în ziua sau anterior recepţionării ordinului incaso privind încasarea mijloacelor băneşti de pe conturile bancare şi/sau de plăţi ale contribuabilului au fost înaintate alte documente executorii şi/sau în aceeaşi zi au fost înaintate alte ordine incaso pentru acelaşi cont/conturi bancare şi/sau de plăţi, emise de organele legal abilitate, şi mijloacele băneşti disponibile în aceste conturi nu sunt suficiente pentru executarea integrală a ordinelor incaso şi a documentelor executorii indicate, acestea (ordinul incaso şi documentul executoriu) se remit de către bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale în aceeaşi zi primului executor judecătoresc emitent, pentru încasarea şi distribuirea mijloacelor băneşti în ordinea satisfacerii creanţelor şi conform procedurii stabilite de Codul de executare. În aceeaşi zi, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale informează în scris şi/sau prin alte metode legale Serviciul Fiscal de Stat despre existenţa altor ordine incaso şi/sau documente executorii şi despre remiterea acestora executorului judecătoresc corespunzător.
(3) În cazul în care contribuabilul nu deţine la contul său bancar şi/sau de plăţi mijloace băneşti pentru a stinge, total sau parţial, obligaţia fiscală şi nu există situaţiile prevăzute la alin.(21), banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale remit Serviciului Fiscal de Stat, în termen de 3 ore după termenul reglementat de alin.(2) al prezentului articol, informaţia privind executarea ordinului incaso. În cazul suspendării operaţiunilor la contul bancar şi/sau de plăţi pentru nestingerea obligaţiei fiscale, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale informează imediat Serviciul Fiscal de Stat despre înscrierea în contul contribuabilului a mijloacelor băneşti. Procedura încasării incontestabile a mijloacelor de la conturile bancare şi/sau de plăţi se stabileşte de Banca Naţională a Moldovei în comun cu Ministerul Finanţelor.
(31) Pentru situaţiile reglementate la alin.(21) al prezentului articol se vor aplica prin analogie dispoziţiile art.92 din Codul de executare.
(32) În urma alăturării realizate conform procedurii stabilite la alin.(31) al prezentului articol şi după expirarea termenului de alăturare stabilit la art.92 din Codul de executare, executorul judecătoresc va comunica, în termen de 3 zile, Serviciului Fiscal de Stat despre toate acţiunile şi actele care trebuie sau au fost realizate cu această ocazie, în special cele care vizează gradul de prioritate a creanţelor care concurează pentru mijloacele băneşti aflate pe conturile debitorului ce sunt implicate în procedura de executare respectivă şi va solicita avizul Serviciului Fiscal de Stat în acest sens.
(33) Repartizarea sumelor încasate de pe conturile debitorului, precum şi a sumelor băneşti rezultate din alte acţiuni de executare silită (în speţele care vizează şi creanţele statului) se va realiza conform prevederilor legale în vigoare şi doar în baza avizului pozitiv al Serviciului Fiscal de Stat.
În cazul primirii refuzului privind ordinea de repartizare a sumelor, actele ulterioare în acest sens ale executorului judecătoresc sunt lovite de nulitate, executorul judecătoresc fiind obligat să se conformeze prescripţiilor privind modul de repartizare a sumelor indicate de către Serviciul Fiscal de Stat, ținând cont de prevederile legislaţiei în vigoare.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care în contul bancar şi/sau de plăţi al contribuabilului sunt înscrise mijloace băneşti încasate de la comercializarea bunurilor gajate, în limita sumelor direcţionate spre plata cheltuielilor aferente vânzării bunului gajat şi în limita creanţelor care se plătesc din produsul vânzării bunului gajat, precum și pentru suma restanței contribuabilului care nu depășește cuantumul datoriei instituțiilor finanțate de la buget, în limitele alocațiilor aprobate pentru aceste scopuri pentru cheltuieli compensate de la buget prin finanțare directă ori cărora li s-au furnizat mărfuri, li s-au executat lucrări și/sau li s-au prestat servicii.
Articolul 198. Ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale prin ridicarea de mijloace băneşti în numerar este aplicată contribuabilului care corespunde noţiunii de la art.5 pct.2).
(2) Pentru ridicarea de la contribuabil a mijloacelor băneşti în numerar, inclusiv în valută străină, funcţionarul fiscal controlează locurile şi localurile în care contribuabilul păstrează numerarul, precum şi reţeaua lui comercială.
(3) Prin derogare de la art.129 pct.4), în calitate de reprezentant al contribuabilului, la ridicarea mijloacelor băneşti în numerar participă casierul (gestionarul) sau un alt angajat care îl înlocuieşte. Aceştia sunt obligaţi să prezinte documentele necesare şi să asigure accesul liber la seiful casei contribuabilului, în încăperea izolată a casei, precum şi în reţeaua lui comercială.
(31) Contribuabilul este obligat, la solicitarea funcționarului fiscal, să predea pentru ridicare mijloacele bănești în numerar, inclusiv în valută străină, încasate zilnic în locurile și localurile în care contribuabilul păstrează numerarul, precum și în rețeaua lui comercială.
(4) Deschiderea fără consimțământul reprezentantului contribuabilului sau în lipsa acestuia a locurilor şi localurilor în care se păstrează numerarul se efectuează în prezenţa a 2 martori asistenţi. Până la sosirea acestora din urmă, funcţionarul fiscal sigilează locurile şi localurile.
(5) Faptul ridicării numerarului şi al deschiderii locurilor şi localurilor fără consimțământul reprezentantului contribuabilului este consemnat în acte semnate de cei prezenţi. Actele se întocmesc în două exemplare. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului sau reprezentantului acestuia contra semnătură pe primul exemplar sau se comunică contribuabilului conform modalităților prevăzute de prezentul cod în aceeaşi zi sau în următoarea zi lucrătoare.
(6) Funcţionarul fiscal predă mijloacele băneşti ridicate băncii (sucursalei) proxime, care este obligată să le primească şi să le transfere la bugetele respective pentru stingerea restanţelor. Valuta străină se predă băncii (sucursalei) contra lei moldoveneşti la cursul valutar stabilit de aceasta, cu transferarea ulterioară a leilor moldoveneşti la bugetele respective. Valuta străină care nu poate fi comercializată (de exemplu, valuta străină care nu este solicitată pe piaţa valutară internă) se păstrează la banca (sucursala) până la posibila comercializare.
(7) Dacă depunerea mijloacelor băneşti în numerar la banca (sucursala) în ziua ridicării lor este imposibilă, ele vor fi predate casieriei Serviciului Fiscal de Stat pentru ca aceasta să le transmită băncii (sucursalei) în următoarea zi lucrătoare.
Articolul 199. Reguli generale de sechestrare a bunurilor
(1) Îndeplinirea hotărârii Serviciului Fiscal de Stat de sechestrare a bunurilor contribuabilului se efectuează, dacă legislaţia nu prevede altfel, în prezenţa contribuabilului (a reprezentantului acestuia), a persoanei lui cu funcţie de răspundere, iar în cazul în care contribuabilul este persoană fizică neînregistrată ca subiect al activităţii de întreprinzător – a unui membru major al familiei lui.
(2) Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere se eschivează de a fi prezenţi la sechestrarea bunurilor, aceasta se efectuează fără consimțământul sau în absenţa lor. Deschiderea fără consimțământul contribuabilului (reprezentantului acestuia), al persoanei lui cu funcţie de răspundere ori în lipsa acestora a încăperilor şi a altor locuri în care se află bunurile, precum şi sechestrarea lor, se efectuează în prezenţa a doi martori asistenţi.
(3) Dacă bunurile contribuabilului se află la domiciliul sau la reşedinţa lui sau a unor alte persoane, sechestrarea bunurilor se va face numai cu consimțământul contribuabilului sau al persoanei căreia îi aparţine domiciliul sau reşedinţa.
(4) Dacă persoana fizică nu permite accesul în domiciliul sau în reşedinţa sa pentru a i se sechestra bunurile, funcţionarul fiscal consemnează faptul într-un act. În astfel de cazuri, Serviciul Fiscal de Stat va intenta o acţiune în justiţie. După ce instanţa judecătorească emite o hotărâre de executare silită a obligaţiei fiscale, aceasta este îndeplinită în conformitate cu legislaţia de procedură civilă.
(5) Dacă contribuabilul nu şi-a stins obligaţia fiscală şi dacă acţiunile de sechestrare a bunurilor nu au fost atacate în decursul a 30 zile lucrătoare din data sechestrării, bunurile se comercializează în modul prevăzut la art.203.
(6) În cazul în care, în urma examinării contestaţiei sau a cererii de chemare în judecată, de pe unele bunuri a fost ridicat sechestrul, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să sechestreze alte bunuri ale contribuabilului.
(7) Bunurile sechestrate de Serviciul Fiscal de Stat se urmăresc în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul 200. Sechestrarea bunurilor ca modalitate de asigurare a executării silite a obligaţiei fiscale
(1) În temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligaţiei fiscale, sunt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu excepţia celor care, în conformitate cu alin.(6), nu sunt sechestrabile.
(2) Sechestrarea bunurilor în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat este efectuată de funcționarul fiscal.
(3) Înainte de a se proceda la sechestrare, contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere li se remite o copie de pe hotărârea privind executarea silită a obligaţiei fiscale şi li se aduce la cunoştinţă, în scris sau oral, ce drepturi şi obligaţii au în timpul sechestrării, ce răspundere prevede legea pentru neîndeplinirea obligaţiilor.
(4) Contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sunt obligaţi să prezinte spre sechestrare toate bunurile, inclusiv cele date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă, precum şi documentele confirmative ale dreptului de proprietate asupra bunurilor, şi, pe suport de hârtie sau în formă de document electronic:
a) informaţii despre bunurile care nu aparţin contribuabilului şi despre proprietarii acestora;
b) informaţii despre bunurile care aparţin contribuabilului şi care au fost date unor alte persoane la păstrare sau în folosinţă;
c) informaţii despre bunurile gajate;
d) informaţii despre bunurile sechestrate de alte autorităţi publice.
(5) Pentru depistarea bunurilor contribuabilului, funcţionarul fiscal este în drept să cerceteze locurile în care se presupune că se află acestea, iar în cazul domiciliului şi reşedinţei – cu acordul persoanei căreia îi aparţine sau în baza hotărârii instanţei judecătoreşti.
(6) Nu sunt sechestrabile următoarele bunuri:
a) produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern;
b) bunurile gajate până la momentul sechestrării;
c) bunurile personale ale persoanei fizice care, conform Codului de executare, nu sunt urmăribile;
d) bunurile sechestrate de alte autorităţi publice;
e) alte bunuri care, conform legislaţiei, sunt neurmăribile.
(7) Vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate, al căror termen de plată este stabilit până la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită.
(8) Pentru determinarea cantităţii suficiente de bunuri ce urmează a fi sechestrate, în momentul sechestrării se stabileşte preţul de sechestru al bunurilor după valoarea lor contabilă, în conformitate cu datele contabilităţii contribuabilului. În cazul când persoanele care, conform legislaţiei, nu ţin contabilitatea şi când contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere se eschivează de a fi prezenţi la sechestru sau lipsesc, preţul de sechestru al bunurilor îl stabileşte funcţionarul fiscal, luând în considerare starea lor tehnică şi alte caracteristici. Pentru constatarea stării tehnice pot fi invitaţi, după caz, specialişti în domeniu. Valorile mobiliare sunt sechestrate la preţul lor nominal. Cota-parte într-o societate se determină conform documentelor ei de constituire.
(9) În cazul sechestrării bunurilor, funcţionarul fiscal întocmeşte, în două exemplare, după un model aprobat de Serviciul Fiscal de Stat, lista bunurilor sechestrate. Fiecare foaie este semnată de participanţii la sechestru.
(10) În lista bunurilor sechestrate se indică denumirea, cantitatea, semnele individuale şi valoarea bunurilor. La valorile mobiliare se indică numărul, emitentul, preţul nominal şi alte date cunoscute la momentul sechestrării.
(11) După trecerea în listă a bunurilor sechestrate, se întocmeşte, în două exemplare, actul de sechestru după un model aprobat de Serviciul Fiscal de Stat şi se semnează de participanţii la sechestru. Exemplarul al doilea se remite contribuabilului (reprezentantului acestuia), persoanei lui cu funcţie de răspundere contra semnătură.
(12) Bunurile sechestrate se lasă spre păstrare în locul aflării lor la momentul sechestrării: la contribuabil sau la o altă persoană. În cel de al doilea caz, se admite remiterea bunurilor spre păstrare nemijlocit contribuabilului, care este obligat să le primească. La decizia funcţionarului fiscal, bunurile pot fi remise spre păstrare unor alte persoane în bază de contract. Bijuteriile şi alte obiecte de aur, argint, platină şi de metale din grupa platinei, pietrele preţioase şi perlele, precum şi reziduurile din astfel de materiale, sunt depuse spre păstrare la banca (sucursala) de către funcţionarul fiscal. Responsabili de păstrarea bunurilor sechestrate sunt contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere sau persoana care o suplineşte, cărora li s-a adus la cunoştinţă faptul sechestrării, sau persoana căreia i-au fost încredinţate sub semnătură bunurile sechestrate.
(13) Actul de sechestru conţine somaţia că dacă, în termen de 30 zile lucrătoare din data aplicării sechestrului, contribuabilul nu va plăti restanţele, bunurile sechestrate se vor comercializa.
(14) Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere refuză să semneze actul de sechestru, funcţionarul fiscal notează în dreptul numelui acestuia: "A refuzat să semneze". Nota refuzului se confirmă de regulă prin semnătura martorilor asistenţi. În cazul absenţei acestora, actul de sechestru este semnat de funcţionarul fiscal, exemplarul al doilea fiind comunicat contribuabilului conform modalităților prevăzute de prezentul cod.
(15) Dacă contribuabilul (reprezentantul acestuia), persoana lui cu funcţie de răspundere nu sunt prezenţi la sechestru, faptul se va consemna în actul de sechestru în prezenţa a 2 martori asistenţi, exemplarul al doilea fiind comunicat contribuabilului conform modalităților prevăzute de prezentul cod în 24 de ore.
(151) În cazul sechestrării bunurilor supuse înregistrării în registrele de publicitate cu caracter constitutiv, în absenţa contribuabilului, actul de sechestru este semnat de funcţionarul fiscal, exemplarul al doilea fiind comunicat contribuabilului conform modalităților prevăzute de prezentul cod.
(16) În cazul sechestrării valorilor mobiliare, Serviciul Fiscal de Stat va remite copia de pe actul de sechestru entităţii care ţine evidenţa deţinătorilor de valori mobiliare. Aceasta va consemna în registrul respectiv, imediat după primirea copiei, sechestrarea valorilor mobiliare. Din acest moment, nu se va mai face, fără acordul Serviciului Fiscal de Stat, nici o operaţiune cu valorile mobiliare sechestrate.
(161) În cazul sechestrării bunurilor imobiliare, Serviciul Fiscal de Stat va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia de pe actul de sechestru şi hotărârea de executare silită a obligaţiei fiscale organelor cadastrale teritoriale pentru notarea aplicării sechestrului.
(17) Dacă contribuabilul nu dispune de bunuri care, conform legislaţiei, sunt sechestrabile, funcţionarul fiscal întocmeşte un act de carenţă.
Articolul 201. Sechestrarea bunurilor contribuabilului care se află la alte persoane
(1) Bunurile contribuabilului care se află la alte persoane în baza unor contracte de împrumut, de arendă, de închiriere, de păstrare etc. se includ în lista bunurilor sechestrate în baza documentelor de care dispune contribuabilul referitor la aceste bunuri. După semnarea actului de sechestru, persoanei la care se află bunurile i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ei de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Bunurile sunt examinate, după caz, la locul aflării lor.
(2) Dacă, în cadrul unor controale, se descoperă că bunurile contribuabilului sunt deţinute de o altă persoană şi că ele nu au fost sechestrate anterior, acesteia i se remite o somaţie despre sechestrarea bunurilor contribuabilului, despre obligaţia ce-i revine de a asigura integritatea lor şi despre interdicţia de a le transmite contribuabilului sau unor terţi fără acordul Serviciului Fiscal de Stat. Concomitent, se va întocmi o listă a acelor bunuri, fiecare pagină fiind semnată de funcţionarul fiscal şi de deţinătorul bunurilor (reprezentantul lui).
(3) După semnarea listei bunurilor deţinute de o altă persoană, funcţionarul fiscal o va verifica după documentele de contabilitate ale contribuabilului. După identificarea bunurilor, se va întocmi un act de sechestru.
Articolul 2011. Executarea silită a producţiei agricole nerecoltate (viitoare)
(1) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art.200 alin.(6) lit.a).
(2) Aplicarea sechestrului nu absolvă contribuabilul de cultivare, recoltare şi/sau păstrare a producţiei.
(3) În cazul sechestrării producţiei agricole nerecoltate, Serviciul Fiscal de Stat va remite, în aceeaşi zi sau în ziua următoare, copia actului de sechestru şi hotărârea de executare silită a obligaţiei fiscale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea pentru notarea aplicării sechestrului în Registrul producţiei agricole sechestrate, conform modului şi formularului aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Din acest moment, contribuabilului îi este interzis să efectueze fără acordul Serviciului Fiscal de Stat tranzacţii de înstrăinare a producţiei agricole nerecoltate sechestrate.
Articolul 202. Ridicarea sechestrului
(1) Sechestrul de pe bunuri se ridică în cazul:
a) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării de către contribuabil a cheltuielilor de executare silită;
b) stingerii, totale sau parţiale, a obligaţiei fiscale şi al recuperării cheltuielilor de executare silită prin alte modalităţi de executare silită;
c) necesităţii sechestrării unor alte bunuri, solicitate pe piaţă, în vederea urgentării plăţii restanţelor;
d) înstrăinării sau dispariţiei bunurilor;
e) imposibilităţii comercializării bunurilor;
f) emiterii unei decizii în acest sens de către autoritatea care examinează plângerea dacă se încalcă procedura de sechestrare;
g) încheierii cu Serviciul Fiscal de Stat şi/sau Casa Naţională de Asigurări Sociale a contractului privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale cu recuperarea până la semnarea contractului a cheltuielilor legate de executarea silită suportate anterior semnării contractului;
h) emiterii unei încheieri/hotărâri a instanţei de judecată;
i) intentării procedurii de insolvabilitate;
j) constatării încălcării procedurii de aplicare a sechestrului.
(2) După ridicarea sechestrului de pe bunuri, Serviciul Fiscal de Stat le restituie contribuabilului dacă le-a pus la păstrare în alt loc. În cazul în care dreptul de proprietate asupra bunurilor a trecut la persoana care le-a cumpărat în modul stabilit de prezentul cod, acestea nu se restituie.
(3) În cazul stingerii parţiale a obligaţiei fiscale, Serviciul Fiscal de Stat va dispune ridicarea sechestrului de pe bunuri şi imediat va aplica sechestru pe bunurile contribuabilului în măsură suficientă pentru a asigura stingerea restanţelor existente şi compensarea cheltuielilor de executare silită suportate sau eventuale, precum şi a impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor.
Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate
(1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat şi cu acceptul acestuia. Comercializarea bunurilor sechestrate ale persoanei fizice se efectuează de către executorul judecătoresc în conformitate cu prevederile Codului de executare.
(2) Evaluarea bunurilor sechestrate pentru comercializarea acestora se efectuează de către persoane fizice sau juridice competente din lista aprobată anual de Serviciul Fiscal de Stat.
(3) Prețul de comercializare trebuie să fie egal sau mai mare decât valoarea de piaţă evaluată şi valoarea contabilă la data comercializării bunurilor sechestrate.
(4) Dacă contribuabilul, cu excepția persoanei fizice, nu și-a stins obligația fiscală în decursul a 30 de zile lucrătoare din data sechestrării bunurilor, acesta este obligat să comercializeze bunurile sechestrate în termen de 6 luni din data sechestrării. La expirarea acestui termen, în cazul în care nu a fost achitată suma restanței, bunurile sunt transmise de Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 15 zile lucrătoare, executorului judecătoresc pentru comercializare conform Codului de executare.
Articolul 204. - abrogat.
Articolul 205. Urmărirea datoriei debitoare
(1) Urmărirea datoriei debitoare de la persoane care au sediu în Republica Moldova se face în baza listei debitorilor, prezentate de contribuabil, sau a altor informaţii de care dispune Serviciul Fiscal de Stat. În conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, pot fi urmărite datoriile debitoare de la persoane din străinătate, precum şi de la debitorii autohtoni în beneficiul contribuabililor străini.
(2) Urmărirea datoriei debitoare se efectuează şi atunci când însuşi debitorul are restanţe.
(3) Pentru urmărirea datoriei debitoare, contribuabilul este obligat să prezinte Serviciului Fiscal de Stat lista debitorilor, semnată, olograf sau prin aplicarea semnăturii electronice calificate, de el (de reprezentantul său), de persoana sa cu funcţie de răspundere. La cererea Serviciului Fiscal de Stat, datele din listă sunt confirmate documentar. Lista debitorilor trebuie să conţină, după caz:
a) denumirea (numele, prenumele) debitorului, sediul (adresa), codul fiscal, informaţia de contact;
b) conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale debitorului, denumirea, sediul şi codul băncilor (sucursalelor) în care sunt deschise conturile;
c) data apariţiei datoriilor debitoare, suma totală şi scadenţa lor;
d) măsurile întreprinse de contribuabil pentru a i se plăti datoria debitoare;
e) data ultimei verificări reciproce.
(4) În baza datelor furnizate de contribuabil, Serviciul Fiscal de Stat verifică dacă datoriile debitoare au devenit scadente şi dacă contribuabilul are dreptul să ceară plata lor. În cazul în care dreptul de a cere plata este confirmat, Serviciul Fiscal de Stat remite debitorului somaţia că, la data primirii ei, asupra sumelor pe care el le datorează contribuabilului s-a aplicat sechestru în cuantumul obligaţiei fiscale a acestuia şi că debitorul este obligat să stingă obligaţia fiscală.
(5) Persoana care a primit somaţia este obligată ca, în termen de 10 zile lucrătoare, să confirme sau să infirme, parţial ori total, datoria debitoare a contribuabilului indicată în somaţie. Dacă datoria este infirmată, la scrisoarea transmisă pe suport de hârtie sau în formă de document electronic se anexează copiile de pe documentele de rigoare.
(6) Dacă suma datoriei debitoare a contribuabilului a fost confirmată sau dacă ea a fost infirmată fără anexarea documentelor de rigoare, precum şi dacă, la expirarea a 10 zile lucrătoare de la primirea somaţiei, nu i s-a răspuns Serviciului Fiscal de Stat, aceasta are dreptul să aplice debitorului, în modul corespunzător, modalităţile de executare silită a obligaţiei fiscale enumerate la art.194 alin.(1) lit.a), b) şi c).
Articolul 206. Imposibilitatea executării silite a obligaţiei fiscale
(1) Executarea silită a obligaţiei fiscale se consideră imposibilă dacă:
a) persoana lichidată nu are succesor şi nu posedă bunuri pasibile urmăririi;
b) persoana se află în procedură de insolvabilitate, cu excepţia obligaţiei fiscale calculate după intentarea procedurii;
c) există act judecătoresc ce suspendă executarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de încălcare a legislației sau de executare silită – pe perioada valabilităţii actului de suspendare;
d) există actul respectiv al instanței de judecată sau al executorului judecătoresc potrivit căruia perceperea restanței este imposibilă;
e) există decizia Serviciului Fiscal de Stat privind suspendarea executării deciziei contestate şi efectuarea unui control repetat (art.271 alin.(1) lit.d)) – pe perioada valabilităţii actului emis.
(2) Perioada aflării obligaţiilor fiscale la evidenţă fiscală specială constituie:
a) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.a) – perioada termenului de prescripţie prevăzut la art.265;
b) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit.b) – din data emiterii deciziei instanţei de judecată şi până la definitivarea procesului;
c) pentru cazurile indicate la alin.(1) lit. c), d) şi e) – din data emiterii actului şi până la expirarea valabilităţii acestuia.
Articolul 207. Evidenţa acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale
(1) Evidenţa acţiunilor de executare silită a obligaţiei fiscale o ţine Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit.
(2) În ziua semnării sau cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare acesteia, actele ce confirmă acţiunile de executare silită a obligaţiei fiscale se înscriu la Serviciul Fiscal de Stat în registre speciale de evidenţă, ţinute manual sau computerizat, de un model stabilit de Serviciul Fiscal de Stat.
(3) În dosarul contribuabilului căruia i s-a aplicat executarea silită a obligaţiei fiscale, se păstrează hotărârea Serviciului Fiscal de Stat despre executarea silită, actul de sechestru, procesul-verbal privind rezultatele licitaţiei, contractul de vânzare-cumpărare, corespondența cu contribuabilul şi cu alte persoane, alte documente referitoare la caz.
Capitolul 11
CONTROLUL FISCAL
Articolul 214. Principiile generale de efectuare a controlului fiscal
(1) Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în câteva perioade fiscale.
(2) Controlul fiscal este exercitat de Serviciul Fiscal de Stat şi/sau de un alt organ cu atribuţii de administrare fiscală, în limitele competenţei acestora, la faţa locului şi/sau la oficiul acestora.
(3) Procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi desfăşurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor lui. Controlul fiscal la faţa locului şi/sau la oficiul organului, prevăzut la alin.(2), poate fi organizat şi efectuat prin următoarele metode şi operaţiuni: verificarea faptică, verificarea documentară, verificarea totală, verificarea parţială, verificarea tematică, verificarea operativă, verificarea prin contrapunere. Metodele şi operaţiunile concrete utilizate la organizarea şi exercitarea controlului fiscal sunt determinate, în baza prezentului cod, în instrucţiunile cu caracter intern ale Serviciului Fiscal de Stat.
(4) Activitatea contribuabilului poate fi supusă controlului fiscal pentru o perioadă ce nu depăşeşte termenele de prescripţie, stabilite la art.264, pentru determinarea obligaţiei fiscale.
(5) În cadrul controlului fiscal la faţa locului şi/sau la oficiu, organele specificate la alin.(2) sunt în drept să solicite de la alte persoane orice informaţii şi documente privind relaţiile lor cu contribuabilul respectiv.
(6) Organele cu atribuţii de administrare fiscală pot efectua controlul fiscal repetat în cazul în care rezultatele controlului fiscal exercitat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare ori dacă ulterior au fost depistate circumstanţe ce atestă existenţa unor semne de încălcare a legislației şi, prin urmare, se impune un nou control.
(7) Controlul fiscal repetat poate fi efectuat în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau acţiunii funcţionarului fiscal şi, în alte cazuri, la decizia conducerii organelor menţionate la alin.(6).
(8) Se interzice efectuarea repetată a controalelor fiscale la faţa locului asupra unora şi aceloraşi impozite şi taxe pentru o perioadă fiscală care anterior a fost supusă controlului, cu excepţia cazurilor când efectuarea controlului fiscal repetat se impune de reorganizarea sau lichidarea contribuabilului, ţine de auditul activităţii Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior, de activitatea posturilor fiscale sau de depistarea, după efectuarea controlului, a unor semne de încălcări ale legislației, când aceasta este o verificare prin contrapunere, când necesitatea a apărut în urma examinării cazului cu privire la încălcarea legislaţiei fiscale sau în urma examinării contestaţiei. Drept temei pentru efectuarea controlului fiscal repetat la faţa locului, în legătură cu auditul activităţii Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior, poate servi numai decizia acestuia din urmă, cu respectarea cerinţelor prezentului articol.
(9) Controlul fiscal se efectuează în orele de program ale organului care exercită controlul fiscal şi/sau cele ale contribuabilului.
Articolul 215. Controlul fiscal la oficiul Serviciului Fiscal de Stat sau al altui organ cu atribuţii de administrare fiscală
(1) Controlul fiscal la oficiul Serviciului Fiscal de Stat sau la oficiul organului cu atribuţii de administrare fiscală (denumit în continuare controlul fiscal cameral) constă în verificarea corectitudinii întocmirii dărilor de seamă fiscale, a altor documente prezentate de contribuabil, care servesc drept temei pentru calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor, a altor documente de care dispune Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ cu atribuţii de administrare fiscală, precum şi în verificarea altor circumstanţe ce ţin de respectarea legislaţiei fiscale.
(2) Controlul fiscal cameral se efectuează de către funcţionarii fiscali sau persoanele cu funcţie de răspundere ale altor organe cu atribuţii de administrare fiscală conform obligaţiilor de serviciu, fără adoptarea unei decizii scrise asupra obiectivului vizat.
(3) La relevarea unor erori şi/sau contradicţii între indicii dărilor de seamă şi documentelor prezentate, organul care a efectuat controlul este obligat să comunice despre aceasta contribuabilului, cerându-i, totodată, să modifice documentele respective în termenul stabilit.
(4) Prin derogare de la prevederile alineatelor (2) şi (3), în cazul în care depistarea încălcării legislației este posibilă în cadrul controlului fiscal cameral, nefiind necesar controlul la faţa locului, funcţionarii fiscali sau persoanele cu funcţie de răspundere ale altor organe cu atribuţii de administrare fiscală întocmesc decizia de iniţiere a controlului şi actul de control fiscal, cu respectarea prevederilor art.216 alin.(6) şi (8).
Articolul 2151. Controlul fiscal simplificat la oficiul Serviciului Fiscal de Stat
(1) Dacă în cadrul controlului fiscal cameral se constată nerespectarea termenului de prezentare a dării de seamă fiscale de către contribuabilii specificați la art.232 lit.b), prin derogare de la prevederile art. 216 alin. (5), (6) și (8), se adoptă decizia asupra cazului de încălcare a legislației, fără întocmirea actului de control doar în cazul în care se întrunesc concomitent următoarele condiții:
a) suma impozitului indicat în darea de seamă fiscală coincide cu datele din sistemul informațional al Serviciului Fiscal de Stat;
b) contribuabilul nu a avut înstrăinări cu active de capital în perioada supusă verificării.
Descrierea încălcării legislației se efectuează în partea constatatoare a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației.
(2) Controlul fiscal menționat la alin. (1) se efectuează fără emiterea deciziei privind inițierea controlului.
Articolul 216. Controlul fiscal la faţa locului
(1) Controlul fiscal la faţa locului are drept scop verificarea respectării legislaţiei fiscale de contribuabil sau de o altă persoană supusă controlului, care se efectuează la locurile aflării acestora de către funcţionarii fiscali sau de persoane cu funcţie de răspundere ale altor organe cu atribuţii de administrare fiscală. În cazul în care contribuabilul sau o altă persoană supusă controlului nu dispune de sediu sau de oficiu ori sediul lui se află la domiciliu, în alte cazuri când nu există condiţii adecvate de lucru, controlul fiscal menţionat se efectuează la oficiul organului care exercită controlul fiscal, cu respectarea tuturor prevederilor art.145 alin.(2)-(6), inclusiv cu întocmirea obligatorie a unui act de ridicare de la contribuabil a documentelor necesare.
(2) Controlul fiscal la faţa locului poate fi efectuat numai în temeiul unei decizii scrise a conducerii organului care exercită controlul. Necesitatea efectuării verificării prin contrapunere la unele persoane cu care contribuabilul supus controlului are sau a avut raporturi economice şi financiare, pentru a se constata autenticitatea acestora, se determină, de sine stătător, de către funcţionarul fiscal sau altă persoană cu funcţie de răspundere care efectuează controlul.
(3) Controlul fiscal la faţa locului referitor la un contribuabil poate cuprinde atât unul, cât şi mai multe tipuri de impozite şi taxe. În cursul unui an calendaristic se admite efectuarea unui singur control fiscal la faţa locului pe unele şi aceleaşi tipuri de impozite şi taxe pentru una şi aceeaşi perioadă fiscală. Această restricţie nu se extinde asupra cazurilor când controlul fiscal la faţa locului se efectuează în legătură cu reorganizarea sau lichidarea contribuabilului; când după efectuarea controlului se depistează semne de încălcări a legislației; când acesta este o verificare prin contrapunere; când controlul ţine de activitatea posturilor fiscale; când controlul se efectuează în legătură cu auditul activităţii Serviciului Fiscal de Stat de către organul ierarhic superior; când necesitatea controlului a apărut în urma examinării cazului cu privire la încălcarea legislației sau în urma examinării contestaţiei.
(4) Durata unui control fiscal la faţa locului nu trebuie să depăşească două luni calendaristice. În cazuri excepţionale, conducerea organului care exercită controlul fiscal poate să decidă prelungirea duratei în cauză cu cel mult 3 luni calendaristice sau să suspende controlul. Perioada suspendării controlului şi prezentării documentelor nu se include în durata efectuării controlului, ultima fiind calculată din ziua începerii lui până la ziua semnării actului respectiv, inclusiv.
(41) Prin derogare de la alin. (4), dacă în cadrul controlului sunt supuse verificării tranzacții privind respectarea principiului lungimii brațului la stabilirea prețului, durata controlului nu va depăși 12 luni calendaristice. În cazuri excepționale, directorul/directorul adjunct al Serviciului Fiscal de Stat poate decide prelungirea duratei controlului cu cel mult 6 luni calendaristice sau poate suspenda controlul. Controlul fiscal poate fi suspendat la apariția uneia dintre următoarele condiții ce țin de obiectul controlului:
a) necesitatea obținerii de la terți a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare;
b) solicitarea efectuării expertizei;
c) solicitarea de la persoana supusă verificării a unor documente, informații, explicații și/sau probe suplimentare.
(5) La finalizarea controlului fiscal la faţa locului, se întocmeşte un act de control fiscal. La posturile fiscale, actul de control fiscal se va întocmi numai în caz de depistare a încălcării legislaţiei fiscale. În cazul depistării vreunei încălcări a legislației, organul care exercită controlul ia decizia corespunzătoare. Prin derogare de la prevederile prezentului alineat, dacă încălcarea legislației se depistează de către serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia respectivă se emite de Serviciul Fiscal de Stat, cu respectarea prevederilor de la art.159 alin. (2).
(6) Actul de control fiscal este un document întocmit de funcţionarul fiscal sau altă persoană cu funcţie de răspundere a organului care exercită controlul, în care se consemnează rezultatele controlului fiscal. În act se va descrie obiectiv, clar şi exact încălcarea legislaţiei fiscale şi/sau a modului de evidenţă a obiectelor impunerii, cu referire la documentele de evidenţă respective şi la alte materiale, indicându-se actele normative încălcate. În act va fi reflectată fiecare perioadă fiscală în parte, specificându-se încălcările legislației depistate în ea.
(7) - abrogat.
(8) Contribuabilul, inclusiv prin intermediul conducătorului sau altui reprezentant al său, este obligat, după caz, să asigure condiţii adecvate pentru efectuarea controlului, să participe la efectuarea lui şi să semneze actul de control fiscal, chiar şi în cazul dezacordului. În caz de dezacord, el este obligat să prezinte în scris, în termen de până la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare.
(9) Prin derogare de la prevederile prezentului capitol, controlul fiscal la faţa locului al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se înregistrează şi se supraveghează în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(10) Controlul la faţa locului efectuat la solicitarea contribuabilului în legătură cu restituirea impozitelor, taxelor şi altor plăţi de la bugetul public naţional se raportează numai în conformitate cu Legea nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.
(11) Serviciul Fiscal de Stat are obligaţia să-şi planifice controalele anuale în coordonare cu Serviciul Vamal, precum şi să facă cu acesta schimb de informaţii în acest sens. În cazul identificării unor coincidenţe în partea ce se referă la persoana supusă controlului, este obligatorie efectuarea controalelor comune.
(12) Înregistrarea deciziei privind inițierea controlului fiscal şi a deciziei asupra cazului de încălcare a legislației în Registrul de stat al controalelor se efectuează on-line, prin interconexiunea dintre sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat şi Registrul de stat al controalelor.
(13) Decizia privind inițierea controlului fiscal se echivalează cu delegaţia de control prevăzută de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, iar actul de control fiscal și decizia asupra cazului de încălcare a legislației se echivalează cu procesul-verbal de control prevăzut de aceeași lege.
Articolul 217. Verificarea faptică
(1) Verificarea faptică se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului şi constă în observarea directă a obiectelor, proceselor şi fenomenelor, în cercetarea şi analiza activităţii contribuabilului.
(2) Verificarea faptică are sarcina de a constata situaţiile care nu sunt reflectate sau care nu rezultă din documente.
Articolul 218. Verificarea documentară
Verificarea documentară se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în confruntarea dărilor de seamă fiscale, documentelor de evidenţă şi altei informaţii prezentate de contribuabil cu documentele şi cu informaţiile referitoare la acesta de care dispune organul care exercită controlul fiscal.
Articolul 219. Verificarea totală
(1) Verificarea totală se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului asupra tuturor actelor şi operaţiunilor de determinare a obiectelor (bazei) impozabile şi de stingere a obligaţiilor fiscale în perioada de după ultimul control fiscal.
(2) Verificarea totală este una documentară şi, în acelaşi timp, faptică a modului în care contribuabilul execută legislaţia fiscală.
Articolul 220. Verificarea parţială
Verificarea parţială se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unor anumite tipuri de obligaţii fiscale, asupra executării unor alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală dintr-o anumită perioadă, verificându-se, în tot sau în parte, documentele sau activitatea contribuabilului.
Articolul 221. Verificarea tematică
Verificarea tematică se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţa locului şi constă în controlul asupra stingerii unui anumit tip de obligaţie fiscală sau asupra executării unei alte obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală, verificându-se documentele sau activitatea contribuabilului.
Articolul 222. Verificarea operativă
(1) Verificarea operativă se aplică în cazul controlului fiscal la faţa locului, observându-se procesele economice si financiare, actele şi operaţiunile aferente, pentru a constata autenticitatea lor, pentru a depista şi a preveni încălcarea legislaţiei fiscale.
(2) Verificarea operativă se face inopinat, prin verificare faptică şi/sau documentară. Dacă se constată vreo încălcare a legislaţiei fiscale, iar verificarea circumstanţelor necesită mai mult timp, materialele se transmit subdiviziunilor respective ale organului cu atribuţii de control fiscal pentru efectuarea unui control fiscal prin alte metode tehnice.
Articolul 223. Verificarea prin contrapunere
Verificarea prin contrapunere se aplică atât în cazul controlului fiscal cameral, cât şi al celui la faţă locului şi constă în controlul concomitent al contribuabilului şi al persoanelor cu care acesta are sau a avut raporturi economice, financiare şi de altă natură, pentru a se constata autenticitatea acestor raporturi şi a operaţiunilor efectuate.
Articolul 224. Cumpărătura de control
(1) Cumpărătura de control este o modalitate de control, exprimată în crearea artificială de către funcţionarul fiscal a situaţiei de procurare a bunurilor materiale, de efectuare a comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor fără scopul de a le achiziţiona (consuma) sau de a le comercializa. Cumpărătura de control poate fi efectuată atât în monedă naţională, cât şi în valută străină.
(2) Contribuabilul (reprezentantul său în persoana vânzătorului, casierului sau altei persoane împuternicirile de a acţiona în numele contribuabilului la realizarea bunurilor materiale, la primirea comenzii de executare a lucrărilor sau de prestare a serviciilor, care rezultă din situaţia sau din documente confirmative) este informat despre aplicarea cumpărăturii de control după efectuarea acesteia.
(3) Mijloacele băneşti, inclusiv valuta străină, obţinute de la comercializarea bunurilor materiale, de la primirea comenzii de executare a lucrărilor şi a serviciilor urmează a fi restituite funcţionarului fiscal care a efectuat cumpărătura de control. Bunurile materiale se restituie contribuabilului.
(4) Ca probe ale comiterii încălcării în timpul efectuării cumpărăturii de control pot servi înregistrările audio, foto, video, precum şi dispozitivele de înregistrare.
(5) Cumpărătura de control se efectuează din contul mijloacelor destinate pentru acest scop şi prevăzute în bugetul Serviciului Fiscal de Stat. Modul de utilizare a mijloacelor destinate cumpărăturii de control se stabileşte de către Ministerul Finanţelor.
Articolul 2241. Controlul fiscal în legătură cu lichidarea agentului economic
(1) Serviciul Fiscal de Stat efectuează controlul fiscal în legătură cu lichidarea agentului economic în baza criteriilor de risc de neconformare fiscală în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data prezentării în prealabil a dării de seamă cu privire la impozitul pe venit.
(2) În cazul în care controlul fiscal nu este efectuat în termenul stabilit la alin.(1), obligaţiile fiscale înregistrate în contul curent al contribuabilului la data zilei imediat următoare expirării acestui termen se consideră recunoscute şi acceptate.
(3) Dacă agentul economic nu dispune de active pasibile repartizării între asociaţi/acţionari/membri/fondatori, Serviciul Fiscal de Stat efectuează controlul fiscal cameral în legătura cu lichidarea acestuia în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data prezentării conform art.1881 alin.(2) a dării de seamă cu privire la impozitul pe venit.
(4) În cadrul controalelor fiscale în legătură cu lichidarea, verificarea stingerii obligaţiilor fiscale ale agentului economic faţă de bugetul public naţional se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat prin recepţionarea informaţiilor în cauză de la autorităţile competente potrivit principiului ghişeului unic. Organele vamale, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi alte autorităţi sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informaţia privind obligaţiile fiscale ale contribuabilului faţă de bugetul public naţional, privind contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurări medicale, după caz, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data solicitării.
(5) În termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data controlului fiscal efectuat conform alin.(1) şi (3) şi a stingerii de către contribuabil a tuturor obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional, Serviciul Fiscal de Stat prezintă informaţia cu privire la lipsa restanţelor contribuabilului faţă de buget către organul care a efectuat înregistrarea de stat a contribuabilului.
Articolul 225. Metodele şi sursele indirecte de estimare a sumei obligaţiei fiscal și recalificarea tranzacțiilor
(1) În cadrul controlului fiscal, pentru a determina corectitudinea calculării sumei obligaţiei fiscale, autoritatea care efectuează controlul fiscal poate folosi, în cazurile prevăzute la art.189 alin.(2) şi (3), metode şi surse indirecte, conform legii , precum și poate să nu accepte sau să recalifice tranzacțiile în cazurile prevăzute la art. 1891. Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiilor fiscale se folosesc şi în cadrul administrării fiscale ca urmare a instituirii posturilor fiscale în conformitate cu art.146.
(2) Metodele şi sursele indirecte includ:
a) tipul şi natura activităţilor practicate de contribuabil;
b) mărimea capitalului contribuabilului;
c) veniturile din vânzări ale contribuabilului, inclusiv cele constatate în cadrul posturilor fiscale;
d) numărul de angajaţi ai contribuabilului, precum şi fondul de remunerare a muncii şi alte recompense;
e) categoria clienţilor contribuabilului şi numărul lor;
f) diferenţa dintre caracteristicile cantitative şi cele calitative ale materiei prime, ale altor materiale procurate şi ale celor folosite în producţie;
g) analiza schimbării valorii nete a proprietăţii contribuabilului;
h) chiria imobilului folosit de contribuabil în afaceri;
i) rulajul mijloacelor băneşti şi soldul lor pe conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale contribuabilului;
j) compararea cheltuielilor contribuabilului cu veniturile lui;
k) venitul altor persoane care activează în aceleaşi condiţii sau în condiţii similare cu cele ale contribuabilului;
l) proprietatea persoanei cu funcţie de răspundere (locuinţa, automobilul etc.) procurată sau folosită în scopuri personale, starea ei fizică, apartenenţa persoanei la diferite cercuri, numărul personalului ei casnic;
m) informaţii de la bănci (sucursale), societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale, birourile notariale, organele vamale, organele poliţiei, Agenţia Servicii Publice, bursele de valori privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de contribuabil şi datele despre el;
m1) indicatorii contoarelor de evidenţă a elementelor de costuri şi cheltuieli;
m2) capacitatea normativă a utilajului de producţie/prelucrare;
n) alte obiective, procese şi fenomene, informaţii şi date care denotă suma obligaţiei fiscale a contribuabilului, prevăzute în prezentul cod.
Articolul 2251. Particularităţile estimării obligaţiilor fiscale ca urmare a instituirii posturilor fiscale
(1) Drept bază pentru estimarea veniturilor din vânzări (prestări servicii) servesc livrările zilnice de mărfuri şi servicii.
Pentru aplicarea prevederilor din prezentul alineat este necesară respectarea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) posturile fiscale au fost instituite cel puţin de două ori pe parcursul perioadei fiscale;
b) perioadele de funcţionare ale posturilor fiscale sunt de cel puţin 30 de zile calendaristice, iar diferenţa dintre perioadele de activitate este de cel puţin 60 de zile calendaristice;
c) livrările de mărfuri şi servicii în medie pe zi până la şi între perioadele de funcţionare a posturilor fiscale sunt mai mici de 70% faţă de livrările medii pe zi înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor fiscale.
(2) Estimarea veniturilor din vânzări se efectuează, având ca bază livrările zilnice de mărfuri şi servicii înregistrate pe perioada funcţionării posturilor fiscale, pentru perioada de la începutul perioadei fiscale până la instituirea primului post fiscal şi între perioadele de funcţionare a posturilor fiscale, pentru lunile în care media zilnică a livrărilor înregistrate în evidenţa agentului economic este mai mică de 70% din media zilnică a livrărilor înregistrate în perioadele de funcţionare a posturilor fiscale.
Articolul 226. Citaţia la Serviciul Fiscal de Stat, inclusiv citaţia bancară, procedura de audiere
(1) Citaţia este un înscris în care persoana este invitată la Serviciul Fiscal de Stat ca să depună documente sau să prezinte alt gen de informație, relevante pentru administrarea fiscală, precum şi pentru realizarea tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Serviciul Fiscal de Stat este în drept să citeze orice persoană pentru a depune mărturii sau a prezenta documente. Serviciul Fiscal de Stat nu va solicita să fie prezentate documentele pe suport de hârtie dacă acestea sunt suficiente și pot fi transmise în formă de document electronic și/sau copii scanate ale documentelor existente pe suport de hârtie, prin aplicarea semnăturii electronice calificate, pe propria răspundere, a persoanei citate.
(2) Modelul citației este stabilit de Serviciul Fiscal de Stat. În ea se indică scopul citării, data, ora şi locul unde trebuie să se prezinte persoana citată, obligaţiile şi responsabilitatea ei.
(3) În cazul citării, trebuie respectate următoarele reguli:
a) citaţia să fie semnată de conducerea Serviciului Fiscal de Stat;
b) citaţia să se înmâneze cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data la care persoana citată trebuie să se prezinte dacă legislaţia nu prevede altfel;
c) în citaţie să fie specificate documentele de evidenţă sau un alt gen de informaţii dacă urmează să fie prezentate;
d) la cererea persoanei citate, Serviciul Fiscal de Stat poate schimba data, ora sau locul de prezentare;
e) persoana citată are dreptul să depună mărturii în prezenţa reprezentantului său;
f) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să ceară persoanei citate să prezinte documentele existente, nu este însă în drept să ceară întocmirea şi/sau semnarea de documente, cu excepţia procesului-verbal.
(4) Înainte de audiere, se identifică persoana citată, i se expun drepturile, obligaţiile, precum şi răspunderea pe care o implică depunerea deliberată a unor mărturii false. Toate acestea se trec într-un proces-verbal, semnat, pentru conformitate, de persoana citată. La audiere, i se solicită să declare tot ceea ce cunoaşte despre cazul pentru care a fost citată. După ce persoana depune mărturii, funcţionarul fiscal îi poate adresa întrebări. Mărturiile se consemnează în procesul-verbal, semnat de cel care le-a depus.
(41) Dacă audierea persoanei citate are loc la distanță, prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare, iar persoana citată nu dispune de semnătură electronică calificată, procesul-verbal nu este semnat de persoana citată și funcționarul fiscal include în procesul-verbal mențiunea despre faptul că persoana audiată nu dispune de semnătură electronică calificată și, dacă este cazul, despre obținerea mărturiilor prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare, cu indicarea datelor de identificare ale înregistrării video corespunzătoare, care se include la dosar pe un purtător de informație.
(5) Citaţia bancară reprezintă o cerere specifică, adresată în scris băncii (sucursalei), societății de plată, societății emitente de monedă electronică și/sau furnizorilor de servicii poștale prin intermediul sistemului informaţional automatizat de creare şi circulaţie a documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi băncile, în care acesteia i se solicită să prezinte informaţii despre persoana supusă controlului fiscal ori pasibilă de el şi documentele referitoare la operațiunile din conturile bancare ale persoanei.
(6) Citaţia bancară trebuie să întrunească următoarele condiţii:
a) să fie de un model aprobat de Serviciul Fiscal de Stat;
b) - abrogată;
c) să fie remisă, după caz, băncii sau sucursalei acesteia, societății de plată, societății emitente de monedă electronică și/sau furnizorului de servicii poștale în care contribuabilul are deschis cont bancar și/sau cont de plăți ori băncii dacă sucursala ei nu este cunoscută sau dacă contribuabilul are ori se presupune că are conturi bancare la mai multe sucursale ale acesteia;
d) să indice perioada examinării documentelor specificate în ea, perioadă care va dura cel mult 10 zile din data primirii documentelor.
(7) În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea citaţiei bancare, banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale trebuie să asigure colectarea tuturor documentelor pe care le deţine referitor la contul bancar și/sau contul de plăți al contribuabilului şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) supusă examinării şi să le prezinte Serviciului Fiscal de Stat.
(8) În contextul implementării şi realizării tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita tuturor persoanelor care cad sub incidenţa prevederilor tratatelor, prin intermediul unei citaţii specifice prevederilor tratatului respectiv, prezentarea informaţiilor prevăzute de acesta.
Capitolul 111
METODELE INDIRECTE DE ESTIMARE A VENITULUI IMPOZABIL AL PERSOANELOR FIZICE
Articolul 2261. Noţiuni
În sensul prezentului capitol, se definesc următoarele noţiuni:
1) Metodă indirectă de estimare – metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, conform art.2266 alin.(1).
2) Sursă indirectă de informaţie – orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe referitoare la persoana fizică supusă verificării şi/sau referitoare la situaţii similare produse în condiţii similare relevante pentru estimarea venitului impozabil prin metode indirecte.
3) Situaţie fiscală – stare fiscală reală a persoanei fizice pe perioada verificată, care se exprimă prin totalitatea caracteristicilor cantitative, calitative şi/sau valorice ale elementelor enumerate la art.6 alin.(9) şi a relaţiilor cu bugetul public naţional.
4) Venit impozabil estimat – venit impozabil stabilit în conformitate cu prevederile prezentului cod prin aplicarea metodelor indirecte de estimare.
5) Valoare mobiliară – titlu financiar care confirmă drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane în raport cu altă persoană, drepturi ce nu pot fi realizate sau transmise fără prezentarea acestui titlu financiar, fără înscrierea respectivă în registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative ori în documentele de evidenţă ale custodelui acestor valori mobiliare.
6) Mijloace băneşti – sume de bani în monedă naţională şi/sau în valută străină aflate în proprietate, cu excepţia celor împrumutate, deţinute în numerar, în conturile din băncile naţionale şi din străinătate şi/sau împrumutate altor persoane.
7) Mijloc de transport – orice mijloc destinat transportului de bunuri şi pasageri pe toate căile posibile, inclusiv unitățile de transport utilizate în scopuri sportive şi de agrement.
8) Bunuri imobiliare – bunurile care corespund caracteristicii expuse la art.276 pct.2).
9) Cheltuieli individuale – plăţi efectuate pentru procurarea şi/sau schimbul bunurilor, lucrărilor şi/sau serviciilor pentru consum curent şi/sau pe termen lung, în scopuri personale sau în alte scopuri, exceptând poziţiile expuse la pct.5)–8).
10) - abrogat.
Articolul 2262. Termenul de prescripție pentru determinarea venitului impozabil estimat
(1) Termenul de prescripție pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăși termenul stabilit la art. 264 alin. (1).
(2) În cazul în care în procesul aplicării metodelor indirecte de estimare pentru o perioadă fiscală concretă se stabilesc legături cauzale cu alte perioade fiscale sau la solicitarea scrisă a contribuabilului supus controlului, Serviciul Fiscal de Stat poate extinde perioada supusă controlului, care nu va depăși 6 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea declarației cu privire la impozitul pe venit.
Articolul 2263. Subiecţii estimării prin metode indirecte
Subiecţi ai estimării prin metode indirecte sunt persoanele fizice rezidente care depăşesc riscul minim acceptat, stabilit la art.22613. Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare a căror construcție a început până la 1 ianuarie 2012, iar înregistrarea la organul cadastral teritorial s-a efectuat după această dată nu vor fi consideraţi subiecţi ai estimării numai referitor la bunurile imobiliare menţionate.
Articolul 2264. Obiectele estimării prin metode indirecte
Obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice venituri obţinute de subiecţii estimării începând cu 1 ianuarie 2012.
Articolul 2265. Modalitatea impozitării
Impozitarea venitului impozabil estimat se efectuează în modul general stabilit de legislaţia fiscală pentru impozitarea pe venit a persoanelor fizice.
Articolul 2266. Metodele indirecte de estimare
(1) Serviciul Fiscal de Stat este în drept să utilizeze următoarele metode indirecte de estimare a venitului impozabil:
a) metoda cheltuielilor;
b) metoda fluxului de mijloace băneşti;
c) metoda proprietăţii;
d) alte metode utilizate în practica internaţională.
(2) Selectarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil se face în funcţie de situaţia constatată, de sursele de informaţii şi de înscrisurile identificate şi/sau documentele obţinute.
(3) Utilizarea metodelor indirecte se efectuează individual sau combinat, în funcţie de complexitatea, dificultăţile, sursele de informaţii şi de perioada verificată.
(4) La determinarea venitului impozabil estimat se va ţine cont de veniturile neimpozabile conform art.20 obţinute după 1 ianuarie 2012 şi de veniturile ce au fost impozitate final la sursa de plată. La determinarea venitului impozabil estimat, veniturile obţinute de persoanele fizice în afara Republicii Moldova, inclusiv cele ce sunt transmise rudelor şi afinilor de până la gradul III, se vor considera ca neimpozabile dacă:
a) sunt confirmate documentar prin declaraţiile vamale, documentele ce confirmă transferul bancar şi/sau prin societăţi de plată, societăți emitente de monedă electronică, furnizori de servicii poștale, documentele ce autentifică intrarea lor legală în ţară după 1 ianuarie 2012;
b) sunt prezentate documente ce confirmă gradul de rudenie sau de afinitate.
(5) Prin derogare de la prevederile alin.(4), se vor considera impozabile veniturile persoanelor fizice ce sunt stipulate la art.14 alin.(1) lit.c) şi/sau cele obţinute pentru activitatea în Republica Moldova.
(51) La determinarea venitului impozabil, venitul obţinut din activitatea în baza patentei de întreprinzător ce nu depăşeşte mărimea prevăzută la art.18 alin.(3) din Legea nr.93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, venitul obţinut din activitatea prevăzută în cap. 102 din titlul II al prezentului cod ce nu depăşeşte mărimea prevăzută la art.697 alin.(1) şi venitul obţinut din activitatea prevăzută în cap. 103 din titlul II al prezentului cod ce nu depăşeşte mărimea prevăzută la art.6915 alin.(1), proporţional perioadei de activitate, se vor considera venituri neimpozabile.
(6) - abrogat.
(61) - abrogat.
(62) Venitul impozabil estimat se va diminua cu suma luată ca împrumut de către contribuabilul supus controlului doar în cazul în care contribuabilul va prezenta probe care justifică că din sursa de venit a sumei împrumutate au fost achitate obligaţiile fiscale corespunzătoare la bugetul public naţional şi/sau că suma împrumutată reprezintă venit neimpozabil conform art.20.
(7) Obligaţia de a prezenta dovezi privind caracterul impozabil al venitului estimat se pune pe seama Serviciului Fiscal de Stat.
(8) Calcularea suplimentară a impozitului pe venit la buget se va efectua în baza diferenţei pozitive dintre impozitul pe venit determinat din venitul impozabil estimat şi impozitul pe venit declarat de subiectul estimării.
(9) Atribuţiile de aplicare a prevederilor prezentului capitol se pun în sarcina structurilor organizatorice ale Serviciului Fiscal de Stat prin ordin al conducerii Serviciului Fiscal de Stat. Serviciul Fiscal de Stat are competenţă în aplicarea metodelor indirecte de estimare a veniturilor persoanelor fizice, potrivit prezentului capitol, pe întreg teritoriul ţării.
(10) În scopul aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice, Serviciul Fiscal de Stat:
a) solicită, în condiţiile legii, informaţii de la sursele indirecte de informaţii enumerate la art.22611, precum şi de la Comisia Electorală Centrală, de la consiliile electorale de circumscripţie, de la Comisia Naţională de Integritate, de la notari, executori judecătoreşti şi de la avocaţi;
b) analizează informaţiile, documentele şi alte probe referitoare la posibilii subiecţi ai estimării prin metode indirecte;
c) confruntă informaţiile obţinute din toate sursele de informaţii cu cele din declaraţiile cu privire la impozitul pe venit sau constată faptul nedepunerii acestei declaraţii;
c1) în timpul efectuării controlului fiscal, verifică sursele de provenienţă a mijloacelor băneşti depistate la persoana fizică supusă controlului fiscal;
d) solicită, în condiţiile legii, informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte probe de la persoana fizică supusă controlului fiscal şi/sau de la persoanele cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;
e) discută constatările Serviciului Fiscal de Stat cu persoana fizică supusă controlului şi/sau cu reprezentantul legal al acesteia;
f) stabileşte, după caz, venitul impozabil estimat prin metodele indirecte prevăzute de prezentul cod, precum şi obligaţiile fiscale corespunzătoare acestuia;
g) adoptă o decizie asupra cazului de încălcare a legislației în condiţiile prezentului cod;
h) utilizează informații și date obținute conform legislației și tratatelor internaționale.
Articolul 2267. - abrogat.
Articolul 2268. Metoda cheltuielilor
(1) Metoda cheltuielilor constă în compararea cheltuielilor individuale efectuate de către subiectul estimării cu veniturile declarate în perioada supusă verificării.
(2) Diferenţa pozitivă dintre cheltuielile individuale şi valorile elementelor expuse la art.2266 alin.(4)–(62) constituie venit impozabil estimat.
(3) Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituie venit impozabil nedeclarat.
Articolul 2269. Metoda fluxului mijloacelor băneşti
(1) Metoda fluxului mijloacelor băneşti constă în compararea intrărilor/ ieşirilor de sume în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi, precum şi a intrărilor/ieşirilor de sume în numerar, cu sursele de venit şi utilizarea acestora.
(2) Diferenţa pozitivă dintre, pe de o parte, intrările/ieşirile de mijloace băneşti în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi şi/sau intrările/ieşirile de sume în numerar şi, pe de altă parte, valorile elementelor expuse la art.2266 alin.(4)–(6) constituie venit impozabil estimat.
(3) Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituie venit impozabil nedeclarat.
Articolul 22610. Metoda proprietăţii
(1) Metoda proprietăţii permite stabilirea venitului impozabil estimat, analizând creşterea şi, respectiv, descreşterea proprietăţii subiectului estimării.
(2) Creşterea sau descreşterea valorii proprietăţii procurate sau înstrăinate se determină prin compararea valorii proprietăţii la începutul perioadei cu cea de la sfârșitul perioadei. În scopul aplicării prezentului capitol, rezultatele reevaluării valorii proprietăţii nu au impact asupra creşterii sau descreşterii valorii proprietăţii, dacă legea nu prevede altfel.
(3) Diferenţa pozitivă dintre, pe de o parte, creşterea sau descreşterea valorii proprietăţii şi, pe de altă parte, valorile elementelor expuse la art.2266 alin.(4)–(6) constituie venit impozabil estimat. La stabilirea diferenţei se va ţine cont şi de normele care reglementează impozitarea creşterii de capital.
(4) Diferenţa pozitivă dintre venitul impozabil estimat şi venitul declarat constituie venit impozabil nedeclarat.
Articolul 22611. Surse indirecte de informaţii
(1) În scopul determinării venitului impozabil estimat, pot fi utilizate următoarele surse indirecte:
a) informaţii de la bănci (sucursale), societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale, persoane care desfăşoară activitate notarială, organe vamale, organe de drept, burse de valori şi/sau alte organe publice privind tranzacţiile şi operaţiunile efectuate de persoana fizică şi datele despre aceasta, precum şi privind tranzacţiile şi operaţiunile similare efectuate de către alte persoane fizice în condiţii similare;
b) informaţii deţinute de persoane fizice şi juridice referitoare la bunuri, lucrări, servicii şi mijloace băneşti comercializate şi/sau transmise cu titlu gratuit, referitoare la mijloacele băneşti sau bunurile materiale procurate şi/sau primite de persoana fizică supusă verificării;
c) informaţia disponibilă din sistemul informaţional al Serviciului Fiscal de Stat;
d) informaţia sau alte probe obţinute de Serviciul Fiscal de Stat prin utilizarea mijloacelor speciale, prin analize, măsurări, comparări, cercetări;
e) alte documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe obţinute atât de la persoanele terţe, cât şi de la persoana fizică supusă verificării.
(2) În vederea executării prezentului capitol, persoanele fizice şi/sau juridice enumerate mai jos vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat următoarele informaţii:
1) Agenţia Servicii Publice:
a) informaţia privind datele personale;
b) informaţia privind documentarea mijloacelor de transport, inclusiv a celor transmise de către proprietari în folosinţă cu titlu oneros sau gratuit.
2) băncile – informaţia privind toate tipurile de conturi active pe parcursul unui an fiscal, inclusiv rulajele (mişcările) pe aceste conturi și tranzacțiile efectuate prin sisteme de remitere de bani;
3) Poliţia de Frontieră – informaţia privind trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova;
4) companiile turistice – informaţia privind serviciile turistice prestate;
5) companiile de asigurare – informaţia privind contractele de asigurare;
6) deţinătorii de registre ale deţinătorilor de valori mobiliare – informaţia privind tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate în perioada anului fiscal;
7) Banca Naţională a Moldovei – informaţia despre persoanele cărora li s-a autorizat, conform legislaţiei valutare, deschiderea de conturi în străinătate, precum şi rapoartele privind conturile deschise în străinătate prezentate conform legislaţiei de titularii de conturi;
8) notarii şi alte persoane care desfăşoară activitate notarială:
a) informaţia privind contractele de vânzare-cumpărare, de schimb, de arendă a bunurilor imobiliare şi mobiliare;
b) informaţia privind contractele de împrumut şi de donaţii;
c) informaţia privind alte contracte aferente activelor de capital;
9) executorii judecătoreşti – informaţia privind realizarea drepturilor creditorilor recunoscute printr-un document executoriu prezentat spre executare;
10) birourile istoriilor de credit – informaţia privind subiecţii istoriilor de credit persoane fizice şi informaţiile privind obligaţiile debitoriale;
11) persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă – informaţia despre cheltuielile efectuate de către persoanele fizice la procurarea, posesia sau folosința mijloacelor de transport;
12) persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă – informaţia privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal şi cele rambursate persoanelor fizice, precum și informația privind înregistrarea/stingerea datoriilor față de salariat pe parcursul unui an fiscal, cu excepția datoriilor privind retribuirea muncii;
13) societăţile de plată – informaţia privind activităţile sau tranzacţiile realizate de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal;
14) societăţile emitente de monedă electronică – informaţia privind activităţile sau tranzacţiile realizate de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal;
15) furnizorii de servicii poştale care activează în conformitate cu Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016 şi care prestează servicii de plată în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică – informaţia privind activităţile sau tranzacţiile prin sisteme de remitere de bani de către persoanele fizice pe parcursul unui an fiscal.
(3) Persoanele indicate la alin.(2) sunt obligate să prezinte informaţiile gratuit, în modul şi în termenele stabilite de Serviciul Fiscal de Stat.
(4) Modul de prezentare şi structura informaţiei se stabilesc de Serviciul Fiscal de Stat.
(5) Informaţiile vor conţine date despre:
a) intrările şi/sau ieşirile pe parcursul unui an fiscal de mijloace băneşti în/din fiecare cont bancar şi/sau cont de plăţi şi/sau în/din conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale unei persoane fizice, precum și tranzacțiile efectuate prin sisteme de remitere de bani, dacă rulajul cumulativ debitor sau creditor al conturilor respective și al tranzacțiilor efectuate prin sisteme de remitere de bani, în decursul unui an fiscal, depăşeşte 300 mii de lei;
b) serviciile turistice procurate de o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei;
c) primele de asigurare achitate de o persoană fizică pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei;
d) tranzacţiile cu valori mobiliare efectuate pe parcursul unui an fișca a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii lei pentru o persoană fizică;
e) contractele autentificate notarial pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 300 mii lei pe numele unei persoane fizice;
f) realizarea drepturilor creditorilor efectuate pe parcursul unui an fiscal, care cumulativ depăşesc suma de 300 mii lei pentru o persoană fizică;
g) realizarea istoriilor de credit cu valoarea cumulativă a obligaţiilor executate pe parcursul anului fiscal care depăşeşte suma de 100 mii de lei;
h) efectuarea de către persoana fizică, pe parcursul unui an fiscal, a cheltuielilor legate de procurarea, posesia sau folosința mijloacelor de transport a căror valoare depăşeşte cumulativ pe parcursul unui an fiscal suma de 300 mii de lei;
i) contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei;
i¹) înregistrarea/stingerea datoriilor față de personal pe parcursul unui an fiscal, cu excepția datoriilor privind retribuirea muncii, al căror sold la finele anului depășește suma de 200 mii de lei;
j) operaţiuni menţionate la alin.(2) pct.13), 14) şi 15) efectuate pe parcursul unui an fiscal a căror valoare cumulativă depăşeşte suma de 100 mii de lei (sau echivalentul acesteia);
k) informațiile obținute în baza protocoalelor sau a acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte privind schimbul de informații în scopul efectuării administrării fiscale.
Articolul 22612. - abrogat.
Articolul 22613. Diferența semnificativă
Diferenţa este semnificativă dacă între veniturile impozabile estimate calculate în baza situaţiei fiscale şi veniturile impozabile declarate de persoana fizică sau de plătitorii de venit este o diferenţă mai mare de 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului. Diferenţa stabilită în sumă de până la 100 de salarii medii pe economie prognozate pentru anul supus controlului inclusiv se va considera risc minim acceptat.
Articolul 22614. - abrogat.
Articolul 22615. Controlul fiscal
(1) În baza deciziei de iniţiere a controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat citează persoana fizică supusă verificării pentru a o înştiinţa despre iniţierea controlului fiscal. Citaţia se va emite în conformitate cu prevederile art.226 alin.(1)–(3).
(2) Persoana citată este obligată să prezinte, în termen de 45 de zile din data înmânării sau comunicării deciziei privind inițierea controlului, declarația cu privire la proprietate conform formularului și modului stabilite de Ministerul Finanțelor.
La cererea motivată a subiectului, acest termen este prelungit cu cel mult 45 de zile, în baza deciziei Serviciului Fiscal de Stat.
(3) La data prezentării persoanei fizice citate, Serviciul Fiscal de Stat o va anunța despre iniţierea controlului fiscal. În final se va întocmi un proces-verbal de înştiinţare, în care se va menţiona:
a) temeiul iniţierii controlului fiscal;
b) data inițierii controlului fiscal;
c) perioada ce urmează a fi supusă verificării;
d) posibilitatea de a solicita amânarea datei începerii controlului fiscal;
e) dreptul persoanei fizice de a fi reprezentată conform prevederilor art.244;
f) materialele anexate la procesul-verbal;
f1) obligaţia de a prezenta toate probele relevante pentru obiectul controlului fiscal până la iniţierea controlului fiscal sau până la finalizarea controlului fiscal;
g) alte date relevante.
(4) La procesul-verbal de înştiinţare se anexează:
a) - abrogată;
b) carta contribuabilului.
(5) Procesul-verbal de înştiinţare se contrasemnează de ambele părţi, un exemplar al căruia, cu anexe, se înmânează/se comunică persoanei fizice.
(6) Controlul fiscal se inițiază nu mai devreme de 15 zile de la data înmânării/comunicării procesului-verbal de înștiințare, cu prezentarea deciziei privind inițierea controlului fiscal, întocmit în prezența contribuabilului sau de la data când contribuabilul urma să se prezinte pentru a fi anunțat despre inițierea controlului fiscal.
(7) Amânarea datei de iniţiere a controlului fiscal se poate face o singură dată, la solicitarea scrisă a persoanei supuse verificării, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora.
(8) Cererea de amânare se examinează în termen de 5 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia luată se comunică persoanei fizice în mod oficial. În cazul în care cererea a fost soluţionată pozitiv, în decizie se indică data la care a fost reprogramată iniţierea controlului fiscal.
(9) Controlul fiscal se efectuează la sediul Serviciului Fiscal de Stat cu respectarea prevederilor art. 216 alin. (1)–(8).
(10) Termenul-limită pentru prezentarea, de către subiectul supus controlului, a documentelor confirmative privind mijloacele bănești împrumutate este de 45 de zile calendaristice din data înmânării sau comunicării deciziei privind inițierea controlului. La cererea subiectului, acest termen poate fi prelungit cu cel mult 45 de zile calendaristice, la decizia Serviciului Fiscal de Stat. Nu se iau în considerare la examinarea cazului şi în cadrul procedurii de contestare documentele prezentate după expirarea termenului stabilit, precum și documentele aferente datelor/informațiilor care nu au fost indicate în declarația cu privire la proprietate sau dacă declarația respectivă nu a fost prezentată.
(11) Durata efectuării controlului fiscal este stabilită de Serviciul Fiscal de Stat şi, prin derogare de la prevederile art. 216 alin. (4), nu poate depăși 3 luni de la data iniţierii. Persoana verificată poate solicita prelungirea termenului de control cu 45 de zile.
(12) Controlul fiscal poate fi suspendat la apariţia uneia din următoarele condiţii ce ţin de obiectul controlului:
a) necesitatea obţinerii de la terţi a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare;
b) solicitarea efectuării expertizei;
c) solicitarea de la persoana fizică supusă verificării a unor documente, informaţii, explicaţii şi/sau probe suplimentare;
d) solicitarea scrisă a persoanei fizice ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective, confirmate de Serviciul Fiscal de Stat, care duce la imposibilitatea continuării controlului fiscal.
Pe perioada unui control fiscal, persoana fizică poate solicita suspendarea acestuia doar o singură dată.
(13) Data de la care se suspendă controlul fiscal se comunică în scris persoanei fizice prin decizia de suspendare. După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, controlul fiscal va fi reluat, data acestuia fiind comunicată persoanei fizice prin citaţie cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data reluării.
(14) Perioada suspendării controlului fiscal nu se include în durata efectuării controlului, ultima fiind calculată din ziua iniţierii lui până la ziua semnării actului de control fiscal.
(15) În cazul în care Serviciul Fiscal de Stat apreciază că sunt necesare noi documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe relevante pentru control, le poate solicita de la persoana fizică supusă controlului. În acest caz, Serviciul Fiscal de Stat va suspenda, conform prevederilor alin.(12), efectuarea controlului fiscal şi va stabili, de comun acord cu persoana verificată, un termen rezonabil, care nu poate fi mai mic de 10 zile şi nu poate depăşi 45 de zile calendaristice, pentru prezentarea documentelor, informaţiilor, explicaţiilor şi/sau altor probe solicitate. În cazul în care se atestă unele circumstanţe ce împiedică persoana fizică să se încadreze în termenul respectiv, la decizia Serviciului Fiscal de Stat acesta poate fi prelungit.
(151) Pe parcursul desfăşurării controlului, Serviciul Fiscal de Stat poate solicita instituţiilor şi autorităţilor publice implicate, persoanelor fizice sau juridice documentele şi informaţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale de control.
(152) La solicitarea motivată a Serviciului Fiscal de Stat, conducătorii instituţiilor, autorităţilor publice, persoanelor juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să prezinte acestuia, în cel mult 15 zile lucrătoare, pe suport de hârtie sau în format electronic, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele care ar putea conduce la soluţionarea cauzei.
(153) Documentele, informaţiile, explicaţiile şi/sau alte probe relevante pentru control sunt cele necesare stabilirii situaţiei fiscale a persoanei fizice după cum urmează:
a) situaţia cheltuielilor individuale;
b) situaţia bunurilor imobile şi mobile deţinute, intrările şi ieşirile de patrimoniu în cursul perioadei verificate;
c) situaţia valorilor mobiliare şi a cotelor de participare în societăţi comerciale sau alte entităţi;
d) bunuri aparținând unor persoane fizice sau juridice puse la dispoziţia persoanei fizice;
e) împrumuturi, credite acordate şi/sau contractate;
f) tranzacţii cu metale preţioase, obiecte de artă şi alte bunuri de valoare;
g) donaţii, sponsorizări şi/sau succesiuni;
h) alte precizări necesare stabilirii situaţiei fiscale.
(16) Pe parcursul efectuării controlului fiscal, persoana fizică are dreptul să colaboreze cu Serviciul Fiscal de Stat prin prezentarea suplimentară a oricăror documente, informaţii, explicaţii şi/sau altor probe relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale. La prezentarea acestora, Serviciul Fiscal de Stat va întocmi un proces-verbal semnat de ambele părţi.
(17) Cu acordul persoanei fizice supuse verificării, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să efectueze controlul fiscal suplimentar la domiciliul acesteia. În caz de refuz, Serviciul Fiscal de Stat va întocmi un act de control fiscal, în baza căruia va înainta o acţiune în instanţa de judecată. După ce instanţa de judecată emite o hotărâre în favoarea Serviciului Fiscal de Stat, acesta, însoţit de colaboratorul poliţiei, va efectua controlul fiscal faptic la domiciliul persoanei fizice supuse verificării.
(18) Toate documentele, informaţiile, explicaţiile şi/sau alte probe cunoscute de Serviciul Fiscal de Stat ce ţin de obiectul controlului vor fi luate în considerare la stabilirea situaţiei fiscale a persoanei fizice.
(19) La finalizarea controlului fiscal, Serviciul Fiscal de Stat prezintă persoanei fizice constatările şi consecinţele fiscale cu întocmirea unui act de control fiscal, în conformitate cu prevederile art.216 alin.(5), (6) şi (8), în care se vor menţiona constatările stabilite.
(20) La actul de control fiscal se anexează materialele ce au stat la baza rezultatelor stabilite.
(21) Examinarea cazurilor de încălcare a legislației şi contestarea deciziei pronunţate se vor efectua în condiţiile generale stabilite de prezentul cod.
(22) Dacă documentele, informaţiile, explicaţiile şi/sau alte probe prezentate de persoana fizică sunt incorecte, incomplete, false, dacă persoana fizică refuză să prezinte documentele sau, prin orice alte acţiuni, împiedică efectuarea controlului fiscal, inclusiv prin neprezentarea neîntemeiată la controlul fiscal, Serviciul Fiscal de Stat va determina valoarea estimată a obiectului impozabil în baza probelor reale acumulate şi va adopta decizia corespunzătoare.
(23) Dacă persoana fizică supusă controlului va fi de acord cu obligațiile fiscale estimate și le va achita, controlul fiscal va fi finisat prin emiterea deciziei corespunzătoare, fără aplicarea amenzilor fiscale.
(24) Controlul fiscal repetat se efectuează în conformitate cu prezentul cod, fiind omisă procedura prevăzută la art. 22615 alin. (2)–(6) și (10).
(25) În cazul în care în procesul controlului fiscal se vor constata cheltuieli sau venituri comune ale persoanei supuse controlului cu alte persoane, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să iniţieze procedura de aplicare a metodelor indirecte de estimare a obligaţiei fiscale.
Articolul 22616. - abrogat.
Capitolul 112
REGULI SPECIALE PRIVIND DETERMINAREA PREȚURILOR DE TRANSFER CONFORM PRINCIPIULUI LUNGIMII BRAȚULUI
Articolul 22617. Noțiuni
(1) În sensul prezentului capitol, se definesc următoarele noțiuni:
1) Persoană afiliată – o persoană este considerată afiliată cu o altă persoană, inclusiv aflată în procedură de insolvabilitate, dacă relația dintre acestea este definită de cel puțin unul dintre următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soț/soție sau rude până la gradul al II-lea inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă aceasta deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană terță deține, în mod direct sau indirect, inclusiv deținerile persoanelor afiliate, minimum 25% din participațiuni cu drept de vot la prima persoană juridică, precum și la cea de-a doua ori dacă le controlează în mod efectiv.
Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă se stabilește faptul că, atât din punct de vedere faptic, cât și legal, are capacitatea de decizie asupra activității persoanei juridice vizate prin:
– numirea ori revocarea majorității membrilor organului de supraveghere (consiliului) al persoanei juridice, organului executiv sau majorității membrilor organului executiv și/sau cenzorului ori majorității membrilor comisiei de cenzori;
– exercitarea controlului în temeiul unui contract încheiat cu persoana juridică, al unei clauze din actul de constituire ori din statutul persoanei juridice sau în temeiul unui acord încheiat cu alte persoane cu participațiuni cu drept de vot al persoanei juridice.
Se consideră că o persoană controlează în mod indirect dacă deține participațiuni cu drept de vot la o persoană juridică prin intermediul unei alte persoane fizice și/sau juridice sau prin intermediul mai multor persoane fizice și/sau juridice.
Se consideră persoană afiliată persoanei juridice și reprezentanța permanentă a acesteia.
2) Persoană independentă – altă persoană decât persoana afiliată.
3) Preț de transfer – condițiile, regulile, metodele stabilite sau impuse de formarea prețurilor în relațiile comerciale sau financiare între două persoane afiliate care diferă de cele care ar fi existat între persoane independente.
4) Principiul lungimii brațului – standard internațional care prevede că, în cazul în care condițiile în relațiile comerciale sau financiare dintre persoanele afiliate sunt diferite de cele între persoane independente, orice venit care s-ar fi acumulat, în lipsa acestor condiții, pentru una dintre persoane poate fi inclus în venitul acelei persoane și impozitat în mod corespunzător.
5) Preț determinat conform principiului lungimii brațului – prețul care ar fi fost plătit de o persoană independentă unei alte persoane independente în același moment și în același loc, pentru același bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiții de concurență loială.
6) Tranzacție – orice vânzare, cumpărare, prestare și primire de serviciu, cesiune, leasing, credit, împrumut sau orice alt transfer al oricărui interes sau dreptul de a utiliza orice proprietate corporală și necorporală.
7) Tranzacție controlată – tranzacție efectuată între persoane afiliate.
8) Tranzacție comparabilă – tranzacție efectuată între persoane independente, care, datorită similitudinii condițiilor, poate fi utilizată ca referință de comparabilitate pentru tranzacția controlată.
9) Tranzacție locală – tranzacție realizată între contribuabili rezidenți, în care unul sau ambii contribuabili sunt rezidenți ai zonelor economice libere/parcurilor pentru tehnologia informației sau care aplică cote diferite și/sau au baza impozabilă diferită a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător.
10) Tranzacție transfrontalieră – tranzacție realizată între un contribuabil rezident și unul nerezident situat în afara teritoriului Republicii Moldova.
11) Acord de preț în avans – decizie emisă de Serviciul Fiscal de Stat prin care sunt stabilite și justificate condițiile, modalitățile de formare a prețurilor de transfer pe parcursul unei perioade determinate, aferent tranzacției/tranzacțiilor controlate efectuate între persoane afiliate.
12) Acord de preț în avans unilateral – acord emis de către Serviciul Fiscal de Stat la cererea contribuabilului, aferent tranzacției/tranzacțiilor controlate efectuate între persoane afiliate.
13) Acord de preț în avans bilateral/multilateral – acord emis de către Serviciul Fiscal de Stat și autoritățile străine competente din statele în a căror jurisdicție se află persoanele afiliate ale solicitantului, aferent tranzacției/tranzacțiilor controlate efectuate între persoane afiliate.
14) Autoritate străină competentă – autoritate fiscală competentă să emită acord de preț în avans pentru o societate străină afiliată.
(2) Noțiunile prevăzute la alin. (1) se completează cu noțiunile prevăzute de Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale, emise de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cu amendamentele/modificările și completările ulterioare (în continuare – Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer).
Articolul 22618. Dispoziții generale
(1) La determinarea venitului impozabil, contribuabilul urmează să respecte principiul lungimii brațului pentru tranzacțiile cu persoane afiliate.
(2) Prezentul capitol se aplică tranzacțiilor locale și tranzacțiilor transfrontaliere între persoane afiliate.
(3) În cazul în care prețul sau alte elemente care participă la formarea prețului obiectului tranzacției între persoane afiliate sunt reglementate/stabilite prin acte normative sau judecătorești, se consideră că acesta corespunde principiului lungimii brațului.
(4) Atribuirea în scopuri fiscale a veniturilor și/sau a cheltuielilor ce rezultă din ajustarea/estimarea efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat, conform prezentului capitol, se asigură cu respectarea prevederilor titlurilor II și X.
(5) - abrogat.
(6) Ajustarea veniturilor și/sau a cheltuielilor efectuate în conformitate cu prezentul capitol nu afectează suma TVA aferentă livrărilor și procurărilor stabilite în conformitate cu titlul III.
(7) Sarcina probațiunii privind demonstrarea respectării principiului lungimii brațului aparține contribuabilului.
(8) La aplicarea prevederilor prezentului capitol se va ține cont de Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer.
Articolul 22619. Întocmirea și prezentarea informației privind prețurile de transfer și a dosarului privind prețurile de transfer
(1) Contribuabilul care înregistrează tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 de lei este obligat să întocmească informația privind prețurile de transfer și, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, dosarul prețurilor de transfer.
(2) Informația privind prețurile de transfer se prezintă nu mai târziu de data de 25 a lunii a șasea după finele perioadei fiscale de gestiune.
(3) Dosarul prețurilor de transfer este întocmit și prezentat de contribuabilul specificat la alin. (1), la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, în termen de 120 de zile din momentul solicitării, dar nu mai devreme de termenul de depunere a informației privind prețurile de transfer.
(4) Tranzacțiile controlate care fac obiectul unui acord de preț în avans nu participă la stabilirea pragurilor și documentării tranzacțiilor prevăzute la alin. (1).
(5) Contribuabilul are dreptul să prezinte informația privind prețurile de transfer corectată, în conformitate cu art. 188.
(6) Contribuabilul are dreptul să prezinte dosarul prețurilor de transfer corectat în termen de până la 30 de zile din data comunicării deciziei Serviciului Fiscal de Stat privind ajustarea/estimarea prețurilor de transfer.
(7) În scopul determinării pragului și al documentării tranzacțiilor prevăzute la alin. (1) nu se iau în considerare avansurile primite/acordate, diferențele de curs și diferențele de reevaluare a activelor și a datoriilor reflectate în evidența contabilă ca rezultat al tranzacțiilor efectuate cu persoanele afiliate, cu excepția tranzacțiilor de schimb valutar. În scopul determinării pragului pentru tranzacții legate de leasing, credit, împrumut se iau în calcul exclusiv dobânzile prevăzute la art. 12 pct. 7), calculate pe parcursul perioadei fiscale.
(8) Forma, conținutul și modul de prezentare a informației privind prețurile de transfer și a dosarului prețurilor de transfer se stabilesc de către Ministerul Finanțelor.
(9) Prezentul articol nu se aplică persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova care nu practică activitate de întreprinzător.
Articolul 22620. Metodele de verificare a prețurilor de transfer
(1) În cazul în care principiul lungimii brațului nu este respectat, în cadrul unei tranzacții și/sau al unui grup de tranzacții între persoane afiliate, Serviciul Fiscal de Stat poate ajusta suma veniturilor și/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părțile afiliate în baza prețului determinat conform principiului lungimii brațului.
(2) În cazul în care contribuabilul nu prezintă datele necesare pentru a stabili dacă prețurile de transfer respectă principiul lungimii brațului, Serviciul Fiscal de Stat poate estima suma veniturilor și/sau a cheltuielilor oricăreia dintre părțile afiliate în baza prețului determinat conform principiului lungimii brațului.
(3) La stabilirea formării prețului de transfer conform principiului lungimii brațului pentru tranzacțiile desfășurate între persoane afiliate sunt utilizate următoarele metode:
a) metoda comparării prețurilor;
b) metoda cost plus;
c) metoda prețului de revânzare;
d) metoda marjei nete tranzacționale;
e) metoda împărțirii profitului;
f) orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare OCDE privind prețurile de transfer.
(4) La ajustarea/estimarea de către Serviciul Fiscal de Stat a prețului de transfer conform principiului lungimii brațului se utilizează metoda cea mai adecvată prevăzută la alin. (3).
(5) La stabilirea celei mai adecvate metode sunt utilizate următoarele criterii:
a) metoda este stabilită în funcție de conținutul tranzacției controlate, precum și în baza rezultatelor analizei funcționale a tranzacției controlate, inclusiv ținând cont de funcțiile îndeplinite, activele utilizate și riscurile suportate;
b) metoda este stabilită în baza informațiilor din surse veridice, inclusiv a informațiilor aferente tranzacțiilor între persoane independente;
c) metoda este stabilită ținând cont de documentele prezentate de către contribuabil;
d) metoda este stabilită în funcție de gradul de comparabilitate dintre tranzacțiile controlate și tranzacțiile între persoane independente;
e) metoda este stabilită în funcție de circumstanțele individuale ale cazului.
(6) Procedura de efectuare a controlului fiscal și de emitere a deciziei se efectuează în conformitate cu cap. 11 din titlul V.
(7) În cazul în care face dovada că metoda utilizată de contribuabil la stabilirea prețului nu respectă principiul lungimii brațului, Serviciul Fiscal de Stat are dreptul să aplice alte metode stabilite la alin. (3).
(8) Procedura de stabilire și aplicare a metodelor pentru determinarea formării prețului de transfer conform principiului lungimii brațului este aprobată de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22621. Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane rezidente afiliate
(1) În cazul tranzacțiilor între persoane rezidente afiliate, ajustarea și/sau estimarea veniturilor și/sau a cheltuielilor efectuată de către Serviciul Fiscal de Stat uneia dintre persoanele afiliate este opozabilă și celeilalte persoane afiliate.
(2) În cazul ajustării și/sau estimării venitului și/sau a cheltuielilor persoanei rezidente afiliate supuse controlului, în vederea evitării dublei impuneri, după expirarea termenului prevăzut la art. 252 alin. (3), Serviciul Fiscal de Stat emite decizia de ajustare și/sau estimare celeilalte persoane rezidente afiliate.
(3) În temeiul deciziei de ajustare și/sau estimare, cealaltă persoană rezidentă afiliată este în drept să prezinte declarația corectată cu privire la impozitul pe venit. În cazurile stabilite la art. 188 alin. (4), contribuabilul este în drept să solicite Serviciului Fiscal de Stat efectuarea controlului în scopul eliminării dublei impuneri, în temeiul deciziei de ajustare și/sau estimare.
Procedura de emitere, modelul și conținutul deciziei de ajustare și/sau estimare se stabilesc de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22622. Procedura pentru eliminarea dublei impuneri între persoane afiliate rezidente și nerezidente
(1) Eliminarea dublei impuneri în rezultatul ajustării veniturilor și/sau a cheltuielilor între persoane afiliate rezidente și nerezidente, aferente unei tranzacții controlate, se realizează în temeiul acordului de evitare a dublei impuneri încheiat între statul persoanei afiliate nerezidente și Republica Moldova.
(2) Persoana afiliată rezidentă menționată la alin. (1) este în drept să depună cerere de ajustare la Serviciul Fiscal de Stat, cu anexarea actelor confirmative privind efectuarea de către persoana afiliată nerezidentă a ajustărilor/estimărilor obligațiilor fiscale conform principiului lungimii brațului.
(3) Serviciul Fiscal de Stat examinează cererea contribuabilului, prevăzută la alin. (2), în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii acesteia și ia una dintre următoarele decizii:
a) confirmă posibilitatea ajustării;
b) respinge posibilitatea ajustării, dacă o astfel de ajustare este nefondată sau dacă documentele necesare nu sunt disponibile, cu justificarea obligatorie către contribuabil a motivelor refuzului;
c) dispune efectuarea unui control privind respectarea principiului lungimii brațului în raport cu tranzacția aferentă pentru care se solicită ajustarea.
Articolul 22623. Ajustarea benevolă
(1) În cazul în care nu respectă principiul lungimii brațului în cadrul tranzacțiilor, contribuabilul este în drept să efectueze ajustarea veniturilor și/sau a cheltuielilor.
(2) În cazul ajustării benevole aferente perioadelor anterioare, contribuabilul este obligat să prezinte informația corectată privind prețurile de transfer sau dosarul corectat privind prețurile de transfer și dările de seamă fiscale corectate în conformitate cu art. 188.
Articolul 22624. Surse de informație utilizate la stabilirea respectării principiului lungimii brațului în cadrul tranzacțiilor controlate
Contribuabilul și Serviciul Fiscal de Stat sunt în drept să utilizeze informații care să permită compararea condițiilor comerciale și financiare ale tranzacțiilor, în special:
a) informații privind tranzacțiile necontrolate comparabile ale contribuabilului, precum și informații despre tranzacțiile necontrolate comparabile ale celeilalte părți la tranzacția controlată;
b) orice surse care conțin informații și care oferă informații despre tranzacții, condiții și/sau persoane comparabile;
c) informațiile primite de Serviciul Fiscal de Stat în temeiul acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 22625. Emiterea/extinderea/revizuirea acordului de preț în avans
(1) Acordul de preț în avans se emite în baza cererii contribuabilului. Cererea trebuie să fie însoțită de documente relevante și de dovada plății taxei de emitere. Acordul de preț în avans bilateral/multilateral se emite doar în cazul în care există acord de evitare a dublei impuneri încheiat între statul persoanei afiliate nerezidente și Republica Moldova.
(2) Un acord de preț în avans poate fi solicitat de către un contribuabil rezident sau de o reprezentanță permanentă/sucursală a persoanei juridice nerezidente înregistrată în Republica Moldova.
(3) Nu poate fi emis un acord de preț în avans pentru tranzacțiile controlate care, la data depunerii cererii, au fost obiectul unui control fiscal în derulare sau finisat efectuat prin prisma determinării respectării lungimii de braț.
(4) Un acord de preț în avans poate fi emis pentru tranzacțiile finisate, în curs de derulare și/sau viitoare.
(5) Dacă tranzacțiile controlate au fost încheiate cu persoane afiliate nerezidente, Serviciul Fiscal de Stat, la cererea contribuabilului, comunică cu autoritatea străină competentă în scopul emiterii unui acord de preț în avans bilateral/multilateral.
(6) În cazul în care autoritatea străină competentă refuză încheierea unui acord de preț în avans bilateral/multilateral sau, în termen de 6 luni de la data depunerii cererii de către contribuabil, nu a fost recepționat un răspuns de la autoritatea străină competentă, Serviciul Fiscal de Stat informează contribuabilul despre acest fapt.
(7) În cazul prevăzut la alin. (6), contribuabilul este în drept, în termen de 30 de zile de la data comunicării:
a) să retragă cererea de încheiere a unui acord de preț în avans și să beneficieze de restituirea taxei de emitere;
b) să modifice cererea de încheiere a unui acord de preț în avans bilateral/multilateral prin solicitarea de a încheia un acord de preț în avans unilateral;
c) să modifice cererea de încheiere a unui acord de preț în avans multilateral prin solicitarea de a încheia un acord de preț în avans bilateral, dacă o autoritate străină competentă și-a manifestat acordul de a încheia un acord de preț în avans.
(8) În perioada de valabilitate, acordul de preț în avans poate fi modificat prin extindere sau revizuire la solicitarea contribuabilului deținător al acordului, prin depunerea unei cereri. Cererea poate fi depusă cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate, sub sancțiunea decăderii.
(9) Extinderea acordului de preț în avans poate avea loc în situația în care contribuabilul solicită includerea în acordul de preț în avans încheiat a altor tranzacții cu persoane afiliate, în limitele perioadelor fiscale pentru care a fost încheiat acordul.
(10) Revizuirea acordului de preț în avans poate avea loc în situația în care intervin circumstanțe, elemente de fapt și de drept ce nu au fost previzionate sau au fost inexact previzionate la momentul emiterii acordului de preț în avans și care pot influența termenii și condițiile acordului, în limitele perioadelor fiscale pentru care a fost încheiat acordul.
(11) Modelul și conținutul cererii, documentele ce urmează a fi anexate, modul de soluționare a cererii de emitere/modificare se stabilesc de Ministerul Finanțelor.
(12) Modul, conținutul și termenul de emitere/modificare a acordului de preț în avans se stabilesc de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22626. Perioadele acoperite de acordul de preț în avans
(1) Un acord de preț în avans poate fi emis pentru tranzacțiile controlate în derulare sau viitoare și nu poate depăși 5 perioade fiscale, inclusiv perioada fiscală în care este depusă cererea.
(2) Un acord de preț în avans poate fi emis pentru tranzacțiile controlate finisate în ultimele două perioade fiscale și nu va include perioada fiscală în care este depusă cererea.
Articolul 22627. Încetarea acordului de preț în avans
(1) Acordul de preț în avans încetează în următoarele cazuri:
a) expirarea termenului pentru care a fost emis, dacă nu a fost depusă o cerere de prelungire;
b) revocarea acordului de preț în avans de către Serviciul Fiscal de Stat;
c) anularea acordului de preț în avans de către Serviciul Fiscal de Stat.
(2) Modul și temeiurile de revocare și anulare a acordului de preț în avans se stabilesc de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22628. Taxele de emitere/modificare a acordului de preț în avans
(1) Emiterea acordului de preț în avans se supune taxei de emitere/modificare după cum urmează:
a) în cazul acordurilor de preț în avans unilaterale – 30000 de lei per tip de tranzacție;
b) în cazul acordurilor de preț în avans bilaterale/multilaterale – 50000 de lei per tip de tranzacție.
(2) Modul de percepere a taxei de emitere/modificare a acordului de preț în avans se stabilește de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22629. Raportarea aplicării acordului de preț în avans
(1) Contribuabilul care deține un acord de preț în avans este obligat să întocmească și să prezinte un raport anual privind modul de respectare și executare a acordului de preț pentru fiecare perioadă fiscală acoperită de către acesta. Raportul se depune până la data-limită stabilită pentru depunerea declarației pe venit.
(2) Forma, conținutul și modul de prezentare a raportului menționat la alin. (1) se stabilesc de Ministerul Finanțelor.
Articolul 22630. Verificarea aplicării acordului de preț în avans
Verificarea respectării acordului de preț în avans se efectuează de către organul fiscal în cadrul controlului fiscal.
Capitolul 15
TIPURILE DE ÎNCĂLCĂRI ALE LEGISLAȚIEI ŞI RĂSPUNDEREA PENTRU ELE
Articolul 253. Împiedicarea activităţii Serviciului Fiscal de Stat
(1) Împiedicarea controlului fiscal prin neasigurarea accesului în încăperile de producţie, în depozite, în locurile de păstrare a bunurilor, în spaţiile comerciale şi în spaţiile cu o altă destinaţie, prin neprezentarea de explicaţii, date, informaţii şi documente, necesare Serviciului Fiscal de Stat, asupra problemelor care apar în timpul controlului, prin alte acţiuni sau inacţiune se sancţionează cu amendă de la 4000 la 6000 de lei.
(11) - abrogat.
(2) - abrogat.
(3) - abrogat.
(4) Neexecutarea deciziei organului cu atribuții de administrare fiscală de suspendare a operațiunilor la conturile bancare și/sau conturile de plăți ale contribuabilului ori anularea unilaterală a deciziei menționate de către prestatorul de servicii de plată se sancționează cu amendă de la 25% la 35% din suma trecută la scăderi în perioada de nesuspendare a operațiunilor.
(41) Neexecutarea sau executarea neconformă a prevederilor art.197 alin.(32) şi (33) şi ale art.229 alin.(22) se sancţionează, pentru fiecare încălcare, cu amendă de la 25% la 35% din suma încasată sau ce urma a fi încasată de la contribuabil în contul stingerii obligaţiei fiscale, dar nu mai puţin de 3000 de lei.
(5) Pentru neexecutarea cerinţelor din citaţia Serviciului Fiscal de Stat, contribuabilii specificaţi la art.232 lit.b) se sancţionează cu o amendă de la 400 la 600 de lei, contribuabilii specificaţi la art.232 lit.a) şi c) – de la 4000 la 6000 de lei, iar neexecutarea cerinţelor din citaţia bancară se sancţionează cu amendă de 5000 de lei.
(51) Amenzile prevăzute la alin.(5) nu se aplică în cazul în care persoanele prezintă documente justificative în partea ce ţine de imposibilitatea prezentării acestora la Serviciul Fiscal de Stat.
(6) Prezentarea tardivă a informaţiei prevăzute la art.22611 alin. (5) de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 1,5% la 2,5% din suma indicată în informaţia prezentată tardiv, dar nu mai mult de 25 de mii de lei pentru fiecare perioadă fiscală în parte.
(7) Prezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) neautentice de către persoanele indicate la art.22611 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 5% la 10% din diferenţa dintre suma care urma să fie indicată şi cea indicată în informaţie, dar nu mai mult de 50 de mii de lei pentru fiecare perioadă fiscală în parte.
(8) Neprezentarea informaţiei prevăzute la art.22611 alin.(5) de către persoanele indicate la art.22611 alin.(2) se sancţionează cu amendă de la 10% la 20% din suma care urma să fie indicată în informaţie, dar nu mai mult de 100 de mii de lei pentru fiecare perioadă fiscală în parte.
(9) Neexecutarea de către persoana fizică a condiţiilor prevăzute la art.22615 alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 2500 la 3000 de lei.
Articolul 254. Neutilizarea echipamentelor de casă şi de control
(1) Încălcarea regulilor de utilizare a echipamentului de casă şi de control (efectuarea încasărilor băneşti în numerar în lipsa echipamentului de casă şi de control în cazul în care actele normative în vigoare prevăd folosirea acestuia, efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără utilizarea echipamentului de casă şi de control existent, neasigurarea emiterii la echipamentul de casă şi de control a bonului de casă de valoarea sumei real încasate/primite, neasigurarea bilanţului numerarului în echipamentul de casă şi de control, care constă în formarea unui excedent de numerar nejustificat documentar mai mare de 150 de lei, utilizarea echipamentului de casă şi de control defectat, care constă în neactivarea memoriei fiscale sau imposibilitatea de identificare a softului instalat, utilizarea echipamentului de casă şi de control care nu este sigilat de Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit, utilizarea echipamentului de casă şi de control care nu este înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în modul stabilit, utilizarea echipamentului de casă și de control fără a emite bonul fiscal/documentul fiscal) se sancţionează cu amendă de la 5000 la 15000 de lei.
(2)- (8) - abrogate.
Articolul 2541. Nerespectarea reglementărilor din domeniul transporturilor auto de călători. Neeliberarea biletelor de călătorie
(1) Efectuarea transporturilor auto de călători prin servicii ocazionale, inclusiv turistice sau în regim de taxi, fără a dispune de actul permisiv pentru acest gen de activitate (copia autorizată a acestuia), listă de control sau contract de prestări servicii pentru traficul intern de călători şi documente de plată care confirmă achitarea serviciilor de către beneficiar, în cazul în care achitarea a fost efectuată la oficiu în numerar sau prin alt instrument de plată, inclusiv bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control al agenţilor transportatori, al agenţiilor de vânzare a biletelor, al agenţiilor turistic sau copie a dispoziţiei de plată, constituie activitate ilicită, care se sancţionează cu amendă de la 5000 la 15000 de lei aplicată persoanei fizice – conducător al mijlocului de transport.
(2) Efectuarea de către agentul transportator a transporturilor auto de călători prin servicii regulate în trafic urban, suburban, interurban, raional sau internaţional fără emiterea şi/sau raportarea biletelor (bilet – bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă dreptul la călătorie al persoanei, încheierea contractului de transport rutier între operatorul de transport rutier/întreprindere şi persoane, precum şi faptul asigurării obligatorii a persoanei) şi/sau biletelor de bagaje (bilet de bagaje – bon de casă emis de echipamentul de casă şi de control sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, confecţionat în mod tipografic sau electronic, ce confirmă plata şi primirea bagajelor pentru transport, precum şi faptul asigurării obligatorii a bagajelor) se sancţionează cu amendă de la 5000 la 15000 de lei aplicată agentului transportator.
Articolul 255. Neprezentarea informaţiei despre sediu
Neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea Serviciului Fiscal de Stat a unor informaţii neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui se sancţionează cu amenda de la 3000 la 5000 de lei. Sânt pasibile de amendă subdiviziunile care corespund noţiunii indicate la art.5 pct.29).
Articolul 256. Nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililor
(1) - abrogat.
(2) - abrogat.
(3) - abrogat.
(4) Încălcarea de către banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale a prevederilor art.167 se sancţionează cu amendă de la 2000 la 4000 de lei.
(5) Modificarea sau închiderea de către banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale a contului bancar şi/sau contului de plăţi al contribuabilului (cu excepţia conturilor de credit, de depozit la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) fără certificatul Serviciului Fiscal de Stat ori cu încălcarea regulilor stabilite de legislaţie sau neprezentarea ori prezentarea tardivă Serviciului Fiscal de Stat a informaţiei despre modificarea sau închiderea contului bancar şi/sau contului de plăţi al contribuabilului (cu excepţia conturilor de credit, de depozit la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) se sancţionează cu amendă de la 5000 la 7000 de lei.
(6) Efectuarea de către banca (sucursala), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale a unor operaţiuni pe contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului (cu excepţia conturilor de credit, de depozit la termen şi provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) fără ca Serviciul Fiscal de Stat să confirme luarea la evidenţă a contului bancar şi/sau contului de plăţi deschis se sancţionează cu amendă de la 25% la 35% din sumele înscrise în acest cont.
(7) Neînregistrarea sau înregistrarea tardivă în calitate de plătitor de T.V.A. sau de antrepozitar autorizat se sancţionează cu amendă de la 7% la 10% din volumul de livrări impozabile, exceptând cazurile de livrări impozabile conform art.104. În cazul aplicării amenzii în conformitate cu prezentul alineat, amenda prevăzută la art.261 alin.(5) nu se aplică.
(8) Neprezentarea sau prezentarea tardivă la Serviciul Fiscal de Stat de către contribuabil a informaţiei despre contul bancar deschis în străinătate se sancţionează cu amendă de la 4000 la 6000 de lei pentru fiecare cont bancar.
Articolul 257. Încălcarea regulilor de ţinere a contabilităţii şi a evidenţei în scopuri fiscale
(1) - abrogat.
(2) Folosirea formularelor tipizate de documente primare cu regim special de un alt model decât cel stabilit prin act normativ în vigoare, efectuarea livrării impozabile pe teritoriul țării cu eliberarea facturii fiscale, alta decât e-factura, de către agentul economic inclus în lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice (e-factura) conform art. 117 alin. (11), precum şi folosirea formularelor tipizate de documente primare cu regim special plastografiate sau străine se sancţionează cu amendă în mărime de la 25% la 35% din suma operaţiunilor economice înscrise în astfel de documente.
(3) - abrogat.
(4) - abrogat.
(5) Neasigurarea păstrării documentelor de evidenţă şi/sau a benzilor de control (benzilor de control pe suport electronic specializat) şi/sau lipsa totală ori parţială a contabilităţii, ceea ce face imposibilă efectuarea controlului fiscal, se sancţionează cu amendă de la 40000 la 60000 de lei, cu calcularea, după caz, a impozitelor şi taxelor respective conform art.189 alin.(2).
(6) - abrogat.
(7) Prin derogare de la alin.(2) şi (5), prevederile respective nu se aplică entităţilor care ţin contabilitatea şi întocmesc situaţiile financiare în baza IFRS, pe o perioadă de până la 2 ani de la data implementării standardelor menţionate.
(8) Efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii Serviciului Fiscal de Stat responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.
Articolul 2571. Neeliberarea facturii fiscale în cazul bunurilor gajate
Se sancţionează cu amendă de la 20% la 30% din valoarea tranzacţiei debitorul gajist înregistrat în calitate de plătitor de T.V.A. în cazul neeliberării facturii fiscale la comercializarea mărfurilor gajate în numele acestuia.
Articolul 258. - abrogat.
Articolul 259. Încălcarea de către bănci (sucursale) şi/sau societăţi de plată şi alţi prestatori de servicii de plată a modului de decontare
(1) Încălcarea termenelor stabilite de legislaţie pentru înregistrarea mijloacelor băneşti în conturile bancare şi/sau conturile de plăţi ale agenţilor economici se sancţionează cu amendă de la 7% la 10% din suma neînregistrată în termen.
(2) Înregistrarea mijloacelor băneşti, obţinute din comercializarea de mărfuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii, în conturile de depozit sau în alte conturi bancare şi/sau conturi de plăţi eludându-se conturile curente în monedă naţională sau în valută străină se sancţionează cu amendă de la 4% la 6% din suma înregistrată.
(3) Neexecutarea sau executarea tardivă a ordinului de plată şi/sau a ordinului incaso privind stingerea obligaţiei fiscale în cazul în care contribuabilul sau debitorul lui dispune de mijloace băneşti la contul bancar şi/sau contul de plăţi se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi de întîrziere, de de la 1,5% la 2,5% din suma care trebuie plătită, dar nu mai mult decât suma care urma a fi executată.
(4) Încălcarea termenelor de înregistrare în conturile Trezoreriei de Stat de către bănci (sucursale) şi/sau societăţi de plată şi alţi prestatori de servicii de plată a sumelor încasate de la contribuabil se sancţionează cu amendă, pentru fiecare zi de întîrziere, de la 1,5% la 2,5% din suma neînregistrată în termen, dar nu mai mult decât suma care urma a fi transferată.
(5) Neprezentarea sau prezentarea tardivă de către bancă (sucursală), societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorul de servicii poștale la Serviciul Fiscal de Stat a informaţiei despre înscrierea în contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului a mijloacelor băneşti, în cazul suspendării operaţiunilor la acest cont, se sancţionează cu amendă în mărime de la 0,8% la 1% din suma înscrisă în cont pentru fiecare zi de neprezentare sau de întârziere, dar nu mai mult decât suma care urma a fi încasată.
(6) Neexecutarea sau executarea eronată de către bancă (sucursala) şi/sau societatea de plată şi alţi prestatori de servicii de plată a ordinelor de plată privind achitarea obligaţiilor fiscale faţă de bugetul public naţional în conformitate cu rechizitele indicate de contribuabil se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare caz de ordin de plată neexecutat sau executat eronat.
(7) Refuzul băncii (sucursalei) şi/sau societăţii de plată sau al altor prestatori de servicii de plată de a recepţiona de la persoane fizice mijloace băneşti în numerar aferente bugetului se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare caz de refuz.
Articolul 260. Nerespectarea modului de întocmire, de prezentare a dării de seamă fiscale şi a facturii fiscale
(1) Nerespectarea modului de întocmire şi de prezentare a dării de seamă fiscale se sancţionează cu o amendă de la 200 la 400 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 2000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.b), şi cu amendă de la 500 la 1000 de lei pentru fiecare dare de seamă fiscală, dar nu mai mult de 10000 de lei pentru toate dările de seamă fiscale, aplicată contribuabililor specificaţi la art.232 lit.a) şi c).
(2) - abrogat.
(3) - abrogat.
(4) Neprezentarea facturii fiscale în termenele prevăzute la art. 117 și 1171 de către subiecții impunerii cu TVA, inclusiv pentru livrările ce se scutesc de TVA fără drept de deducere, se sancționează cu o amendă de la 3000 la 3600 de lei pentru fiecare factură fiscală neprezentată, dar nu mai mult de 72000 de lei pentru toate facturile fiscale neprezentate.
(41) - abrogat.
(5) În cazul micşorării (diminuării) venitului impozabil declarat de către contribuabilul care a aplicat cota zero la impozitul pe venit în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2011, se aplică o amendă de la 12% la 15% din suma nedeclarată (diminuată) a venitului impozabil.
(6) În cazul micșorării (diminuării) venitului impozabil declarat de către contribuabilul care a beneficiat de amânarea termenului de achitare a impozitului pe venit aferent profitului obținut pentru perioadele fiscale 2023–2026 inclusiv, conform prevederilor art. 87 alin. (11), se aplică o amendă de la 1000 la 10000 de lei.
(7) Prezentarea tardivă a informației prevăzute la art. 22619 se sancționează cu amendă de la 30 000 lei la 50 000 lei.
(8) Prezentarea informației prevăzute la art.22619 neautentice care a determinat diminuarea sau eschivarea obligațiilor fiscale se sancționează cu amendă de la 60000 la 90000 de lei.
(9) Neprezentarea informației prevăzute la art.22619 se sancționează cu amendă de la 100000 la 150000 de lei.
(10) Prezentarea tardivă a dosarului privind prețurile de transfer se sancționează cu amendă de la 30000 la 50000 de lei.
(11) Prezentarea dosarului privind prețurile de transfer cu informații neautentice care au determinat diminuarea sau eschivarea obligațiilor fiscale se sancționează cu amendă de la 150000 la 200000 de lei.
(12) Neprezentarea dosarului privind prețurile de transfer se sancționează cu amendă de la 300000 la 500000 de lei.
Articolul 2601. Încălcarea modului de prezentare de către contribuabil a documentelor privind plăţile şi/sau impozitele reţinute
Neprezentarea sau prezentarea tardivă, neconformă, neautentică beneficiarului plăţilor a informaţiei specificate la art.92 alin.(4) şi (41) de către persoanele care sunt obligate să reţină impozitul la sursa de plată se sancţionează cu amendă de la 300 la 500 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.
Articolul 2602. Încălcarea modului de prezentare de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei a datelor ce ţin de efectuarea plăţilor salariale
Neprezentarea informaţiei specificate la art.374 sau prezentarea tardivă, neconformă şi neautentică a acesteia beneficiarului plăţilor de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei se sancţionează cu amendă în mărime de 200 de lei pentru fiecare informaţie, dar nu mai mult de 5000 de lei.
Articolul 261. Încălcarea regulilor de calculare şi de plată a impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală
(1) - abrogat.
(2) - abrogat.
(3) - abrogat.
(4) Diminuarea impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, prin prezentarea către Serviciul Fiscal de Stat a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau date neveridice se sancţionează cu amendă de la 20% la 30% din suma diminuată.
(41) Prevederile alin.(4) nu se aplică în cazul în care contribuabilul depune de sine stătător darea de seamă corectată în conformitate cu art.188, cu condiţia ca aceasta să nu conţină informaţii şi date neveridice.
(5) Eschivarea de la calculul şi de la plata impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, stabilite în cotă procentuală, se sancţionează cu o amendă de la 80% la 100% din suma impozitelor, a taxelor, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii nedeclarate, stabilite în cotă procentuală.
(6) Neplata sau plata incompletă a impozitului pe venit în rate se sancţionează cu amendă în cuantum calculat, în modul stabilit la art.228 alin.(3), unei perioade cuprinse între data stabilită pentru plata acestui impozit şi data de prezentare a declaraţiei fiscale. Suma neplătită a impozitului pe venit se determină ca diferenţă dintre impozitul calculat şi plătit de contribuabil şi impozitul pe care acesta era obligat să-l plătească. Impozitul pe venit care urmează a fi plătit reprezintă cea mai mică mărime din impozitul calculat care urma să fie plătit în anul precedent sau 80% din suma definitivă a impozitului din perioada fiscală curentă, scăzându-se trecerile în cont (cu excepţia impozitului plătit în rate). Sancţiunea nu se aplică în cazul în care impozitul pe venit ce urmează a fi plătit este mai mic de 5000 de lei. Amenda nu se aplică contribuabililor menţionaţi la art.228 alin.(5) în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale şi perioadele fiscale pentru care nu se aplică (nu se calculează) majorări de întârziere (penalităţi).
Articolul 262. Încălcarea modului de utilizare a timbrelor de acciză
(1) Lipsa timbrelor de acciză la mărfurile supuse accizelor pasibile de marcare obligatorie sau utilizarea unor timbre de acciză falsificate ori nevalabile se sancționează cu amendă de la 25000 la 35000 de lei în cazul în care contribuabilul comercializează, transportă sau depozitează mărfuri fără timbre de acciză sau cu timbre de acciză falsificate ori nevalabile.
(2) Nerestituirea stocului timbrelor de acciză neutilizate pentru produsele prevăzute la art.123 alin. (51) în termenul stabilit se sancționează cu amendă în mărime de la 2500 la 10000 de lei.
Articolul 2621. Nerespectarea regulilor de comercializare a ţigaretelor
(1) Comercializarea ţigaretelor ce nu se regăsesc în listele ce cuprind preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate de către agenţii economici producători şi importatori se sancţionează cu amendă de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de comercializare, dar nu mai puţin de 1000 de lei.
(2) Comercializarea ţigaretelor la preţuri mai mari decât preţurile maxime de vânzare cu amănuntul declarate sau începând cu 1 ianuarie 2009 fără data fabricării imprimată pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete) se sancţionează cu amendă în mărime de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de vânzare cu amănuntul, dar nu mai puţin de 1000 de lei.
(3) Înregistrarea prețului maxim de vânzare a țigaretelor la o valoare mai mică decât prețul de referință, comercializarea cu amănuntul a țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la un preț mai mic decât prețul de referință se sancționează cu amendă în mărime de la 30% la 50% din valoarea ţigaretelor și/sau a țigărilor de foi (cigarillos) aflate în stoc la momentul controlului, pornind de la preţul de referință.
Articolul 263. Nerespectarea regulilor de executare silită a obligaţiei fiscale
(1) Pentru împiedicarea funcţionarului fiscal de a efectua executarea silită a obligaţiei fiscale prin alte metode decât cele prevăzute la alin.(2)-(4), persoanele fizice se sancţionează cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 de lei, iar agenţii economici – în mărime de la 8000 la 12000 de lei.
(2) Neacceptarea spre păstrare de către contribuabil (reprezentantul acestuia) sau persoana lui cu funcţie de răspundere a bunurilor sechestrate se sancţionează cu amendă, aplicată persoanei fizice, de la 4000 la 6000 de lei, iar persoanei juridice – de la 8000 la 12000 de lei.
(3) Delapidarea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate de către persoana căreia i-au fost încredinţate spre păstrare sau de către persoana obligată să le asigure integritatea, conform legii, se sancţionează cu amendă în mărime de la 80% la 100% valoarea bunurilor sechestrate, care au fost delapidate, înstrăinate, substituite sau tăinuite.
(4) Efectuarea de operaţiuni cu valori mobiliare sechestrate, după sistarea operaţiunilor, se sancţionează cu amendă, aplicată contribuabilului şi registratorului, în mărime de la 15% la 25% din suma operaţiunii.
Articolul 2631. Ruperea sau deteriorarea sigiliului
Ruperea sau deteriorarea, în mod intenţionat sau din neglijenţă, a unui sigiliu legal aplicat se sancţionează cu amendă în mărime de la 30000 la 60000 de lei.
Articolul 2632. Încălcarea obligaţiei de transferare a plăţilor încasate de către executorii judecătoreşti
Pentru netransferarea sau transferarea tardivă de către executorii judecătoreşti a plăţilor încasate în folosul bugetului public naţional se calculează o majorare de întârziere (penalitate) pentru fiecare zi de întârziere, în conformitate cu prevederile art.228 din prezentul cod.