Anexă la Metodologia de analiză a impactului de reglementare
INSTRUCȚIUNE privind efectuarea analizei impactului de reglementare și modul de reflectare a rezultatelor acesteia în nota de fundamentare
În cazul efectuării analizei impactului de reglementare, anumite compartimente/subcompartimente ale notei de fundamentare sunt completate după cum este prevăzut în prezenta Instrucțiune.
1. Descrierea situației actuale și a problemelor care impun intervenția, inclusiv a cadrului normativ aplicabil și a deficiențelor/lacunelor normative
Aceste instrucțiuni se aplică la completarea subcompartimentului 2.2 al notei de fundamentare.
Se descriu cele mai evidente părți interesate care sunt afectate de problemele identificate și cele care participă la apariția acestora. Părțile interesate sunt identificate din cadrul următoarelor categorii:
- autorități și/sau instituții publice;
- asociații de afaceri și/sau profesionale;
- anumite grupuri de întreprinderi/antreprenori (după sector economic, mărime, locul de activitate, alte caracteristici, după caz);
- anumite grupuri de cetățeni (după vârstă, regiune, venit, gen, dizabilitate, calitatea de consumatori, domeniul de activitate sau ocupare/muncă, alte caracteristici, după caz);
- alte entități/organizații.
Pentru părțile interesate (grupurile identificate) se prezintă următoarele informații, după caz:
- descrierea părților interesate/grupurilor;
- numărul entităților/persoanelor din această categorie, precum și ponderea sau numărul celor afectați sau care contribuie;
- numărul angajaților, după caz;
- alte informații identificate și considerate relevante pentru analiză.
Se prezintă problemele și principalele cauze ale acestora (cauzele nu pot fi definite ca lipsa intervenției sau reglementării).
Dimensiunea problemelor și cauzelor acestora se prezintă preponderent cuantificat, exprimată în unități de măsură conexe cu cele din obiective şi impacturile opțiunilor analizate.
Definirea problemei este la fel de importantă și în cazul în care elaborarea actelor normative este prevăzută de acte normative superioare sau de documente de politici. În aceste cazuri, definirea problemei ține de înțelegerea mai bună a situației pe care statul își propune să o îmbunătățească prin implementarea actelor normative propuse.
Se enumeră actele normative și aspectele insuficient reglementate, nereglementate sau care urmează a fi abrogate. Se prezintă rezultatele activității de documentare, inclusiv concluziile lucrărilor științifice, studiilor, rapoartelor, recomandărilor internaționale și altor materiale care au fost luate în considerare la elaborarea proiectului de act normativ. Sursele de informație se prezintă în notele de subsol, cu reflectarea acestora, după caz, prin link sau hyperlink.
Se prezintă normele și/sau lacunele normative care contribuie la existența problemelor identificate. Totodată, lipsa cadrului normativ sau insuficiența reglementării nu poate fi definită ca o problemă în sine sau o cauză a acesteia, deoarece sunt potențiale intervenții pentru soluționarea acesteia.
Se descrie evoluția problemei în timp şi modul în care aceasta va evolua în viitor în absența unei intervenții. Această evoluție este cunoscută sub denumirea de „scenariul de bază” sau opțiunea „a nu face nimic”.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, nu se impune obligativitatea de:
- a argumenta oportunitatea și necesitatea intervenției statului;
- a examina în detaliu raționamentul și cauzele problemelor care au stat la baza elaborării și aprobării normelor din actul juridic european.
În acest caz, este suficient să se menționeze succint problemele reflectate în analiza de impact elaborată de instituțiile UE și/sau problema enunțată în preambulul actului UE.
În același timp, se examinează, în mod obligatoriu, situația națională curentă în raport cu persoanele, fenomenele sociale și procesele economice vizate de reglementarea UE, așa încât, în descrierea situației curente, pe baza informațiilor concludente, să fie stabilit nivelul de pregătire și de conformare la cerințele din legislația UE care urmează a fi transpusă.
2. Stabilirea obiectivelor urmărite
Aceste instrucțiuni se aplică la completarea compartimentului 3, înainte de subcompartimentul 3.1 al notei de fundamentare.
Se prezintă obiectivele generale, legate de problemele identificate, și obiectivele specifice, asociate cauzelor acestor probleme, fiind formulate ca schimbarea ce se urmărește a situației de fapt în evoluția proceselor (obiectivele nu se stabilesc ca necesitatea de a întreprinde acțiuni sau de a aproba o reglementare).
Obiectivele trebuie să fie măsurabile, realiste, expuse cuantificat şi fixate în timp.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, la obiective se indică succint doar schimbarea ce se urmărește în evoluția situației/problemei în viitor la nivel național, odată cu transpunerea și implementarea legislației UE, fără a fi obligatoriu ca aceste obiective să fie prezentate în mod măsurabil și cuantificat.
3. Identificarea soluțiilor
3.1. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi
Aceste instrucțiuni se aplică la completarea subcompartimentului 3.1 al notei de fundamentare.
Se descriu principalele prevederi și elementele noi ale proiectului de act normativ, precum și modificările propuse, cu indicarea obiectivelor specifice și a cauzelor problemei prezentate în alte compartimente, pe care le vizează principalele prevederi din proiectul de act normativ.
Se explică detaliat prevederile proiectului și elementele noi care se conțin în cuprinsul acestuia, astfel încât să fie posibilă identificarea sensului normei juridice și a voinței autorului.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile proiectelor care sunt expres reglementate în actul juridic european, se descriu cele mai importante prevederi noi, cu explicarea succintă a diferențelor față de cadrul normativ în vigoare, dacă acestea există. Totodată, se descriu separat prevederile care nu sunt incluse în actul juridic european.
3.2. Opțiunile alternative analizate și motivele pentru care acestea nu au fost luate în considerare
Aceste instrucțiuni se aplică la completarea subcompartimentului 3.2 al notei de fundamentare.
În cazul analizei problemelor complexe, conform principiului proporționalității efortului prevăzut la pct. 6 subpct. 6.6 din Metodologie, sau atunci când sunt identificate riscuri semnificative care pot cauza eșecul opțiunii recomandate, se identifică riscurile asociate lipsei de intervenție (opțiunea „a nu face nimic”) și cel puțin o opțiune alternativă (de exemplu, campanii de informare și educare, discuții cu subiecții afectați de problema identificată, stimulente economice, soluții pentru o implementare mai eficientă a legislației existente etc.).
Se descriu principalele prevederi sau acțiuni din opțiunile alternative și se indică obiectivele specifice și cauzele problemei pe care acestea le vizează.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile proiectelor care sunt expres reglementate în actul juridic european, informațiile se prezintă într-o formă simplificată. În cazul regulamentelor UE, nu este necesară examinarea opțiunilor alternative, iar în cazul directivelor, pot fi examinate, în calitate de opțiuni alternative, diferite măsuri tranzitorii și perioade de intrare în vigoare și/sau soluții și mecanisme de implementare, în situațiile în care legislația UE nu stabilește mecanisme clare de implementare și acestea necesită să fie identificate și dezvoltate la nivel național.
4. Analiza impactului de reglementare
Aceste instrucțiuni se aplică la completarea subcompartimentelor din compartimentul 4 al notei de fundamentare.
Se descriu impacturile corespunzătoare, directe și indirecte, pe termen lung și scurt, ca schimbări față de situația fără adoptarea opțiunilor propuse, și se formulează concluzii.
Impacturile sunt descrise pentru proiectul de act normativ și pentru opțiunile alternative, dacă acestea au fost examinate.
4.1. Impactul asupra sectorului public
Se descrie impactul major asupra sectorului public sau se explică motivul de ce nu a fost analizat.
Se indică impacturile structurale și instituționale asupra sistemului administrației publice și se descriu, după caz, acțiunile de reformă structurală sau instituțională preconizate, argumentarea necesității acestora, încadrarea în sistemul instituțional existent din punctul de vedere al funcțiilor și competențelor atribuite, respectiv modificările aduse acestuia, precum și efectele prognozate pe termen scurt, mediu și lung. Aceste impacturi reprezintă potențiale efecte asupra funcționalității administrației publice în implementarea politicilor publice și a cadrului normativ, atât cel existent, cât și cel din opțiunea propusă.
Pentru proiectele de acte normative cu relevanță UE se indică în mod separat necesitățile de reformă și de restructurări instituționale, cu estimarea cheltuielilor aferente necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ care se transpune. Acest subcompartiment include, după caz, următoarele:
- analiza proceselor de lucru și a activităților autorităților/instituțiilor publice referitoare la distribuirea sarcinilor, a responsabilităților și a atribuțiilor între acestea, pentru a asigura realizarea tuturor funcțiilor de bază și a evita conflictele de competență sau dublarea sarcinilor și atribuțiilor;
- reingineria proceselor de lucru ale autorităților/instituțiilor publice, constând în propuneri de remodelare a proceselor de lucru în vederea creșterii performanței instituționale, uniformizării procedurilor și asigurării unui proces simplificat și eficient;
- măsurile propuse pentru eficientizarea structurii și/sau consolidarea capacităților instituționale printr-o abordare echilibrată în proiectarea subdiviziunilor structurale și distribuirea prioritară a unităților de personal pentru subdiviziunile ale căror activități derivă din competențele de bază ale autorității/instituției publice;
- analiza detaliată a tuturor modificărilor structurale ale autorităților/instituțiilor publice propuse, cu furnizarea de informații exhaustive în acest sens;
- cartografierea și analiza necesarului de personal/efectiv-limită pentru îndeplinirea tuturor funcțiilor de bază, prin prisma măsurilor de optimizare a proceselor, inclusiv dezagregat pe subdiviziuni structurale, cu specificarea următoarelor informații: volumul de activitate suplimentar, analiza/cuantificarea muncii în om-zile în funcție de produsele muncii/serviciile prestate, rata de încadrare a personalului din efectivul-limită stabilit, cu specificarea concretă a numărului de unități încadrate efectiv și a numărului funcțiilor publice/posturilor vacante, dezagregat pe aparatul central și, după caz, pe subdiviziunile teritoriale.
Impacturile asupra sectorului public se prezintă conform următorului format:
- descrierea impacturilor, specificând dacă acestea vor fi pozitive sau negative, pe termen lung sau scurt, și motivul considerării impacturilor ca fiind majore;
- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile și estimarea magnitudinii acestora, dacă este posibil;
- modul în care va fi realizată reforma instituțională, fie prin constituire, dizolvare, reorganizare prin fuziune (contopire şi absorbție), dezmembrare (divizare şi separare), fie prin transformare a autorităților/instituțiilor publice.
Impacturile majore se identifică și se analizează pe baza următoarelor criterii:
- măsura în care se modifică competențele sau modalitatea de activitate în anumite domenii publice, atribuirea funcțiilor/atribuțiilor, a responsabilităților şi a competențelor, în conformitate cu forma juridică de organizare;
- măsura în care se modifică capacitățile de gestionare a anumitor domenii publice.
În cazul în care impacturile asupra sectorului public nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
4.2. Impactul financiar și argumentarea costurilor estimative
Se descrie impactul financiar asupra bugetelor, cu indicarea costurilor necesare pentru punerea în aplicare a actelor normative, reflectate pe bugete componente ale bugetului public național și pe ani bugetari, inclusiv a resurselor de la partenerii de dezvoltare, sau cu identificarea economiilor în cadrul bugetelor actuale care ar putea fi realocate în scopuri propuse și, după caz, cu prezentarea informațiilor privind veniturile generate/ratate pe baza noilor reglementări.
La argumentarea costurilor estimative ale punerii în aplicare a actului normativ se va ține cont de resursele financiare stabilite în bugetele anuale sau în cadrul bugetar pe termen mediu. De asemenea, se descifrează calculele din care rezultă costurile menționate supra.
Pentru proiectele actelor normative cu relevanță UE se prezintă suma estimată a cheltuielilor necesare pentru punerea în aplicare a legislației UE care urmează a fi transpusă, în special, cheltuielile necesare pentru reformele instituționale și structurale în domeniul public, precum și cheltuielile sectorului public necesare pentru diminuarea costurilor directe asupra societății (mediului de afaceri și cetățenilor). Se indică în mod separat dacă și în ce măsură aceste cheltuieli au acoperirea financiară necesară, cu specificarea surselor de finanțare. În cazul în care transpunerea legislației UE conduce la reducerea unor cheltuieli, acestea se estimează și se prezintă ca beneficii viitoare (pe baza economiilor obținute).
La estimarea impactului financiar și argumentarea costurilor estimative se va ține cont de modalitatea de estimare a costurilor documentelor de politici publice din Republica Moldova.
Suma estimărilor impactului financiar se prezintă în fișa financiară, conform modelului:
FIȘĂ FINANCIARĂ (suma estimărilor)
| Nr. crt. | Indicatori | Mii lei |
| Anul curent: ____ | Următorii 3 ani, conform Cadrului bugetar pe termen mediu aprobat |
| Anul: __ | Anul:__ | Anul:__ |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
|---|
| 1. | Modificări ale veniturilor bugetare (+/-), dintre care: | | | | |
| 1.1. | Bugetul de stat | | | | |
| 1.2. | Bugetul asigurărilor sociale de stat | | | | |
| 1.3. | Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală | | | | |
| 1.4. | Bugetele locale | | | | |
| 2. | Modificări ale cheltuielilor bugetare (+/-), dintre care: | | | | |
| 2.1. | Bugetul de stat, total, dintre care: | | | | |
| 2.1.1. | Cheltuieli de personal | | | | |
| 2.1.2. | Bunuri și servicii | | | | |
| 2.2. | Bugetul asigurărilor sociale de stat, total, dintre care: | | | | |
| 2.2.1. | Prestații finanțate din veniturile BASS | | | | |
| 2.2.2. | Prestații finanțate din transferurile de la bugetul de stat | | | | |
| 2.3. | Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, total, dintre care: | | | | |
| 2.3.1. | Cheltuieli de personal | | | | |
| 2.3.2. | Bunuri și servicii | | | | |
| 2.4. | Bugetele locale, total, dintre care: | | | | |
| 2.4.1. | Cheltuieli de personal | | | | |
| 2.4.2. | Bunuri și servicii | | | | |
| 3. | Impact financiar (+/-), dintre care: | | | | |
| 3.1. | Bugetul de stat | | | | |
| 3.2. | Bugetul asigurărilor sociale de stat | | | | |
| 3.3. | Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală | | | | |
| 3.4. | Bugetele locale | | | | |
| 4. | Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare sau, după caz, reducerea veniturilor | | | | |
| 4.1. | Redistribuiri de alocații | | | | |
| 4.2. | Asistență externă (cu menționarea formei asistenței) | | | | |
| 4.3. | Altele | | | | |
| 5. | Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare |
5.1. 5.2. ... | |
| 6. | Alte informații relevante |
Rezultatele estimării impacturilor se prezintă conform următorului format:
- descrierea impacturilor, indicând dacă acestea vor fi sub formă de costuri, economii sau venituri bugetare adiționale sau ratate;
- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile și estimarea magnitudinii acestora, dacă este posibil;
- menționarea surselor de finanțare a costurilor.
În cazul în care datele necesare pentru realizarea prognozelor financiare și evaluării impactului bugetar nu sunt disponibile sau nu pot fi obținute cu acuratețe, instituțiile responsabile pot utiliza metode recomandate de experți din domeniu și bune practici internaționale, precum și pot face presupuneri argumentate. Metodologia utilizată pentru analiza impactului de reglementare și sursele folosite se descriu clar și detaliat.
În cazul în care impacturile financiare nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
4.3. Impactul asupra sectorului privat
Se descrie impactul asupra sectorului privat, după grupuri relevante, precum genuri de activități economice, mărimea afacerii, amplasamentul regional și alte caracteristici, sau se explică motivul de ce nu a fost analizat acest impact.
Impacturile sunt analizate atât pentru opțiunea preferată (proiectul de act normativ), cât și pentru opțiunile alternative, dacă acestea au fost examinate și sunt incluse sub formă de subcomponente prezentate mai jos.
4.3.1. Costurile de conformare
Pentru opțiunea preferată, precum și pentru opțiunile alternative, dacă acestea au fost examinate, se analizează următoarele categorii de costuri de conformare: costurile de conformare sub formă de plăți, costurile de conformare substanțiale și costurile de conformare administrative.
În cazul în care aceste costuri nu au fost examinate, se explică motivul.
Pentru fiecare categorie de costuri de conformare se estimează atât creșterea acestora (cheltuieli suplimentare viitoare raportate la nivelul cheltuielilor fără intervenția propusă), cât și scăderea costurilor de conformare (economii/beneficii) dacă proiectul propune simplificarea unor procese sau cerințe existente.
4.3.1.1. Costurile de conformare sub formă de plăți includ noi plăți sau modificări ale plăților existente care vor rezulta din opțiunea propusă, printre care pot fi impozite, taxe, tarife, plăți pentru documente și servicii, alte plăți. Analiza costurilor de conformare sub formă de plăți se efectuează conform următorului format pentru opțiunea preferată și pentru opțiunile alternative, dacă acestea au fost analizate:
- descrierea succintă a costurilor de conformare sub formă de plăți și mențiunea dacă se introduc ca plăți noi sau dacă se schimbă valoarea plăților existente;
- descrierea categoriilor de entități/persoane care cad sub incidența achitării acestor plăți, inclusiv, dacă este cazul, specificarea genurilor de activități economice conform Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (în continuare ‒ CAEM), cu indicarea amplasamentului regional și a altor caracteristici relevante, dacă vor fi afectate mai mult;
- mărimea fiecărei plăți noi sau a modificărilor în fiecare plată existentă. Mărimea este prezentată pentru entitatea/persoana tipică pentru fiecare categorie de entități/persoane, dacă este cazul;
- numărul entităților/persoanelor care cad sub incidență, după categoria acestora, cu indicarea sursei;
- frecvența plăților per entitate/persoană (numărul de plăți pe an sau intervalul de timp pentru efectuarea fiecărei plați) și estimarea numărului total aproximativ de plăți care vor fi efectuate anual;
- estimarea costurilor de conformare anuale legate de plăți (mărimea plăților noi sau mărimea modificării plăților existente înmulțită la numărul total de plăți efectuate anual). În cazul în care se propune micșorarea valorii plăților sau eliminarea acestora, se estimează economiile obținute din scutirea de plăți.
Pentru opțiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectați.
4.3.1.2. Costurile de conformare substanțiale sunt costuri suportate de entități/persoane pentru a se conforma cerințelor propuse prin reglementare și includ, printre altele, următoarele:
- procurarea, construcția sau schimbarea bunurilor imobile, a mijloacelor de transport, a echipamentelor, a utilajelor, a instalațiilor, a mobilierului și a altor obiecte similare;
- angajarea personalului suplimentar sau schimbarea personalului existent;
- procurarea serviciilor adiționale, de consultanță, de suport juridic, de audit și contabilitate, de suport tehnic și alte servicii similare;
- schimbarea materiei prime;
- modificarea consumului de produse și/sau servicii de utilități publice (apă-canalizare, energie electrică, gaze naturale, încălzire/răcire, comunicații electronice etc.);
- procurarea sau schimbarea sistemelor informaționale;
- alte costuri legate de schimbările necesare în activitatea economică pentru a se conforma cerințelor obligatorii propuse.
Analiza costurilor de conformare substanțiale se efectuează conform următorului format:
- prezentarea succintă a cerințelor propuse care urmează să genereze costuri de conformare substanțiale;
- descrierea categoriilor de entități/persoane care cad sub incidența cerințelor, inclusiv indicarea, dacă este cazul, a genurilor de activități economice conform CAEM, precum și indicarea amplasamentului regional și a altor caracteristici relevante, dacă vor fi afectate mai mult;
- detalierea costurilor de conformare substanțiale generate de cerințele propuse ca schimbări față de situația fără introducerea acestora (legate de schimbările în activitatea economică obișnuită/existentă în prezent);
- valoarea costurilor de conformare substanțiale pentru entitatea/persoana tipică pentru fiecare categorie de entități/persoane, dacă este cazul. Pentru costurile continue (de exemplu, remunerarea personalului adițional) se prezintă valoarea anuală;
- numărul entităților/persoanelor care cad sub incidență, în funcție de categoria acestora și numărul entităților/persoanelor din fiecare categorie, care urmează să suporte costurile respective (cele care nu sunt conforme în prezent), cu indicarea surselor de date utilizate;
- estimarea costurilor de conformare substanțiale anuale (mărimea costurilor înmulțită cu numărul de entități/persoane care urmează să se conformeze). În estimări se folosesc costurile continue (de exemplu, remunerarea pentru personalul adițional) pentru un an, precum și costurile unice, chiar dacă acestea au loc pe parcursul unei perioade mai mari de un an (de exemplu, construcția unor încăperi de producție noi).
În cazul propunerii de excludere sau de reducere a unor cerințe, se estimează valoarea economiilor de care vor beneficia entitățile/persoanele afectate.
Pentru opțiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru entitățile/persoanele afectate.
4.3.1.3. Costurile de conformare administrative sunt costuri legate de cerințele de furnizare a informațiilor și verificare a conformării cu anumite cerințe, printre care:
- păstrarea și prelucrarea informațiilor;
- prezentarea rapoartelor și dărilor de seamă;
- întocmirea documentelor obligatorii;
- examinările medicale și verificările personalului;
- obținerea actelor permisive și a altor documente obligatorii;
- interacțiunea cu organele de control și cu alte instituții publice;
- efectuarea testelor de laborator și de alt gen;
- alte cerințe similare.
Analiza costurilor de conformare administrative se efectuează conform următorului format:
- prezentarea succintă a cerințelor care vor genera costuri de conformare administrative;
- identificarea categoriilor de entități/persoane care cad sub incidența cerințelor respective, inclusiv, dacă este cazul, specificarea genurilor activităților economice conform CAEM, cu indicarea amplasamentului regional și a altor caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;
- estimarea efortului mediu de om-ore necesar pentru conformarea cu cerințele propuse, precum și indicarea costului per om-oră, exprimat ca salariu mediu pe oră, cu includerea contribuțiilor sociale achitate de angajator și a unei cote de cheltuieli indirecte suportate de angajator, după caz;
- descrierea cheltuielilor legate de conformarea cu cerințele propuse, cu excepția remunerației efortului de om-ore menționat anterior (de exemplu, costul testelor de laborator, servicii externe de audit/contabilitate/consultanță). Se prezintă valorile medii sau aproximative pentru fiecare din aceste cheltuieli;
- numărul entităților/persoanelor care cad sub incidență, structurat pe categorii, precum și numărul entităților/persoanelor din fiecare categorie care urmează să suporte costurile respective (cele care nu sunt conforme în prezent), cu indicarea surselor de date utilizate;
- frecvența conformării cu cerințele de oferire a informațiilor și de verificare a conformării cu anumite cerințe (numărul pe an sau intervalul de timp necesar pentru o conformare) și determinarea numărului aproximativ anual, ținând cont de cei care urmează să se conformeze;
- estimarea costurilor de conformare administrative în felul următor:
- calcularea costurilor per unitate/persoană: numărul de om-ore înmulțit cu costul pe oră, la care se adaugă alte cheltuieli nelegate de efortul în om-ore;
- determinarea costurilor totale: costul per unitate/persoană înmulțit cu numărul aproximativ anual de conformări.
În cazul propunerii de excludere sau de reducere a unor cerințe, se estimează valoarea economiilor de care vor beneficia entitățile/persoanele afectate.
La estimarea costurilor de conformare administrative, se va ține cont de Metodologia de estimare a costurilor administrative prin aplicarea Modelului Costului Standard, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 307/2016.
Pentru opțiunea preferată (proiectul de act normativ) se explică modul în care a fost asigurat cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru entitățile/persoanele afectate.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, subcompartimentele costurilor de conformare se completează simplificat, fiind obligatorie analiza creșterii costurilor de conformare și fiind permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.
Costurile de conformare la noile cerințe se expun și se estimează în conformitate cu nivelul de pregătire a părților afectate, identificat în evaluarea situației curente.
4.3.2. Impacturile asupra IMM-urilor, prin care se determină pe cât de disproporționat ar putea fi afectate diferite tipuri de IMM-uri, inclusiv în comparație cu întreprinderile mari
Disproporționalitatea impacturilor în funcție de dimensiunea întreprinderii se determină sub formă de costuri de conformare (costuri de conformare sub formă de plăți, costuri de conformare substanțiale și costuri de conformare administrative) raportate per angajat și/sau per unitate de venituri, conform categoriilor de IMM-uri și întreprinderilor mari, precum și sub formă de impacturi asupra concurenței, determinându-se dacă anumite categorii de IMM-uri ar putea întâmpina dificultăți în respectarea cerințelor în comparație cu întreprinderile mai mari.
Impacturile asupra IMM-urilor sunt analizate în cazul în care anumite categorii de IMM-uri ar putea fi afectate semnificativ, inclusiv în raport cu întreprinderile mari. Efectul este considerat semnificativ pe baza informațiilor disponibile și a consultărilor cu părțile interesate, în special cu reprezentanții diferitelor categorii de întreprinderi.
Analiza se efectuează conform următorului format:
- descrierea categoriilor de întreprinderi care cad sub incidența cerințelor, incluzând, dacă este necesar, genurile activităților economice conform CAEM, amplasamentul regional și alte caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;
- determinarea ponderii și a numărului întreprinderilor active, a numărului mediu de angajați și, dacă este posibil, a valorii medii a veniturilor anuale, conform categoriilor de întreprinderi, după cum sunt definite în legislație: micro, mici, medii, mari;
- estimarea costurilor medii anuale de conformare care vor fi suportate de pe întreprindere (după cum este prevăzut în secțiunea corespunzătoare), în funcție de mărimea acestora, sau menționarea că aceste costuri vor fi aceleași indiferent de mărimea întreprinderii;
- estimarea costurilor totale anuale de conformare pentru fiecare categorie de întreprinderi (micro, mici, medii, mari), dacă este cazul;
- estimarea costurilor de conformare per angajat și, dacă este posibil, per unitate de venit anual (de exemplu, pe 1 leu, 1000 de lei, 100000 de lei etc.) pentru fiecare categorie de întreprinderi;
- estimarea măsurii în care cerințele propuse vor face imposibilă activitatea unor categorii de întreprinderi sau a unei ponderi mari de întreprinderi din aceste categorii. Estimarea se face în special în funcție de mărimea costurilor de conformare și impacturile asupra concurenței, identificate în secțiunile corespunzătoare.
Se menționează soluțiile potențiale de atenuare a impacturilor negative și disproporționale care au fost incluse în opțiunea propusă, dintre care pot face parte:
- scutiri totale sau parțiale pentru anumite categorii de întreprinderi, conform mărimii acestora;
- scutiri temporare (perioade de tranziție mai îndelungate) pentru întreprinderi mai mici, în comparație cu întreprinderile mai mari;
- cuantumul plăților obligatorii mai mici pentru întreprinderile mai mici sau suport financiar pentru conformare;
- cerințe simplificate pentru întreprinderile mai mici;
- alte soluții pentru IMM-uri.
În cazul în care impacturile asupra IMM-urilor nu au fost analizate, se explică motivul absenței acestei analize.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind obligatorie doar analiza impacturilor pentru care părțile interesate, inclusiv reprezentanții categoriilor de IMM-uri, au exprimat îngrijorări, fiind permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.
4.3.3. Impacturile asupra concurenței
Se identifică impacturile asupra concurenței pe baza următoarelor criterii:
4.3.3.1. impacturi legate de limitarea numărului sau a categoriilor de întreprinderi, dacă prevederile actului normativ:
- acordă „drepturi exclusive” unor întreprinderi de a furniza bunuri sau servicii;
- stabilesc un regim de licențiere sau autorizare ca cerință de funcționare;
- limitează în alte moduri capacitatea anumitor tipuri de întreprinderi de a furniza un bun sau un serviciu;
- cresc în mod semnificativ costurile de intrare sau de ieșire de pe piață (din activitate) pentru întreprinderi;
- creează bariere geografice în calea capacității întreprinderilor de a furniza bunuri sau servicii sau de a investi capital;
4.3.3.2. impacturi legate de limitarea capacității întreprinderilor de a concura, dacă prevederile actului normativ:
- limitează capacitatea întreprinderilor de a stabili prețurile pentru bunurile sau serviciile lor;
- restricționează libertatea întreprinderilor de a-și promova sau comercializa bunurile sau serviciile;
- stabilesc standarde de calitate și cerințe față de produse care oferă un avantaj anumitor întreprinderi în detrimentul altora sau care depășesc nivelul de calitate pe care unii clienți bine informați l-ar alege;
- cresc în mod semnificativ costurile de producție pentru unele întreprinderi în raport cu altele;
4.3.3.3. impacturi legate de reducerea motivației întreprinderilor de a concura, dacă prevederile actului normativ:
- creează un regim de autoreglementare sau de coreglementare care riscă să ducă la acțiuni de coordonare sau la crearea de bariere ridicate de intrare pe piață (în activitatea economică) de către asociațiile sectoriale;
- solicită sau încurajează publicarea de informații privind nivelurile de producție, prețurile, vânzările sau structurile de cost ale întreprinderilor, care ar putea permite un control mai bun din partea cartelurilor și penalizarea membrilor cartelurilor în cazul în care aceștia oferă consumatorilor condiții mai avantajoase decât cele convenite;
- scutesc activitatea unui anumit sector economic sau a unui anumit grup de întreprinderi de la aplicarea legislației generale în materie de concurență;
4.3.3.4. impacturi legate de limitarea alegerii și a informației disponibile pentru clienți, dacă prevederile actului normativ:
- limitează capacitatea consumatorilor de a decide de la care întreprindere să cumpere;
- reduc mobilitatea consumatorilor între întreprinderile care furnizează bunuri sau servicii, prin creșterea costurilor de schimbare a întreprinderilor;
- permit întreprinderilor să deruteze clienții prin informații înșelătoare, neclare sau schimbătoare, care îi împiedică să facă cumpărături în mod eficient;
4.3.3.5. prevederile proiectului de act normativ acordă sau nu măsuri de sprijin reglementate de Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat.
Impacturile asupra concurenței sunt considerate negative dacă se introduc prevederile normative menționate supra și sunt considerate pozitive dacă astfel de prevederi sunt eliminate sau reduse.
Impacturile identificate asupra concurenței sunt prezentate conform următorului format:
- descrierea prevederilor care se încadrează în categoriile de impact asupra concurenței, cu specificarea dacă impactul anticipat va fi unul pozitiv sau negativ asupra concurenței;
- identificarea categoriilor de entități/persoane care cad sub incidența cerințelor propuse, inclusiv indicarea, dacă este cazul, a genurilor activităților economice conform CAEM și indicarea amplasamentului regional și a altor caracteristici, dacă vor fi afectate mai mult;
- determinarea numărului întreprinderilor active, precum și a numărului angajaților acestora și, dacă este posibil, a valorii veniturilor anuale ale acestor întreprinderi, precum și stabilirea ponderii întreprinderilor care nu sunt conforme în prezent cu prevederile propuse;
- formularea concluziilor cu privire la impactul asupra concurenței și indicarea, dacă este posibil, a mărimii efectului potențial asupra prețurilor produselor din activitatea economică afectată, utilizând lista prețurilor sugerată de ghidurile OECD (OECD Competition Assessment Toolkit).
În cazul în care impacturile asupra concurenței nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind analizate doar impacturile considerate semnificative pe baza informațiilor disponibile sau a consultărilor cu părțile interesate, în special cu reprezentanții diferitelor categorii de întreprinderi afectate. În acest caz, sunt permise estimări bazate pe date presupuse/ipotetice, care vor fi verificate/validate în procesul de consultare/avizare.
4.3.4. Alte impacturi asupra sectorului privat
Se ia în considerare o gamă largă de potențiale impacturi directe sau indirecte, pe baza următoarelor categorii care ar putea fi afectate în mod semnificativ:
- forța de muncă;
- nivelul prețurilor;
- dezvoltarea tehnologică și digitalizarea;
- fluxurile financiare și de capital;
- competitivitatea;
- comerțul intern și extern:
- inovația;
- cercetarea și dezvoltarea;
- drepturile de proprietate și drepturile intelectuale;
- învățământul și sistemul de învățământ;
- accesul la servicii publice;
- regiunile de dezvoltare;
- frauda, crima, terorismul și securitatea;
- alte categorii de impact relevante.
Se descriu alte impacturi majore asupra sectorului privat conform următorului format:
- descrierea categoriilor de impact, menționând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, și motivul din care impactul este considerat major;
- specificarea modalităților prin care vor fi cauzate impacturile în funcție de categoriile de impact și estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.
Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:
- măsura în care se modifică una din categoriile de impact;
- devierile de la restricțiile și/sau limitările stabilite prin acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte, după caz.
În cazul în care alte impacturi asupra sectorului privat nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea devia de la cele urmărite de actul juridic european.
4.4. Impactul social
Se descriu grupurile de cetățeni care ar putea fi afectate semnificativ, pozitiv sau negativ, după următoarele categorii: vârstă, regiune, venit, gen, dizabilitate, categorii de consumatori, domeniu de activitate sau ocupare/muncă, alte caracteristici, după caz.
Efectele semnificative asupra grupurilor de cetățeni se identifică pe baza următoarelor criterii:
- ponderea cetățenilor care ar putea fi afectați dintr-o categorie anumită;
- sensibilitatea impactului pentru categoria respectivă;
- consultările cu reprezentanții părților interesate potențial afectate.
Se identifică impacturile sociale pe baza următoarelor categorii prin care ar putea fi afectate grupurile de cetățeni:
- costurile de conformare pentru cetățeni, estimate similar cu cele aplicabile sectorului privat;
- gradul de ocupare a forței de muncă;
- nivelul de salarizare;
- securitatea și sănătatea în muncă;
- nivelul sărăciei;
- accesul la servicii sociale, educaționale și culturale, inclusiv posibilitățile de îmbunătățire a rețelei de servicii;
- consumatorii;
- nivelul prețurilor;
- dezvoltarea tehnologică și digitalizarea;
- inovația;
- cercetarea și dezvoltarea;
- drepturile de proprietate și drepturile intelectuale;
- sănătatea și sistemul de sănătate;
- învățământului și sistemului de învățământ;
- protecția și asigurarea socială și medicală;
- condițiile de muncă;
- cultura;
- incluziunea socială;
- regiunile de dezvoltare;
- securitatea și siguranța alimentară;
- frauda, crima, terorismul și securitatea;
- alte categorii de impact relevante.
Se descriu impacturile sociale conform următorului format:
- prezentarea categoriilor de impact, menționând dacă grupurile de cetățeni vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, și motivul pentru care impactul este considerat semnificativ;
- specificarea modalității prin care vor fi cauzate impacturile după categoriile de impact și estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.
În cazul în care impacturile sociale nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.
4.4.1. Impactul asupra datelor cu caracter personal
Se descrie impactul asupra datelor cu caracter personal în cazul în care opțiunea preferată sau opțiunile alternative conțin prevederi referitoare la modificarea sau implementarea cadrului normativ existent în domeniul protecției datelor cu caracter personal, conform următorului format:
- indicarea scopurilor prelucrării datelor cu caracter personal, a categoriilor de date cu caracter personal vizate și a domeniului de aplicare a eventualelor restricții introduse;
- descrierea garanțiilor pentru a preveni abuzurile, accesul ilegal sau transferul ilegal al datelor cu caracter personal;
- indicarea potențialilor operatori, a perioadelor de stocare a datelor cu caracter personal, precum și a garanțiilor aplicabile, având în vedere natura, domeniul de aplicare și scopurile prelucrării datelor cu caracter personal;
- evidențierea potențialelor riscuri pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate;
- descrierea categoriei și numărului aproximativ de persoane ale căror date personale ar putea fi afectate;
- detalierea modalității prin care vor fi cauzate impacturile și estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.
În cazul în care impacturile asupra datelor cu caracter personal nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, în acest subcompartiment se face doar mențiunea că se implementează prevederile actului juridic european.
4.4.2. Impactul asupra echității și egalității de gen
Se analizează impacturile majore asupra echității și egalității de gen, fiind evidențiat modul în care noile prevederi pot afecta în mod diferit femeile, bărbații și minoritățile de gen, precum și măsurile menite să elimine discriminarea și să promoveze oportunitățile egale în toate domeniile vieții sociale, conform următorului format:
- menționarea prevederilor/acțiunilor din opțiune care ar putea avea impact major diferențiat asupra persoanelor în funcție de gen, cu descrierea categoriilor care ar putea fi afectate, inclusiv, dacă este cazul, după vârstă, regiune, nivelul de venit, ocupație etc.;
- determinarea numărului persoanelor în funcție de gen din categoriile identificate și ponderea celor care ar putea fi afectate diferențiat;
- descrierea situației curente cu privire la echitatea și egalitatea de gen în cadrul categoriilor identificate;
- estimarea impactului de gen manifestat prin schimbări privind echitatea și egalitatea de gen în cadrul categoriilor identificate prin perpetuarea, diminuarea sau creșterea acestora;
- specificarea măsurii în care soluțiile de atenuare a impacturilor negative asupra echității și egalității de gen au fost incluse în opțiunea propusă.
Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:
- gradul în care diferite genuri sunt afectate în mod diferențiat;
- măsura în care se schimbă situația existentă de echitate și egalitate de gen în domeniile de intervenție;
- devierile de la cerințele stabilite prin acordurile internaționale la care Republica Moldova face parte.
În cazul în care impacturile asupra echității și egalității de gen nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt reglementate expres de actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind menționate, în mod obligatoriu, doar costurile disproporționate majore care ar putea fi cauzate pentru categoriile de gen, în situația în care au fost identificate.
4.5. Impactul asupra mediului
Se ia în considerare o gamă largă de potențiale impacturi directe sau indirecte asupra mediului și se identifică impacturile majore pe baza următoarelor categorii:
- utilizarea resurselor naturale, a resurselor regenerabile și neregenerabile;
- emisiile de gaze cu efect de seră;
- poluarea mediului (a solului, apelor și aerului) și gestionarea deșeurilor;
- biodiversitatea și conservarea ecosistemelor;
- impactul asupra populației și sănătății umane;
- economia circulară și reciclarea;
- consumul de energie, eficiența și/sau performanța energetică;
- alte aspecte de mediu.
Se descriu impacturile asupra mediului conform următorului format:
- identificarea categoriilor de impact, menționând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, cu expunerea motivului pentru care impactul este considerat major;
- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile, după categoriile de impact, și estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.
Impacturile majore se identifică pe baza următoarelor criterii:
- măsura în care se modifică una din categorii;
- reversibilitatea impacturilor;
- devierea de la restricțiile și/sau limitările stabilite prin acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte;
- gradul de schimbare a probabilității și magnitudinii riscurilor de mediu.
În cazul în care impacturile de mediu nu au fost analizate, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.
4.6. Alte impacturi și informații relevante
Se descriu alte impacturi, considerate majore, care nu au fost analizate în secțiunile anterioare, conform următorului format:
- descrierea categoriilor de impact, menționând dacă vor fi afectate pozitiv sau negativ, pe termen lung sau scurt, cu expunerea motivului pentru care impactul este considerat major;
- modalitatea prin care vor fi cauzate impacturile, după categoriile de impact și estimarea magnitudinii impacturilor, dacă este posibil.
Impacturile majore se identifică în baza următoarelor criterii:
- măsura în care se modifică situația existentă legată de impactul examinat;
- devierea de la restricțiile și/sau limitările stabilite prin acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.
În cazul în care nu au fost analizate alte impacturi, se explică motivul acestei absențe de analiză.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind descrise, în mod obligatoriu, doar categoriile de impact unde efectele ar putea avea devieri de la cele urmărite de actul juridic european.
4.7. Concluziile pe baza analizei impacturilor
Aceste instrucțiuni se aplică la formularea concluziilor care se expun după subcompartimentul 4.6 din nota de fundamentare.
Analiza impacturilor prevăzute în compartimentul 4 se finalizează cu concluzii privind necesitatea/oportunitatea sau lipsa necesității/oportunității intervenției statului pentru soluționarea unor probleme și privind identificarea celei mai bune soluții. Concluziile sunt formulate conform următoarelor criterii:
- eficacitatea opțiunii preferate în atingerea obiectivelor urmărite, inclusiv în comparație cu opțiunile alternative, după caz;
- măsura în care opțiunea preferată ar putea genera beneficii care justifică costurile asociate, inclusiv în comparație cu opțiunile alternative, după caz;
- măsura în care opțiunea preferată ar asigura cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectați.
În cazul actelor normative cu relevanță UE, pentru prevederile care sunt expres reglementate în actul juridic european, acest subcompartiment se completează simplificat, fiind obligatoriu de expus doar concluziile privind măsura în care proiectul de act normativ ar asigura cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectați.
5. Consultarea cu părțile interesate
Aceste instrucțiuni se aplică suplimentar la completarea compartimentului 6 din nota de fundamentare.
Se explică succint modul în care s-a organizat consultarea adecvată a părților cu interese majore în etapa efectuării analizei impactului de reglementare.
Procesul de consultare trebuie să fie eficient pentru participanți, relevant pentru problema analizată, utilizând metode adecvate pentru fiecare grup de interese majore și asigurându-se furnizarea de răspunsuri la comentarii și propuneri.
Este obligatorie prezentarea poziției reprezentanților fiecărui grup de interese majore. Se indică separat consultările efectuate în legătură cu analiza impactului de reglementare.
6. Estimarea capacităților de implementare a prevederilor proiectului actului normativ
Aceste instrucțiuni se aplică suplimentar la completarea compartimentului 9 din nota de fundamentare.
Se fac referiri la costurile necesare pentru reforme și conformare, identificate în cadrul analizei impacturilor, stabilindu-se indicatorii de performanță pe baza cărora se va realiza monitorizarea şi evaluarea opțiunii recomandate.