NORMA privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
Anexa nr. 2 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
SISTEM DE SUPRAVEGHERE
Capitolul I
SUPRAVEGHEREA BOVINELOR
1. Supravegherea bovinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct. 10 din anexa nr. 8 la Normă.
2. Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sunt supuse unui test de depistare a ESB în cazul în care au făcut obiectul:
2.1. unei sacrificări de urgență în conformitate cu pct. 36 subpct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală;
2.2. unei inspecții ante-mortem cu constatarea unor semne de accidente, sau probleme fiziologice și funcționale grave, în conformitate cu prevederile menționate la pct. 13 subpct. 4) din Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1112/2010.
3. Toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 de luni sacrificate în condiții normale pentru consumul uman sunt supuse testelor pentru depistarea ESB.
4. Toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni care au murit sau au fost sacrificate sunt supuse unui test de depistare a ESB, dar nu în situațiile de mai jos:
4.1. pentru distrugerea acestora;
4.2. în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;
4.3. pentru consumul uman.
5. Autoritatea competentă poate decide să deroge de la dispozițiile pct. 4 din prezenta anexă, în cazurile unde densitatea animalelor este slabă și unde nu se asigură colectarea animalelor moarte.
6. Prin derogare de la pct. 4 din prezenta anexă, nu se poate include mai mult de 10% din populația bovină a țării.
7. În afară de testele menționate la pct. 2-5 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate efectua teste pe alte bovine prezente pe teritoriul țării, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din țările în care au fost depistate cazuri indigene de ESB, dacă au consumat hrană pentru animale potențial contaminată sau dacă au fost născute sau provenite din femele infectate cu ESB.
8. Atunci când un animal sacrificat pentru consumul uman este selecționat pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, marca de sănătate nu se aplică pe carcasa animalului respectiv înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.
9. Autoritatea competentă poate acorda o derogare de la pct. 8 din prezenta anexă atunci când în abator se aplică un sistem oficial care garantează că nicio parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obține un rezultat negativ la testul rapid.
10. Toate părțile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu art. 14 lit. a) sau b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022 și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din respectiva lege.
11. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția materialului care trebuie reținut pentru înregistrările prevăzute la pct. 52 și 53 din prezenta anexă și cu excepția grăsimilor obținute de la un astfel de corp, cu condiția ca aceste grăsimi să fie prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.
12. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel puțin carcasa precedentă și cele două carcase imediat următoare carcasei pentru care rezultatul testului este pozitiv sau neconcludent pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu pct. 11 din prezenta anexă.
13. Prin derogare de la pct. 8 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să distrugă carcasele sus menționate numai dacă rezultatul testului rapid este confirmat pozitiv sau neconcludent prin examinările de confirmare menționate la pct. 10 și 11 din anexa nr. 8 la Normă.
14. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la dispozițiile pct. 12 din prezenta anexă în cazul în care abatorul este prevăzut cu un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.
15. Autoritatea competentă poate revizui programul anual de monitorizare a ESB, care conține cel puțin următoarele elemente:
15.1. informații privind sistemul anual de monitorizare a ESB, inclusiv documentația detaliată care demonstrează respectarea criteriilor epidemiologice prevăzute la pct. 16 din prezenta anexă;
15.2. informații privind sistemul de identificare și trasabilitate a bovinelor, în conformitate cu prevederile subpct. 25.2 din Normă, inclusiv o descriere detaliată a funcționării bazei de date informatizate, în conformitate cu prevederile Normei privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;
15.3. informații referitor la interdicțiile privind hrănirea animalelor pe teritoriul țării, incluzând o descriere detaliată a aplicării interdicției privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, inclusiv planul de eșantionare, numărul și tipul încălcărilor constatate și rezultatele controalelor;
15.4. o descriere detaliată a programului revizuit de monitorizare a ESB propus, incluzând zona geografică în care trebuie pus în aplicare programul și o descriere a subpopulațiilor de bovine care se vor afla sub incidența programului revizuit de monitorizare a ESB, cu indicarea limitelor de vârstă și a mărimilor eșantioanelor destinate testelor;
15.5. rezultatul unei analize de risc complete care să demonstreze faptul că programul revizuit de monitorizare a ESB va garanta protecția sănătății umane și animale;
15.6. analiza de risc include o analiză a cohortei de nașteri sau alte studii relevante menite să demonstreze că măsurile de reducere a riscului transmiterii EST, inclusiv interdicțiile privind hrănirea, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, au fost puse în aplicare în mod eficient.
16. Revizuirea unui program de monitorizare a ESB se va realiza alături de implementarea cerințelor prevăzute la subpct. 25.1-25.3 din Normă, iar în baza acestuia vor fi îndeplinite următoarele criterii epidemiologice:
16.1. respectarea pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ani consecutivi, de la data punerii în aplicare a programului anual național de monitorizare de testare a ESB, în conformitate cu prevederile pct. 25 din Normă, va duce la:
16.1.1. scăderea medie a ratei anuale de incidență a ESB observată în rândul populației de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni) a fost mai mare de 20%, iar numărul total al bovinelor afectate de ESB născute după punerea în aplicare în Republica Moldova a interdicției totale privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, nu a depășit 5% din numărul total de cazuri confirmate de ESB;
16.1.2. menținerea raportului de 1/100 000 a ratei de incidență anuală a ESB observată în rândul populației de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni);
16.2. după perioada menționată la subpct. 16.1 din prezentul punct, nu există dovezi privind deteriorarea situației epidemiologice referitoare la ESB.
Capitolul II
MONITORIZAREA OVINELOR ȘI A CAPRINELOR
17. Monitorizarea ovinelor și a caprinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct. 18 și 19 din anexa nr. 8 la Normă.
18. În cazul în care populația de oi și mieluțe pentru montă depășește750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă, un eșantion anual de minimum 10 000 de ovine sacrificate în vederea consumului uman.
19. În cazul în care populația de capre care au fătat deja și de capre duse la montă depășește 750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă, un eșantion anual de minimum 10 000 de caprine sacrificate în vederea consumului uman.
20. Autoritatea competentă poate decide să înlocuiască maximum:
20.1. 50% din eșantionul său minim de ovine și caprine sacrificate în vederea consumului uman prevăzut la pct. 18 și 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor moarte cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu, pe lângă eșantionul minim stabilit la pct. 21 din prezenta anexă;
20.2. 10% din eșantionul său minim prevăzut la pct. 18 și 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor cu vârsta de peste 18 luni care au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli, în raport de unu la unu.
21. Autoritatea competentă testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă și cu nivelurile minime ale eșantioanelor prevăzute în tabelele 1 și 2 din prezenta anexă, ovine și caprine decedate sau sacrificate, dar care nu au fost sacrificate:
21.1. în cadrul unei campanii de eradicare a unei afecțiuni;
21.2. în vederea consumului uman.
Tabelul 1
| Populația de oi și mieluțe pentru montă din statul membru | Eșantion minim de ovine decedate (1) |
| >750 000 | 10 000 |
| 100 000-750 000 | 1 500 |
| 40 000-100 000 | 100% până la 500 |
| <40 000 | 100% până la 100 |
| (1) Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de ovine din fiecare țară și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste |
Tabelul 2
| Populația de capre care au fătat deja și de capre împerecheate din statul membru | Eșantion minim de caprine decedate (1) |
| > 750 000 | 10 000 |
| 250 000-750 000 | 1 500 |
| 40 000-250 000 | 100% până la 500 |
| < 40 000 | 100% până la 100 |
| (1) Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de caprine din fiecare țară și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste |
22. Normele de eșantionare aplicabile animalelor menționate la pct. 18-21 din prezenta anexă sunt următoarele:
22.1. animalele trebuie să aibă vârsta de peste 18 luni sau să aibă deja mai mult de doi incisivi permanenți ieșiți în gingie;
22.2. vârsta animalelor se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile;
22.3. selectarea eșantioanelor se face astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici;
22.4. eșantioanele selectate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon;
22.5. eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil;
22.6. autoritatea competentă trebuie să urmărească ca, prin programele proprii de monitorizare, toate exploatațiile înregistrate oficial cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de EST să fie supuse, pe cât posibil, testelor de EST, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare;
22.7. autoritatea competentă trebuie să implementeze un sistem prin care să se asigure, într-o manieră specifică sau în alt mod, că nu sunt omise animale de la eșantionare;
22.8. autoritatea competentă poate decide să excludă din operațiunea de eșantionare zonele îndepărtate cu o densitate redusă de animale, unde nu se organizează colectarea animalelor decedate;
22.9. autoritatea competentă în cazul în care recurge la măsurile descrise la subpct. 22.8 trebuie să prezinte Comisiei Europene o listă cu zonele îndepărtate respective în care se aplică derogarea;
22.10. măsura menționată la subpct. 22.8 se aplică pentru maximum 10% din populația de ovine și caprine.
23. Animalele cu vârsta de peste 18 luni care sunt ucise pentru distrugere, în conformitate cu prevederile pct. 6 și ale subpct. 7.4-7.15 din anexa nr. 5 la Normă, sunt testate pentru depistarea EST, în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite la pct. 18 și 19 din anexa nr. 8 la Normă, prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu mărimea eșantioanelor indicate în tabelul următor.
Tabelul 3
| Numărul de animale din efectiv de peste 18 luni ucise pentru distrugere | Eșantion minim |
| 70 sau mai puțin | Toate animalele eligibile |
| 80 | 68 |
| 90 | 73 |
| 100 | 78 |
| 120 | 86 |
| 140 | 92 |
| 160 | 97 |
| 180 | 101 |
| 200 | 105 |
| 250 | 112 |
| 300 | 117 |
| 350 | 121 |
| 400 | 124 |
| 450 | 127 |
| 500 sau mai multe | 150 |
24. În afară de programele de monitorizare prevăzute la pct. 18-23 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate monitoriza și alte animale, în special:
24.1. animale utilizate în industria produselor lactate;
24.2. animale provenind din țări care au înregistrat cazuri locale de EST;
24.3. animale care au consumat furaje potențial contaminate;
24.4. animale fătate de femele infectate cu EST sau descendenți ai acestor femele.
25. În cazul în care o ovină sau o caprină sacrificată pentru consumul uman a fost selectată pentru testul de depistare a EST, în conformitate cu pct. 18-20 din prezenta anexă, carcasa acesteia nu trebuie marcată cu marcă de sănătate prevăzută în Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1112/2010, până la obținerea unui rezultat negativ în urma testului rapid.
26. Autoritatea competentă poate prevedea o derogare de la dispozițiile pct. 25 din prezenta anexă în cazul în care abatorul dispune de un sistem aprobat de autoritatea competentă, care să asigure că toate părțile din carcasa animalului pot fi localizate și că nicio parte din animalele testate care poartă marca de sănătate nu poate fi scoasă din abator înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.
27. Toate părțile corpului unui animal supus unui test, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.
28. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv, inclusiv pielea, trebuie eliminate direct în conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.
29. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 și 171 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine.
30. Cazurile de EST depistate la ovine cu genotipuri care codifică alanina (A) pe ambele alele la codonul 136, arginina (R) pe ambele alele la codonul 154 și arginina (R) pe ambele alele la codonul 171 trebuie raportate Comisiei Europene.
31. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de scrapie atipică, trebuie determinat, de asemenea, genotipul proteinei prionice pentru codonul 141.
32. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 146 și 222 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la caprine.
33. Cazurile de EST depistate la caprine cu genotipuri care codifică serina (S) sau acidul aspartic (D) pe cel puțin o alelă la codonul 146 și/sau lizina (K) pe cel puțin o alelă la codonul 222 trebuie raportate.
Capitolul III
MONITORIZAREA CERVIDELOR
34. În cazul deținerii și intenției de import în Republica Moldova a populațiilor de elani, de reni sălbatici și/sau de crescătorie și/sau semidomestici, trebuie efectuat un program de monitorizare pe trei ani pentru boala cașectizantă cronică (în continuare – BCC) la cervide.
35. Programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC vizează următoarele specii:
35.1. renul eurasiatic de tundră (Rangifer tarandus tarandus);
35.2. renul finlandez de pădure (Rangifer tarandus fennicus);
35.3. elanul (Alces alces);
35.4. căprioara (Capreolus capreolus);
35.5. cerbul catâr (Odocoileus virginianus);
35.6. cerbul (Cervus elaphus).
36. Prin derogare de la pct. 35 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate selecta, pe baza unei analize documentate a riscurilor, o subgrupă dintre speciile enumerate la pct. 35 pentru programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC.
37. Autoritatea competentă identifică unitățile primare de eșantionare (în continuare – UPE) care includ toate teritoriile în care sunt prezente populații de cervide, folosind cel puțin următoarele elemente:
37.1. în cazul cervidelor de crescătorie și captive, fiecare exploatație și fiecare unitate în care cervidele sunt deținute într-un teritoriu închis este considerată o UPE;
37.2. în cazul cervidelor sălbatice și semidomestice, UPE este definită din punct de vedere geografic, pe baza următoarelor criterii:
37.2.1. zonele în care animalele sălbatice și semidomestice dintr-o specie care face obiectul programului de monitorizare se adună în cel puțin o anumită perioadă a anului;
37.2.2. în cazul în care nu are loc nicio adunare a animalelor dintr-o specie, zonele delimitate de bariere naturale sau artificiale în care sunt prezente animalele din speciile care fac obiectul programului;
37.2.3. zonele în care animalele din speciile care fac obiectul programului de monitorizare sunt vânate și zonele legate de alte activități relevante pentru speciile care fac obiectul programului de monitorizare.
38. Autoritatea competentă selectează cervidele de crescătorie, captive, sălbatice și semidomestice pentru testarea EST utilizând următoarea metodă de eșantionare în două etape:
38.1. în prima etapă, pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:
38.1.1. se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor, un număr de 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.1.2. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele de crescătorie și captive, vor selecta toate UPE identificate;
38.1.3. pentru cervidele sălbatice și semidomestice se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor realizată de alte țări, 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.1.4. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele sălbatice și semidomestice, vor selecta toate UPE identificate;
38.2. în a doua etapă, pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:
38.2.1. dacă autoritatea competentă a selectat 100 de UPE, se vor preleva probe în cadrul fiecărei UPE selectate de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă enumerate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE;
38.2.2. cu toate acestea, în cazul în care anumite UPE nu pot atinge obiectivul de 30 de animale testate pe parcursul unei perioade de trei ani din cauza dimensiunii mici a populației lor de cervide, prelevarea de probe de la animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.1 din prezenta anexă poate continua în cadrul unei UPE mai mari chiar și după ce s-a atins obiectivul de 30 de animale testate, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.2.3. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puțin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.2.4. pentru cervidele sălbatice și semidomestice, autoritatea competentă care a selectat 100 de UPE va preleva probe, în cadrul fiecărei UPE selectate, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă enumerate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE, cu scopul de a ajunge până la 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.2.5. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puțin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la aproape 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;
38.3. toate cervidele selectate trebuie să aibă vârsta de peste 12 luni.
Vârsta se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile.
39. Cervidele trebuie selectate din cadrul următoarelor grupuri-țintă:
39.1. pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:
39.1.1. cervide de crescătorie sau captive moarte/ucise, definite ca cervide de crescătorie sau captive găsite moarte pe teritoriul închis în care sunt ținute, în timpul transportului sau la abator, precum și cervide de crescătorie sau captive omorâte din cauza stării lor de sănătate/vârstei;
39.1.2 cervide de crescătorie sau captive prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide de crescătorie sau captive care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;
39.1.3. cervide de crescătorie sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;
39.1.4. cervide de crescătorie sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puțin de 3 000 de cervide de crescătorie și captive de la grupele de animale menționate la subpct. 39.1.1-39.1.3 din prezentul punct;
39.2. pentru cervidele sălbatice și semidomestice:
39.2.1. cervide sălbatice sau semidomestice moarte/ucise, definite ca cervide găsite moarte în sălbăticie, precum și cervide semidomestice găsite moarte sau ucise din cauza stării lor de sănătate/vârstei;
39.2.2. cervide rănite sau ucise în urma unui accident rutier sau de către un animal de pradă, definite ca cervide sălbatice sau semidomestice lovite de vehicule rutiere, de trenuri sau atacate de animale de pradă;
39.2.3. cervide sălbatice și semidomestice prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide sălbatice și semidomestice care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;
39.2.4. cervide sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;
39.2.5. animale sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puțin de 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice de la grupele de animale descrise la subpct. 39.2.1-39.2.4 din prezentul punct.
40. În cazul depistării unui caz pozitiv de EST la un cervid, numărul probelor prelevate de la cervidele din regiunea în care a fost identificat cazul pozitiv de EST trebuie să fie mai mare, pe baza unei evaluări efectuate de autoritatea competentă.
41. Pentru fiecare cervid selectat în conformitate cu prevederile pct. 37-40 din prezenta anexă, o probă de obex este prelevată și testată pentru EST.
42. În plus, în cazul în care acest lucru este posibil, se prelevează o probă din una dintre următoarele țesuturi în următoarea ordine de preferință:
42.1. noduli limfatici retrofaringieni;
42.2. amigdale;
42.3. alți noduli limfatici la nivelul capului.
43. Pentru testarea rapidă se prezintă o hemisecțiune de obex în stare proaspătă sau congelată:
43.1. hemisecțiunea rămasă ar trebui să fie fixată;
43.2. la prelevare, nodulii limfatici și amigdalele ar trebui să fie fixate;
43.3. o parte din țesutul proaspăt din fiecare tip de probă se păstrează congelată până la obținerea unui rezultat negativ, pentru cazul în care un test biologic se va dovedi necesar.
44. Până la publicarea de orientări privind testarea EST la cervide, se folosește următoarea metodă de laborator în scopul programului de monitorizare pentru BCC la cervide:
44.1. testele rapide, menționate în pct. 22-29 din anexa nr. 8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în obexul bovinelor sau al micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în obexul cervidelor:
44.1.1. testele rapide, menționate în pct. 22-29 din anexa nr. 8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai bovinelor sau ai micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai cervidelor;
44.1.2. poate fi utilizată pentru depistare imunohistochimia și, în acest sens, vor efectua un test de eficiență, organizat de un laborator de referință al Uniunii Europene pentru EST;
44.2. în cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, proba este supusă unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre următoarele metode și protocoale prevăzute în cea mai recentă ediție a Manualului de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor:
44.2.1. metoda imunohistochimică (IHC);
44.2.2. testul Western blot;
44.3. în cazul în care laboratorul național de referință nu este în măsură să confirme un rezultat pozitiv la un test rapid, poate transmite țesutul adecvat la laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru confirmare;
44.4. dacă se constată cazuri de EST, ar trebui efectuată caracterizarea suplimentară a izolatului, în consultare cu laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru EST.
45. Genotipul proteinei prionice se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide:
45.1. în plus, pentru fiecare cervid testat cu rezultate negative pentru EST, fie:
45.1.1. se determină genotipul proteinei prionice a animalului testat și cu rezultate negative pentru EST;
45.1.2. o probă dintr-un țesut, care poate fi obex, se păstrează congelată pentru a permite o analiză genotipică dacă se hotărăște acest lucru.
46. Autoritatea competentă efectuează o monitorizare suplimentară a EST la cervide pe baza unei evaluări a riscurilor care poate lua în considerare depistarea unui caz de EST la cervide.
47. Autoritatea competentă, poate să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.
48. După încheierea programului de monitorizare pe trei ani, menționat la pct. 34 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.
49. Autoritatea competentă poate efectua, în mod facultativ, o monitorizare a EST la alte specii de animale decât bovinele, ovinele, caprinele și cervidele.
Capitolul IV
CERINȚE PRIVIND RAPORTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA
50. Informațiile pe care autoritatea competentă trebuie să le prezinte în raportul anual, astfel cum se prevede la pct. 28 din Normă:
50.1. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unor restricții oficiale privind circulația, în conformitate cu prevederile pct. 48-53 din Normă, pentru fiecare specie de animale;
50.2. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în conformitate cu prevederile pct. 54 din Normă, pentru fiecare specie de animale, inclusiv rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul de rezultate pozitive și negative) și, în ceea ce privește bovinele, distribuția pe vârste a tuturor animalelor testate:
50.2.1. distribuția pe vârste ar trebui să se facă astfel: „sub 24 de luni”, distribuție pe o tranșă de 12 luni între 24 și 155 de luni și „peste 155 de luni”;
50.3. numărul de turme în care au fost raportate și investigate cazuri suspecte la ovine și caprine, în conformitate cu prevederile pct. 48-54 din Normă;
50.4. numărul de bovine testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute la pct. 2, 3, 4 și 7 din prezenta anexă:
50.4.1. se comunică metoda de selectare a eșantioanelor, rezultatele la testele rapide și de confirmare și distribuția pe vârste a animalelor testate, grupate conform subpct. 50.2 din prezentul punct;
50.5. numărul de ovine și caprine și de turme testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute la pct. 18, 19, 20, 21, 23 și 24 din prezenta anexă, precum și metoda de selectare a eșantioanelor și rezultatele la testele rapide și de confirmare;
50.6. distribuția geografică, inclusiv țara de origine, a cazurilor pozitive de ESB și scrapie:
50.6.1. se comunică anul și, dacă este posibil, luna nașterii pentru fiecare caz în parte de EST la bovine, ovine și caprine;
50.6.2. se prezintă cazurile de EST care au fost considerate atipice;
50.6.3. în cazurile de scrapie, se raportează rezultatele testelor moleculare primare și secundare prevăzute la pct. 20-23 din anexa nr. 8 la Normă, dacă este cazul;
50.7. la animalele altele decât bovine, ovine și caprine, precum și la cervide, altele decât cele care fac obiectul programului de monitorizare pentru BCC la cervide pe trei ani, menționat la pct. 34-36 din prezenta anexă, numărul de probe și cazurile de EST confirmate, pentru fiecare specie;
50.8. genotipul și, dacă este posibil, rasa, pentru fiecare ovină și caprină care are rezultat pozitiv la testul de depistare a EST și care a făcut obiectul eșantionării în conformitate cu prevederile pct. 29-33 din prezenta anexă.
51. În cazul în care Republica Moldova beneficiază de programul de monitorizare pentru BCC pe trei ani, menționat la pct. 34-46 din prezenta anexă, raportul anual include:
51.1. numărul probelor de cervide supuse testelor, repartizate pe grupuri-țintă, care include informații privind codul unității primare de eșantionare, specia, sistemul de management (de crescătorie, captive, sălbatice sau semidomestice), grupul-țintă, sexul;
51.2. rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul rezultatelor pozitive și negative) și, după caz, ale investigațiilor suplimentare de caracterizare a izolatului, țesutul din care s-a prelevat proba, precum și testul rapid și tehnica de confirmare utilizate;
51.3. localizarea geografică, inclusiv țara de origine a cazurilor pozitive de EST;
51.4. genotipul și specia fiecărui cervid declarat pozitiv la un EST;
51.5. în cazul în care se testează, genotipul cervidelor testate pentru EST cu rezultat negativ.
52. Autoritatea competentă păstrează, timp de șapte ani, înregistrările privind informațiile menționate.
53. Laboratorul de referință responsabil de efectuarea examenelor va păstra o perioadă de șapte ani toate documentele referitoare la teste, în special fișele de laborator și, după caz, blocurile de parafină și fotografiile imunoamprentelor.
Anexa nr. 3 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
HRANA ANIMALELOR
Capitolul I
CERINȚE PRIVIND HRANA ANIMALELOR
1. În conformitate cu prevederile pct. 32 din Normă, interdicția prevăzută la pct. 31 din Normă se extinde la hrănirea:
1.1. rumegătoarelor cu fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și cu furaje combinate care conțin aceste produse;
1.2. animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, cu:
1.2.1. proteine animale prelucrate;
1.2.2. produse din sânge;
1.2.3. proteine hidrolizate de origine animală;
1.2.4. fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală;
1.2.5. hrană pentru animale care conține produsele menționate la subpct. 1.2.1-1.2.4 din prezentul punct.
2. În conformitate cu prevederile pct. 33 din Normă, interdicția prevăzută la pct. 31 din Normă nu se aplică pentru hrănirea:
2.1. rumegătoarelor cu:
2.1.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;
2.1.2. ouă și produse din ouă;
2.1.3. colagen și gelatină provenite de la animale nerumegătoare;
2.1.4. proteine hidrolizate derivate din părți de animale nerumegătoare sau piei de rumegătoare;
2.1.5. furajele combinate care conțin produsele enumerate la subpct. 2.1.1-2.1.4;
2.2. animalelor de fermă nerumegătoare cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate:
2.2.1. proteine hidrolizate derivate din părți de animale nerumegătoare sau din piei de rumegătoare;
2.2.2. făină de pește și furaje combinate care conțin făină de pește care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la subpct. 26.1-26.3 din prezenta anexă;
2.2.3. fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și furajele combinate care conțin astfel de fosfați, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la subpct. 26.4 și 26.5 din prezenta anexă;
2.2.4. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare și furajele combinate care conțin astfel de produse din sânge, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la pct. 30-32 din prezenta anexă;
2.3. animalelor de acvacultură cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:
2.3.1. alte proteine animale prelucrate derivate de la nerumegătoare decât făina de pește și decât proteinele animale prelucrate derivate de la insecte de crescătorie, precum și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la pct. 33-44 din prezenta anexă;
2.3.2. proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;
2.4. rumegătoarelor neînțărcate cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește și care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile specifice stabilite în capitolul III din prezenta anexă;
2.5. animalelor de fermă cu materii prime furajere de origine vegetală și furaje combinate care conțin astfel de materii prime furajere contaminate cu cantități nesemnificative de corpusculi osoși proveniți din specii de animale neautorizate:
2.5.1. autoritatea competentă poate utiliza această derogare doar în cazul în care a efectuat în prealabil o analiză a riscurilor care a confirmat că riscul pentru sănătatea animală este neglijabil;
2.5.2. evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele:
2.5.2.1. nivelul de contaminare;
2.5.2.2. natura și sursa de contaminare;
2.5.2.3. utilizarea preconizată a furajelor contaminate;
2.6. păsărilor de crescătorie cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:
2.6.1. proteine animale prelucrate provenite de la porcine și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul VI din prezenta anexă;
2.6.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale, care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;
2.7. porcinelor cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:
2.7.1. proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite capitolul VII din prezenta anexă;
2.7.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă.
Capitolul II
CONDIȚII GENERALE PENTRU APLICAREA ANUMITOR DEROGĂRI PREVĂZUTE LA PCT. 2
DIN PREZENTA ANEXĂ
3. Următoarele produse destinate a fi utilizate pentru hrănirea animalelor de fermă nerumegătoare se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor:
3.1. proteine animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
3.2. fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală, în vrac;
3.3. produse din sânge care provin de la nerumegătoare, în vrac;
3.4. hrană combinată pentru animale, în vrac, care conține materiile prime destinate hranei animalelor enumerate la subpct. 3.1-3.3 din prezentul punct.
4. Înregistrările care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate într-o unitate de depozitare se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
5. Prin derogare de la pct. 3 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil acordul din partea autorității competente.
6. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
7. Unitățile de depozitare în care se depozitează, în conformitate cu pct. 5 din prezenta anexă, materiile prime destinate hranei animalelor și hrana combinată pentru animale menționate la pct. 3 din prezenta anexă se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele enumerate la pct. 5 din prezenta anexă.
8. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la porcine și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie.
9. Prin derogare de la pct. 8 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la porcine și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.
10. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
11. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la păsări de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și porcinele.
12. Prin derogare de la pct. 11 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la păsări de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.
13. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
14. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la insecte de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele.
15. Prin derogare de la pct. 14 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la insecte de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.
16. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
17. Proteinele animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, cu excepția făinii de pește și a proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, porcine și insecte de crescătorie, precum și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și containere și se depozitează în spații de depozitare care nu sunt utilizate, pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animalele de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură.
18. Prin derogare de la pct. 17 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și unitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor menționate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente.
19. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
20.Furajele combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, care conțin următoarele materii prime furajere, se produc în unități care nu produc furaje combinate destinate rumegătoarelor și care sunt autorizate de autoritatea competentă:
20.1. făină de pește;
20.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;
20.3. produse din sânge care provin de la animale nerumegătoare.
21. Prin derogare de la pct. 20 din prezenta anexă, producția de furaje combinate destinate rumegătoarelor în unități care produc, de asemenea, furaje combinate destinate animalelor de fermă nerumegătoare care conțin produsele enumerate la punctul respectiv, poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului efectuată de aceasta, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
21.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie fabricate și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furajele combinate destinate animalelor nerumegătoare;
21.2. înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările produselor enumerate la pct. 20 din prezenta anexă și vânzările de furaje combinate care conțin aceste produse trebuie să fie ținute la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
21.3. se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate rumegătoarelor pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor; frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor și punctele critice de control);
21.4. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
22. Prin derogare de la pct. 20 din prezenta anexă, autorizația menționată la art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, referitoare la producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele enumerate la punctul respectiv nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu, sub rezerva respectării de către aceștia a următoarelor condiții:
22.1. trebuie să fie înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele menționate la pct. 20 din prezenta anexă;
22.2. trebuie să crească numai animale nerumegătoare;
22.3. orice hrană combinată pentru animale care conține făină de pește utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50% proteine brute;
22.4. orice hrană combinată pentru animale care conține fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 10% fosfor total;
22.5. orice hrană combinată pentru animale care conține produse din sânge provenite de la nerumegătoare utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50% proteine brute.
23. Înainte de punerea în liberă circulație în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate, care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, în conformitate cu pct. 2 din prezenta anexă, sunt analizate în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor stabilite în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a controla absența constituenților de origine animală neautorizați:
23.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
23.2. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;
23.3. furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la subpct. 23.1 și 23.2 din prezentul punct.
24. Utilizarea și depozitarea următoarelor furaje este interzisă în ferme în care se cresc specii de animale de fermă pentru care nu este destinat acest tip de furaje:
24.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
24.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;
24.3. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;
24.4. furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la subpct. 24.1-24.3 din prezentul punct.
25. Prin derogare de la pct. 24 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea și depozitarea furajelor combinate menționate la subpct. 24.4 din prezenta anexă în ferme care cresc specii de animale de fermă pentru care nu sunt destinate furajele combinate, cu condiția implementării în aceste ferme a măsurilor necesare pentru a împiedica hrănirea cu astfel de furaje combinate a speciilor de animale pentru care aceste furaje nu sunt destinate.
Capitolul III
CONDIȚII SPECIFICE PENTRU APLICAREA DEROGĂRILOR PREVĂZUTE ÎN CAPITOLUL I DIN PREZENTA ANEXĂ
26. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării făinii de pește și furajelor combinate care conțin făină de pește destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:
26.1. făina de pește trebuie să fie produsă în unități de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:
26.1.1. animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;
26.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animal acvatic” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2009;
26.1.3. stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție;
26.2. textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește;
26.3. textul „conține făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține făină de pește destinată altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană;
26.4. textul „fosfat di-/tricalcic de origine animală – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta fosfatului dicalcic/tricalcic de origine animală;
26.5. textul „conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală.
27. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare și a furajelor combinate care conțin astfel de produse din sânge destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:
27.1. sângele destinat utilizării pentru producerea de produse din sânge provine din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;
27.2. prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor într-un abator care produce sânge provenit de la animale nerumegătoare destinat fabricării de produse din sânge destinat utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare;
27.3. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între sângele de rumegătoare și sângele de nerumegătoare.
28. Aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:
28.1. sacrificarea de animale nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;
28.2. instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare a sângelui provenit de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru sânge provenit de la rumegătoare;
28.3. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale sângelui provenit de la animale nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare;
28.4. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;
28.5. frecvența prelevării probelor și analizelor trebuie să fie determinată pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.
29. Sângele destinat utilizării pentru producția de produse din sânge destinat animalelor nerumegătoare se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere dedicate exclusiv transportului de sânge provenit de la animale nerumegătoare:
29.1. prin derogare de la această condiție specifică, vehiculele și containerele care au fost utilizate anterior pentru transportul sângelui provenit de la rumegătoare pot fi folosite pentru transportul sângelui provenit de la nerumegătoare, cu condiția ca acestea să fi fost curățate minuțios în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente;
29.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
30. Produsele din sânge se produc în unități de prelucrare care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv sânge de nerumegătoare:
30.1. prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza producerea de produse din sânge destinate utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare în instalații de prelucrare care prelucrează sânge de rumegătoare;
30.2. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate;
30.3. aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:
30.3.1. producția de produse din sânge provenit de la animale nerumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, care este ținut separat fizic de sistemul utilizat pentru producerea de produse din sânge provenit de la rumegătoare;
30.3.2. instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la rumegătoare;
30.3.3. trebuie aplicat în mod continuu un proces de reconciliere între aportul de sânge provenit de la rumegătoare și, respectiv, nerumegătoare și produsele din sânge corespunzătoare;
30.3.4. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale produselor din sânge provenit de la nerumegătoare pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu produse din sânge provenit de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
30.3.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
30.3.6. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
31. Textul „produse din sânge de nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produselederivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta produselor din sânge de nerumegătoare.
32. Textul „conține produse din sânge de nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține produse din sânge de nerumegătoare.
33. Condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură:
33.1. subprodusele de origine animală destinate utilizării în producția de proteine animale prelucrate menționate în prezentul punct care provin de la unul sau mai multe abatoare autorizate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;
33.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare;
33.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 33.1 și 33.2 din prezentul punct, înregistrate sau aprobate, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare;
33.4. unități aprobate menționate la art. 22 alin. (1) lit. h) și i) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 33.1- 33.3 din prezentul punct;
33.5. prin derogare de la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor și manipularea produselor provenite de la rumegătoare în unitățile menționate la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare destinate producției de proteine animale prelucrate menționate în prezentul punct;
33.6. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă recunoaște, în urma unei inspecții la fața locului, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între subprodusele provenite de la rumegătoare și cele provenite de la nerumegătoare;
33.7. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:
33.7.1. sacrificarea animalelor nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;
33.7.2. produsele provenite de la nerumegătoare trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare;
33.7.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare;
33.7.4. trebuie efectuate prelevări de eșantioane și analize regulate ale subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare;
33.7.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;
33.7.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.
34. Subprodusele de origine animală provenite de la animale nerumegătoare destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate menționate la pct. 33 din prezenta anexă se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare.
35. Prin derogare de la cerința specifică menționată la pct. 34 din prezenta anexă, acestea pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare, cu condiția ca aceste vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente.
36. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
37. Proteinele animale prelucrate menționate la pct. 33 din prezenta anexă se produc în unități de prelucrare care sunt destinate exclusiv prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare și care provin din abatoare, din unități de tranșare și din alte unități menționate.
38. Respectivele unități de prelucrare sunt înregistrate de către autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare.
39. Prin derogare de la cerința specifică prevăzută la pct. 37 și 38 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza producerea de proteine animale prelucrate menționate la pct. 33-44 din prezenta anexă în instalații care prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare.
40. Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și proteinele animale prelucrate provenite de la animale nerumegătoare:
40.1. aceste măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:
40.1.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, separat fizic de cele utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate;
40.1.2. subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și transportului în instalații separate fizic de cele utilizate pentru subprodusele de origine animală obținute de la animale nerumegătoare;
40.1.3. proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și ambalării în instalații separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la animale nerumegătoare;
40.1.4. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale proteinelor animale prelucrate menționate la pct. 33-44 din prezenta anexă pentru a controla absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
40.1.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
40.1.6. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
41. Furajele combinate care conțin proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol se produc în unități autorizate în acest scop de autoritatea competentă și care sunt destinate exclusiv producerii de hrană pentru animalele de acvacultură.
42. Prin derogare de la cerința specifică prevăzută la pct. 41 din prezenta anexă, producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate și care este destinată animalelor de acvacultură în unități care produc și hrană combinată destinată altor animale de fermă decât cele de blană poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
42.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate animalelor nerumegătoare;
42.2. furajele combinate destinate animalelor de acvacultură trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate altor animale nerumegătoare;
42.3. înregistrările cu detaliile privind achizițiile și utilizările de proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol și vânzările de furaje combinate care conțin astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
42.4. se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
42.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
42.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
43. Autorizația sanitară veterinară menționată la art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate, nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:
43.1. sunt înregistrați de autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie;
43.2. cresc numai animale de acvacultură;
43.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol, utilizate în producția ei, conține sub 50% proteine brute.
44. Documentul comercial însoțitor sau certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, al proteinelor animale prelucrate menționate în prezentul capitol și eticheta lor sunt marcate în mod clar cu următorul text: „proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana pentru animale destinată animalelor de fermă cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.
Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate sus-menționate: „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană animalelor de fermă, cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.
Capitolul IV
CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI, INTRODUCERII PE PIAȚĂ ȘI UTILIZĂRII ÎNLOCUITORILOR DE LAPTE CARE CONȚIN FĂINĂ DE PEȘTE PENTRU HRANA RUMEGĂTOARELOR NEÎNȚĂRCATE
45. Următoarele condiții specifice se aplică producției, introducerii pe piață și utilizării înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește pentru hrana rumegătoarelor de fermă neînțărcate:
45.1. făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte este produsă în unități de prelucrare destinate exclusiv fabricării de produse derivate din:
45.1.1. animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;
45.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animalelor acvatice” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2019;
45.1.3 stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție;
45.1.4. făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte respectă condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă.
46. Textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește destinată utilizării în înlocuitori de lapte.
47. Utilizarea făinii de pește la rumegătoarele de fermă neînțărcate se autorizează doar în producția înlocuitorilor de lapte distribuiți sub formă uscată, administrați după diluare într-o anumită cantitate de lichid și destinați hrănirii rumegătoarelor neînțărcate ca supliment sau ca înlocuitor al laptelui postcolostral înainte de înțărcarea definitivă.
48. Înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se produc în unități care nu produc altă hrană combinată pentru animale rumegătoare și care sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.
49. Prin derogare de la cerința specială prevăzută la pct. 48 din prezenta anexă, producția altei hrane combinate pentru animale rumegătoare în unitățile care produc și înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor de fermă neînțărcate poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
49.1. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie păstrată în facilități separate fizic de cele utilizate pentru făina de pește în vrac și înlocuitorii de lapte în vrac care conțin făină de pește în timpul depozitării, al transportului și al ambalării;
49.2. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește;
49.3. înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările făinii de pește, precum și vânzările de înlocuitori de lapte care conțin făină de pește trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
49.4. se efectuează prelevări de eșantioane și analize regulate ale celorlalte tipuri de hrană combinată destinată animalelor rumegătoare pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
49.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
49.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
50. Înainte de punerea în liberă circulație în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport de înlocuitori de lapte importați care conțin făină de pește este supus unor analize în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați.
51. Eticheta înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate trebuie să fie marcată în mod clar cu textul „conține făină de pește – nu poate fi oferit ca hrană rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate”.
52. Înlocuitorii de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinată rumegătoarelor:
52.1. prin derogare de la condiția specială sus-numită, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care vor fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea altor tipuri de hrană pentru animale, în vrac, destinată rumegătoarelor pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea înlocuitorilor de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați animalelor de fermă nerumegătoare neînțărcate, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente;
52.2. de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
53. În fermele în care se cresc rumegătoare se aplică măsuri de uz intern menite să prevină hrănirea cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește a altor rumegătoare decât cele neînțărcate.
Autoritatea competentă stabilește o listă cu fermele în care sunt utilizați înlocuitori de lapte care conțin făină de pește prin intermediul unui sistem de notificare prealabilă de către fermă sau al unui alt sistem, asigurând astfel conformitatea cu această condiție specifică.
Capitolul V
CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA INSECTE DE CRESCĂTORIE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE DESTINATE HRĂNIRII ANIMALELOR DE ACVACULTURĂ, PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE ȘI PORCINELOR
54. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie și porcinelor:
54.1. proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie trebuie să fie produse:
54.1.1. în unități de prelucrare aprobate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și destinate exclusiv producției de produse provenite de la insecte de crescătorie;
54.1.2. în conformitate cu cerințele prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
54.1.3. prin derogare de la condiția prevăzută la subpct. 54.1.1 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la alte specii;
54.1.4. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții, cu privire la eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată a proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie cu proteine animale prelucrate provenite de la alte animale de fermă;
54.2. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:
54.2.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;
54.2.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau de la alte nerumegătoare decât insectele în timpul depozitării și al transportului în facilități care sunt separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la insecte de crescătorie;
54.2.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la insecte de crescătorie;
54.2.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau de la alte animale nerumegătoare utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
54.2.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
54.2.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
55. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se produce în unități:
55.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;
55.2. destinate producției de hrană pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine;
55.3. prin derogare de la subpct. 55.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:
55.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;
55.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât animale de acvacultură, păsări de crescătorie, porcine sau animale de blană;
55.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50% proteine brute.
56. Prin derogare de la subpct. 55.2 din prezenta anexă, producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, destinate animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor, în unități care produc și hrană combinată pentru animale destinată altor animale de fermă, cu excepția animalelor de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
56.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
56.2. hrana combinată destinată animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor trebuie să fie fabricată și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități separate fizic de cele în care sunt fabricate și deținute hrana combinată destinată altor animale nerumegătoare;
56.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
56.4. eșantionări și analize regulate ale hranei combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
56.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
56.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
56.7. documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct. 84 din prezenta anexă.
Capitolul VI
CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PORCINE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE, DESTINATE A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE
57. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana păsărilor de crescătorie („proteine animale prelucrate provenite de la porcine”):
57.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:
57.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie;
57.1.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie;
57.1.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 57.1.1 și 57.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie;
57.1.4. unități aprobate menționate la art. 22 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3;
57.2. prin derogare de la prevederile subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie și manipularea produselor obținute de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în unitățile menționate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine porcină destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la porcine;
57.3. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții la fața locului, eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau păsări de crescătorie și subproduse de origine animală provenite de la porcine;
57.4. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:
57.4.1. sacrificarea porcinelor trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie;
57.4.2. produsele provenite de la porcine trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;
57.4.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la porcine trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;
57.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor de origine porcină pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;
57.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;
57.4.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.
58. Subprodusele de origine animală provenite de la porcine destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie:
58.1. prin derogare de la prevederile acestei cerințe, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente;
58.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
59. Proteinele animale prelucrate provenite de la porcine se produc în unități de prelucrare:
59.1. destinate prelucrării subproduselor provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la pct. 57 din prezenta anexă;
59.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;
59.3. prin derogare de la subpct. 59.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la păsări de crescătorie;
59.4. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, de eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și proteinele animale prelucrate provenite de la porcine;
59.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:
59.5.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine;
59.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la porcine;
59.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la porcine;
59.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
59.5.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
59.5.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
60. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se produce în unități:
60.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;
60.2. destinate exclusiv producției de hrană pentru păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;
60.3. prin derogare de la subpct. 60.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:
60.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;
60.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;
60.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine utilizate în producția ei conține sub 50% proteine brute;
60.4. prin derogare de la subpct. 60.2 din prezentul punct, producția de hrană combinată pentru păsări de crescătorie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
60.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
60.4.2. hrana combinată destinată porcinelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;
60.4.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
60.4.4. prelevări de eșantioane și analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură și cele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
60.4.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
60.4.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.
61. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct. 84 din prezenta anexă.
Capitolul VII
CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PĂSĂRI DE CRESCĂTORIE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE, DESTINATE A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PORCINELOR
62. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana porcinelor („proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie”):
62.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:
62.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și porcine;
62.1.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine;
62.1.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 62.1.1 sau 62.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine;
62.1.4. unități autorizate menționate la art. 22 alin. (2) lit. (h) și (i) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct;
62.2. prin derogare de la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor și manipularea rumegătoarelor sau a produselor provenite de la porcine, în unitățile menționate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct, care produc subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
62.3. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții la fața locului, de eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau porcine și subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;
62.4. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:
62.4.1. sacrificarea păsărilor de crescătorie trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor;
62.4.2. produsele provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau porcine;
62.4.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine;
62.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor provenite de la păsări de crescătorie pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau porcine;
62.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;
62.4.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.
63. Subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine.
64. Prin derogare de la pct. 63 din prezenta anexă, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente:
64.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
65. Proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produc în unități de prelucrare:
65.1. destinate prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la subpct. 62.1 din prezenta anexă;
65.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau porcine;
65.3. prin derogare de la subpct. 65.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la porcine;
65.4. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și porcine și proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
65.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:
65.5.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;
65.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;
65.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la păsări de crescătorie;
65.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutrețurilor;
65.5.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
65.5.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
66. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produce în unități:
66.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;
66.2. destinate exclusiv producției de hrană pentru porcine, animale de acvacultură sau de blană;
66.3. prin derogare de la subpct. 66.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:
66.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;
66.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât porcine, animale de acvacultură sau de blană;
66.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50 % proteine brute;
66.4. prin derogare de la subpct. 66.2 din prezentul punct, producția de hrană combinată pentru porcine care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:
66.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;
66.4.2. hrana combinată destinată păsărilor de crescătorie trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;
66.4.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;
66.4.4. eșantionarea și analiza periodică a furajelor combinate destinate altor animale de fermă decât porcinele, animalele de acvacultură și animalele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;
66.4.5. frecvența eșantionării și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;
66.4.6. rezultatele trebuie păstrate la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
67. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile menționate la pct. 84 din prezenta anexă.
Capitolul VIII
CERINȚE GENERALE PRIVIND ABATOARELE, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA, UTILIZAREA ȘI EXPORTUL MATERIEI PRIME ȘI AL HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚIN PRODUSE DERIVATE DE LA RUMEGĂTOARE
68. Autoritatea competentă actualizează și pune la dispoziția publicului liste conținând:
68.1. abatoarele înregistrate ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare în conformitate cu prevederile menționate la pct. 27 din prezenta anexă, precum și abatoarele autorizate din care se poate obține sânge produs în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 27.2 și 27.3 și pct. 28 din prezenta anexă;
68.2. abatoarele, unitățile de tranșare, alte unități producătoare de alimente și unități care produc subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite din aceste unități alimentare, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 33.1-33.4 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități alimentare autorizate din care pot proveni produse și subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, în conformitate prevederile menționate la subpct. 33.5-33.7 din prezenta anexă;
68.3. abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate prevederile menționate la subpct. 57.1 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizate, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 57.1, 57.2 și 57.3 din prezenta anexă;
68.4. abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și porcine, nu dezosează sau tranșează carne de rumegătoare și de porcine, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 62.1.1-62.1.4 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizate din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producție de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 62.1-62.4 din prezenta anexă;
68.5. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare în conformitate cu prevederile pct. 30 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc produse din sânge în conformitate cu prevederile pct. 30 din prezenta anexă;
68.6. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare în conformitate cu prevederile pct. 37 și 38 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și care funcționează în conformitate cu prevederile pct. 39 și 40 din prezenta anexă;
68.7. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în conformitate cu prevederile subpct. 59.1 și 59.2 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la porcine și care funcționează în conformitate cu prevederile subpct. 59.3, 59.4 și 59.5 din prezenta anexă;
68.8. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și porcine în conformitate cu prevederile subpct. 65.1 și 65.2 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie care funcționează în conformitate cu prevederile subpct. 65.3, 65.4 și 65.5 din prezenta anexă;
68.9. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 20-23 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține făină de pește, fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală sau produse din sânge derivate de la nerumegătoare;
68.10. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 41, 42 și 43 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, precum și unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile menționate la subpct.78.2.2-78.2.4 din prezenta anexă, exclusiv hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și hrană combinată destinată animalelor de acvacultură care urmează să fie introdusă pe piața Republicii Moldova;
68.11. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 48 și 49 din prezenta anexă, înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor neînțărcate de fermă;
68.12. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 55 și 56 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;
68.13. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 60 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine destinată păsărilor de crescătorie;
68.14. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 66 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie destinată porcinelor;
68.15. unități de depozitare autorizate în conformitate cu prevederile pct. 7 din prezenta anexă sau în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 78.4.4 din prezenta anexă.
69. Autoritatea competentă menține actualizate liste ale prelucrătorilor la domiciliu înregistrați în conformitate cu prevederile pct. 22, 43, subpct. 55.2, 55.3, 60.2, 60.3, 60.4, pct. 61, subpct. 66.2, 66.3, 66.4 din prezenta anexă.
70. Materiile prime destinate hranei animalelor, în vrac, și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conțin alte produse provenite de la rumegătoare decât cele enumerate la subpct. 70.1-70.4 din prezentul punct se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă decât cele de blană:
70.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;
70.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;
70.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;
70.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.
71. Prin derogare de la pct. 70 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea materiilor prime destinate hranei animalelor, în vrac, și a hranei combinate pentru animale, în vrac, enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă decât animalele de blană, cu condiția ca ele să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă:
71.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.
72. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la subpct. 72.1-72.4 din prezentul punct nu se produce în unități în care se produce hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană:
72.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;
72.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;
72.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;
72.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.
73. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu se produce în unități în care se produce hrană destinată altor animale de fermă decât cele de blană sau de acvacultură.
74. Prin derogare de la pct. 73 din prezenta anexă:
74.1. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține făină de pește, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru animale de fermă nerumegătoare și înlocuitori de lapte pentru hrana rumegătoarelor neînțărcate;
74.2. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie sau porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie să fie conforme cu prevederile menționate la pct. 54 din prezenta anexă;
74.3. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la porcine să fie în conformitate cu prevederile menționate la pct. 57-59 din prezenta anexă;
74.4. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie să fie în conformitate cu prevederile menționate la pct. 62-65 din prezenta anexă.
75. Utilizarea și depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale și a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conțin produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la subpct. 75.1-75.4 din prezentul punct sunt interzise în fermele în care se cresc alte animale de fermă decât cele de blană:
75.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;
75.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;
75.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;
75.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.
76. Exportul din Republica Moldova a proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau al proteinelor animale prelucrate provenite atât de la rumegătoare, cât și de la nerumegătoare, respectă următoarele condiții:
76.1. proteinele animale prelucrate se transportă în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare unde sunt produse până la punctul de ieșire de pe teritoriul țării;
76.2. înainte de a părăsi teritoriul țării, operatorul responsabil de organizarea transportului de proteine animale prelucrate informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;
76.3. transportul este însoțit de autorizație sanitar veterinară, menționată în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, completată în mod corespunzător;
76.4. atunci când transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră verifică sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră;
76.5. prin derogare de la subpct. 76.4, pe baza unei analize a riscurilor, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră poate decide să verifice sigiliul containerului în mod aleatoriu;
76.6. în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine;
76.7. autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră informează, prin intermediul sistemului veterinar computerizat integrat (în continuare – TRACES), autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;
76.8. autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine efectuează cu regularitate controale oficiale pentru a verifica punerea corectă în aplicare a prevederilor menționate la subpct. 76.1, 76.2 și 76.3 din prezentul punct și pentru a verifica dacă, pentru fiecare transport de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare destinat exportului, confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire a fost primită de la autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră, prin intermediul TRACES.
77. Fără a se aduce atingere pct. 76 din prezenta anexă, exportul de produse care conțin proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare este interzis:
77.1. prin derogare, această interdicție nu se aplică:
77.1.1. hranei prelucrate pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare care:
77.1.1.1. a fost prelucrată în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
77.1.1.2. este ambalată și etichetată în conformitate cu prevederile menționate în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020;
77.1.2. îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care conțin în compoziția lor proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și nerumegătoare, cu următoarele condiții:
77.1.2.1. să nu conțină materiale de categoria 1 și produse derivate din acestea sau materiale de categoria 2 și produse derivate din acestea, altele decât gunoiul de grajd, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, prelucrat în conformitate cu normele privind introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat specificate în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.2. proteinele animale prelucrate conținute în îngrășămintele organice sau în amelioratorii de sol organici să respecte cerințele specifice descrise în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.3. îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici pot conține alte materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.4. să fi fost produse în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
77.1.2.5. să fi fost amestecate cu o proporție suficientă dintr-o componentă, autorizată de autoritatea competentă a Republicii Moldova în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici, care face ca produsul să devină de neconsumat pentru animale sau care este eficace într-un alt mod în a preveni utilizarea greșită a amestecului în scopuri furajere;
77.1.2.6. componenta respectivă trebuie să fie amestecată cu îngrășămintele organice sau cu amelioratorii de sol organici în fabrica în care sunt produși aceștia sau într-o unitate înregistrată în acest scop în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.7. în cazul în care autoritatea competentă din țara de destinație solicită acest lucru, autoritatea competentă în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici poate accepta utilizarea altor componente sau metode pentru a exclude utilizarea îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol organici ca furaje decât cele autorizate în țara respectivă, cu condiția să nu contravină normelor prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.8. să fi fost prelucrate astfel încât să se asigure decontaminarea de agenți patogeni, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;
77.1.2.9. pe ambalaj sau pe container, să fie lipită o etichetă care să conțină textul „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;
77.1.2.10. să fie exportate cu respectarea următoarelor condiții:
- trebuie să fie transportate în containere sigilate, direct de la instalația de fabricare a îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol sau de la unitatea înregistrată în care este adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale până la punctul de ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să fie un punct de control la frontieră;
- înainte de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, operatorul responsabil de organizarea transportului de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;
- transportul trebuie să fie însoțit de un document comercial completat în mod corespunzător și eliberat din TRACES, cu indicarea postului de control la frontieră;
- în cazul în care transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la postul de control la frontieră trebuie, pe baza unei analize a riscului, să verifice sigiliul fiecărui container prezent la postul de control la frontieră;
- în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine indicată în documentul comercial;
- autoritatea competentă de la postul de control la frontieră informează, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă indicată din documentul comercial cu privire la sosirea transportului la postul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;
- autoritatea competentă responsabilă de fabrica de origine sau de unitatea înregistrată în care a fost adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale trebuie să efectueze controale oficiale pe baza unei analize a riscurilor pentru a verifica respectarea dispozițiilor de la prima, a doua și a treia liniuță și trebuie să verifice dacă, pentru fiecare transport exportat de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și de la nerumegătoare, s-a primit prin TRACES confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire din partea autorității competente de la punctul de control la frontieră;
77.2. condițiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5-77.1.2.10 din prezentul punct nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.
78. Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau al hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine este supus următoarelor condiții:
78.1. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produc în unități de prelucrare care îndeplinesc cerințele prevăzute la pct. 37-40 din prezenta anexă sau la subpct. 54.1.1 sau pct. 59 sau pct. 65 din prezenta anexă;
78.2. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produce în unități de producție a hranei combinate pentru animale care:
78.2.1. produc hrana menționată la subpct. 78.2 în conformitate cu prevederile pct. 41-43 sau pct. 55 și subpct. 56.1-56.4 sau pct. 66 din prezenta anexă;
78.2.2. își procură proteinele animale prelucrate utilizate în hrana combinată pentru animale destinată exportului din unități de prelucrare care sunt conforme cu prevederile menționate la subpct. 78.1 din prezenta anexă și fie:
78.2.2.1. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;
78.2.2.2. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și producerii de hrană combinată pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine, și care urmează să fie introduse pe piață și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;
78.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se ambalează și se etichetează în conformitate cu prevederile menționate în Hotărârea Guvernului nr. 910/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor sanitar-veterinare față de hrana pentru animale sau cu cerințele legislative din țara de origine;
78.3.1. în cazul în care hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu este etichetată în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pe etichetă se menționează următorul text: „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare”;
78.4. proteinele animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, destinate exportului din Republica Moldova, se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață și hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale de fermă nerumegătoare decât cele de acvacultură;
78.4.1. evidențele care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;
78.4.2. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 78.4.1 din prezentul punct, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, derivate de la nerumegătoare și a hranei combinate pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, și care sunt destinate exportului din Republica Moldova, pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață sau hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale nerumegătoare decât cele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;
78.4.3. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;
78.4.4. unitățile de depozitare în care se depozitează proteine animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine în condițiile prevăzute la subpct. 78.4.2 și 78.4.3 din prezentul punct se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele menționate la subpct. 78.4 din prezentul punct.
79. Prin derogare de la pct. 78 din prezenta anexă, condițiile menționate la punctul respectiv nu se aplică în cazul:
79.1. hranei pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, care a fost prelucrată în unitățile producătoare de hrană pentru animale de companie aprobate în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și care este ambalată și etichetată în conformitate cu legislația Republicii Moldova;
79.2. făinii de pește, cu condiția ca aceasta să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;
79.3. proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ele să fie produse în conformitate cu prezenta anexă;
79.4. hranei combinate pentru animale care nu conține alte proteine animale prelucrate decât făină de pește și proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ea să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;
79.5. proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate producției de hrană pentru animale de companie sau de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol în țara de destinație, cu condiția ca, înainte de export, exportatorul să se asigure că fiecare transport de proteine animale prelucrate este analizat în conformitate cu metoda de analiză menționată în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, pentru a verifica absența constituenților de origine animală proveniți de la rumegătoare.
80. Exportul de îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite exclusiv de la nerumegătoare și care nu conțin materiale provenite de la rumegătoare trebuie să respecte următoarele condiții:
80.1. se aplică cerințele prevăzute la subpct. 77.1.2.1-77.1.2 din prezenta anexă;
80.2. condițiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5, 77.1.2.6, 77.1.2.7 și 77.1.2.9 din prezenta anexă nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final;
80.3. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare conținute de acestea trebuie să fie produse în fabrici de prelucrare care respectă cerințele menționate la pct. 37-40 din prezenta anexă și sunt enumerate în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 68.4 din prezenta anexă;
80.4. trebuie să fie produse în unități sau fabrici destinate exclusiv prelucrării îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici din materiale provenite de la nerumegătoare;
80.5. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate autoriza exportul de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici menționați la prezentul punct și produși în unități sau fabrici care prelucrează îngrășăminte organice sau amelioratori de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare în cazul în care sunt puse în aplicare măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucișate între îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin numai materiale provenite de la nerumegătoare și îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare;
80.6. trebuie să fie transportate la punctul de ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova în ambalaje noi sau în containere în vrac care nu sunt folosite pentru transportul de materiale provenite de la rumegătoare sau care au fost curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;
80.7. condițiile prevăzute la subpct. 80.4, 80.5 și 80.6 din prezentul punct nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.
81. Controalele oficiale efectuate de autoritatea competentă în scopul controlului respectării normelor stabilite, prevăzute în prezenta anexă, includ inspecții și prelevări de probe pentru analiza proteinelor animale prelucrate și a furajelor în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor.
82. Autoritatea competentă verifică periodic competența laboratoarelor care efectuează analizele pentru astfel de controale oficiale, în special prin evaluarea rezultatelor testelor interlaboratoare.
83. În cazul în care competența acestora este considerată nesatisfăcătoare, laboratorul efectuează o nouă formare profesională a personalului de laborator, ca măsură corectivă minimă înainte de a efectua alte analize.
84. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și eticheta proteinelor animale prelucrate respective provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie se marchează în mod clar cu următorul text: „Proteinele animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se utilizează în hrana pentru animalele de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”.
Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie: „conține proteine animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se administrează ca hrană animalelor de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”.
Tabelul 1
| Animale de fermă de la care provin proteinele animale prelucrate | Animale de fermă care pot fi hrănite cu proteine animale prelucrate |
| Insecte de crescătorie | Animale de acvacultură, animale de blană, porcine, păsări de crescătorie |
| Porcine | Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie |
| Păsări de crescătorie | Animale de acvacultură, animale de blană, porcine |
| Insecte de crescătorie și porcine | Animale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie |
| Insecte și păsări de crescătorie | Animale de acvacultură, animale de blană, porcine |
| Porcine și păsări de crescătorie | Animale de acvacultură, animale de blană |
| Insecte de crescătorie, porcine și păsări de crescătorie | Animale de acvacultură, animale de blană |
Anexa nr. 5 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE
Capitolul I
CERINȚE PRIVIND CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE
1. Dacă o ovină sau o caprină dintr-o exploatație este suspectă că este afectată de una dintre EST, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt puse sub restricție oficială de circulație, până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare.
2. Dacă există dovezi că exploatația în care se afla respectivul animal în momentul apariției suspiciunii de EST ar putea să nu fie aceeași cu exploatația în care animalul ar fi putut fi expus la EST, autoritatea competentă poate decide să pună sub control oficial alte exploatații sau numai exploatația în care a avut loc expunerea, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.
3. Laptele și produsele lactate provenind de la ovinele și caprinele dintr-o exploatație pusă sub control oficial, care sunt prezente în exploatația respectivă de la data la care se suspectează prezența EST până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare, se folosesc exclusiv în cadrul exploatației respective.
4. Investigația menționată la subpct. 56.2 din Normă trebuie să identifice:
4.1. în cazul bovinelor:
4.1.1. toate celelalte rumegătoare prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala;
4.1.2. în cazul unei femele la care s-a confirmat boala, toți descendenții săi născuți în intervalul de doi ani înainte sau după debutul clinic al bolii la mamă;
4.1.3. toate animalele din cohorta din care provine animalul la care s-a confirmat boala;
4.1.4. originea posibilă a bolii;
4.1.5. celelalte animale prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala sau în orice altă exploatație susceptibilă de a fi fost afectată de agentul EST sau de a fi fost expusă la aceeași alimentație sau sursă de contaminare;
4.1.6. circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut să transmită agentul EST la sau de la exploatația respectivă;
4.2. în cazul ovinelor și caprinelor:
4.2.1. toate celelalte rumegătoare, în afară de ovine și caprine, prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala;
4.2.2. părinții și, în cazul femelelor, toți embrionii, ovulele, precum și ultimii descendenți ai femelei la care a fost confirmată boala, în măsura în care se pot identifica;
4.2.3. toate celelalte ovine și caprine din exploatația de unde provine animalul la care s-a confirmat boala, pe lângă cele menționate la subpct. 4.2.2;
4.2.4. originea posibilă a bolii și identificarea altor exploatații în care se află animale, embrioni sau ovule potențial afectate de agentul EST sau care au fost expuse la aceeași alimentație sau sursă de contaminare;
4.2.5. circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut transmite agentul EST la sau de la exploatația respectivă.
5. Măsurile prevăzute la subpct. 56.3 din Normă cuprind cel puțin următoarele:
5.1. în cazul confirmării ESB la o bovină, uciderea și distrugerea completă a animalelor din specia respectivă, prin investigația menționată la subpct. 4.1.2 și 4.1.3 din prezenta anexă; cu toate acestea, autoritatea competentă poate decide:
5.1.1. să nu ucidă și să nu distrugă animalele din cohorta menționată la subpct. 4.1.3 dacă s-a demonstrat că animalele respective nu au avut acces la aceeași alimentație ca cea a animalului afectat;
5.1.2. să amâne uciderea și distrugerea animalelor din cohorta menționată la subpct. 4.1.3 până la sfârșitul vieții productive, cu condiția ca respectivele exemplare să fie tauri ținuți permanent la un centru de colectare a materialului seminal și să se poată garanta că aceștia urmează să fie complet distruși după moarte.
6. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină și în cazul în care nu se poate exclude prezența ESB se recurge la următoarele acțiuni:
6.1. dacă prezența ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului molecular secundar efectuat în conformitate cu metodele și protocoalele prezentate la pct. 22 din anexa nr. 8 la Normă, uciderea și distrugerea completă și fără întârziere a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației menționate la subpct. 4.2.2-4.2.5 din prezenta anexă;
6.2. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;
6.3. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);
6.4. laptele și produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat că nu se poate exclude prezența ESB și data distrugerii complete a animalelor se elimină în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
6.5. după uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, exploatația face obiectul condițiilor stabilite la pct. 9 din prezenta anexă.
7. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină și în cazurile în care se poate exclude prezența ESB și a scrapiei atipice, se recurge la următoarele acțiuni:
7.1. dacă ESB și scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă exploatația este supusă condițiilor prevăzute la subpct. 7.3.1;
7.2. în plus, în temeiul deciziei autorității competente, exploatația este supusă condițiilor fie de la opțiunea 1 menționată la subpct. 7.4-7.6, fie de la opțiunea 2 menționată la subpct. 7.7-7.15, fie de la opțiunea 3 menționată la subpct. 7.16-7.22;
7.3. în cazul unei exploatații cu un efectiv mixt de ovine și caprine, autoritatea competentă poate decide să aplice condițiile uneia dintre opțiuni la ovinele din exploatație și o opțiune diferită la caprinele din exploatație:
7.3.1. laptele și produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse sau sacrificate și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat cazul de EST și data finalizării măsurilor care trebuie să fie aplicate în exploatația respectivă, în conformitate cu dispozițiile de la subpct. 7.4-7.10 din prezentul punct, sau provenind de la efectivul infectat, până la ridicarea tuturor restricțiilor prevăzute la subpct. 7.16-7.22 din prezentul punct și pct. 11 din prezenta anexă, nu sunt utilizate pentru hrănirea rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor din cadrul exploatației respective;
7.3.2. introducerea pe piață a laptelui și a produselor lactate de acest tip ca hrană pentru nerumegătoare se limitează de către autoritatea competentă pe teritoriul Republicii Moldova;
7.3.3. pe documentul comercial care însoțește loturile de lapte și produse lactate de acest tip și pe orice ambalaj care conține astfel de loturi se indică clar mențiunea: „A nu se utiliza în alimentația rumegătoarelor”;
7.3.4. se interzice folosirea și depozitarea hranei pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip în exploatațiile care dețin rumegătoare;
7.3.5. hrana în vrac pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip se transportă cu vehicule care nu transportă în același timp și hrană pentru rumegătoare;
7.3.6. în cazul în care vehiculele respective sunt ulterior utilizate pentru transportarea alimentelor destinate rumegătoarelor, acestea se curăță minuțios pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură autorizată de către autoritatea responsabilă de exploatație;
7.4. prin opțiunea 1 se subînțelege sacrificarea și distrugerea completă a tuturor animalelor și urmărește procedura de sacrificare și distrugere completă, fără întârziere, a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației prevăzute la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă:
7.4.1. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;
7.4.2. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);
7.5. prin derogare de la condițiile menționate la subpct. 7.4.1 și 7.4.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile enumerate la subpct. 7.5.1 și 7.5.2:
7.5.1. să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, fără întârziere, prin sacrificarea pentru consumul uman, fără întârziere, cu îndeplinirea condițiilor că animalele sunt sacrificate pentru consumul uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploatație sau toate animalele care au vârsta de peste 18 luni și sunt sacrificate pentru consumul uman sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite la pct. 12 din anexa nr. 8 la Normă;
7.5.2. să excepteze mieii și iezii mai mici de trei luni de la uciderea și distrugerea completă fără întârziere, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consumul uman înainte de a depăși vârsta de trei luni;
7.6. se permite deplasarea animalelor menționate la subpct. 7.5.1 și 7.5.2 din prezentul punct de la exploatație către abator:
7.6.1. după uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consumul uman a tuturor animalelor, exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 1 face obiectul condițiilor prevăzute la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;
7.7. prin opțiunea 2 se subînțelege uciderea și distrugerea completă doar a animalelor susceptibile;
7.8. genotiparea proteinei prionice a tuturor ovinelor și caprinelor prezente în exploatație, cu excepția mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca ele să fie sacrificate pentru consum uman cel târziu la vârsta de trei luni;
7.9. uciderea și distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor ovinelor și/sau caprinelor, a embrionilor și a ovulelor identificate în urma investigației menționate la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă, cu excepția:
7.9.1. berbecilor de reproducere cu genotip ARR/ARR;
7.9.2. oilor de reproducere care au cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ și, în cazul în care aceste oi de reproducere sunt gestante în momentul investigației, a mieilor născuți ulterior de acestea, dacă genotipurile lor îndeplinesc cerințele de la subpct. 7.7-7.9;
7.9.3. ovinelor care au cel puțin o alelă ARR și sunt destinate exclusiv sacrificării pentru consum uman;
7.9.4. caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;
7.9.5. în cazul în care autoritatea competentă de exploatație decide astfel, a mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consum uman cel mai târziu când împlinesc vârsta de trei luni;
7.10. animalele cu vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;
7.11. prin derogare de la condițiile menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile menționate la subpct. 7.12, 7.13, 7.14 și 7.15 din prezentul punct;
7.12. să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct prin sacrificarea lor pentru consum uman, dacă:
7.12.1. animalele sunt sacrificate pentru consum cu acordul autorității competente;
7.12.2. toate animalele în vârstă de peste 18 luni sacrificate pentru consum uman se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8;
7.13. să amâne genotiparea și, ulterior, uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct, pentru o perioadă de cel mult trei luni:
7.13.1. această derogare poate fi aplicată în situațiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiția ca oile și/sau caprinele și noii lor născuți să fie izolați de ovine și/sau caprine din alte exploatații pe parcursul întregii perioade;
7.14. să amâne uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine și caprine și în exploatațiile în care ovinele și caprinele sunt crescute împreună:
7.14.1. aplicarea derogării prevăzute la prezentul subpunct se limitează la cazurile în care autoritatea competentă consideră că situația epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor respective, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistență al populației de ovine și caprine din exploatație, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică;
7.14.2. berbecii de reproducție, alții decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere;
7.14.3. toate măsurile posibile de creștere rapidă a rezistenței genetice la populațiile de ovine și/sau caprine din exploatație se pun în aplicare imediat, inclusiv creșterea și reformarea justificată a oilor pentru a crește frecvența alelei ARR și a elimina alela VRQ, precum și creșterea țapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146;
7.14.4. autoritatea competentă asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârșitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index;
7.14.5. în cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul subpunct, măsurile prevăzute la pct. 11-15 din prezenta anexă se aplică exploatației până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, după care se aplică restricțiile stabilite la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;
7.15. după uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, exploatația face obiectul condițiilor prevăzute la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;
7.16. opțiunea 3 prevede lipsa obligativității uciderii și distrugerii complete a animalelor;
7.17. autoritatea competentă poate decide să nu procedeze la uciderea și distrugerea completă a animalelor identificate în urma investigației prevăzute la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă, în cazul îndeplinirii cel puțin a criteriilor stabilite în una dintre următoarele prevederi:
7.17.1. este dificil să se obțină ovine de înlocuire de sex masculin cu genotipul ARR/ARR și ovine femele care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ sau caprine care poartă cel puțin una dintre alelele următoare: K222, D146 și S146;
7.17.2. frecvența alelei ARR în rasa ovină sau în exploatație sau a alelelor K222, D146 sau S146 în rasa caprină sau în exploatație este mică;
7.17.3. acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinizarea;
7.17.4. acest lucru este considerat necesar de către autoritatea competentă în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor epidemiologici;
7.18. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor și caprinelor, până la maximum 50 din fiecare specie, în termen de trei luni de la data confirmării cazului index de scrapie clasică;
7.19. atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploatație în care este aplicată opțiunea 3, autoritatea competentă reevaluează relevanța motivelor și a criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opțiunea 3 în această exploatație;
7.20. în cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opțiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, autoritatea competentă înlocuiește opțiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploatației respective cu opțiunea 1 sau opțiunea 2, astfel cum se prevede la subpct. 7.4-7.15 din prezentul punct;
7.21. exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 3 face imediat obiectul condițiilor prevăzute la pct. 11 din prezenta anexă;
7.22. în cazul în care autoritatea competentă permite recurgerea la opțiunea 3 în gestionarea focarelor epidemice de scrapie clasică păstrează evidențe referitoare la motivele și criteriile care stau la baza fiecărei decizii individuale de aplicare.
8. În cazul în care un animal afectat de o EST provine dintr-o altă exploatație:
8.1. autoritatea competentă poate decide, pe baza istoricului animalului infectat, să aplice măsuri de eradicare doar în exploatația de origine sau și în cea în care s-a confirmat infecția;
8.2. în cazul pășunilor folosite în comun de mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării acestor măsuri la un singur efectiv, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;
8.3. în cazul în care în aceeași exploatație sunt ținute mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării măsurilor de eradicare la efectivul în care a fost confirmată prezența EST, dacă s-a verificat că efectivele au fost ținute izolate unul de altul și că este puțin probabilă răspândirea bolii între efective prin contact direct sau indirect.
9. După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploatație în conformitate cu pct. 6, cu subpct. 7.4, 7.5, 7.6 sau cu subpct. 7.7, 7.15 din prezenta anexă, se aplică următoarele restricții:
9.1. exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST, care include testarea prezenței EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii;
9.2. ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;
9.3. testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;
9.4. în exploatație pot fi introduse numai următoarele animale:
9.4.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;
9.4.2. ovine de sex feminin care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;
9.4.3. caprine, cu condiția ca eliminarea animalelor să fi fost urmată de curățarea și dezinfectarea completă a tuturor spațiilor pentru adăpostirea animalelor;
9.5. în exploatație se pot utiliza numai berbecii de reproducție și țapii de reproducție și materialul germinativ provenit de la ovine și caprine care se încadrează în următoarele categorii:
9.5.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;
9.5.2. material seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;
9.5.3. embrioni care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;
9.5.4. țapii de reproducție și materialul germinativ de origine caprină, astfel cum sunt definite în măsurile stabilite de către autoritatea competentă în vederea creșterii rezistenței genetice a populației de caprine din exploatație.
10. Deplasarea animalelor din exploatație se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
10.1. ieșirea următoarelor animale din exploatație este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducție:
10.1.1. ovinelor cu ARR/ARR;
10.1.2. oilor care poartă o singură alelă ARR și nicio alelă VRQ, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4-7.6 (opțiunea 1), subpct. 7.7-7.15 (opțiunea 2) sau subpct. 7.16-7.22 (opțiunea 3) din prezenta anexă;
10.1.3. caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;
10.1.4. caprinelor, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4 (opțiunea 1), subpct. 7.7 (opțiunea 2) sau subpct. 7.16 (opțiunea 3);
10.2. următoarele animale pot ieși din exploatație pentru a fi duse direct la sacrificare pentru consum uman:
10.2.1. ovinele care poartă cel puțin o alelă ARR;
10.2.2. caprinele;
10.2.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii care nu au împlinit vârsta de trei luni la data sacrificării;
10.2.4. toate animalele în momentul în care autoritatea competentă a decis să aplice derogările prevăzute la subpct. 7.5.1 și subpct. 7.12 din prezenta anexă;
10.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul său numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:
10.3.1. exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;
10.3.2. la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii proveniți din exploatațiile care fac obiectul măsurilor de eradicare sunt transportați direct la un abator pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni;
10.4. restricțiile stabilite la pct. 9 și subpct. 10.1-10.3 din prezenta anexă continuă să se aplice exploatației:
10.4.1. până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR, cu condiția ca în exploatație să nu existe nicio caprină;
10.4.2. până la data la care toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția să nu existe nicio ovină în exploatație;
10.4.3. până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR și toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
10.4.4. într-o perioadă de doi ani de la data finalizării aplicării tuturor măsurilor menționate la pct. 6, subpct. 7.4-7.6 sau la subpct. 7.7-7.15 din prezenta anexă, cu condiția ca în această perioadă de doi ani să nu fie detectat niciun caz de EST în afara celor de scrapie atipică.
11. În urma deciziei de a pune în aplicare opțiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă, exploatația face imediat obiectul următoarelor măsuri:
11.1. exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST;
11.2. acesta include testarea prezenței EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:
11.2.1. au fost sacrificate pentru consum uman;
11.2.2. au murit sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli;
11.3. ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;
11.4. testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă.
12. Se vor aplica condițiile prevăzute la subpct. 9.4 și 9.5 din prezenta anexă, cu toate acestea autoritatea competentă prin derogare de la subpct. 9.4 și 9.5 din prezenta anexă poate permite introducerea și utilizarea în exploatație:
12.1. a ovinelor de sex masculin și a materialului seminal al acestora care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ, inclusiv pentru reproducție;
12.2. a ovinelor de sex feminin care nu poartă nicio alelă VRQ;
12.3. a embrionilor care nu poartă nicio alelă VRQ;
12.4. se va respecta condiția că rasa la care aparține animalul este una pe cale de dispariție; rasa la care aparține animalul face obiectul unui program de reproducere care vizează conservarea rasei; frecvența alelei ARR în cadrul rasei respective este mică.
13. Deplasarea animalelor din exploatație este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiții:
13.1. berbecii și oile cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 pot fi mutate din exploatație pentru orice scop, inclusiv pentru reproducție, cu condiția să fie mutate în alte exploatații care fac obiectul măsurilor în conformitate cu subpct. 7.7-7.15 sau cu subpct. 7.16-7.22;
13.2. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul țării numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:
13.2.1. exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;
13.2.2. la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii sunt transportați direct la un abator pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.
14. Autoritatea competentă asigură faptul că nu se expediază din exploatație material seminal, embrioni și ovule.
15. În timpul sezonului de fătare, este interzisă utilizarea comună a pășunilor de către ovinele și caprinele dintr-o exploatație împreună cu cele din alte exploatații:
15.1. în afara sezonului de fătare, utilizarea în comun a pășunilor se supune restricțiilor care urmează să fie stabilite de către autoritatea competentă, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;
15.2. restricțiile stabilite la pct. 11-14 din prezenta anexă se aplică pe o perioadă de doi ani de la depistarea ultimului caz de EST care nu este un caz de scrapie atipică, în exploatațiile în care a fost pusă în aplicare opțiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă.
Capitolul II
CERINȚE MINIME ALE UNUI PROGRAM DE REPRODUCERE A OVINELOR PENTRU A SE OBȚINE REZISTENȚĂ LA EST
16. Programul de reproducere se va axa pe efectivele cu valoare genetică ridicată, însă în cazul în care se aplică un program de reproducere, autoritatea competentă poate decide eșantionarea și genotiparea numai în cazul berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de reproducere.
17. Se va institui o bază de date care să conțină cel puțin următoarele informații:
17.1. identitatea, rasa și numărul animalelor din toate efectivele care participă la programul de reproducere;
17.2. identificarea diferitor animale eșantionate în cadrul programului de reproducere, inclusiv a berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere;
17.3. rezultatele oricăror teste de genotipare.
18. Se va institui un sistem de certificare uniformă prin care genotipul fiecărui animal eșantionat în cadrul programului de reproducere, inclusiv al berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, este certificat printr-un număr de identificare individual.
19. Se va institui un sistem de identificare a animalelor și a eșantioanelor, de prelucrare a eșantioanelor și de difuzare a rezultatelor care să reducă în măsura în care este posibil riscul de eroare umană.
Acest sistem este suspus unor controale aleatorii periodice pentru verificarea eficacității sale.
20. Testele de genotipare a sângelui sau a altor țesuturi prelevate în scopul programului de reproducere, inclusiv de la berbecii de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, se efectuează în laboratoare autorizate în cadrul programului de reproducere.
21. Autoritatea competentă poate ajuta asociațiile de crescători să creeze bănci genetice de material seminal, ovule și embrioni reprezentativi pentru genotipurile proteinei prionice care pot deveni rare ca urmare a programului de reproducere.
22. Programele de reproducere se stabilesc pentru fiecare rasă, luând în considerare următoarele elemente:
22.1. frecvența diferitelor alele în cadrul rasei;
22.2. raritatea rasei;
22.3. prevenirea reproducerii prin împerecheri consangvine și a deviației genetice.
23. În cazul în care autoritatea competentă permite, în conformitate cu prevederile pct. 16 din prezenta anexă, eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei, genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 și 171 se determină pe un eșantion minim de ovine reprezentativ pentru întreaga populație de ovine a autorității competente, fie:
23.1. o dată la trei ani pe un eșantion minimum de cel puțin 1 560 de ovine;
23.2. cu o frecvență și o mărime a eșantionului determinate de către autoritatea competentă pe baza respectării următoarelor criterii:
23.2.1. planul de eșantionare ține cont de datele epidemiologice relevante colectate în cursul anchetelor anterioare, inclusiv datele cu privire la genotipul proteinei prionice a ovinelor pentru codonii 136, 141, 154 și 171, pe rase, regiuni, vârstă, sex și tipul efectivelor;
23.2.2. planul de eșantionare permite cel puțin detectarea unei modificări de 5% a prevalenței genotipului pe o perioadă de trei ani, cu o putere de 80% și un nivel de încredere de 95%.
24. Obiectivul programului de reproducere este acela de a mări frecvența alelei ARR în cadrul efectivului, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.
25. Cerințele minime pentru efectivele participante sunt următoarele:
25.1. se identifică individual, prin mijloace sigure, toate animalele din efectiv care urmează a fi supuse unui test de genotipare;
25.2. toți berbecii de reproducție din cadrul unui efectiv sunt supuși unui test de genotipare înainte de a fi folosiți pentru reproducție;
25.3. toți masculii cu alela VRQ sunt sacrificați sau castrați în termen de șase luni de la determinarea genotipului lor; aceste animale nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;
25.4. femelele cunoscute ca având alela VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;
25.5. se interzice folosirea altor masculi, inclusiv a donatorilor de material seminal utilizați pentru inseminarea artificială, în afară de cei certificați în cadrul programului de reproducere, în scopul reproducție în interiorul efectivului.
26. Autoritatea competentă poate decide să acorde derogări de la cerințele stabilite la subpct. 25.3-25.4 în scopul protejării raselor și a caracteristicilor de producție.
Autoritatea competentă va anunța Comisia Europeană despre derogările acordate în conformitate cu prevederile aliniatului întâi, precum și despre criteriile folosite.
27. Berbecii care urmează să fie eșantionați se identifică individual, prin mijloace sigure.
28. Berbecii la care s-a constatat prezența alelei VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificați.
29. Cadrul de recunoaștere a situației rezistenței la EST a efectivelor de ovine recunoaște situația rezistenței la EST a efectivelor de ovine care, în urma participării la programul de reproducere prevăzut la pct. 29-30 din Normă, îndeplinesc criteriile cerute de programul respectiv:
29.1. această recunoaștere se acordă la cel puțin două niveluri, după cum urmează:
29.1.1. efective de nivelul I: efective compuse în totalitate din ovine cu genotipul ARR/ARR;
29.1.2. efective de nivelul II: efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR;
29.1.3. autoritatea competentă poate decide să acorde recunoașterea și altor niveluri, astfel încât să răspundă cerințelor naționale;
29.2. se efectuează eșantionări periodice și aleatorii de la ovine care provin din efective rezistente la EST:
29.2.1. în exploatație sau în abator, în vederea verificării genotipului;
29.2.2. în cazul efectivelor de nivelul I, de la animale de peste 18 luni, la abator, în vederea depistării prezenței EST în conformitate cu anexa nr. 2 la Normă.
30. În cazul în care în Republica Moldova se introduc programe naționale de reproducere pentru a obține rezistența la EST a populațiilor de ovine, autoritatea competentă va avea următoarele obligații:
30.1. să informeze Comisia Europeană cu privire la cerințele unor astfel de programe;
30.2. să transmită raportul anual către Comisia Europeană privind progresele înregistrate.
Anexa nr. 6 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
INTRODUCEREA PE PIAȚA DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI EXPORTUL
Capitolul I
CERINȚE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚA DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI EXPORTUL
1. În cazul în care exploatațiile prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică și un risc controlat de scrapie clasică, se va recurge la următoarele acțiuni:
1.1. în scopul comerțului în interiorul țării, autoritatea competentă instituie și supraveghează, după caz, un sistem oficial pentru recunoașterea exploatațiilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică și a celor cu un risc controlat de scrapie clasică;
1.2. pe baza acestui sistem oficial, după caz, autoritatea competentă instituie și menține liste cu exploatații de ovine și caprine cu un risc neglijabil de scrapie clasică și cu exploatații cu un risc controlat de scrapie clasică.
2. O exploatație cu efective de ovine de nivelul I al situației rezistenței la EST, astfel cum se prevede la subpct. 29.1.1 din anexa nr. 5 la Normă, și în care nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani, poate fi recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică.
3. O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi, de asemenea, recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică, dacă a respectat următoarele condiții pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani:
3.1. ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
3.2. se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;
3.3. în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:
3.3.1. ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică;
3.3.2. ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă de cel puțin șapte ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă echivalentă cu perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la subpunctele menționate;
3.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și caprinele cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;
3.3.4. ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpct. 3.3.1 și 3.3.2 din prezentul punct, cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:
3.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este înregistrat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
3.3.4.2. pentru o perioadă de șapte ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.5 din prezentul punct și care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă, în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
3.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii șapte ani;
3.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;
3.4. exploatația este supusă unor controale periodice pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la subpct. 3.1-3.3 de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat în acest scop de către autoritatea competentă, care urmează să fie efectuate cel puțin anual;
3.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
3.6. toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;
3.6.1. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;
3.7. numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:
3.7.1. ovule și embrioni de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:
3.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
3.7.1.2. au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
3.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;
3.7.2. ovule și embrioni de ovine care au cel puțin o alelă ARR și de caprine care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
3.8. numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:
3.8.1. materialul seminal de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:
3.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
3.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;
3.8.2. materialul seminal de la berbeci cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și de la țapi cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
3.9. ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovine și caprine provenind din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.
4. O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi recunoscută ca prezentând un risc controlat de scrapie clasică dacă a respectat următoarele condiții în cel puțin ultimii trei ani:
4.1. ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
4.2. se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;
4.3. în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:
4.3.1. ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică;
4.3.2. ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la subpct. 4.1, 4.2 și 4.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă care include cel puțin ultimii trei ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă ca perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la subpunctele menționate;
4.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și caprinele cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;
4.3.4. ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpct. 4.1 și 4.3.1 din prezentul punct, cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal. cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:
4.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este autorizat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
4.3.4.2. pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la subpct. 4.1, 4.2 și 4.5 din prezentul punct și care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
4.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii trei ani;
4.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;
4.4. exploatația este supusă unor controale periodice, pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la subpct. 4.1-4.3 din prezentul punct, de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care urmează să fie efectuate cel puțin anual;
4.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
4.6. toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise din alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8;
4.6.1. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;
4.7. numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:
4.7.1. ovulele și embrionii de la animalele donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:
4.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
4.7.1.2. au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;
4.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;
4.7.2. ovulele și embrionii de ovine care au cel puțin o alelă ARR și de caprine care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
4.8. numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:
4.8.1. materialul seminal de la animalele donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:
4.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;
4.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;
4.8.2. materialul seminal de la berbecii cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și de la țapii cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
4.9. ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovinele și caprinele care provin din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.
Dacă un caz de scrapie clasică este confirmat într-o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică sau într-o exploatație la care s-a constatat existența unei legături epidemiologice cu o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică în urma unei anchete, astfel cum se menționează la pct. 4 din anexa nr. 5 la Normă, exploatația cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică este imediat eliminată din lista menționată la pct. 1 din prezenta anexă.
Autoritatea competentă informează țările care au introdus ovine și caprine care provin din exploatația infectată sau materialul seminal sau embrionii colectați de la ovinele și caprinele ținute în exploatația infectată pentru o perioadă care include ultimii șapte ani, în cazul unei exploatații cu risc neglijabil de scrapie clasică, sau pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în cazul unei exploatații cu risc controlat de scrapie clasică.
5. În cazul în care autoritatea competentă consideră că teritoriul Republicii Moldova prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică va transmite Comisiei Europene documentele justificative, menționând în special următoarele:
5.1. a fost efectuată o evaluare a riscurilor în urma căreia s-a demonstrat că în prezent există măsuri corespunzătoare în vigoare, care au fost aplicate în perioada relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat;
5.2. această evaluare a riscurilor identifică toți factorii potențiali pentru apariția scrapiei clasice și perspectiva lor istorică, în special:
5.2.1. importul sau introducerea ovinelor și a caprinelor sau a materialului seminal și a embrionilor acestora, care sunt potențial afectate de agentul scrapiei clasice;
5.2.2. informațiile deținute despre structura populației și despre practicile utilizate pentru reproducția ovinelor și a caprinelor;
5.2.3. practicile de hrănire, inclusiv consumul de făină de carne și oase sau jumări provenite de la rumegătoare;
5.2.4. importurile de lapte și produse din lapte de ovine și caprine destinate utilizării în hrana ovinelor și a caprinelor;
5.3. pentru o perioadă de cel puțin șapte ani, au fost testate ovinele și caprinele care prezintă semne clinice compatibile cu scrapia clasică;
5.4. pentru o perioadă de cel puțin șapte ani, au fost testate anual un număr suficient de ovine și caprine cu vârsta de peste 18 luni, care sunt reprezentative pentru ovinele și caprinele sacrificate, găsite moarte sau ucise din alte motive decât sacrificarea pentru consum uman, astfel încât să se asigure un nivel de încredere de 95% pentru depistarea scrapiei clasice, dacă aceasta este prezentă în cadrul populației respective cu o rată a prevalenței de peste 0,1%, iar în perioada respectivă nu a fost raportat niciun caz de scrapie clasică;
5.5. interdicția de hrănire a ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare a fost introdusă și pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cel puțin șapte ani;
5.6. introducerea ovinelor și a caprinelor din alte țări, precum și a materialului seminal și a embrionilor acestora se realizează în conformitate cu subpct. 9.2 sau pct. 10 din prezenta anexă sau cu pct. 14 din Normă.
6. Autoritatea competentă trebuie să notifice Comisiei Europene orice modificare survenită în legătură cu informațiile despre boală furnizate în conformitate cu pct. 5 din prezenta anexă.
7. Statele membre ale Uniunii Europene sau zonele statelor membre ale Uniunii Europene considerate cu un risc neglijabil de scrapie clasică sunt următoarele:
7.1. Republica Austria;
7.2. Republica Cehă;
7.3. Republica Finlanda;
7.4. Regatul Suediei.
8. În cazul existenței unui program național de control al scrapiei clasice, program care să includă întreg teritoriul Republicii Moldova, se recurge la următoarele acțiuni:
8.1. acesta poate fi prezentat Comisiei Europene de către autoritatea competentă, indicându-se în special:
8.1.1. distribuția scrapiei clasice în Republica Moldova;
8.1.2. justificarea programului național de control, având în vedere importanța bolii respective și raportul costuri/beneficii;
8.1.3. categoriile definite pentru clasificarea exploatațiilor în funcție de statutul acestora și standardele care trebuie respectate în cadrul fiecărei categorii;
8.1.4. procedurile de testare care trebuie utilizate;
8.1.5. procedurile de monitorizare a programului național de control;
8.1.6. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care, dintr-un motiv oarecare, exploatația își pierde statutul;
8.1.7. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu programul național de control sunt pozitive.
9. În cazul comerțului pe teritoriul Republicii Moldova cu ovine și caprine se vor aplica următoarele condiții:
9.1. ovinele și caprinele pentru reproducție destinate țărilor altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național de control al scrapiei trebuie:
9.1.1. să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică;
9.1.2. să provină dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;
9.1.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă;
9.2. ovinele și caprinele pentru toate utilizările preconizate, cu excepția sacrificării imediate, destinate țărilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național de control al scrapiei trebuie:
9.2.1. să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil de scrapie clasică;
9.2.2. să provină țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;
9.2.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă;
9.3. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 9.1 și 9.2 din prezentul punct, cerințele stabilite nu se aplică ovinelor și caprinelor care sunt ținute și deplasate exclusiv între unități izolate;
9.4. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 9.1 și 9.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza comerțul pe teritoriul Republicii Moldova și exportul către alte țări cu animale care nu respectă cerințele prevăzute la punctul respectiv, cu condiția ca aceasta să fi obținut consimțământul prealabil din partea autorității competente din țara de destinație a animalelor respective și cu condiția ca animalele să îndeplinească următoarele condiții:
9.4.1. rasa la care aparțin animalele este una pe cale de dispariție;
9.4.2. animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în țara de destinație;
9.4.3. acest registru genealogic este stabilit și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută de asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare sau autoritatea competentă a țării de destinație;
9.4.4. animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în țara de destinație;
9.4.5. acest registru genealogic este, de asemenea, înființat și menținut de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă;
9.4.6. în țara de origine și în țara de destinație, societățile de ameliorare sau autoritățile competente menționate la subpct. 9.4.2-9.4.5 din prezentul punct desfășoară un program de ameliorare care vizează conservarea rasei respective;
9.4.7. animalele nu provin dintr-o exploatație supusă restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 în anexa nr. 5 la Normă;
9.4.8. după intrare în exploatația beneficiară din Republica Moldova a animalelor care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la subpct. 9.1 sau 9.2 din prezentul punct, circulația tuturor ovinelor și caprinelor din exploatația respectivă se restricționează în conformitate cu prevederile menționate la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă, pentru o perioadă de trei ani;
9.4.9. prin derogare de la prevederile menționate la subpt. 9.1 din prezentul punct, o astfel de restricție în ceea ce privește comerțul în interiorul Republicii Moldova sau circulația animalelor în interiorul țării nu se aplică animalelor care aparțin unei rase pe cale de dispariție, care sunt destinate unei exploatații în care se află această rasă pe cale de dispariție;
9.4.10. rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei și care este desfășurat de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă.
10. În cazul comerțului pe teritoriul Republicii Moldova cu material seminal și embrioni proveniți de la ovine și caprine se vor aplica următoarele condiții:
10.1. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o exploatație sau în exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4-4.3.8;
10.2. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, în cursul ultimilor trei ani înainte de colectare, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit toate condițiile stabilite la subpct. 4.1-4.5 timp de trei ani, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4;
10.3. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;
10.4. în cazul materialului seminal provenit de la ovine, să fie colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, să fie colectat de la masculi care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
10.5. în cazul embrionilor de ovine, să aibă cel puțin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, să aibă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.
11. Statele în care au fost confirmate cazuri de boală cașectizantă cronică a cervidelor sunt:
11.1. Republica Finlanda;
11.2. Regatul Suediei.
12. Deplasările de cervide vii din Regatul Norvegiei în Republica Moldova sunt interzise.
13. Se interzice introducerea pe piață a ultimilor descendenți ai unei femele bovine infectate cu EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmată ESB, în intervalul de doi ani anterior sau ulterior apariției primelor semne clinice de instalare a bolii.
14. Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicțiile prevăzute la pct. 69-72 din Normă, cu condiția ca acestea să provină de la bovine, ovine și caprine care îndeplinesc cerințele pct. 15 din prezenta anexă:
14.1. carne proaspătă;
14.2. carne tocată;
14.3. preparate din carne;
14.4. produse din carne.
15. Produsele menționate la pct. 14 din prezenta anexă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
15.1. animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;
15.2. animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;
15.3. produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu sunt derivate din:
15.3.1. materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa nr. 4 la Normă;
15.3.2. țesuturile limfoide și nervoase expuse în timpul procesului de dezosare;
15.3.3. carnea separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.
16. Se interzice introducerea în Republica Moldova de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide originare din Regatul Norvegiei.
17. Se interzice producerea, introducerea pe piață și utilizarea de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide provenită de la cervide originare din Republica Finlanda și Regatul Suediei.
18. Bovinele vii și produsele de origine animală provenite de la acestea trebuie să respecte, în ceea ce privește exporturile către alte țări, reglementările stabilite în prezenta anexă pentru comerțul cu alte state.
Anexa nr. 7 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă
IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
Capitolul I
CERINȚE PRIVIND IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ
1. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
1.1. animalele au fost născute și crescute în permanență într-o țară de origine sau în țări de origine cu un risc de ESB neglijabil;
1.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte dintre următoarele bovine:
1.2.1. toate cazurile de ESB;
1.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;
1.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 1.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv ca și cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;
1.3. dacă au existat cazuri indigene de ESB în țara de origine, animalele s-au născut:
1.3.1. după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;
1.3.2. după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la subpct. 1.3.1 din prezentul punct.
2. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
2.1. țara de origine este clasificată cu un risc controlat de ESB;
2.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte din următoarele categorii de bovine:
2.2.1. toate cazurile de ESB;
2.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;
2.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 2.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv cu cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;
2.3. animalele s-au născut:
2.3.1. după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;
2.3.2. după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la subpct. 2.3.1 din prezentul punct.
3. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
3.1. țara de origine a fost clasificată drept țară cu un risc nedeterminat de ESB;
3.2. hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost aplicată efectiv în țara de origine;
3.3. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte din următoarele categorii de bovine:
3.3.1. toate cazurile de ESB;
3.3.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;
3.3.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 3.3.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv cu cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;
3.4. animalele s-au născut la cel puțin doi ani după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, sau după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la prezentul subpunct.
4. Următoarele produse provenite de la bovine, ovine și caprine, astfel cum sunt definite în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, fac obiectul condițiilor stabilite la pct. 5-7 din prezenta anexă, în funcție de categoria de risc de ESB a țării de origine:
4.1. carne proaspătă;
4.2. carne tocată;
4.3. carne separată mecanic;
4.4. preparate din carne;
4.5. produse din carne;
4.6. grăsimi topite de origine animală;
4.7. jumări;
4.8. gelatină, alta decât cea derivată din piei;
4.9. colagen, altul decât cel derivat din piei;
4.10. stomacuri, vezici și intestine tratate.
5. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
5.1. țara de origine este ca țară cu un risc neglijabil de ESB;
5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;
5.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă;
5.4. dacă animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine provin dintr-o țară de origine cu un risc de ESB controlat sau nedeterminat, prin derogare de la subpct. 5.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:
5.4.1. în cazul acestor importuri, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală, care este definită ca material cu riscuri specificate în conformitate cu pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă, se identifică conform prevederilor pct. 5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;
5.5. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;
5.6. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeași metodă sau sacrificate după asomare prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB;
5.7. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;
5.8. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară de origine sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure faptul că acestea nu conțin și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.
6. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine menționate la pct. 5 din prezenta anexă dintr-o țară de origine sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
6.1. țara de origine sau regiunea este clasificată ca țară cu un risc controlat de ESB;
6.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;
6.3. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine destinate exportului nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;
6.4. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la prezenta Normă, sau din carne separată mecanic obținută din oase de bovine, ovine sau caprine;
6.5. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;
6.6. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure că acestea nu conțineau și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;
6.7. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 6.4 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:
6.7.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1406/2008 pentru aprobarea Normei privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine;
6.8. în cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară de origine sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:
6.8.1. țara de origine este clasificată ca țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;
6.8.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;
6.8.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o țară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă.
7. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine dintr-o țară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
7.1. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;
7.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;
7.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din:
7.3.1. materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă;
7.3.2. țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;
7.3.3. carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine;
7.4. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 7.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:
7.4.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor pct. 5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;
7.5. în cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:
7.5.1. țara de origine este clasificată ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;
7.5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;
7.5.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o țară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă.
8. Materialul seminal și embrionii de la ovine și caprine importați în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:
Animalele donatoare au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
8.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;
8.2. există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;
8.3. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;
8.4. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării exportatoare pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani;
8.5. animalele donatoare au fost ținute în permanență, pe parcursul unei perioade de trei ani care precedă data colectării materialului seminal sau a embrionilor exportați, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit, în această perioadă, toate cerințele prevăzute la subpct. 4.1-4.5 din anexa nr. 6 la Normă, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4 din anexa nr. 6 la Normă.
9. În cazul materialului seminal provenit de la ovine, materialul seminal a fost colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, materialul seminal a fost colectat de la masculi care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.
10. În cazul embrionilor de ovine, embrionii au cel puțin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, embrionii au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.
Capitolul II
IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI DE PRODUSE DERIVATE PROVENITE DE LA BOVINE, OVINE ȘI CAPRINE
11. Prezentul capitol se aplică următoarelor subproduse de origine animală și produselor derivate, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și următoarelor produse derivate, cu condiția ca aceste subproduse de origine animală și produse derivate să provină de la bovine, ovine și caprine:
11.1. grăsimi topite obținute din materiale de categoria 2 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol, conform definiției din art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
11.2. oase sau produse din oase obținute din materiale de categoria 2;
11.3. grăsimi topite obținute din materiale de categoria 3 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol sau ca hrană pentru animale, sau materia primă din care sunt obținute acestea, conform definiției de la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
11.4. hrană pentru animale de companie, inclusiv produse de ros pentru câini;
11.5. produse din sânge;
11.6. proteine animale prelucrate;
11.7. oase și produse din oase obținute din materiale de categoria 3;
11.8. gelatină și colagen, altele decât cele derivate din piei;
11.9. materiale de categoria 3 și produse derivate, altele decât cele menționate la subpct. 11.3-11.8, cu excepția următoarelor:
11.9.1. piei proaspete, piei tratate;
11.9.2. gelatină și colagen derivate din piei;
11.9.3. derivați de grăsimi.
12. Importurile de subproduse de origine animală și produse derivate provenite de la bovine, ovine și caprine, menționate la pct. 11 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:
12.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat:
12.1.1. nu conține și nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 din anexa nr. 4 la Normă;
12.1.2. nu conține și nu este derivat din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele de la care provine subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;
12.1.3. este derivat din animale care nu au fost sacrificate, după asomare, prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB;
12.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat nu conține și nu este derivat din materiale provenind de la bovine, ovine și caprine, altele decât cele provenite de la animale născute, crescute în permanență și sacrificate în țară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB;
12.3. adițional la cerințele importurilor de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate la subpct. 11.4 și 11.6 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:
12.3.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară de origine care este clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB și în care nu a existat niciun caz indigen de ESB;
12.3.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB, în care a existat un caz indigen de ESB, iar subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost obținute de la animale născute după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau cu jumări derivate de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost aplicată efectiv în țara de origine sau în regiunea respectivă;
12.3.3. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 12.3.1 și 12.3.2 din prezentul punct, nu este necesară pentru importul de hrană prelucrată pentru animale de companie, care este ambalată și etichetată în conformitate cu prevederile menționate în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020.
13. Adițional la cerințele de la pct. 12 din prezenta anexă, importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate la pct. 8 din prezenta anexă, care conțin lapte sau produse din lapte de ovine sau de caprine și sunt destinate alimentației animalelor, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:
13.1. ovinele și caprinele de la care provin respectivele subproduse de origine animală sau produse derivate au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
13.1.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;
13.1.2. există în folosință un sistem de informare, de supraveghere și de monitorizare;
13.1.3. se aplică restricții oficiale exploatațiilor de ovine sau de caprine în cazul unei suspiciuni de EST sau al confirmării prezenței scrapiei clasice;
13.1.4. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt sacrificate și distruse complet;
13.1.5. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani;
13.2. laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu este impusă nicio restricție oficială ca urmare a unei suspiciuni de EST;
13.3. laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu a fost diagnosticat niciun caz de scrapie clasică cel puțin în ultimii șapte ani, iar în urma confirmării unui caz de scrapie clasică:
13.3.1. toate ovinele și caprinele din exploatație au fost ucise și distruse sau sacrificate, cu excepția berbecilor de reproducție cu genotipul ARR/ARR, a oilor de reproducție cu cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alele VRQ, a altor ovine cu cel puțin o alelă ARR și a caprinelor cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;
13.3.2. toate animalele la care s-a confirmat scrapia clasică au fost ucise și distruse, iar exploatația a fost supusă o perioadă de cel puțin doi ani de la confirmarea ultimului caz de scrapie clasică unei monitorizări intensificate a EST, inclusiv testării cu rezultate negative pentru depistarea prezenței EST, în conformitate cu metodele de laborator descrise în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă, a tuturor animalelor următoare cu vârsta de peste 18 luni, cu excepția ovinelor cu genotipul ARR/ARR și a caprinelor cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, animalele care au fost sacrificate pentru consumul uman, precum și animalele care au murit sau au fost ucise în exploatație, dar care nu au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.
14. Ovinele și caprinele importate în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară care atestă că acestea au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine, în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
14.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;
14.2. există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;
14.3. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;
14.4. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani.
Capitolul III
IMPORTURILE DE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ PROVENITE DE LA CERVIDE DE CRESCĂTORIE ȘI SĂLBATICE
15. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct. 5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, provenite de la cervide de crescătorie, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatul sanitar veterinar, menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, trebuie să fie însoțit de o declarație semnată de către autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:
„Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide de crescătorie care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu provine de la animale din efective în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică sau în care prezența sa este oficial suspectată.”
16. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct. 5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, provenite de la cervide sălbatice, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele sanitar veterinare sunt însoțite de o declarație semnată de autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:
„Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide sălbatice care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu este derivat de la animale care provin din regiuni în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică în ultimii trei ani sau în care prezența sa este oficial suspectată.”
17. Se interzice importul în Republica Moldova de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide.