cu privire la aprobarea Regulamentului de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

HOTĂRÂRE nr. 477 din 26.08.2026 · GUVERNUL · publicat 09.09.2026
pe legis.md
Trimiteri: 419 legate · 23 nerezolvate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 1 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (23)
Fără țintă (1)
  • secțiunea 1 Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Din afara site-ului: fără adresă (1)

UE

În temeiul art.17 alin. (8) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, 199-201, art.265), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parțial Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei din 15 martie 2019 de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei în ceea ce privește controalele oficiale, CELEX: 32019R0627, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2241 al Comisiei din 5 noiembrie 2025.

1. Se aprobă Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.1112/2010 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, 247-251, art. 1235), cu modificările ulterioare.

4. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Nr. 477. Chişinău, 26 august 2026.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477/2026

REGULAMENT de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman (denumit în continuare Regulament) instituie modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale și a măsurilor referitoare la produsele de origine animală destinate consumului uman. Acestea se efectuează de către autoritatea competentă, luându-se în considerare cerințele prevăzute la art.17 alin.(8) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și procedura prevăzută de Legea nr.131/2012 privind controlul de stat.

2. Prezentul Regulament cuprinde:

2.1. cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra oricărui produs de origine animală, în ceea ce privește auditurile și marca de identificare;

2.2. cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra cărnii proaspete, inclusiv cerințele specifice pentru audituri și sarcini specifice în ceea ce privește controalele asupra cărnii proaspete;

2.3. măsurile care trebuie luate în caz de neconformitate a cărnii proaspete cu cerințele aplicabile legislației alimentare pentru protecţia sănătăţii umane, a sănătăţii și a bunăstării animalelor;

2.4. cerințele tehnice și modalitățile practice în ceea ce privește marca de sănătate, conform pct. 16 din Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

2.5. cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra laptelui, colostrului, produselor lactate și a produselor pe bază de colostru;

2.6. cerințele specifice pentru efectuarea controalelor oficiale privind moluștele bivalve vii;

2.7. cerințele specifice și frecvența minimă uniformă a controalelor oficiale asupra produselor pescărești.

3. În sensul prezentului Regulament, se utilizează următoarele noțiuni:

3.1. noțiunile „carne proaspătă”, „colostru”, „produse lactate”, „produse pe bază de colostru”, „secție de tranșare”, „moluște bivalve”, „produse pescărești”, „abator ”, „ungulate domestice”, „unitate de prelucrare a vânatului”, „vânat mare”, „lagomorfe”, „carcasă”, „organe comestibile”, „vânat mic”, „păsări de curte”, „viscere”, „carne”, „vânat de crescătorie”, „vânat sălbatic”, „exploatație de producție a laptelui”, „lapte crud”, „centru de expediere”, „produs pescăresc proaspăt”, „produs pescăresc preparat” și „produs pescăresc prelucrat” se utilizează în sensul definit în Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

3.2. noțiunile „operator din domeniul alimentar”, „producție primară”, „trasabilitate” și „introducere pe piață” se utilizează în sensul definit în Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor;

3.3. noțiunile „criteriu microbiologic” și „carne de reptile” se utilizează în sensul definit în Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009;

3.4. noțiunile „abator cu capacitate mică” și „unitate de prelucrare a vânatului cu capacitate redusă” se utilizează în sensul definit în Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026;

3.5. noțiunea „materiale cu riscuri specificate” se utilizează în sensul definit la subpct. 4.6 din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024;

3.6. noțiunea „contaminare” se utilizează în sensul definit în art. 2 din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare;

3.7. noțiunea „unitate animal viu” se utilizează în sensul definit în pct.5 din Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2015;

3.8. de asemenea, se definesc următoarele noțiuni:

biotoxine marine – substanţe toxice acumulate de moluștele bivalve, în special atunci când se hrănesc cu plancton care conţine toxine;

etape de producție, prelucrare și distribuție – oricare etapă, inclusiv importul, începând cu și incluzând producția primară a unui produs alimentar și terminând cu și incluzând depozitarea, transportul, vânzarea sau furnizarea acestuia către consumatorul final și, atunci când este cazul, importul, producția, fabricarea, depozitarea, transportul, distribuția, vânzarea și furnizarea hranei pentru animale;

exploatație de origine – exploataţie în care animalele au fost crescute cel mai recent;

reptile – animale care aparţin speciilor Alligator mississippiensis, Crocodylus johnstoni, Crocodylus niloticus, Crocodylus porosus, Timon Lepidus, Python reticulatus, Python molurus bivittatus sau Pelodiscus sinensis;

șeptel – totalitate a păsărilor de curte care au același statut sanitar, ţinute în același loc sau aceeași împrejmuire și care constituie o unitate epidemiologică;

unitate – oricare unitate a unei întreprinderi din sectorul alimentar;

zonă de relocare – zonă maritimă, din estuare sau lagune, bine delimitată și semnalizată cu geamanduri, piloni sau orice alt dispozitiv fix și utilizat, în exclusivitate, pentru purificarea naturală a moluștelor bivalve vii.

Capitolul II

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

Secțiunea 1

Cerinţe specifice pentru auditurile efectuate de către autoritatea competentă în unităţile care manipulează produse de origine animală

Subsecțiunea 1

Cerințe care fac obiectul auditării

4. La auditarea bunelor practici de igienă în unități, autoritatea competentă verifică dacă operatorii din domeniul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică în mod continuu procedurile privind cel puțin următoarele puncte:

4.1. proiectarea și întreținerea spațiilor și a echipamentelor;

4.2. igiena preoperațională, operațională și postoperațională;

4.3. igiena personală;

4.4. pregătirea în domeniul igienei și al procedurilor de lucru;

4.5. combaterea dăunătorilor;

4.6. calitatea apei;

4.7. controlul temperaturii;

4.8. controale ale animalelor sau mărfurilor alimentare care intră și ies din unitate, precum și ale documentelor care le însoțesc.

5. La auditarea procedurilor pe baza analizei riscurilor și a punctelor critice de control (denumite în continuare HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)), astfel cum se prevede la art.3 alin. (1)-(9) din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, autoritatea competentă verifică dacă operatorii din domeniul alimentar care manipulează produse de origine animală aplică aceste proceduri în mod continuu.

6. Autoritatea competentă stabilește, în special, dacă procedurile, în măsura posibilului, oferă garanții că produsele de origine animală:

6.1. sunt în conformitate cu capitolul II din Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009;

6.2. sunt conforme cu normele în ceea ce privește:

6.2.1. monitorizarea reziduurilor chimice, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele lor, precum și al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011;

6.2.2. limitele maxime de reziduuri pentru substanțele active din punct de vedere farmacologic, conform Regulamentului privind măsurile și procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanțelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat Hotărârea Guvernului nr. 195/2011;

6.2.3. substanțele interzise și neautorizate, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor ß-agoniste în creșterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2010;

6.2.4. contaminanții, conform Regulamentului sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produse alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024, și conform Limitelor maxime pentru prezența coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanțe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2014;

6.2.5. reziduurile de pesticide, în conformitate cu Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023;

6.3. nu prezintă riscuri fizice, cum ar fi corpurile străine.

7. În cazul în care un operator din domeniul alimentar utilizează procedurile prevăzute de ghidurile de aplicare a principiilor HACCP, în conformitate cu art. 1 alin. (1) lit. c) din Legea nr.296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, auditul verifică dacă aceste ghiduri sunt utilizate corect.

8. La punerea în aplicare a sarcinilor de audit, autoritatea competentă urmărește, în mod special:

8.1. să se asigure că, în toate etapele procesului de producție, personalul și activitățile acestuia în unitate respectă cerințele în materie de practici de igienă și al sistemului HACCP, prevăzute în capitolul II la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, prevederile art.3 alin. (1)-(10) din Legea nr.296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, precum și prevederile capitolului I din anexa nr. 1 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Pentru a-și completa auditul, autoritatea competentă efectuează controale de aptitudine pentru a se asigura că personalul deține un nivel suficient de competențe;

8.2. să verifice toate înregistrările relevante ale operatorilor din sectorul alimentar;

8.3. să preleve eșantioane pentru analizele de laborator, în cazul în care este necesar;

8.4. să documenteze elementele luate în considerare și rezultatele auditului.

Subsecțiunea a 2-a

Natura și frecvența auditării

9. Natura și frecvența sarcinilor de audit privind fiecare unitate depind de riscul estimat. În acest sens, autoritatea competentă, în funcție de gradul de risc, evaluează:

9.1. riscurile pentru sănătatea umană și, după caz, pentru sănătatea animală;

9.2. în cazul abatoarelor, aspectele legate de bunăstarea animalelor;

9.3. tipul de prelucrare efectuat și rezultatele acesteia;

9.4. înregistrările anterioare ale operatorului din domeniul alimentar.

10. În cazul în care operatorii din domeniul alimentar care intervin în lanțul alimentar iau măsuri suplimentare pentru a oferi garanții privind siguranța alimentelor, prin punerea în aplicare a sistemelor integrate, a sistemelor particulare de control sau a unei proceduri de certificare de către terți independenți sau prin alte mijloace și, în cazul în care aceste măsuri sunt documentate, iar animalele cuprinse în aceste sisteme pot fi identificate cu certitudine, autoritatea competentă ia în considerare aceste măsuri la efectuarea auditurilor pentru verificarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe sistemul HACCP.

Subsecțiunea a 3-a

Cerințe specifice pentru marca de identificare

11. Marca de identificare se aplică conform Cerințelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025. Respectarea cerințelor referitoare la aplicarea mărcilor de identificare se verifică în toate unitățile desemnate în conformitate cu hotărârea sus-menționată, pe lângă controlul respectării altor cerințe din domeniul trasabilității, în conformitate cu art.11 din Legea nr.306/2018 privind siguranța alimentelor.

Subsecțiunea a 4-a

Evoluții științifice și tehnologice

12. Autoritatea competentă, desemnată potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, informează celelalte țări cu privire la evoluțiile științifice și tehnologice, astfel cum sunt menționate la art. 16 alin. (2) lit. b) din legea prenotată, în scopul examinării și adoptării măsurilor corespunzătoare.

Capitolul III

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII PROASPETE

Secțiunea 1

Cerințe suplimentare pentru auditurile desfășurate în unitățile care manipulează carne proaspătă

13. Pe lângă cerințele pentru audituri prevăzute în pct. 4-9, atunci când efectuează un audit în unitățile care manipulează carne proaspătă, autoritatea competentă verifică conformitatea continuă cu propriile proceduri ale operatorilor din sectorul alimentar cu privire la colectarea, transportul, depozitarea și manipularea cărnii proaspete, precum și la utilizarea sau eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a materialelor cu riscuri specificate, pentru care sunt responsabile.

14. În cadrul auditurilor efectuate în abatoare sau unități de prelucrare a vânatului, autoritatea competentă verifică evaluarea informațiilor privind lanțul alimentar, astfel cum se prevede în secțiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr. 1 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

15. Atunci când efectuează audituri ale procedurilor bazate pe sistemul HACCP, autoritatea competentă verifică dacă se acordă atenția cuvenită procedurilor prevăzute în secțiunile 1 și 2 ale capitolului I din anexa nr. 1 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, și dacă procedurile operatorilor din sectorul alimentar garantează, în măsura în care este posibil, că respectiva carne proaspătă:

15.1. nu prezintă anomalii sau alterări patologice;

15.2. nu prezintă:

15.2.1. contaminare cu materii fecale; sau

15.2.2. orice alt tip de contaminare considerată a reprezenta un risc inacceptabil pentru sănătatea umană;

15.3. respectă criteriile microbiologice prevăzute în capitolul II din Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009;

15.4. nu conține materiale cu riscuri specificate, în conformitate cu cerințele prevăzute în Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 713/2024.

Subsecțiunea 1

Controale oficiale asupra cărnii proaspete

16. La efectuarea controalelor oficiale în conformitate cu prezentul capitol, medicul veterinar oficial va lua în considerare rezultatele auditurilor efectuate în conformitate cu secțiunea 1. Dacă este cazul, medicul veterinar oficial vizează controalele oficiale în ceea ce privește deficiențele constatate în cadrul auditurilor anterioare.

Secțiunea a 2-a

Controale ale documentelor

Subsecțiunea 1

Obligațiile autorității competente privind controalele documentelor, altele decât verificările informațiilor privind lanțul alimentar, menționate la pct. 20

17. Autoritatea competentă comunică operatorului din domeniul alimentar al exploatației de origine elementele minime ale informațiilor privind lanțul alimentar, care vor fi furnizate operatorului abatorului sau unității de prelucrare a vânatului, în conformitate cu secțiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr. 1 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

18. Autoritatea competentă efectuează controale ale documentelor pentru a verifica dacă:

18.1. informațiile privind lanțul alimentar sunt comunicate în mod sistematic și eficient operatorului abatorului sau unității de prelucrare a vânatului de către operatorul responsabil de creșterea animalelor sau de păstrarea lor înaintea expediției;

18.2. informațiile privind lanțul alimentar sunt valabile și fiabile;

18.3. exploatației de origine îi sunt comunicate, după caz, informațiile pertinente în conformitate cu pct. 97.

19. Atunci când animalele sunt trimise spre sacrificare în altă țară, autoritatea competentă de la exploatația de origine și de la locul de sacrificare cooperează pentru a se asigura că informațiile privind lanțul alimentar furnizate de către operatorul din domeniul alimentar al exploatației de origine sunt accesibile operatorului abatorului sau unității de prelucrare a vânatului care le primește.

Subsecțiunea a 2-a

Obligațiile medicului veterinar oficial privind controalele documentelor

20. Atunci când efectuează inspecțiile ante-mortem, medicul veterinar oficial verifică rezultatele controalelor și ale evaluărilor informațiilor privind lanțul alimentar, furnizate de către operatorul abatorului sau al unității de prelucrare a vânatului, în conformitate cu secțiunea a 3-a a capitolului I din anexa nr. 1 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. Medicul veterinar oficial ia în considerare aceste controale și evaluări la efectuarea inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, alături de orice alte informații relevante din evidențele exploatației de proveniență a animalelor.

21. Atunci când efectuează inspecții ante-mortem și post-mortem, medicul veterinar oficial ia în considerare certificatul de sănătate prevăzut de Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală, precum și orice declarații ale medicilor veterinari care efectuează controale oficiale sau alte controale la nivelul producției primare.

22. În cazul sacrificării de urgență a ungulatelor domestice în exteriorul abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului examinează certificatul de sănătate prevăzut de Legea nr.196/2024 privind sănătatea animală și emis de către medicul veterinar oficial care a efectuat inspecția ante-mortem în conformitate cu secțiunea a 6-a a capitolului I din anexa nr.2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025 și cu orice alte informații relevante furnizate de operatorul din sectorul alimentar.

23. În cazul vânatului mare, medicul veterinar oficial al unității de manipulare a vânatului examinează și ia în considerare declarația care însoțește corpul animalului, eliberată de o persoană formată, în conformitate cu secțiunea a 2-a a capitolului IV din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

Secțiunea a 3-a

Inspecția ante-mortem

Subsecțiunea 1

Cerințe privind inspecția ante-mortem la abator

24. Toate animalele, înainte de sacrificare, sunt supuse inspecției ante-mortem. Cu toate acestea, inspecția poate fi limitată la un eșantion reprezentativ de păsări din fiecare șeptel și la un eșantion reprezentativ de lagomorfe din fiecare exploatație de origine de lagomorfe.

25. Inspecția ante-mortem are loc în termen de 24 de ore după sosirea animalelor la abator și la mai puțin de 24 de ore înainte de sacrificare. Medicul veterinar oficial poate solicita o inspecție ante-mortem suplimentară în orice alt moment.

26. Inspecțiile ante-mortem trebuie să determine, în ceea ce privește animalul inspectat în cauză, dacă există vreun semn:

26.1. că sănătatea și bunăstarea animalului au fost compromise;

26.2. al oricărei stări, anomalii sau boli care transformă carnea proaspătă în carne improprie consumului uman sau care ar putea afecta sănătatea animalelor, acordându-se o atenție specială depistării zoonozelor și a bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală;

26.3. al utilizării substanțelor interzise sau neautorizate, al utilizării abuzive a medicamentelor de uz veterinar sau al prezenței reziduurilor chimice sau a contaminanților.

27. Inspecția ante-mortem include verificarea respectării de către operatorii din domeniul alimentar a obligației de a se asigura că animalele au pielea curată și părul curat, astfel încât să se evite orice risc inacceptabil de contaminare a cărnii proaspete în timpul sacrificării.

28. Medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o inspecție clinică a tuturor animalelor pe care operatorul din domeniul alimentar sau un membrual personalului auxiliar oficial este posibil să le fi separat de restul animalelor pentru o inspecție ante-mortem amănunțită.

29. În cazul în care inspecția ante-mortem se efectuează la exploatația de origine, în conformitate cu secțiunea a 5-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, medicul veterinar oficial al abatorului efectuează o inspecție ante-mortem numai în măsura și cazurile specificate.

Secțiunea a 4-a

Inspecția post-mortem

Subsecțiunea 1

Cerințe pentru inspecția post-mortem

30. Sub rezerva derogării prevăzute în pct. 44-50 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, carcasele și organele comestibile care însoțesc animalul sunt supuse inspecției post-mortem:

30.1. fără întârziere după sacrificare; sau

30.2. cât mai curând posibil după sosirea la unitatea de manipulare a vânatului.

31. Operatorul din domeniul alimentar pune la dispoziție instalații tehnice speciale și spațiu suficient pentru verificarea organelor comestibile.

32. Medicul veterinar oficial:

32.1. verifică toate suprafețele externe, inclusiv pe cele ale cavităților corporale ale carcaselor, precum și organele comestibile;

32.2. acordă o atenție deosebită depistării zoonozelor și a bolilor animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală.

33. Este necesar ca viteza liniei de sacrificare și efectivele personalului de inspecție prezente să fie adaptate pentru a se putea efectua o inspecție corespunzătoare.

Subsecțiunea a 2-a

Derogare privind calendarul inspecției post-mortem

34. Prin derogare de la pct. 30, atunci când nici medicul veterinar oficial, nici membrul personalului auxiliar oficial nu sunt prezenți în unitatea de manipulare a vânatului sau în abator în timpul sacrificării și al eviscerării, inspecția post-mortem poate să fie întârziată cu o durată de maximum 24 de ore de la sacrificare sau de la intrarea în unitatea de manipulare a vânatului, cu condiția ca:

34.1. animalele în cauză să fie sacrificate într-un abator cu capacitate redusă sau manipulate într-o unitate de manipulare a vânatului cu capacitate redusă care sacrifică sau prelucrează:

34.1.1. mai puțin de 1 000 de unități animal viu; sau

34.1.2. mai puțin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe și vânat mic pe an;

34.2. în cadrul unei unități de depozitare a cărnii și a organelor comestibile proaspete, să existe instalații suficiente care să permită examinarea acestora;

34.3. inspecția post-mortem să fie efectuată de către medicul veterinar oficial.

35. Medicul veterinar oficial poate crește pragurile prevăzute la subpct. 34.1 asigurând aplicarea derogării în cele mai mici abatoare și unități de manipulare a vânatului care corespund definiției de abator cu capacitate redusă sau de unitate de manipulare a vânatului cu capacitate redusă și cu condiția ca producția anuală combinată a acestor unități să nu depășească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă produsă într-un stat:

35.1. pentru speciile vizate; sau

35.2. pentru toate ungulatele împreună;

35.3. pentru toate păsările de curte împreună; sau

35.4. pentru toate păsările și lagomorfele împreună.

36. În sensul subpct 34.1.1 se utilizează ratele de conversie prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015. Cu toate acestea, în cazul ovinelor și al caprinelor, precum și al cervidelor mici (cu o greutate în viu < 100 kg), se utilizează o rată de conversie de 0,05 unități animal viu, iar în cazul altor specii de vânat mare, se utilizează o rată de conversie de 0,2 unități animal viu.

Subsecțiunea a 3-a

Cerințe suplimentare de examinare pentru inspecția post-mortem

37. Dacă este necesar, se efectuează examinări suplimentare, cum sunt palpările și incizarea anumitor părți ale carcasei și ale organelor comestibile, precum și testări în laborator pentru:

37.1. a pune un diagnostic definitiv cu privire la o suspiciune de pericol; sau

37.2. a depista:

37.2.1. prezența unei boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală în Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală;

37.2.2. prezența unor reziduuri sau contaminanți chimici în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele lor, precum și al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011, în special:

37.2.2.1. reziduuri chimice în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023;

37.2.2.2. contaminanți în cantitate mai mare decât nivelurile maxime stabilite în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, și în Limitele maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2014; sau

37.2.2.3. reziduuri de substanțe care sunt interzise sau neautorizate în conformitate cu Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, interzise animalelor de la care se obțin produse alimentare, aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor;

37.2.3. nerespectarea criteriilor microbiologice menționate în pct. 5 lit. b) din Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009, sau posibila prezență a altor pericole microbiologice care pot transforma carnea proaspătă în carne improprie pentru consumul uman;

37.2.4. prezența altor factori care pot duce la situația în care carnea proaspătă să fie declarată improprie pentru consumul uman sau în care să fie impuse restricții privind utilizarea acesteia.

38. În timpul inspecției post-mortem se asigură reducerea la minimum a riscului de contaminare a cărnii proaspete prin operațiuni cum sunt palparea, tranșarea sau incizarea.

Subsecțiunea a 4-a

Cerințe pentru inspecția post-mortem a solipedelor domestice, a bovinelor în vârstă de peste opt luni și a porcilor domestici în vârstă de peste cinci săptămâni, precum și a vânatului sălbatic

39. Cerințele prevăzute în prezenta subsecțiune se aplică în mod suplimentar față de cerințele de la subsecțiunile 1 și a 3-a la prezenta secțiune.

40. Este necesar ca medicul veterinar oficial să ceară despicarea longitudinală în două semicarcase, urmând coloana vertebrală, a carcaselor de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni și de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni, în vederea inspecției post-mortem.

41. În cazul în care este necesar pentru inspecția post-mortem, medicul veterinar oficial poate, de asemenea, cere ca orice cap sau carcasă să fie despicate în lungime. Cu toate acestea, pentru a se ține seama de obiceiurile alimentare specifice, de dezvoltarea tehnologică sau de situații specifice privind sănătatea animală, medicul veterinar oficial poate permite să nu fie despicate în două carcasele de solipede domestice, de bovine în vârstă de peste opt luni și de porci domestici în vârstă de peste cinci săptămâni destinate inspecției post-mortem.

42. În cazul abatoarelor cu capacitate redusă sau al unităților de manipulare a vânatului cu capacitate redusă care manipulează mai puțin de 1 000 de unități animal viu pe an, medicul veterinar oficial poate permite, din motive sanitare, tranșarea în sferturi de carcase a solipedelor domestice adulte, a bovinelor adulte și a vânatului mare adult înainte de inspecția post-mortem.

Subsecțiunea a 5-a

Cerințe suplimentare pentru inspecția post-mortem în caz de sacrificare de urgență

43. În cazul sacrificării de urgență, carcasa face obiectul, cât mai rapid posibil, al unei inspecții post-mortem în conformitate cu subsecțiunile 1-4 din prezenta secțiune, înainte de a fi declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

Subsecțiunea a 6-a

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a bovinelor domestice, a ovinelor și caprinelor domestice, a solipedelor domestice și a porcinelor domestice

44. În cazul în care inspecția post-mortem este efectuată de un medic veterinar oficial, sub supravegherea medicului veterinar oficial sau, atunci când se oferă la fața locului suficiente garanții, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct.3) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunea a 7-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, autoritatea competentă se asigură că modalitățile practice prevăzute în subsecțiunile 7-13 sunt respectate în cazul bovinelor domestice, al ovinelor și caprinelor domestice, al solipedelor domestice și al porcinelor domestice, pe lângă cerințele prevăzute în subsecțiunile 1-4.

Subsecțiunea a 7-a

Animale tinere din specia bovină

45. Sunt supuse procedurilor de inspecție post-mortem prevăzute la pct. 46, carcasele și organele comestibile ale următoarelor animale din specia bovină:

45.1. animale în vârstă de sub opt luni; și

45.2. animale în vârstă de sub 20 de luni, dacă au fost ținute fără acces la pășuni pe parcursul întregii lor vieți dintr-o altă țară sau într-o zonă a acesteia declarate oficial indemne de tuberculoză.

46. Procedurile de inspecție post-mortem includ cel puțin o examinare vizuală:

46.1. a capului și a gâtului; împreună cu palparea și examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales);

46.2. a plămânilor, a traheii și a esofagului; palparea plămânilor; palparea și examinarea ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

46.3. a pericardului și a inimii;

46.4. a diafragmei;

46.5. a ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

46.6. a tractului gastrointestinal, a mezenterului și a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

46.7. a splinei;

46.8. a rinichilor;

46.9. a pleurei și a peritoneului;

46.10. a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere.

47. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

47.1. incizia ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); palparea limbii;

47.2. incizia ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales); deschiderea longitudinală a traheii și a principalelor ramificații bronhice; plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; aceste incizii nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

47.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

47.4. incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

47.5. palparea splinei;

47.6. incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

47.7. palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor. Regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesară examinarea lichidului sinovial.

Subsecțiunea a 8-a

Alte animale din specia bovină

48. Carcasele și organele comestibile ale bovinelor, altele decât cele menționate la pct. 45, sunt supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

48.1. examinarea vizuală a capului și a gâtului; incizia și examinarea ganglionilor limfatici retrofaringieni (Lnn. retropharyngiales); inspectarea maseterilor externi, unde sunt necesare două incizii paralele ale mandibulei, precum și ale maseterilor interni (mușchii interni pterigoizi), care sunt incizați într-un singur plan. Limba este detașată în prealabil pentru a permite o examinare detaliată a cavității bucale și a orofaringelui;

48.2. inspecția traheii și a esofagului; inspecția vizuală și palparea plămânilor; incizia și examinarea ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

48.3. examinarea vizuală a pericardului și a inimii, aceasta din urmă făcând obiectul unei incizii longitudinale, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

48.4. examinarea vizuală a diafragmei;

48.5. examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

48.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

48.7. examinarea vizuală a splinei;

48.8. examinarea vizuală a rinichilor;

48.9. examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

48.10. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

48.11. examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii).

49. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem, care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

49.1. incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari și parotidieni (Lnn. mandibulares și parotidei); palparea limbii și a orofaringelui;

49.2. deschiderea longitudinală a traheii și a principalelor ramificații bronhice; plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; aceste incizii nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

49.3. palparea ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); incizia suprafeței gastrice a ficatului și a bazei lobului caudat pentru a examina canalele biliare;

49.4. incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

49.5. palparea splinei;

49.6. incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

49.7. palparea și incizia ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii) la vaci. Este deschisă fiecare jumătate a ugerului printr-o incizie longitudinală și profundă până la sinusurile lactofore (sinus lactiferes), iar ganglionii limfatici ai ugerului sunt incizați, cu excepția cazului în care ugerul este exclus de la consumul uman.

Subsecțiunea a 9-a

Animale domestice tinere din speciile ovină și caprină

50. Carcasele și organele comestibile de ovine și caprine fără incisivi permanenți sau de ovine și caprine în vârstă de până la 12 luni trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

50.1. examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni și retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba și creierul, sunt excluse de la consumul uman;

50.2. examinarea vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului, precum și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

50.3. examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

50.4. examinarea vizuală a diafragmei;

50.5. examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

50.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

50.7. examinarea vizuală a splinei;

50.8. examinarea vizuală a rinichilor;

50.9. examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

50.10. examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor.

51. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

51.1. palparea gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni. Cu excepția cazului în care normele de sănătate animală prevăd altfel, aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba și creierul, sunt excluse de la consumul uman;

51.2. palparea plămânilor; incizia plămânilor, a traheii, a esofagului și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali;

51.3. incizia inimii;

51.4. palparea ficatului și a nodulilor limfatici ai acestuia; incizia suprafeței gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

51.5. palparea splinei;

51.6. incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

51.7. palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor; regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial.

Subsecțiunea a 10-a

Alte animale domestice din speciile ovină și caprină

52. Carcasele și organele comestibile de ovine și caprine cărora le-a ieșit un incisiv permanent sau de ovine și caprine în vârstă de 12 luni sau mai mult trebuie să fie supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

52.1. examinarea vizuală a capului, inclusiv a gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni, și palparea ganglionilor limfatici retrofaringieni. Aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba și creierul, sunt excluse de la consumul uman;

52.2. inspecția vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului; palparea plămânilor și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

52.3. examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

52.4. examinarea vizuală a diafragmei;

52.5. examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); palparea ficatului și a nodulilor limfatici ai acestuia; incizia suprafeței gastrice a ficatului pentru examinarea canalelor biliare;

52.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

52.7. examinarea vizuală a splinei;

52.8. examinarea vizuală a rinichilor;

52.9. examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

52.10. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

52.11. examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia.

53. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

53.1. palparea gâtului, a gurii, a limbii și a ganglionilor limfatici parotidieni. Cu excepția cazului în care normele de sănătate animală prevăd altfel, aceste examinări nu sunt necesare dacă capul, inclusiv limba și creierul, sunt excluse de la consumul uman;

53.2. incizia plămânilor, a traheii și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali;

53.3. incizia inimii;

53.4. palparea splinei;

53.5. incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales).

Subsecțiunea a 11-a

Solipede domestice

54. Carcasele și organele comestibile ale solipedelor domestice sunt supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

54.1. examinarea vizuală a capului și, după detașarea limbii, examinarea gâtului; limba, detașată în prealabil pentru a permite o examinare vizuală detaliată a cavității bucale și a orofaringelui, trebuie să facă obiectul unei examinări vizuale separate;

54.2. examinarea vizuală a plămânilor, a traheii, a esofagului, precum și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales);

54.3. inspecția vizuală a pericardului și a inimii;

54.4. examinarea vizuală a diafragmei;

54.5. examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

54.6. examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a nodulilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

54.7. examinarea vizuală a splinei;

54.8. examinarea vizuală a rinichilor;

54.9. examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

54.10. examinarea vizuală a organelor genitale ale armăsarilor (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat) și ale iepelor;

54.11. examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

54.12. examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere;

54.13. examinarea mușchilor și a ganglionilor limfatici subromboidali (Lnn. subrhomboidei) de sub cartilajul scapular, prin secționarea inserției unui umăr, în cazul cailor suri, pentru a depista prezența melanozei și a melanomatozei. Rinichii trebuie să fie scoși.

55. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

55.1. palparea și incizia ganglionilor limfatici submaxilari, retrofaringieni și parotidieni (Lnn. retropharyngiales, mandibulares și parotidei); palparea limbii;

55.2. palparea plămânilor; palparea și incizia ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali. Traheea și principalele ramificații bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; cu toate acestea, inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

55.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

55.4. palparea și incizia ficatului și a nodulilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales);

55.5. incizia nodulilor limfatici stomacali și mezenterici;

55.6. palparea splinei;

55.7. palparea rinichilor și incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

55.8. incizia nodulilor limfatici supramamari;

55.9. palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere. În cazul unor suspiciuni, regiunea ombilicală trebuie să fie incizată și articulațiile trebuie să fie deschise; este necesar să fie examinat lichidul sinovial;

55.10. la caii suri, incizia rinichilor pe toată lungimea lor.

Subsecțiunea a 12-a

Animale domestice din specia porcină

56. Carcasele și organele comestibile ale porcinelor domestice sunt supuse următoarelor proceduri de inspecție post-mortem:

56.1. examinarea vizuală a capului și a gâtului;

56.2. examinarea vizuală a cavității bucale, a orofaringelui și a limbii;

56.3. inspecția vizuală a plămânilor, a traheii și a esofagului;

56.4. examinarea vizuală a pericardului și a inimii;

56.5. examinarea vizuală a diafragmei;

56.6. examinarea vizuală a ficatului și a ganglionilor limfatici hepatici și pancreatici (Lnn. portales); examinarea vizuală a tractului gastrointestinal, a mezenterului, a ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici (Lnn. gastrici, mesenterici, craniales și caudales);

56.7. examinarea vizuală a splinei; examinarea vizuală a rinichilor; examinarea vizuală a pleurei și a peritoneului;

56.8. examinarea vizuală a organelor genitale (cu excepția penisului, în cazul în care a fost deja îndepărtat);

56.9. examinarea vizuală a ugerului și a ganglionilor limfatici ai acestuia (Lnn. supramammarii);

56.10. examinarea vizuală a regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere.

57. În cazul în care există indicii privind un posibil risc pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau bunăstarea animalelor, în conformitate cu subsecțiunea a 13-a, medicul veterinar oficial efectuează un set de proceduri de inspecție post-mortem care sunt relevante pe baza indiciilor privind un posibil risc, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și în conformitate cu secțiunile a 7-a și a 8-a din Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 476/2026, utilizând incizia și palparea carcasei și a organelor comestibile:

57.1. incizia și examinarea ganglionilor limfatici submaxilari (Lnn. mandibulares);

57.2. palparea plămânilor și a ganglionilor limfatici bronhici și mediastinali (Lnn. bifurcationes, eparteriales și mediastinales). Traheea și principalele ramificații bronhice trebuie să fie deschise longitudinal, iar plămânii trebuie să fie incizați în treimea posterioară, perpendicular pe axa principală; inciziile respective nu sunt necesare dacă plămânii sunt excluși de la consumul uman;

57.3. incizia longitudinală a inimii, astfel încât să fie deschise ventriculele și să fie secționat septul interventricular;

57.4. palparea ficatului și a nodulilor limfatici ai acestuia;

57.5. palparea și, în cazul în care este necesar, incizia ganglionilor limfatici stomacali și mezenterici;

57.6. palparea splinei;

57.7. incizia rinichilor și a nodulilor limfatici renali (Lnn. renales);

57.8. incizia nodulilor limfatici supramamari;

57.9. palparea regiunii ombilicale și a articulațiilor la animalele tinere și, în cazul în care este necesar, incizia regiunii ombilicale și deschiderea articulațiilor.

Subsecțiunea a 13-a

Indicii unor riscuri potențiale pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor la bovinele domestice, ovinele și caprinele domestice, solipedele domestice și porcinele domestice

58. Procedurile suplimentare de inspecție post-mortem prevăzute la pct. 47, 49, 51, 53, 55 și 57 se efectuează prin incizia și palparea carcasei și a organelor, în cazul în care, în opinia medicului veterinar oficial, unul dintre următoarele elemente indică existența unui risc potențial pentru sănătatea umană, sănătatea sau bunăstarea animalelor:

58.1. verificările și analiza controalelor documentelor efectuate în conformitate cu subsecțiunile 1 și a 2-a din secțiunea a 2-a;

58.2. constatările inspecției ante-mortem efectuate în conformitate cu subsecțiunea 1 din secțiunea a 3-a;

58.3. rezultatele verificărilor privind respectarea normelor de bunăstare animală, efectuate în conformitate cu subsecțiunea a 10-a din secțunea a 5-a;

58.4. constatările inspecției post-mortem efectuate în conformitate cu subsecțiunile 1-13 din secțiunea a 4-a;

58.5. datele epidemiologice suplimentare sau alte date provenite de la exploatația de origine a animalelor.

Subsecțiunea a 14-a

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a păsărilor de curte și a lagomorfelor de crescătorie

59. Toate păsările de curte sunt supuse unei inspecții post-mortem care poate include asistența personalului abatorului, în conformitate cu art. 17 alin. (3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar. În conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din legea sus-menționată, medicul veterinar oficial sau membrul personalului auxiliar oficial efectuează în mod personal următoarele controale:

59.1. inspecția zilnică a viscerelor și a cavităților corporale ale unui eșantion reprezentativ din fiecare șeptel;

59.2. inspecția detaliată a unui eșantion aleatoriu a părților de păsări sau a păsărilor întregi declarate improprii pentru consumul uman în urma inspecției post-mortem din fiecare șeptel;

59.3. orice examinare suplimentară necesară în cazul în care există motive pentru a suspecta că păsările de curte în cauză pot fi improprii pentru consumul uman.

60. Prin derogare de la pct.59, medicul veterinar oficial poate decide că numai un eșantion reprezentativ de păsări de curte din fiecare șeptel să fie supus unei inspecții post-mortem dacă:

60.1. operatorii din domeniul alimentar au pus în aplicare un sistem, cu avizul medicului veterinar oficial, care permite depistarea și separarea păsărilor cu anomalii, contaminări sau defecte;

60.2. abatorul are o istorie îndelungată de conformitate cu cerințele referitoare la:

60.2.1. cerințele în conformitate cu art.3 alin. (1)-(6) din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare, inclusiv criteriile microbiologice aplicabile la subpct. 1.28 și 2.1.5 din anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009;

60.2.2. procedurile bazate pe principiile HACCP în conformitate cu art. 3 alin. (7)-(10) din Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare;

60.2.3. normele specifice de igienă în conformitate cu secțiunea 1 a capitolului I din anexa nr. 1 și secțiunea 1 a capitolului II din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

60.3. în cadrul inspecției ante-mortem și al verificării informațiilor privind lanțul alimentar, nu s-au constatat anomalii care să indice o problemă gravă pentru sănătatea umană sau animală, și care ar putea justifica necesitatea adoptării măsurilor prevăzute la subsecțiunile 2-6 din secțiunea a 6-a a capitolului III.

61. În ceea ce privește păsările de curte crescute pentru producția de foie-gras și păsările de curte cu eviscerare amânată, obținute în exploatația de origine, în conformitate cu subpct. 28.8 și 28.9 din secțiunea a 6-a a capitolului II din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025, inspecția post-mortem are loc la secția de tranșare unde aceste carcase sunt transportate direct de la exploatația de origine.

62. Dispozițiile aplicabile unui singur șeptel de păsări de curte se extind și asupra lagomorfelor de crescătorie sacrificate în aceeași zi dintr-o singură exploatație de origine.

Subsecțiunea a 15-a

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a vânatului de crescătorie

63. Pentru vânatul de crescătorie se aplică următoarele proceduri de inspecție post-mortem:

63.1. în cazul cervidelor mici (< 100 kg), procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la subsecțiunea a 10-a cu toate acestea; în cazul renilor, procedurile post-mortem pentru ovine prevăzute la subsecțiunea a 9-a, iar limba poate fi utilizată pentru consumul uman fără inspecția capului;

63.2. în cazul vânatului din familia Suidae, procedurile post-mortem pentru porcine domestice prevăzute la subsecțiunea a 12-a;

63.3. în cazul altor ungulate de vânat care nu intră sub incidența subpct. 63.1 și 63.2, procedurile post-mortem pentru bovine prevăzute la subsecțiunea a 8-a;

63.4. în cazul ratitelor, procedurile post-mortem pentru păsări de curte prevăzute la pct.59.

64. În cazul în care animalele au fost sacrificate în afara abatorului, medicul veterinar oficial al abatorului sau al unității de prelucrare a vânatului trebuie să verifice certificatul de sănătate, aprobat de către autoritatea competentă, în conformitate cu art. 74 din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar.

Subsecțiunea a 16-a

Modalități practice pentru inspecția post-mortem a vânatului sălbatic

65. Medicul veterinar oficial verifică dacă vânatul sălbatic mare nejupuit transportat la unitatea de manipulare a vânatului din altă țară este însoțit de o declarație conform subpct. 54.2 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025. Medicul veterinar oficial trebuie să țină seama de conținutul certificatului sau al declarației respective.

66. La inspecția post-mortem, medicul veterinar oficial trebuie să procedeze la:

66.1. inspecția vizuală a carcasei, a cavităților acesteia și, după caz, a organelor în scopul:

66.1.1. detectării eventualelor anomalii care nu rezultă din activitatea de vânătoare. În acest scop, diagnosticul se poate baza pe informațiile furnizate eventual de către persoana calificată privind comportamentul animalului înainte de a fi ucis;

66.1.2. verificării dacă moartea nu a fost cauzată de alte motive decât vânătoarea;

66.2. identificarea unor anomalii organoleptice;

66.3. palparea și inciziile organelor, după caz;

66.4. în cazul în care motive serioase duc la suspiciunea privind prezența unor reziduuri sau contaminanți, analiza prin sondaj a reziduurilor care nu rezultă din activitatea de vânătoare, inclusiv a contaminanților mediului înconjurător. În cazul în care este efectuată o inspecție mai amănunțită pe baza acestor suspiciuni, medicul veterinar oficial trebuie să aștepte concluzia acestei inspecții înainte de a proceda la evaluarea întregului vânat sălbatic ucis la o anumită vânătoare sau a părților despre care se poate presupune că prezintă aceleași anomalii;

66.5. identificarea elementelor caracteristice care indică prezența unui risc pentru sănătate din punctul de vedere al cărnii, în special:

66.5.1. un comportament anormal sau o perturbare a stării generale a animalului viu semnalate de vânător;

66.5.2. prezența generalizată a unor tumori sau abcese în diferite organe interne sau în mușchi;

66.5.3. prezența artritei, a orhitei, o alterare patologică a ficatului sau a splinei, o inflamare a intestinelor sau a regiunii ombilicale;

66.5.4. prezența unor corpuri străine care nu rezultă din activitatea de vânătoare în cavitățile corporale, în interiorul stomacului, al intestinelor sau în urină, în cazul în care culoarea pleurei sau a peritoneului prezintă o alterare (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

66.5.5. prezența paraziților;

66.5.6. formarea unei cantități importante de gaz în tractul gastrointestinal cu alterarea culorii organelor interne (în cazul în care viscerele respective sunt prezente);

66.5.7. prezența unor anomalii de culoare, de consistență sau de miros accentuate în musculatură sau în organe;

66.5.8. prezența unor fracturi mai vechi deschise;

66.5.9. o stare de emaciere și/sau un edem generalizat sau localizat;

66.5.10. aderențe recente în cazul pleurei sau al peritoneului;

66.5.11. alte alterări importante evidente, cum este putrefacția.

67. La cererea medicului veterinar oficial, coloana vertebrală și capul trebuie despicate în lungime.

68. În cazul bucăților întregi de vânat mic care nu au făcut obiectul unei eviscerări imediat după ucidere, medicul veterinar oficial trebuie să supună un eșantion reprezentativ de animale de aceeași proveniență unei inspecții post-mortem. În cazul în care inspecția dezvăluie o boală transmisibilă oamenilor sau una dintre caracteristicile enumerate la subpct. 66.5, este necesar ca medicul veterinar oficial să supună întregul lot unor verificări suplimentare pentru a determina dacă acesta trebuie să fie declarat impropriu pentru consumul uman sau dacă este cazul să fie inspectată fiecare carcasă individual.

69. Medicul veterinar oficial poate practica alte tranșări și inspecții pe părți ale animalelor pe care este necesar să le examineze pentru a pune un diagnostic definitiv. În cazul în care modalitățile practice prevăzute la pct. 66 nu permit evaluarea, este necesar să se efectueze examinări suplimentare într-un laborator.

70. Carnea este declarată improprie pentru consumul uman în cazurile menționate la subsecțiunea a 7-a din secțiunea a 6-a, precum și în cazul în care prezintă, la inspecția post-mortem, una dintre caracteristicile enumerate la subpct. 66.5.

Secțiunea a 5-a

Controale oficiale referitoare la riscuri specifice și testări în laborator

Subsecțiunea 1

Modalități practice pentru controalele oficiale efectuate privind encefalopatiile spongiforme transmisibile

71. Pe lângă cerințele prevăzute în secțiunea a 4-a din capitolul III al Normei privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024, la efectuarea controalelor oficiale în legătură cu encefalopatiile spongiforme transmisibile (denumite în continuare EST), medicul veterinar oficial verifică eliminarea, separarea și, după caz, marcarea materialelor cu riscuri specificate și în conformitate cu normele prevăzute la art. 14 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

72. Medicul veterinar oficial trebuie să se asigure că operatorul din domeniul alimentar ia toate măsurile necesare pentru a evita, în timpul sacrificării și al asomării, contaminarea cărnii prin intermediul materialelor cu riscuri specificate, inclusiv eliminarea acestor materiale.

Subsecțiunea a 2-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența cisticercozei în cadrul inspecției post-mortem la bovine domestice și Suidae

73. Procedurile de inspecție post-mortem descrise la subsecțiunile a 7-a, a 8-a și a 12-a din secțiunea a 4-a constituie cerințele minime pentru identificarea cisticercozei la bovine și Suidae (porci domestici, vânat de crescătorie și vânat sălbatic). În ceea ce privește bovinele menționate la subsecțiunea a 8-a din secțiunea a 4-a, medicul veterinar oficial poate decide ca incizia maseterilor la inspecția post-mortem să nu fie obligatorie dacă:

73.1. se utilizează un test serologic specific;

73.2. animalele au fost crescute într-o exploatație de origine declarată oficial indemnă de cisticercoză; sau

73.3. prevalența populației sursă sau, în cadrul unei subpopulații bine definite, este mai mică de unu la un milion, ceea ce a fost demonstrat cu o certitudine de 95 %, sau nu au fost detectate cazuri la toate animalele sacrificate în ultimii cinci ani (sau doi ani în cazul în care acest lucru a fost susținut și justificat de analiza de risc a autorității competente) pe baza datelor provenite din rapoartele realizate în conformitate cu capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.264/2011.

74. Carnea care prezintă o infestare cu cisticercoză este declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care această infestare nu este generalizată, părțile neinfectate pot fi declarate corespunzătoare pentru consumul uman după ce au fost supuse unui tratament la temperaturi joase.

Subsecțiunea a 3-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Trichinella în cadrul inspecției post-mortem

75. Carcasele de Suidae, solipede și alte specii susceptibile de infestare cu Trichinella trebuie să fie examinate în scopul detectării prezenței acesteia în conformitate cu Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1086/2017, cu excepția cazului în care se aplică una dintre derogările prevăzute la pct. 6 și 7 din aceeași hotărâre.

76. Carnea care provine de la animale infectate cu Trichinella este declarată improprie pentru consumul uman.

Subsecțiunea a 4-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența morvei în cadrul inspecției post-mortem la solipede

77. Carnea proaspătă de solipede nu poate fi introdusă pe piață decât dacă a fost obținută de la solipede ținute timp de cel puțin 90 de zile înainte de data sacrificării într-o țară sau o regiune a acesteia din care este autorizată aducerea de solipede în Republica Moldova.

78. În cazul solipedelor care provin dintr-o țară sau o regiune a acesteia care nu îndeplinesc criteriile Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor pentru țări indemne de morvă, solipedele sunt inspectate în scopul depistării morvei printr-o examinare atentă a mucoaselor traheii, a laringelui, a cavităților nazale, a sinusurilor și a ramificațiilor acestora, după despicarea capului în plan median și excizia septului nazal.

79. Carnea obținută de la solipede la care a fost diagnosticată prezența morvei este declarată improprie pentru consumul uman.

Subsecțiunea a 5-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența tuberculozei în cadrul inspecției post-mortem

80. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul în care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate sau manipulate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de producție și a personalului prezent în abator sau în unitatea de prelucrare a vânatului.

81. Toată carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a pus în evidență leziuni localizate similare leziunilor tuberculoase în mai multe organe sau părți ale carcasei este declarată improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, în cazul în care a fost evidențiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiași organ sau în aceeași parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei și ganglionii limfatici asociați trebuie să fie declarați improprii pentru consumul uman.

Subsecțiunea a 6-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența brucelozei în cadrul inspecției post-mortem

82. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul în care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate sau manipulate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de producție și a personalului prezent în abator sau în unitatea de prelucrare a vânatului.

83. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a pus în evidență leziuni care indică prezența brucelozei acute este declarată improprie pentru consumul uman. La animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei, ugerul, tractul genital și sângele trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, chiar dacă nu a fost depistată nicio leziune de acest tip.

Subsecțiunea a 7-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Salmonella

84. Autoritatea competentă verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din domeniul alimentar a subpct. 2.1.3-2.1.5 din anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009, prin aplicarea următoarelor măsuri:

84.1. eșantionare oficială, folosind aceeași metodă și spațiu de eșantionare ca operatorii din domeniul alimentar. Cel puțin 49 de eșantioane aleatorii trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eșantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului;

84.2. colectarea tuturor informațiilor privind numărul total și numărul de eșantioane pozitive la Salmonella, prelevate de către operatorii din domeniul alimentar, în conformitate cu capitolul IV și pct. 2.1.3-2.1.5 din anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009.

85. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar nu respectă, în repetate rânduri, criteriul de igienă a procedeelor, autoritatea competentă îi solicită acestuia să prezinte un plan de acțiuni și controlează cu strictețe rezultatul acestuia.

86. Numărul total și numărul de eșantioane pozitive la Salmonella, diferențiate între eșantioane prelevate în temeiul subpct. 84.1 și 84.2 atunci când se aplică, se comunică astfel cum este menționat în capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 264/2011.

Subsecțiunea a 8-a

Modalități practice pentru controalele oficiale privind prezența de Campylobacter

87. Autoritatea competentă verifică punerea în aplicare corectă de către operatorii din domeniul alimentar a pct. 2.1.9 din anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.221/2009, prin aplicarea următoarelor măsuri:

87.1. eșantionare oficială, folosind aceeași metodă și spațiu de eșantionare ca operatorii din domeniul alimentar. Cel puțin 49 de eșantioane aleatorii trebuie prelevate anual din fiecare abator. Acest număr de eșantioane poate fi redus în abatoarele mici, pe baza unei evaluări a riscului; sau

87.2. colectarea tuturor informațiilor privind numărul total și numărul de eșantioane de Campylobacter cu peste 1 000 ufc/g prelevate de către operatorii din domeniul alimentar în conformitate cu pct. 2.1.9 din anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009.

88. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar nu respectă, în repetate rânduri, criteriul de igienă a procedeelor, autoritatea competentă îi solicită acestuia să prezinte un plan de acțiuni și controlează cu strictețe rezultatul acestuia.

89. Numărul total și numărul de eșantioane de Campylobacter cu peste 1000 ufc/g, diferențiate între eșantioane prelevate în temeiul subpct. 87.1 și 87.2, atunci când se aplică, se comunică în conformitate cu capitolul VII din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârii Guvernului nr. 264/2011.

Subsecțiunea a 9-a

Cerințe speciale cu privire la testele de laborator

90. La efectuarea testelor de laborator în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 4) lit. a) și d) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, medicul veterinar oficial asigură, în cadrul efectuării eșantionării, identificarea și manipularea corectă a eșantioanelor și trimiterea acestora la laboratorul corespunzător pentru:

90.1. supravegherea și controlul zoonozelor și al agenților acestora;

90.2. monitorizarea programului anual de EST, în conformitate cu secțiunea 1 a capitolului III din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 713/2024;

90.3. detectarea substanțelor sau a produselor active din punct de vedere farmacologic fie interzise, fie neautorizate, precum și în cadrul controalelor privind substanțele farmacologic active reglementate, pesticidele, aditivii din hrana pentru animale și contaminanții care depășesc limitele maxime aplicabile ale Republicii Moldova, în conformitate cu pct. 5 și 6 din Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanțe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011;

90.4. depistarea unor boli animale pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală conform Legii nr. 196/2024 privind sănătatea animală.

91. Medicul veterinar oficial se asigură că toate testările suplimentare în laborator, considerate necesare pentru îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, au loc în funcție de necesități.

Subsecțiunea a 10-a

Controale oficiale privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și al sacrificării

92. Medicul veterinar oficial verifică respectarea normelor privind protecția animalelor în timpul transportului în conformitate cu Norma sanitară veterinară privind protecția şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.35/2025, și în momentul sacrificării, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2015, și cu normele naționale privind bunăstarea animalelor.

Secțiunea a 6-a

Comunicarea rezultatelor inspecțiilor și măsurile care trebuie luate de către autoritatea competentă în cazul încălcării specifice a cerințelor privind carnea proaspătă și bunăstarea animalelor

Subsecțiunea 1

Măsuri privind comunicarea rezultatelor controalelor oficiale

93. Medicul veterinar oficial înregistrează și evaluează rezultatele controalelor oficiale efectuate în conformitate cu secțiunile 1-5.

94. În cazul în care inspecțiile pun în evidență prezența unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea umană sau animală ori ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial ia următoarele măsuri:

94.1. informează operatorul abatorului sau al unității de prelucrare a vânatului;

94.2. atunci când problema menționată la prezentul alineat a apărut în cursul producției primare și se referă la sănătatea umană, sănătatea animală, bunăstarea animalelor sau la reziduuri de medicamente de uz veterinar, substanțe neautorizate sau interzise, reziduuri de pesticide, aditivi din hrana animalelor sau contaminanți, medicul veterinar oficial informează:

94.2.1. medicul veterinar care se ocupă de animalele din exploatația de origine;

94.2.2. medicul veterinar oficial care a efectuat orice inspecție ante-mortem în exploatația de origine, în cazul în care este diferit de cel de la subpct. 94.2.1;

94.2.3. operatorul din domeniul alimentar care răspunde de exploatația de origine (cu condiția ca aceste informații să nu fie de natură a compromite o procedură judiciară ulterioară); și

94.2.4. autoritatea competentă responsabilă de supravegherea exploatației de origine sau a teritoriului de vânătoare respectiv;

94.3. în cazul în care animalele în cauză au fost crescute într-o altă țară, medicul veterinar oficial asigură informarea autorității competente din țara respectivă.

95. Autoritatea competentă pune la dispoziţia publicului rapoarte privind rezultatele controalelor oficiale, cel puțin atunci când colectarea acestor informații este necesară, conform capitolului II din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 264/2011; conform capitolului II din Regulamentul privind notificarea și raportarea bolilor listate, la formatele și procedurile de transmitere și de raportare a programelor de supraveghere și a programelor de eradicare și pentru cererea de recunoaștere a statutului de indemn de boală, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și conform capitolului VI din Norma sanitar-veterinară privind protecţia puilor destinaţi producţiei de carne, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 415/2009.

96. În cazul în care medicul veterinar oficial suspectează, în cursul inspecției ante-mortem sau post-mortem sau al oricărui alt control oficial, prezența unei boli la animale pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală, conform Legii nr.196/2024 privind sănătatea animală, acesta notifică autoritatea competentă. Medicul veterinar oficial și autoritatea competentă, în cadrul domeniilor lor de competențe, iau toate măsurile și precauțiile necesare pentru a preveni eventuala răspândire a agentului patogen.

97. Medicul veterinar oficial poate utiliza modelul de document prezentat în anexa nr. 1 în scopul comunicării rezultatelor relevante ale inspecțiilor ante-mortem și post-mortem către exploatația de origine în care au fost ținute animalele înainte de sacrificare.

98. În cazul în care animalele au fost ținute într-o exploatație de origine din altă țară, autoritatea competentă poate solicita informații privind rezultatele inspecțiilor ante-mortem și post-mortem de la autoritatea competentă din țara respectivă, pe baza acordurilor bilaterale sau a mecanismelor de cooperare internațională existente. În acest scop, poate fi utilizat modelul de document prevăzut în anexa nr.1 în limbile oficiale ale altor țări implicate sau într-o limbă aprobată.

Subsecțiunea a 2-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind informațiile referitoare la lanțul alimentar

99. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele nu sunt sacrificate decât dacă operatorul abatorului a primit, a verificat și a evaluat informațiile relevante privind lanțul alimentar în conformitate cu subpct. 18.1 și 18.2.

100. Prin derogare de la pct. 99, medicul veterinar oficial poate autoriza ca animalele să fie sacrificate la abator dacă nu sunt disponibile toate informațiile relevante privind lanțul alimentar. În astfel de cazuri, informațiile sunt furnizate înainte de declararea cărnii ca fiind corespunzătoare pentru consumul uman, iar carcasele și organele comestibile care provin de la acestea sunt depozitate separat de alte tipuri de carne în așteptarea acestei declarații.

101. În cazul în care informațiile relevante privind lanțul alimentar nu sunt disponibile în termen de 24 de ore după sosirea animalului la abator, medicul veterinar oficial declară orice carne care provine de la acest animal improprie pentru consumul uman. În cazul în care acest animal nu a fost încă sacrificat, acesta va fi ucis separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru protejarea sănătății umane și animale.

102. Medicul veterinar oficial se asigură, de asemenea, că animalele vor fi sacrificate doar după ce a verificat informațiile relevante privind lanțul alimentar, în conformitate cu subpct. 18.2, în cazul:

102.1. sacrificării de urgență în afara abatorului, în conformitate cu secțiunea a 6-a a capitolului I din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

102.2. sacrificării, alta decât sacrificarea de urgență, în exploatația de proveniență a bovinelor domestice, altele decât bizonii, ovinele, caprinele, porcinele și solipedele domestice, în conformitate cu secțiunea a 7-a a capitolului I din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

102.3. sacrificării în exploatația de proveniență a ratitelor de crescătorie și a ungulatelor vânat de crescătorie paricopitate, în conformitate cu pct. 32 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, și al bizonilor, în conformitate cu pct. 34 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025.

Subsecțiunea a 3-a

Măsuri în caz de neconformitate înregistrată în informațiile privind lanțul alimentar

103. Medicul veterinar oficial se asigură că operatorul abatorului nu acceptă animalele destinate sacrificării în cazul în care informațiile privind lanțul alimentar sau orice alte înregistrări, documente sau informații care le însoțesc indică faptul că:

103.1. animalele provin dintr-o exploatație de origine sau dintr-o regiune unde sunt interzise deplasările de animale ori fac obiectul altor restricții din motive de sănătate animală sau umană;

103.2. normele privind utilizarea medicamentelor de uz veterinar nu au fost respectate, animalele au fost tratate cu substanțe interzise sau neautorizate, ori limitele legale pentru reziduurile chimice sau contaminanți nu au fost respectate; sau

103.3. este prezentă orice altă condiție care poate periclita sănătatea umană sau animală.

104. În cazul în care animalele se află deja la abator, acestea vor fi sacrificate separat și declarate improprii pentru consumul uman, asigurându-se luarea unor precauții pentru protejarea sănătății umane și animale. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, vor fi efectuate controale oficiale în exploatația de origine.

Subsecțiunea a 4-a

Măsuri în cazul unor informații înșelătoare privind lanțul alimentar

105. Autoritatea competentă întreprinde măsurile corespunzătoare în cazul în care descoperă că înregistrările, documentele sau orice alt tip de informații care însoțesc animalele nu corespund cu situația reală a exploatației de origine sau cu starea reală a animalelor sau că urmăresc să înșele deliberat medicul veterinar oficial.

106. Autoritatea competentă întreprinde măsuri împotriva operatorului din domeniul alimentar responsabil de exploatația de origine a animalelor, sau împotriva oricărei alte persoane implicate, inclusiv împotriva operatorului abatorului sau al unității de prelucrare a vânatului. În special, aceste măsuri pot avea forma unor controale suplimentare. Operatorul din domeniul alimentar care răspunde de exploatația de origine a animalelor sau orice altă persoană în cauză trebuie să suporte costul acestor controale suplimentare.

Subsecțiunea a 5-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind animalele vii

107. Medicul veterinar oficial verifică respectarea de către operatorul din domeniul alimentar a obligațiilor care sunt în corespundere cu pct. 12.5 din Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025, pentru a oferi garanții că animalele acceptate la sacrificare pentru consumul uman sunt corect identificate. Este necesar ca acesta să se asigure că animalele a căror identitate nu este verificabilă sunt sacrificate separat și declarate improprii pentru consumul uman. În cazul în care medicul veterinar oficial consideră că este necesar, se efectuează controale oficiale în exploatația de origine.

108. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care prezintă un risc inacceptabil de contaminare a cărnii în timpul sacrificării, astfel cum se prevede la pct. 27, nu sunt sacrificate pentru consumul uman cu excepția cazului în care sunt curățate în prealabil.

109. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică transmisibilă animalelor sau oamenilor în timpul manipulării sau la consumarea cărnii acestora și, de regulă, animalele care prezintă simptome clinice de boală sistemică sau de emaciere sau orice altă stare patologică din cauza căreia carnea devine improprie consumului uman nu sunt sacrificate pentru consumul uman. Este necesar ca aceste animale să fie sacrificate separat, în condiții care să nu permită contaminarea celorlalte animale sau carcase, și să fie declarate improprii pentru consumul uman.

110. Medicul veterinar oficial amână sacrificarea animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau care prezintă o stare patologică care poate avea efecte nocive asupra sănătății umane sau animale. Aceste animale sunt supuse unei examinări ante-mortem detaliate de către medicul veterinar oficial în vederea stabilirii unui diagnostic. De asemenea, medicul veterinar oficial poate decide completarea inspecției post-mortem cu o prelevare de probe și teste de laborator. Dacă este necesar pentru evitarea contaminării altor loturi de carne, animalele sunt sacrificate separat sau la încheierea operațiunilor normale de sacrificare, luându-se toate celelalte precauții necesare.

111. Medicul veterinar oficial se asigură că animalele care pot conține reziduuri de substanțe farmacologic active interzise sau neautorizate sau reziduuri de substanțe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanți care depășesc nivelul limitei admisibile de astfel de substanțe sunt tratate în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011. Medicul veterinar oficial impune condițiile în care, sub directa lui supraveghere, trebuie să fie tratate animalele în cadrul unui plan specific de eradicare sau de combatere a unei anumite boli, cum este bruceloza sau tuberculoza, sau a agenților zoonotici precum salmonela. Autoritatea competentă determină condițiile în care pot fi sacrificate animalele în cauză. Aceste condiții au rolul să reducă la minimum riscul de contaminare a celorlalte animale și a cărnii acestor animale.

112. În general, animalele prezentate pentru sacrificare într-un abator trebuie să fie sacrificate în acel loc. Cu toate acestea, în circumstanțe excepționale, cum este o defecțiune gravă la echipamentul de sacrificare, medicul veterinar oficial poate autoriza deplasări directe spre un alt abator. În cazul în care, în cursul inspecției ante-mortem la exploatația de origine, se constată neconformitatea care are ca rezultat un risc pentru sănătatea animală sau umană sau bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial nu va permite transportul animalelor către abator și se vor aplica măsurile corespunzătoare privind comunicarea rezultatelor inspecției în conformitate cu subpct. 94.2.1 și 94.2.3.

Subsecțiunea a 6-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind bunăstarea animalelor

113. În cazul nerespectării normelor privind protecția animalelor în momentul sacrificării sau al uciderii, prevăzute în capitolele II și III din Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2015, medicul veterinar oficial se asigură că operatorul din sectorul alimentar ia imediat măsurile corective necesare și evită repetarea acestei situații.

114. Medicul veterinar oficial adoptă o abordare proporțională și progresivă față de măsurile coercitive, care pot fi de la simple instrucțiuni până la decizia de a încetini sau chiar de a opri procesele de producție, în funcție de natura și de gravitatea problemei.

115. După caz, medicul veterinar oficial informează autoritatea competentă despre problemele privind bunăstarea animalelor.

116. În cazul în care medicul veterinar oficial constată nerespectarea normelor privind protecția animalelor în timpul transportului prevăzute în Norma sanitară veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.35/2025, acesta ia măsurile necesare în conformitate cu capitolul IV din hotărârea sus-menționată.

117. În cazul în care un membru al personalului auxiliar oficial efectuează controale privind bunăstarea animalelor, în cadrul cărora se identifică nerespectarea normelor privind protecția animalelor, acesta informează imediat medicul veterinar oficial, iar în caz de urgență, ia măsurile necesare prevăzute la pct. 113-116 până la sosirea medicului veterinar oficial.

Subsecțiunea a 7-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind carnea proaspătă

118. Medicul veterinar oficial declară carnea proaspătă improprie pentru consumul uman dacă aceasta:

118.1. provine de la animale care nu au fost supuse unei inspecții ante-mortem în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 1) sau 2) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, cu excepția vânatului sălbatic;

118.2. provine de la animale ale căror organe comestibile nu au fost supuse unei inspecții post-mortem în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, cu excepția viscerelor vânatului mare care nu este necesar să însoțească corpul către o unitate de manipulare a vânatului, în conformitate cu pct. 44-50 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

118.3. provine de la animale moarte înainte de sacrificare, fătate moarte, moarte intrauterin sau sacrificate înainte de vârsta de șapte zile;

118.4. rezultă din excizia rănilor provocate de sângerare;

118.5. provine de la animale afectate de boli ale animalelor pentru care sunt stabilite norme de sănătate animală sau sunt adoptate astfel de norme, în conformitate cu partea a VII-a a secțiunii 1 din Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală; în special provine de la animale afectate de boli ale animalelor pentru care sunt prevăzute norme de sănătate animală în Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.73/2025, cu excepția cazului în care este obținut în conformitate cu cerințele specifice prevăzute în Legea nr.196/2024 și în Norma sanitară veterinară privind prevenirea, controlul şi eradicarea bolilor transmisibile la animale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.73/2025; această excepție nu se aplică dacă există o indicație contrară cerințelor referitoare la controalele oficiale cu privire la tuberculoză și bruceloză prevăzute la pct. 80-83;

118.6. provine de la animale afectate de o boală generalizată, cum sunt septicemia, piemia, toxemia sau viremia generalizate;

118.7. nu este în conformitate cu criteriile de siguranță a produselor alimentare stabilite în anexa la Cerințele privind criteriile microbiologice prentru produse alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009 pentru determinarea posibilității de a introduce pe piață un aliment;

118.8. prezintă o infestație parazitară, cu excepția cazului în care se prevede altfel decât în cerințele referitoare la controalele oficiale cu privire la cisticercoză prevăzute la subsecțiunea a 2-a din secțiunea a 6-a;

118.9. conține reziduuri sau contaminanți chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime (LRM), și în Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, interzise animalelor de la care se obțin produse alimentare, aprobate prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, precum și în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023, în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024, în Limitele maxime pentru prezenţa coccidiostaticelor sau a histomonostaticelor în alimente în urma transferului inevitabil al acestor substanţe în furaje, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.657/2014, și în Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2010;

118.10. este compusă din ficat și rinichi de animale în vârstă de peste doi ani originare din regiunile în care aplicarea planurilor aprobate în conformitate cu pct. 6 din Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere și control al unor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele lor, precum și al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârii Guvernului nr. 298/2011, a pus în evidență prezența generalizată în mediul înconjurător a unor metale grele;

118.11. a fost tratată ilegal cu substanțe decontaminante;

118.12. a fost tratată ilegal cu raze ionizante sau cu raze ultraviolete;

118.13. conține corpuri străine, cu excepția, în cazul vânatului sălbatic, a instrumentelor care au servit la vânarea animalului;

118.14. depășește nivelurile maxime de radioactivitate permise prevăzute de legislația națională;

118.15. indică alterări patologice sau organoleptice, în special miros sexual pronunțat sau sângerare insuficientă (cu excepția vânatului sălbatic);

118.16. provine de la animale emaciate;

118.17. conține materiale cu riscuri specificate, cu excepția cazului în care se permite eliminarea într-o altă unitate în conformitate cu pct. 7 din Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 713/2024 și carnea proaspătă rămâne sub controlul autorității competente;

118.18. prezintă o contaminare cu materii fecale, prin murdărire sau în alt fel;

118.19. este compusă din sânge care poate prezenta un risc pentru sănătatea umană sau animală, având în vedere statutul sanitar al animalului de la care provine, indiferent care este acesta, sau poate provoca o contaminare în cursul procesului de sacrificare;

118.20. poate, conform avizului medicului veterinar oficial, după examinarea tuturor informațiilor relevante, constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau este, din orice alt motiv, improprie pentru consumul uman;

118.21. generează riscuri specifice în conformitate cu subsecțiunile 1-8 din secțiunea a 5-a.

Subsecțiunea a 8-a

Măsuri în caz de nerespectare a cerințelor privind bunele practici de igienă

119. Atunci când consideră necesar, medicul veterinar oficial solicită operatorului din domeniul alimentar să ia măsuri corective imediate, inclusiv o reducere a vitezei sacrificării, în special:

119.1. când se detectează contaminarea pe suprafețele externe ale unei carcase sau ale cavităților acesteia, iar operatorul din domeniul alimentar nu ia măsurile necesare pentru remedierea situației; sau

119.2. când autoritatea competentă constată că bunele practici de igienă sunt compromise.

120. În astfel de cazuri, autoritatea competentă intensifică numărul controalelor oficiale până în momentul în care se asigură că operatorul din domeniul alimentar a redobândit controlul asupra procesului.

Subsecțiunea a 9-a

Restricții pentru anumite tipuri de carne proaspătă

121. Medicul veterinar oficial poate impune cerințe privind utilizarea cărnii proaspete care provine de la animale:

121.1. supuse unei sacrificări de urgență în exteriorul abatorului; sau

121.2. care provin din efective în care se aplică tratamentul cărnii conform secțiunii a 5-a a capitolului XI din Norma sanitar-veterinară privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2012.

Secțiunea a 7-a

Marca de sănătate pentru carnea adecvată pentru consumul uman după inspecția ante-mortem și cea post-mortem

Subsecțiunea 1

Cerințe tehnice ale mărcii de sănătate și modalități practice de aplicare a acesteia

122. Medicul veterinar oficial controlează marca de sănătate și mărcile utilizate.

123. Medicul veterinar oficial se asigură, în special, că:

123.1. marca de sănătate se aplică numai ungulatelor domestice și mamiferelor din vânatul de crescătorie, cu excepția lagomorfelor, care au fost supuse unor inspecții ante-mortem și post-mortem, precum și vânatului mare care a fost supus unei inspecții post-mortem, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 1)-3) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar în cazul în care nu există niciun motiv de a declara carnea improprie pentru consumul uman. Cu toate acestea, marca poate fi aplicată înainte ca rezultatele oricărei examinări privind Trichinella și/sau ale testului pentru depistarea EST să fie disponibile, în conformitate cu pct. 10 din Regulamentul sanitar-veterinar cu privire la stabilirea normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de Trichinella în carne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1086/2017, și conform capitolului I din anexa nr. 2 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 713/2024;

123.2. marca de sănătate se aplică cu o ștampilă cu tuș sau cu fierul roșu pe fața exterioară a carcaselor, astfel încât, în cazul în care carcasele sunt tranșate la abator sau la unitatea de prelucrare a vânatului în semicarcase sau în sferturi ori în cazul în care semicarcasele sunt tranșate în trei bucăți, fiecare bucată să poarte o marcă de sănătate.

124. Medicul veterinar oficial se asigură că modalitățile practice privind marca de sănătate se aplică în conformitate cu anexa nr. 2. Cerințele privind forma mărcii de sănătate din anexa nr. 2 pot fi înlocuite cu cerințele privind marca de sănătate specială stabilite în temeiul art. 67 alin. (2) lit a) sau art. 257 din Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală.

125. Medicul veterinar oficial se asigură că carnea care provine de la vânatul sălbatic nejupuit nu poartă o marcă de sănătate înainte ca, după jupuirea într-o unitate de manipulare a vânatului, să fi fost supusă unei inspecții post-mortem și să fi fost declarată corespunzătoare pentru consumul uman.

Capitolul IV

CERINȚE SPECIFICE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA LAPTELUI CRUD, COLOSTRULUI, PRODUSELOR LACTATE ȘI PRODUSELOR PE BAZĂ DE COLOSTRU, DUPĂ CUM ESTE NECESAR PENTRU A RĂSPUNDE LA PERICOLELE ȘI RISCURILE UNIFORME RECUNOSCUTE

Secțiunea 1

Controale ale exploatațiilor care produc lapte și colostru

126. Medicul veterinar oficial verifică respectarea cerințelor de sănătate pentru producția de lapte crud și de colostru prevăzute în secțiunea 1 a capitolului IX din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025. În special, medicul veterinar oficial verifică:

126.1. starea de sănătate a animalelor;

126.2. absența utilizării substanțelor farmacologic active interzise sau neautorizate; și

126.3. dacă prezența posibilă a reziduurilor de substanțe farmacologic active autorizate, pesticide sau contaminanți depășește nivelurile stabilite în Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023, și în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024.

127. Controalele oficiale menționate la pct. 126 pot fi efectuate în paralel cu controalele sanitare veterinare, realizate în conformitate cu Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.

128. În cazul în care există motive de a suspecta că nu sunt respectate cerințele de sănătate animală prevăzute la pct.126, medicul veterinar oficial verifică starea generală de sănătate a animalelor.

129. Exploatațiile care produc lapte și colostru fac obiectul unor controale oficiale efectuate de către autoritatea competentă pentru a verifica respectarea cerințelor de igienă stabilite în secțiunea 1 a capitolului IX din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

Secțiunea a 2-a

Controale ale laptelui și al colostrului

130. În cazul laptelui crud și al colostrului, autoritatea competentă monitorizează controalele efectuate în conformitate cu prevederile din partea a III-a a secțiunii 1 a capitolului IX din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025. Atunci când se utilizează testele, autoritatea competentă aplică metodele analitice prevăzute în anexa nr. 3 pentru a verifica respectarea limitelor stabilite pentru laptele crud și colostru, în conformitate cu hotărârea sus-menționată.

131. În cazul în care operatorul din domeniul alimentar al exploatației de producție nu a remediat situația în termen de trei luni de la prima notificare către autoritatea competentă cu privire la nerespectarea criteriilor privind conținutul de germeni și/sau de celule somatice pentru laptele crud și colostru, autoritatea verifică dacă:

131.1. livrarea laptelui crud și a colostrului din exploatația de producție este suspendată; sau

131.2. laptele crud și colostrul trebuie să facă obiectul unor cerințe privind tratamentul și utilizarea acestora, necesare pentru protejarea sănătății umane, în conformitate cu o autorizație specifică sau cu instrucțiuni generale din partea autorității competente. Suspendarea sau cerințele respective sunt menținute în vigoare de către autoritatea competentă până în momentul în care operatorul din domeniul alimentar dovedește că laptele crud și colostrul îndeplinesc din nou criteriile de siguranță.

132. Autoritatea competentă utilizează metodele analitice prevăzute în anexa nr. 3 pentru a verifica aplicarea corespunzătoare a procesului de pasteurizare la produsele lactate, în conformitate cu secțiunea a 2-a a capitolului IX din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

Capitolul V

CERINȚE SPECIFICE PENTRU EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE PRIVIND MOLUȘTELE BIVALVE VII

133. Prezentul capitol se aplică moluștelor bivalve vii, echinodermelor vii, tunicatelor vii și gasteropodelor marine vii. Prezentul capitol nu se aplică gasteropodelor marine vii și echinodermelor vii care nu se hrănesc prin filtrare.

134. Autoritatea competentă efectuează controale asigurându-se că produsele de origine animală nocive pentru sănătatea umană nu sunt introduse pe piață. Controalele cuprind testări de laborator pentru a verifica dacă operatorii din domeniul alimentar respectă cerințele care se aplică produselor finale, inclusiv moluștelor bivalve vii și oricăror produse provenite din acestea, în toate etapele producției, prelucrării și distribuției.

135. Autoritatea competentă verifică, după caz, conținuturile de biotoxine marine și de contaminanți, care nu trebuie să fie mai mari decât limitele de siguranță, precum și calitatea microbiologică a moluștelor, care nu trebuie să prezinte niciun pericol pentru sănătatea umană, în conformitate cu secțiunea 1 a capitolului VII din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

Capitolul VI

CERINȚE SPECIFICE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE CU PRIVIRE LA PRODUSELE PESCĂREȘTI

Secțiunea 1

Controale oficiale ale produselor pescărești și a introducerii acestora pe piață

136. Controalele oficiale privind producția și introducerea pe piață a produselor pescărești includ verificarea respectării cerințelor stabilite în capitolul VIII din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, în special:

136.1. un control al condițiilor de igienă la debarcare și la prima vânzare;

136.2. inspecții ale navelor și unităților terestre, inclusiv ale halelor de vânzare prin licitație și ale piețelor de comerț cu ridicata, pentru a verifica:

136.2.1. dacă sunt încă respectate condițiile autorizării;

136.2.2. dacă produsele pescărești sunt manipulate corect;

136.2.3. respectarea cerințelor în ceea ce privește igiena și temperatura;

136.2.4. starea de igienă a unităților, inclusiv a navelor, a instalațiilor și a echipamentelor acestora și igiena personalului;

136.3. controale ale condițiilor de depozitare și de transport.

Secțiunea a 2-a

Locația controalelor oficiale

137. Autoritatea competentă efectuează controale oficiale asupra navelor atunci când acestea fac o escală ori sunt descărcate, cu sau fără depozitare în portul unui stat. Aceste controale vizează toate navele care debarcă produse pescărești în porturile Republicii Moldova, indiferent de pavilionul sub care navighează.

Secțiunea a 3-a

Controale oficiale ale produselor pescărești

138. Controalele oficiale ale produselor pescărești trebuie să cuprindă cel puțin modalitățile practice prevăzute în anexa nr. 4 în ceea ce privește:

138.1. examinările organoleptice;

138.2. indicatorii de prospețime;

138.3. histamina;

138.4. reziduurile și contaminanții;

138.5. controalele microbiologice;

138.6. paraziții;

138.7. produsele pescărești toxice.

Secțiunea a 4-a

Decizii în urma efectuării controalelor

139. Autoritatea competentă declară produsele pescărești improprii pentru consumul uman dacă:

139.1. controalele oficiale efectuate în conformitate cu pct. 138 indică faptul că acestea nu respectă cerințele organoleptice, chimice, fizice sau microbiologice sau cerințele pentru identificarea paraziților, astfel cum sunt stabilite în capitolul VIII din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025 sau în Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009;

139.2. conțin în părțile comestibile reziduuri sau contaminanți chimici în cantitate mai mare decât nivelurile stabilite în Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023, în Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024, și în Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 942/2010;

139.3. provin din:

139.3.1. pești toxici;

139.3.2. produse pescărești care nu respectă cerințele privind biotoxinele marine;

139.3.3. moluște bivalve vii, echinoderme, tunicieri sau gasteropode marine care conțin o cantitate totală de biotoxine marine care depășește limitele prevăzute în secțiunea 1 a capitolului VII din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025; sau

139.4. autoritatea competentă consideră că acestea pot constitui un risc pentru sănătatea umană sau animală sau sunt, din orice alt motiv, improprii pentru consumul uman.

Secțiunea a 5-a

Cerințe referitoare la controalele oficiale privind produsele pescărești capturate de nave care arborează pavilionul unui stat și introduse în Republica Moldova după ce au fost transferate în alte țări, cu sau fără depozitare

140. Produsele pescărești destinate consumului uman, capturate de nave care arborează pavilionul unui alt stat și descărcate, cu sau fără depozitare, într-o țară inclusă în lista prevăzută la art.85 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar, înainte de a intra în Republica Moldova printr-un alt mijloc de transport, sunt însoțite de un certificat de sănătate animală emis de autoritatea competentă a țării respective și completat în conformitate cu modelul de certificat de sănătate.

Capitolul VII

CERINȚE SPECIFICE PRIVIND EFECTUAREA CONTROALELOR OFICIALE ȘI FRECVENȚA MINIMĂ UNIFORMĂ A CONTROALELOR OFICIALE ASUPRA CĂRNII DE REPTILE

Secțiunea 1

Inspecția ante-mortem și cea post-mortem a reptilelor

141. Inspecția ante-mortem a reptilelor se aplică în conformitate cu subsecțiunea 1 a secțiunii a 3-a din capitolul III.

142. Inspecția post-mortem a reptilelor se aplică conform subsecțiunilor 1-3 ale secțiunii a 4-a din capitolul III. În sensul subpct. 34.1.1 din subsecțiunea a 2-a a secțiunii a 4-a din capitolul III o reptilă este considerată ca fiind 0,5 unități animal viu.

Anexa nr. 1 la Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

MODEL de document pentru comunicarea cu exploatația de origine, în conformitate cu pct. 97

1. Date de identificare

1.1. Exploatație de origine (proprietar sau administrator)

Nume/număr

Adresa completă

Număr de telefon

Adresa electronică, după caz

1.2. Numerele de identificare ale … [a se specifica] sau anexați o listă

Număr total de animale (pe specii)

Probleme de identificare (după caz)

1.3. Număr de identificare al efectivului/cuștii (după caz)

1.4. Specia de animale

1.5. Număr de referință al certificatului de sănătate animală (după caz)

2. Observații ante-mortem

2.1. Bunăstarea animalelor

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Observații

2.2. Animalele au fost livrate murdare

2.3. Semne clinice de boală

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Observații

Data inspecției

2.4. Rezultatele de laborator

3. Constatări post-mortem

3.1. Constatări macroscopice

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Organul sau partea afectată a animalului/animalelor

Data sacrificării

3.2. Patologie (pot fi utilizate coduri)

Numărul de animale afectate

Tip/clasă/vârstă

Organul sau partea afectată a animalului/animalelor

Carcase declarate parțial sau total improprii consumului (a se indica motivul)

Data sacrificării

3.3. Rezultatele de laborator

3.4. Alte rezultate

3.5. Constatări privind bunăstarea animalelor

4. Informații suplimentare

5. Date de contact ale abatorului sau ale unității de prelucrare a vânatului (numărul autorizației)

Nume

Adresa completă

Număr de telefon

Adresa electronică, după caz

6. Medic veterinar oficial (cu majuscule)

Semnătura și ștampila

7. Data

8. Număr de pagini anexate prezentului formular

Anexa nr. 2 la Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

MODALITĂȚI PRACTICE privind marca de sănătate în conformitate cu subsecțiunea 1 a secțiunii a 7-a din capitolul III

1. Marca de sănătate trebuie să fie o marcă ovală cu o lățime de 6,5 cm și o înălțime de cel puțin 4,5 cm și să comporte următoarele informații scrise cu litere perfect lizibile:

1.1. numele țării unde se află unitatea; acesta poate fi scris în întregime cu majuscule sau sub forma unui cod de două litere în conformitate cu codul SM ISO corespunzător;

1.2. numărul autorizației abatorului sau a unității de prelucrare a vânatului;

1.3. abrevierile EC, EU, EL, UE, EE, AE, ES sau EÚ nu trebuie să apară pe mărci aplicate pe carnea importată în Republica Moldova din abatoare sau din unități de prelucrare a vânatului situate în afara Uniunii Europene.

2. Literele trebuie să aibă o dimensiune pe verticală de cel puțin 0,8 cm, iar cifrele de cel puțin 1 cm. Dimensiunile caracterelor și ale mărcii pot fi reduse pentru marcarea mieilor, a iezilor și a purceilor de lapte.

3. Cerneala utilizată pentru marcarea de sănătate trebuie să fie în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 37/2025 privind clasificarea carcaselor de bovine, porcine şi ovine şi raportarea preţurilor de piaţă ale carcaselor şi animalelor vii.

4. De asemenea, marca de sănătate poate să conțină o indicație privind medicul veterinar oficial care a efectuat inspecția cărnii.

Anexa nr. 3 la Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

METODE DE TESTARE a laptelui crud și a laptelui de vacă tratat termic, în conformitate cu secțiunea a 2-a din capitolul IV

Capitolul I

DETERMINAREA NUMĂRULUI DE GERMENI ȘI A NUMĂRULUI DE CELULE SOMATICE

A. Atunci când se verifică respectarea criteriilor prevăzute în partea a III-a a secțiunii 1 a capitolului IX din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025, trebuie aplicate următoarele standarde ca metode de referință:

1. SM EN ISO 4833-1:2014 pentru numărul de germeni la 30 °C;

2. SM EN ISO 13366-1:2014 pentru numărul de celule somatice.

B. Se acceptă utilizarea unor metode de analiză alternative:

1. pentru numărul de germeni la 30 °C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință menționată în pct. 1 din partea A, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul SM EN ISO 16140-2:2017, completat de standardul SM EN ISO 16297:2021 pentru cazul specific al numărului de germeni prezenți în laptele crud.

În special, relația de conversie dintre o metodă alternativă și metoda de referință definită în pct. 1 din partea A se stabilește în conformitate cu standardul SM EN ISO 21187:2015;

2. pentru numărul de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referință menționată în pct. 2 din partea A, în conformitate cu protocolul prevăzut de standardul SM ISO 8196-3, și atunci când sunt aplicate în conformitate cu standardul SM EN ISO 13366-2 sau cu alte protocoale similare recunoscute pe plan internațional.

Capitolul II

DETERMINAREA ACTIVITĂȚII FOSFATAZEI ALCALINE DIN LAPTELE DE VACĂ

A. Pentru a determina activitatea fosfatazei alcaline din laptele de vacă pasteurizat, trebuie aplicat standardul SM EN ISO 11816-1 ca metodă de referință.

B. Activitatea fosfatazei alcaline din laptele de vacă pasteurizat se exprimă în miliunități de activitate enzimatică pe litru (mU/l). O unitate de activitate a fosfatazei alcaline este cantitatea de enzimă fosfatază alcalină care catalizează transformarea unui micromol de substrat pe minut.

C. Se consideră că un test de activitate a fosfatazei alcaline dă un rezultat negativ în cazul în care activitatea măsurată în laptele de vacă nu depășește 350 mU/l.

D. Se acceptă utilizarea unor metode de analiză alternative atunci când acestea sunt validate în raport cu metodele de referință definite în partea A, în conformitate cu protocoalele recunoscute pe plan internațional și cu normele privind buna practică de laborator.

Anexa nr. 4 la Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman

MODALITĂȚI PRACTICE pentru controalele oficiale efectuate asupra produselor pescărești, în conformitate cu secțiunea a 3-a din capitolul VI

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

A. Evaluările organoleptice

Controalele organoleptice aleatorii trebuie să se efectueze în toate etapele producției, prelucrării și distribuției. Aceste controale au drept scop verificarea respectării criteriilor de prospețime stabilite în conformitate cu prezenta horărâre. Aceasta înseamnă, în special, să se verifice, în toate etapele producției, prelucrării și distribuției, dacă produsele pescărești îndeplinesc cel puțin liniile de bază ale criteriilor de prospețime stabilite în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind cerinţele la importul şi plasarea pe piaţă a unor produse de acvacultură, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.103/2011.

B. Indicatorii de prospețime

În cazul în care evaluarea organoleptică generează dubii cu privire la prospețimea produselor pescărești, pot fi prelevate probe care să fie supuse unor testări în laborator pentru determinarea conținuturilor de azot bazic volatil total (ABVT) și de azot-trimetilamină (TMA-N) în conformitate cu modalitățile tehnice prevăzute în capitolul II.

În cazul în care examinarea organoleptică dă naștere oricărei îndoieli cu privire la faptul că peștele congelat anterior este prezentat comercial ca fiind proaspăt, se pot preleva eșantioane în scopul verificării și pot fi supuse unor teste de laborator, cum ar fi testul hidroxiacil-coenzima A dehidrogenază (HADH), histologie, spectroscopie în domeniul ultraviolet și vizibil/în infraroșu apropiat (UV-VIS/NIR) și imagistica hiperspectrală.

Autoritatea competentă utilizează criteriile stabilite în prezenta hotărâre.

În cazul în care evaluarea organoleptică pune sub semnul întrebării și alți parametri care pot afecta sănătatea umană, se vor preleva probe corespunzătoare în scopul verificării.

C. Histamina

Este necesar să fie efectuate teste aleatorii de control al histaminei în scopul verificării respectării conținuturilor admise stabilite în Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009.

D. Reziduurile și contaminanții

Se stabilesc modalități de monitorizare în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanțe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011, privind:

- Lista substanțelor active din punct de vedere farmacologic, autorizate pentru animalele de la care se obțin produse alimentare și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime (LRM), aprobată prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Regulamentul privind măsurile și procedurile de stabilire a limitelor maxime admise de reziduuri ale substanțelor farmacologic active în produsele alimentare de origine animală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2011;

- substanțele interzise și neautorizate, în conformitate cu Ordinul directorului general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor nr. 5/2021 privind aprobarea Listei substanțelor active din punct de vedere farmacologic, interzise animalelor de la care se obțin produse alimentare și cu Norma sanitar-veterinară privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor ß-agoniste în creșterea animalelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.942/2010;

- contaminanții, în conformitate cu Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 724/2024; și

- reziduurile de pesticide, în conformitate cu Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023, și cu Regulamentul sanitar privind nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.724/2024.

E. Controalele microbiologice

Se efectuează controale microbiologice în cazul în care acest lucru este necesar, în conformitate cu normele și criteriile relevante prevăzute în Cerințele privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2009.

F. Paraziții

Se efectuează testări bazate pe risc pentru a verifica conformitatea cu lit. D din secțiunea 1 și lit. D din secțiunea a 3-a din capitolul VIII la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

G. Produsele pescărești toxice

Se efectuează controale pentru a garanta că:

1. produsele pescărești provenite din pești toxici din următoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae și Canthigasteridae nu sunt comercializate;

2. produsele pescărești proaspete, preparate, congelate și prelucrate din familia Gempylidae, în special Ruvettus pretiosus și Lepidocybium flavobrunneum, nu pot fi introduse pe piață decât ambalate sau împachetate și trebuie să fie etichetate în mod corespunzător pentru a informa consumatorul despre metodele de preparare/gătire, precum și despre riscul pe care îl comportă prezența substanțelor care pot provoca tulburări gastrointestinale. Denumirile științifice și denumirile comune ale produselor pescărești trebuie specificate pe etichetă;

3. produsele pescărești care conțin biotoxine, cum ar fi ciguatera sau alte toxine periculoase pentru sănătatea umană, nu sunt comercializate.

Capitolul II

CONTROALE CU PRIVIRE LA AZOTUL BAZIC VOLATIL TOTAL

A. Valori-limită ale azotului bazic volatil total (denumit în continuare ABVT) pentru anumite categorii de produse pescărești și metode de analiză la utilizare

1. Produsele pescărești neprelucrate sunt considerate improprii consumului uman în cazul în care evaluarea organoleptică determină suspiciuni asupra prospețimii acestora, iar controlul chimic arată că sunt depășite următoarele limite ale ABVT:

(a) 25 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în pct. 1 din partea B;

(b) 30 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în pct. 2 din partea B;

(c) 35 mg de azot/100 g de carne pentru speciile menționate în pct. 3 din partea B;

(d) 60 mg de azot/100 g de produs pescăresc întreg utilizat direct pentru prepararea uleiului de pește destinat consumului uman, astfel cum se prevede în pct. 113 din Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025. Cu toate acestea, în cazul în care materia primă se încadrează în limitele prevăzute la lit. (a)-(c) de la punctul sus-menționat, Guvernul poate stabili limite la un nivel mai ridicat pentru anumite specii până la adoptarea unei legislații naționale specifice.

Metoda de referință pentru a controla conținuturile de ABVT constă în a distila un extras deproteinizat cu acid percloric, în conformitate cu partea C.

2. Distilarea menționată la pct.1 se realizează cu ajutorul unui dispozitiv conform schemei prezentate în partea D.

3. Metodele de rutină utilizabile pentru controlul valorii-limită a ABVT sunt următoarele:

(a) microdifuziunea, descrisă de Conway și Byrne (1933);

(b) distilarea directă, descrisă de Antonacopoulos (1968);

(c) distilarea unui extras deproteinizat cu acid tricloracetic [Comitetul Codex Alimentarius pentru pești și produse pescărești (1968)].

4. Proba trebuie să includă aproximativ 100 de grame de carne, prelevate din cel puțin trei puncte diferite și amestecate prin mărunțire.

B. Categorii de specii pentru care se stabilește o valoare-limită a ABVT

Se stabilesc valori-limită ale ABVT pentru următoarele categorii de specii:

1. Sebastes spp., Helicolenus dactylopterus, Sebastichthys capensis;

2. speciile care aparțin familiei Pleuronectidae (exceptând halibutul: Hippoglossus spp.);

3. Salmo salar, specii care aparțin familiei Merlucciidae, specii care aparțin familiei Gadidae.

C. Procedură de referință pentru determinarea concentrației de ABVT în pește și în produsele pescărești

1. Obiect și sferă de aplicare

Prezenta metodă descrie procedura de referință pentru determinarea concentrației de ABVT în pește și în produsele pescărești. Procedura se aplică pentru concentrații de ABVT cuprinse între 5 mg/100 g și cel puțin 100 mg/100 g.

2. Definiții

Prin „concentrație de ABVT” se înțelege conținutul de azot al bazelor azotate volatile determinat prin procedura de referință descrisă.

Prin „soluție” se înțelege o soluție apoasă care corespunde următoarelor caracteristici:

(a) soluție de acid percloric = 6 g/100 ml;

(b) soluție de hidroxid de sodiu = 20 g/100 ml;

(c) soluție standard de acid clorhidric de 0,05 mol/l (0,05 N). Cu un aparat de distilare automat, titrarea trebuie să se realizeze cu o soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol/l (0,01 N);

(d) soluție de acid boric = 3 g/100 ml;

(e) agent antispumant pe bază de silicon;

(f) soluție de fenolftaleină = 1 g/100 ml etanol 95 %;

(g) indicator (Tashiro Mixed Indicator): se dizolvă 2 g de roșu de metil și 1 g de albastru de metil în 1 000 ml etanol de 95 %.

3. Scurtă descriere

Bazele azotate volatile sunt extrase din probă cu ajutorul unei soluții de acid percloric de 0,6 mol/l. După alcalinizare, extrasul este supus unei distilări cu vapori și constituenți bazici volatili și sunt absorbiți de către un receptor acid. Concentrația de ABVT se determină prin titrarea bazelor absorbite. Concentrația se exprimă în mg/100 g.

4. Produse chimice

În cazul în care nu se prevede altfel, se utilizează produse chimice cu puritate de reactivi. Apa utilizată trebuie să fie distilată sau demineralizată și de puritate cel puțin echivalentă.

Se utilizează următoarele instrumente și accesorii:

(a) mașină de tocat carne cu care se obține carne tocată de pește suficient de omogenă;

(b) mixer de mare viteză, a cărui viteză de rotație este cuprinsă între 8 000 și 45 000 turații/minut;

(c) filtru îndoit de 150 mm diametru cu filtrare rapidă;

(d) biuretă de 5 ml gradată la 0,01 ml;

(e) dispozitiv de distilare cu vapori. Acesta trebuie să fie dotat cu un sistem care permite să se regleze debitul vaporilor și să se producă un volum constant de vapori într-o anumită perioadă. Dispozitivul trebuie conceput astfel încât, în timpul adăugării substanțelor alcalinizante, bazele libere care rezultă să nu poată ieși.

5. Executarea procedurii de referință

În timpul manipulării acidului percloric, care este foarte coroziv, trebuie să se ia precauțiile și măsurile preventive care se impun. Probele trebuie pregătite în cel mai scurt timp după sosirea lor, în conformitate cu următoarele instrucțiuni:

(a) pregătirea probei.

Se mărunțește cu grijă proba de analiză într-o mașină de tocat, în conformitate cu specificațiile de la pct. 5 lit. (a). Se prelevează 10 g ± 0,1 g din proba mărunțită și se plasează într-un recipient adaptat. Această prelevare se amestecă cu 90,0 ml soluție de acid percloric, se omogenizează timp de două minute cu ajutorul unui mixer, în conformitate cu specificațiile de la pct. 5 lit. (b), apoi se filtrează.

Extractul astfel obținut se poate păstra cel puțin șapte zile la o temperatură cuprinsă între aproximativ 2 °C și 6 °C;

(b) distilarea cu vapori.

Se pun 50,0 ml din extractul obținut în conformitate cu lit. (a) într-un dispozitiv de distilare cu vapori, astfel cum se descrie la pct. 5 lit. (e). Pentru o verificare ulterioară a alcalinizării extrasului, se adaugă câteva picături de soluție de fenolftaleină. După adăugarea câtorva picături de agent antispumant pe bază de silicon, la extras se adaugă 6,5 ml de soluție de hidroxid de sodiu și se începe imediat distilarea cu vapori.

Se reglează dispozitivul de distilare astfel încât să se obțină aproximativ 100 ml de distilat în 10 minute. Se scufundă tubul de scurgere al distilatului într-un rezervor care conține 100 ml dintr-o soluție de acid boric, la care s-au adăugat 3-5 picături de indicator. Se oprește distilarea după exact 10 minute. Tubul de scurgere se scoate din rezervor și se clătește cu apă. Bazele volatile conținute în soluția rezervorului sunt determinate prin titrare cu o soluție standard de acid clorhidric.

pH-ul punctului final trebuie să fie 5,0 ± 0,1;

(c) titrare.

Analizele trebuie efectuate în duplicat. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre analizele duplicat nu depășește 2 mg/100 g;

(d) test martor.

Se efectuează un test martor în conformitate cu lit. (b). În locul extractului, se utilizează 50,0 ml de soluție de acid percloric.

6. Calculul concentrației de ABVT

Se calculează concentrația de ABVT prin titrarea soluției din rezervor cu soluție standard de acid clorhidric aplicând următoarea ecuație:

unde:

V1 = volumul de soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol în ml pentru probă;

V0 = volumul de soluție standard de acid clorhidric de 0,01 mol în ml pentru martor;

M = masa probei în g.

În plus, sunt obligatorii următoarele elemente:

(a) analize în duplicat. Metoda aplicată este corectă în cazul în care diferența dintre cele două analize duplicat nu depășește 2 mg/100 g;

(b) verificarea echipamentului. Se verifică echipamentul prin distilarea unor soluții de NH4Cl echivalent cu 50 mg de ABVT/100 g;

(c) abateri standard. Se calculează abaterea standard pentru repetabilitate Sr = 1,20 mg/100 g și abaterea standard pentru reproductibilitate SR = 2,50 mg/100 g.

D. Dispozitiv de distilare cu vapori