cu privire la aprobarea Normei privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

HOTĂRÂRE nr. 713 din 23.10.2024 · GUVERNUL · publicat 04.02.2025
pe legis.md
Trimiteri: 787 legate · 113 nerezolvate · 24 fără țintăMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (113)
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 1-2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 10 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 10 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 11 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 25.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 25.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 25.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 25.1-25.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 25 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 25.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 18 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 19 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 7.4-7.15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 18 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 19 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 14 lit. e) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 22-29 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 22-29 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 28 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 48-53 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 54 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 48-54 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 20-23 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 32 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 31 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 31 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 61 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 40 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 44 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 56.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 56.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 22 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 23 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 23 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 12 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 23 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 7.4-7.6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 29-30 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 29.1.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 14 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 9-15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 9-15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 9-15 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 69-72 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 4.1-4.5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 4.3.4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 54 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 1-16 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 54 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 17-33 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 11-14 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 21 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 11-14 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 21 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Fără țintă (24)
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 3-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
  • secțiunea a 4-a Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.

UE

În temeiul art. 29 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 13-20, art. 10), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 404/2016 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea măsurilor de control şi combatere a anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă la animale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 100-105, art. 465), cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

și industriei alimentare Vladimir Bolea

Nr. 713. Chişinău, 23 octombrie 2024.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.713/2024

NORMA privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Prezenta Normă transpune parțial Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (CELEX: 32001R0999), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 147 din 31 mai 2001, așa cum a fost ultima oară modificat prin Regulamentul (UE) 2024/918 al Comisiei din 25 martie 2024 de modificare a anexei VII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește anumite cerințe de raportare pentru statele membre referitoare la programele naționale de creștere a animalelor în vederea selectării pentru rezistență la forme transmisibile de encefalopatie spongiformă.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1.Prezenta Normă stabilește măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile la animale (în continuare – Normă) și este aplicată producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, și exportului acestora.

2. Prezenta Normă nu se aplică:

2.1. produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare;

2.2. produselor care nu sunt destinate utilizării în alimentația umană, în hrana animalelor sau în îngrășăminte, sau în materia primă ori produsele intermediare;

2.3. produselor de origine animală destinate expunerii, educației, cercetării științifice, studiilor sau analizelor speciale, cu condiția ca aceste produse să nu fie în cele din urmă consumate sau utilizate de oameni sau de animale altele decât cele folosite pentru proiectele de cercetare respective;

2.4. animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercetării.

3. Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de origine animală prevăzute la pct. 1 cu produsele de origine animală prevăzute la subpct. 2.1, 2.2 și 2.3 sau cu animalele vii prevăzute la subpct. 2.4, acestea se păstrează separat în permanență, cu excepția cazului în care respectivele animale vii sau produse de origine animală sunt produse cel puțin în aceleași condiții de protecție a sănătății din punct de vedere al formelor de encefalopatii spongiforme transmisibile (în continuare – EST).

4. În scopul aplicării prezentei Norme se utilizează noțiunile „animal de fermă”, „produse de origine animală” definite în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară; noțiunea de „hrana pentru animale” definită în Legea nr. 306/2018 privind siguranţa alimentelor; noțiunile „animal de acvacultură”, „animal acvatic” definite în Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură și măsurile de prevenire și combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2009; noțiunile „materii prime pentru furaje”, „furaj combinat”, „furaj complet”, „etichetă” definite în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020; noțiunile „animale de blană”, „produse din sânge”, „proteine animale prelucrate”, „făină de pește”, „colagen”, „gelatină”, „proteine hidrolizate”, „conservă de hrană pentru animale de companie”, „hrană prelucrată pentru animale de companie” , ,,insecte de crescătorie” definite în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022; precum și următoarele noţiuni:

4.1. forme de EST – toate formele de encefalopatie spongiformă transmisibilă, cu excepția formelor care apar la om;

4.2. introducere pe piață – orice operațiune al cărei scop este de a furniza animale vii sau produse de origine animală prevăzute în prezenta Normă sau orice altă formă de furnizare contra cost sau gratuită către o țară de depozitare în vederea furnizării către o altă țară;

4.3. materii prime – materie primă sau orice alt produs de origine animală din care sau cu ajutorul căruia sunt fabricate produsele prevăzute la subpct. 2.1 și 2.2 din prezenta Normă;

4.4. categorie – una dintre categoriile de clasificare prevăzute în capitolul III din anexa nr. 1 la prezenta Normă;

4.5. autoritate competentă – Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare – Agenţie) și subdiviziunile teritoriale ale acesteia;

4.6. materiale cu riscuri specifice – țesuturi care provin de la animale dintr-o țară sau o regiune a acesteia cu risc controlat sau nedeterminat de encefalopatii spongiforme bovine;

4.7. animal suspectat de a fi infectat cu o EST – animal viu, sacrificat sau mort care prezintă sau a prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central și pentru care informațiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile spongiforme bovine (în continuare – ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat pozitiv la analiza rapidă pentru ESB;

4.8. exploatație – orice loc în care animalele prevăzute în prezenta Normă sunt ținute, păstrate, crescute, manipulate sau arătate publicului;

4.9. prelevare de probe – prelevarea de probe care să asigure o reprezentare corectă din punct de vedere statistic de la animale sau din mediul acestora, sau din produse de origine animală, în scopul stabilirii unui diagnostic de boală, a relațiilor familiale, pentru supravegherea sănătății sau pentru monitorizarea absenței agenților microbiologici sau a unor materiale din produse de origine animală;

4.10. îngrășăminte – orice substanță care conține produse de origine animală utilizată pe pământ pentru a intensifica creșterea vegetației; pot include și reziduuri digestive de la producția de biogaz sau de la tratarea cu compost;

4.11. teste rapide – metode de depistare enumerate în anexa nr. 8 la prezenta Normă;

4.12. test alternativ – testele prevăzute la pct. 40 din prezenta Normă, care sunt folosite ca alternativă la retragerea materialelor cu riscuri specificate;

4.13. carne separată mecanic (CSM) – produs obținut prin îndepărtarea cărnii de pe oasele acoperite cu carne după dezosare, cu ajutorul mijloacelor mecanice care generează distrugerea sau modificarea structurii fibroase a mușchilor;

4.14. supraveghere pasivă – semnalarea tuturor animalelor suspecte de a fi infectate cu o formă de EST și, atunci când prezența unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-un examen clinic, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;

4.15. supraveghere activă – efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind suspecte de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele abatorizate de urgență, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecțiilor ante-mortem, animalele moarte, animalele sănătoase abatorizate și animalele abatorizate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a stabili evoluția și prevalența formelor de EST pe teritoriul unei țări sau într-una din regiunile acesteia;

4.16. caz indigen de ESB – caz de encefalopatie spongiformă bovină pentru care nu s-a demonstrat în mod clar că a fost cauzat de infectarea anterioară importării ca animal viu;

4.17. cohortă – grup de bovine care s-a născut în același efectiv în care s-a născut bovina afectată, în intervalul de 12 luni anterior sau ulterior nașterii acesteia, precum și animalele care, în orice moment din primul lor an de viață, au fost crescute alături de bovina afectată care era în primul ei an de viață;

4.18. caz index – primul animal dintr-o exploatație sau grup epidemiologic definit la care s-a confirmat o infecție aparținând EST;

4.19. EST la rumegătoarele de talie mică – caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau o caprină în urma unui test de confirmare a prezenței proteinei PrP anormale;

4.20. caz de scrapie – caz confirmat de encefalopatie spongiformă transmisibilă depistat la o ovină sau o caprină pentru care diagnosticul de ESB a fost exclus;

4.21. caz de scrapie clasică – caz confirmat de scrapie clasică clasificat ca atare în conformitate cu caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

4.22. caz de scrapie atipică – caz confirmat de scrapie care se deosebește de scrapia clasică în conformitate cu caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică;

4.23. genotipul proteinei prionice – la ovine, o combinație de două alele;

4.24. caz de ESB – caz de ESB confirmat în cadrul laboratorului de referință în conformitate cu metodele și protocoalele prevăzute la pct. 7-10 din anexa nr. 8 la prezenta Normă;

4.25. caz de ESB clasică – caz de ESB clasificat ca atare în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de laboratorul pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine;

4.26. caz de ESB atipică – caz de ESB care nu poate fi clasificat drept caz de ESB clasică în conformitate cu criteriile stabilite în metoda utilizată de către laboratorul de referință;

4.27. ovine și caprine în vârstă de peste 18 luni – ovine și caprine a căror vârstă este confirmată de registrele sau documentele de circulație și la care au erupt deja prin gingie mai mult de doi incisivi permanenți;

4.28. prelucrători la domiciliu – crescători de animale care amestecă hrană combinată pentru animale destinată utilizării exclusive în propria fermă;

4.29. cervide de crescătorie și captive – animale din familia Cervidae care sunt deținute de oameni într-un teritoriu închis;

4.30. cervide sălbatice – animale din familia Cervidae care nu sunt deținute de oameni;

4.31. cervide semidomestice – animale din familia Cervidae care sunt deținute de oameni, dar nu într-un teritoriu închis.

Capitolul II

DETERMINAREA STATUTULUI PRIVIND ESB

5. Stabilirea statutului cu privire la ESB se realizează prin clasificarea într-una dintre următoarele trei categorii:

5.1. risc neglijabil de ESB, astfel cum este definit la pct. 8 din anexa nr. 1 la prezenta Normă;

5.2. risc controlat de ESB, astfel cum este definit la pct. 9 din anexa nr. 1 la prezenta Normă;

5.3. risc nedeterminat de ESB, astfel cum este definit la pct. 10 din anexa nr.1 la prezenta Normă.

6. Statutul cu privire la ESB al Republicii Moldova poate fi stabilit numai pe baza criteriilor prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1 la prezenta Normă. Aceste criterii cuprind rezultatele unei analize a riscului care identifică toți factorii potențiali ai apariției ESB, astfel cum sunt definiți în capitolul II din anexa nr. 1 la prezenta Normă, iar evoluția în timp a acestora, precum și măsurile extinse de supraveghere activă și pasivă, ținând cont de categoria de risc a țării.

7. În cazul în care se urmărește ca Republica Moldova să fie menținută pe lista țărilor autorizate pentru exportul în Uniunea Europeană de animale vii sau produse reglementate de prezenta Normă, se va prezenta, de către autoritatea competentă, Comisiei Uniunii Europene o cerere de stabilire a statutului țării cu privire la ESB, însoțită de informații relevante privind criteriile menționate în capitolul I din anexa nr. 1 la prezenta Normă, precum și factorii potențiali de risc prevăzuți în capitolul II din anexa nr. 1 la prezenta Normă, precum și evoluția în timp a acestora.

8. Fiecare cerere, în parte, se examinează de către Comisia Europeană, încadrând astfel Republica Moldova în una dintre categoriile definite în capitolul III din anexa nr. 1 la prezenta Normă, ținând cont de criteriile și factorii potențiali de risc.

9. În cazul în care Comisia Europeană hotărăște că documentele de fundamentare nu includ informațiile prevăzute în capitolele I și II din anexa nr. 1 la prezenta Normă, aceasta poate solicita autorității competente din Republica Moldova prezentarea unor informații suplimentare într-o perioadă care urmează să fie specificată.

10. După ce Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (în continuare – WOAH) a stabilit procedura de clasificare a Republicii Moldova pe categorii și dacă a încadrat Republica Moldova în una dintre aceste categorii, poate fi efectuată o reevaluare a categorizării țării respective, conform pct. 8 din prezenta Normă.

11. În cazul în care Comisia Europeană hotărăște că informațiile prezentate de autoritatea competentă, conform capitolelor I și II din anexa nr. 1 la prezenta Normă, sunt insuficiente și neclare, aceasta determină statutul privind ESB al Republicii Moldova pe baza unei analize de risc complete.

12. Analiza de risc poate cuprinde o analiză statistică concludentă a situației epidemiologice cu privire la formele de EST din Republica Moldova, pe baza utilizării, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor rapide. Comisia Europeană utilizează criteriile de clasificare folosite de WOAH.

13. Analizele rapide pot fi aprobate de autoritatea competentă și introduse pe o listă care figurează la pct. 22-26 din anexa nr. 8 la prezenta Normă.

14. Procedura de screening poate fi utilizată de către autoritatea competentă în cazul în care se dorește obținerea aprobării Comisiei Europene pe baza screeningului.

15. În cazul în care autoritatea competentă nu a prezentat o cerere în conformitate cu pct. 7 din prezenta Normă, pentru expedierea de pe teritoriul său a animalelor vii și a produselor de origine animală, trebuie să respecte cerințele de import aplicabile țărilor care prezintă un risc nedeterminat de ESB, până la depunerea cererii respective și până la luarea unei hotărâri finale în privința statutului țării cu privire la ESB.

16. Autoritatea competentă notifică Comisiei Europene dovezile epidemiologice sau alte informații care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prevăzute la pct. 21-28 din prezenta Normă.

17. Reținerea Republicii Moldova pe una dintre listele prevăzute pentru a i se permite exportul în Comunitatea Uniunii Europene de animale vii și produse de origine animală, pentru care prezenta Normă stabilește reglementări specifice, este condiționată de informațiile disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST – de furnizarea informațiilor prevăzute la pct. 5-7 din prezenta Normă.

18. Eligibilitatea Republicii Moldova pentru exportul în Comunitatea Uniunii Europene de animale vii sau produse de origine animală pentru care prezenta Normă prevede reglementări specifice, în condiții corespunzătoare categoriei stabilite de Comisia Europeană, este condiționată de obligația autorității competente de a notifica Comisiei Europene, în scris, prezentarea dovezilor epidemiologice sau de altă natură care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB.

19. Se poate adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a Republicii Moldova în conformitate cu rezultatele verificărilor efectuate de către autoritatea competentă.

20. Prevederile prevăzute la pct. 8-15 și 17-19 din prezenta Normă se bazează pe o evaluare a riscului, ținând cont de criteriile recomandate prevăzute în capitolele I și II din anexa nr. 1 la prezenta Normă.

Capitolul III

PREVENIREA EST

Secțiunea 1

Program anual de monitorizare a EST

21. Se va întocmi un program anual de monitorizare a EST, bazat pe o supraveghere activă și pasivă, în conformitate cu prevederile anexei nr. 2 la prezenta Normă. Programul respectiv include o procedură de depistare care folosește teste rapide, în cazul în care această procedură este disponibilă pentru speciile de animale respective.

22. Programul anual de monitorizare prevăzut la pct. 21 din prezenta Normă se referă cel puțin la următoarele grupe:

22.1. toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni trimise spre abatorizare de urgență sau care prezintă semne de boală la inspecțiile ante-mortem;

22.2. toate bovinele cu vârsta de peste 30 de luni abatorizate în condiții normale pentru consumul uman;

22.3. toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni, care nu sunt abatorizate pentru consumul uman, care au murit sau au fost omorâte în exploatație în timpul transportului sau într-un abator (animale moarte).

23. Autoritatea competentă poate decide să deroge de la dispoziția prevăzută la subpct. 22.3 din prezenta Normă, în zonele unde densitatea animalelor este redusă și unde nu se asigură nicio colectare a animalelor moarte.

24. În baza datelor științifice corespunzătoare, vârsta stabilită la subpct. 22.1 și 22.3 din prezenta Normă poate fi adaptată în funcție de progresele științifice realizate.

25. Autoritatea competentă furnizează dovada capacității sale de a stabili eficacitatea măsurilor aplicate și de a asigura protecția sănătății oamenilor și a sănătății animale, pe baza unei analize detaliate a riscului, autoritatea competentă va demonstra, în special:

25.1. o prevalență a ESB în scădere evidentă sau redusă și stabilă, pe baza celor mai recente rezultate de depistare;

25.2. că a pus în aplicare și în executare, de cel puțin șase ani, un program complet de depistare a ESB;

25.3. că a pus în aplicare și în executare, de cel puțin șase ani, legislația națională privind interdicția totală în ceea ce privește alimentația animalelor de crescătorie.

26. Autoritatea competentă informează WOAH și Comisia Europeană cu privire la apariția formelor de EST, altele decât ESB.

27. Toate investigațiile oficiale și examenele de laborator se înregistrează în conformitate cu prevederile menționate la pct. 50-53 din anexa nr. 2 la prezenta Normă.

28. Autoritatea competentă va formula un raport anual care să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute la pct. 50 din anexa nr. 2 la prezenta Normă.

Secțiunea a 2-a

Programe de creștere a animalelor

29. Autoritatea competentă poate introduce programe de creștere a animalelor în vederea selectării pentru rezistență la EST în cadrul populației de ovine. Aceste programe includ un cadru pentru recunoașterea rezistenței la EST a anumitor efective de animale și pot fi extinse la alte specii de animale pe baza probelor științifice care să ateste rezistența anumitor genotipuri din speciile respective la EST.

30. Instituțiile care stabilesc programe de creștere a animalelor prezintă autorității competente rapoarte anuale, pentru evaluarea acestor programe din punct de vedere științific, în special în ceea ce privește efectele acestora atât asupra incidenței formelor de EST, cât și asupra diversității și a variabilității genetice, precum și asupra conservării raselor de ovine vechi, rare sau adaptate la o anumită regiune. Rezultatele științifice și consecințele globale ale programelor de creștere a animalelor se evaluează periodic și, după caz, programele respective se modifică în mod corespunzător.

Secțiunea a 3-a

Interdicții privind hrana animalelor

31. Se interzice utilizarea proteinelor animale în nutriția rumegătoarelor

32. Interdicția prevăzută la pct. 31 din prezenta Normă se extinde și asupra altor animale decât rumegătoarele și se limitează, în ceea ce privește nutriția acestor animale cu produse de origine animală, în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 la prezenta Normă.

33. Prevederile pct. 31 și 32 din prezenta Normă se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor anexei nr. 3 la prezenta Normă de stabilire a derogărilor de la interdicția prevăzută la punctele menționate anterior.

34. Pe baza unei evaluări științifice a nevoilor alimentare ale rumegătoarelor tinere și după o evaluare a aspectelor legate de control, se poate reglementa utilizarea de proteine derivate din pește pentru nutriția rumegătoarelor tinere.

35. În cazul în care Republica Moldova prezintă risc nedeterminat de ESB, nu este autorizat exportul sau depozitarea hranei destinate animalelor de crescătorie care conține proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepția celei destinate câinilor, pisicilor și animalelor cu blană, care conține proteine prelucrate provenite de la mamifere.

36. Țările care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu sunt autorizate să importe în Republica Moldova hrană destinată animalelor de crescătorie care conține proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere, cu excepția celei destinate câinilor, pisicilor și animalelor cu blană, care conține proteine prelucrate provenite de la mamifere.

37. Pe baza unei analize favorabile a riscului, care ține cont cel puțin de amploarea contaminării și de sursa eventuală a acesteia, precum și de destinația finală a lotului, autoritatea competentă poate stabili‚ ținând cont de prevederile prezentei Norme, introducerea unui prag de toleranță pentru cantități nesemnificative de proteine animale în hrana pentru animale, în caz de contaminare accidentală și inevitabilă din punct de vedere tehnic.

Secțiunea a 4-a

Materiale cu riscuri specificate

38. Materialele cu riscuri specificate sunt îndepărtate și distruse în conformitate cu anexa nr. 4 la prezenta Normă și cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022.

39. Lista materialelor cu riscuri specificate, prevăzută în anexa nr. 4 la prezenta Normă, cuprinde cel puțin creierul, măduva spinării, ochii și amigdalele bovinelor cu vârstă de peste 12 luni, precum și coloana vertebrală a bovinelor.

40. Prevederile pct. 39 din prezenta Normă nu se aplică țesuturilor provenite de la animalele care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop, prevăzut în lista stabilită în anexa nr. 8 la prezenta Normă, aplicat în condițiile enumerate în anexa nr. 4 la prezenta Normă și care a avut rezultate negative. În cazul în care autoritatea competentă permite utilizarea unui test alternativ, în conformitate cu prezentul punct, trebuie să informeze celelalte țări și Comisia Europeană în acest sens.

41. În cazul în care Republica Moldova prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB, lacerația țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană în legătură cu asomarea, nu trebuie să se aplice bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal.

42. Datele referitoare la vârstă prevăzute în anexa nr. 4 la prezenta Normă pot fi ajustate. Această ajustare se efectuează pe baza celor mai recente descoperiri științifice verificate cu privire la probabilitatea statistică a apariției EST în cadrul grupelor de vârstă relevante ale efectivului de bovine, ovine și caprine.

Secțiunea a 5-a

Produse de origine animală provenite de la rumegătoare sau care conțin materiale provenite de la rumegătoare

43. Oasele bovinelor, ovinelor și caprinelor, în cazul unui risc controlat sau nedeterminat de ESB, nu trebuie folosite pentru producerea cărnii separate mecanic.

44. Având în vedere criteriile stabilite la pct. 9 din anexa nr. 4 la prezenta Normă, prevederile pct. 43 din prezenta Normă nu se aplică rumegătoarelor care au fost supuse testului alternativ, cu condiția ca testul respectiv să fie inclus în anexa nr. 8 la prezenta Normă, în cazul în care rezultatele testului au fost negative.

45. Autoritatea competentă se asigură că personalul autorității, medicii veterinari, personalul abatoarelor și crescătoriilor de animale, fermierii și manipulanții sunt pregătiți în recunoașterea semnelor clinice, epidemiologice și, în cazul personalului responsabil de efectuarea controalelor, în recunoașterea rezultatelor de laborator privind formele de EST, de asemenea personalul implicat va fi instruit în vederea respectării măsurilor de biosecuritate.

Capitolul IV

CONTROLUL ȘI ERADICAREA FORMELOR DE EST

Secțiunea 1

Notificarea și măsurile privind animalele suspecte

46. Fiecare caz de animal suspect de contaminare cu EST trebuie să fie notificat imediat autorității competente. Autoritatea competentă informează celelalte țări și Comisia Europeană în legătură cu cazurile de EST notificate.

47. Autoritatea competentă adoptă imediat măsurile necesare.

48. Orice animal suspect de infecție cu EST este supus unei restricții oficiale de circulație, până la aflarea rezultatelor examenului clinic și epidemiologic efectuate în laborator sub supraveghere oficială, sau este abatorizat.

49. În cazul în care o bovină dintr-o exploatație este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte bovine din această exploatație sunt supuse unei restricții oficiale de circulație, până la aflarea rezultatelor examinării.

50. În cazul în care o ovină sau o caprină dintr-o exploatație este suspectă de EST în mod oficial, toate celelalte ovine și caprine din această exploatație sunt supuse unei restricții oficiale de circulație până la aflarea rezultatelor examinării.

51. Cu toate acestea, în cazul în care există mijloace de probă care să indice că este puțin probabil ca exploatația în care se afla animalul la momentul suspectării prezenței ESB să fie aceeași cu exploatația în care animalul a fost expus la ESB, autoritatea competentă poate decide ca doar animalul suspect de infecție să fie supus unei restricții oficiale de circulație.

52. În cazul în care consideră necesar, autoritatea competentă poate decide, de asemenea, ca alte exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.

53. Prin derogare de la restricțiile oficiale de circulație prevăzute la pct. 48-52 din prezenta Normă, autoritatea competentă poate să nu aplice aceste restricții în cazul în care se aplică măsuri care oferă garanții echivalente, bazate pe o evaluare corespunzătoare a riscurilor posibile pentru sănătatea publică și sănătatea animală.

54. În cazul în care autoritatea competentă hotărăște că posibilitatea de infectare cu EST nu poate fi înlăturată, dacă animalul este încă în viață, acesta va fi sacrificat; creierul și celelalte țesuturi, după cum decide autoritatea competentă, sunt îndepărtate și trimise pentru examinare, în conformitate cu metodele de testare stabilite la pct. 79 din prezenta Normă, laboratorului național de referință.

55. Toate părțile corpului animalului suspect sunt conservate sub supraveghere oficială până la stabilirea unui diagnostic negativ sau sunt distruse, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022.

Secțiunea a 2-a

Măsurile ulterioare confirmării prezenței unei forme de EST și planul de urgență

56. În cazul în care prezența unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică cât mai repede posibil următoarele măsuri:

56.1. toate părțile corpului animalului sunt distruse în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, cu excepția materialului conservat pentru registru, în conformitate cu prevederile pct. 50-53 din anexa nr. 2 la prezenta Normă;

56.2. se efectuează o investigație în scopul identificării tuturor animalelor expuse riscului, conform prevederilor menționate la pct. 4 din anexa nr. 5 la prezenta Normă;

56.3. toate animalele și produsele de origine animală care prezintă risc de contaminare, prevăzute la pct. 5-8 din anexa nr. 5 la prezenta Normă, care au fost identificate în urma investigației prevăzute la subpct. 56.2 din prezentul punct, sunt abatorizate și distruse, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022.

57. La cererea și pe baza unei analize favorabile a riscului, ținând cont, în special, de măsurile de control luate, autoritatea competentă poate decide în privința utilizării bovinelor prevăzute la pct. 56 din prezenta Normă până la sfârșitul vieții productive a acestora.

58. Prin derogare de la pct. 56 din prezenta Normă, autoritatea competentă poate aplica alte măsuri care să ofere un nivel echivalent de protecție pe baza unei evaluări favorabile a riscurilor, ținând cont, în special, de măsurile de control.

59. Până la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la subpct. 56.2 și 56.3 din prezenta Normă, exploatația în care se afla animalul la momentul confirmării prezenței EST este plasată sub supraveghere oficială, iar circulația animalelor susceptibile de EST și a produselor de origine animală provenite de la acestea dinspre sau înspre exploatație are loc sub rezerva aprobării autorității competente, în vederea stabilirii și identificării imediate a animalelor și a produselor de origine animală respective.

60. Dacă există dovezi care să afirme că este puțin probabil ca exploatația în care se afla animalul la momentul confirmării prezenței EST să fie aceeași exploatație în care animalul a fost expus la EST, autoritatea competentă poate decide ca ambele exploatații sau doar exploatația expusă să fie plasate sub supraveghere oficială.

61. Proprietarii pot solicita despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse acordate în condițiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 645/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a despăgubirilor acordate proprietarilor de animale sacrificate, ucise sau altfel afectate în urma lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.

62. Prezența confirmată a oricărei forme de EST, alta decât ESB, se notifică Comisiei Europene.

63. Autoritatea competentă elaborează, în conformitate cu criteriile generale ale reglementărilor privind controlul bolilor animalelor, orientări generale care să precizeze măsurile naționale care trebuie aplicate și care să indice competențele și responsabilitățile, atunci când se confirmă cazuri de EST.

Capitolul V

INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ȘI EXPORTUL

Secțiunea 1

Animale vii, sperma, embrionii și ovulele provenite de la acestea

64. Introducerea pe piață sau, dacă este cazul, exportul de bovine, ovine sau caprine și spermă, embrioni și ovule provenite de la acestea, face obiectul condițiilor prevăzute în anexa nr. 6 la prezenta Normă sau, în cazul importurilor, al condițiilor stabilite în anexa nr. 7 la prezenta Normă.

65. Animalele vii, embrionii și ovulele provenite de la acestea sunt însoțite de certificat sanitar veterinar, în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, ale pct. 76 din prezenta Normă sau, în cazul importurilor, ale pct. 78 din prezenta Normă.

66. Introducerea pe piață a primei generații de descendenți, a spermei, a embrionilor și a ovulelor provenite de la animalele suspecte de EST sau la care a fost confirmată contaminarea cu EST face obiectul condițiilor prevăzute la pct. 13 din anexa nr. 6 la prezenta Normă.

Secțiunea a 2-a

Introducerea pe piață a produselor de origine animală

67. Următoarele produse de origine animală provenite de la animale rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricțiilor referitoare la introducerea pe piață sau, dacă este cazul, referitoare la export conform prevederilor din prezentul punct, din pct. 14-18 din anexa nr. 5, din pct. 1-7 din capitolul I din anexa nr. 7 și din capitolul III din prezenta Normă:

67.1. produsele de origine animală prevăzute în secțiunea 1 din prezentul capitol, în special spermă, embrioni și ovule;

67.2. laptele și produsele lactate, pieile, gelatina și colagenul derivate din piei.

68. Produsele de origine animală importate dintr-o țară care prezintă un risc controlat sau nedeterminat de ESB trebuie să provină de la bovine, ovine și caprine sănătoase care nu au fost supuse lacerației țesuturilor nervoase centrale sau injectării de gaz în cavitatea craniană, astfel cum se prevede la pct. 41 din prezenta Normă.

69. Alimentele de origine animală care conțin materiale provenite de la bovine originare dintr-o țară sau care prezintă un risc nedeterminat de ESB, inclusiv și pentru sănătatea publică, nu sunt introduse pe piață decât în cazul în care provin de la animale:

69.1. născute la opt ani după data aplicării efective a interdicției de utilizare a proteinelor provenite de la mamifere în nutriția rumegătoarelor;

69.2. născute, crescute și ținute în efective de animale atestate istoric ca indemne de EST timp de cel puțin șapte ani.

70. Alimentele provenite de la rumegătoare care prezintă un risc nedeterminat de ESB nu pot fi importate în Republica Moldova și exportate.

71. Interdicția menționată la pct. 70 din prezenta Normă nu se aplică produselor de origine animală prevăzute la pct. 14-17 din anexa nr. 6 la prezenta Normă și care respectă cerințele pct. 14-17 din anexa nr. 6 la prezenta Normă.

72. Produsele de origine animală trebuie să fie însoțite de certificatul sanitar veterinar, conform prevederilor Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, eliberat de un medic veterinar oficial, care să ateste faptul că au fost fabricate în conformitate cu dispozițiile prezentei Norme.

73. În cazul în care un animal este transportat dintr-o țară de origine într-o țară încadrată în altă categorie, animalul este încadrat în cea mai înaltă categorie de țări în care a petrecut peste douăzeci și patru de ore, cu excepția cazului în care pot fi furnizate garanții care să certifice faptul că animalul nu a primit furaje din țara sau regiunea încadrată în cea mai înaltă categorie.

74. Produsele de origine animală sunt însoțite de certificatul sanitar veterinar, conform cerințelor legislației naționale și prevederilor pct. 76-78 din prezenta Normă.

75. În sensul importurilor în Republica Moldova produsele de origine animală respectă condițiile stabilite în capitolul III din prezenta Normă și la pct. 1-7 din capitolul I din anexa nr. 7 la prezenta Normă.

76. Conform procedurii, certificatele sanitare veterinare cu privire la comerțul cu spermă, embrioni și ovule de bovine, ovine și caprine, se completează, acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea țării de origine, în conformitate cu prevederile pct. 5-20 din prezenta Normă.

77. Documentele comerciale necesare pentru comerțul cu produse de origine animală se completează, dacă este necesar, conform prevederilor pct. 5-20 din prezenta Normă.

78. Certificatele sanitare veterinare pentru importuri prevăzute de legislația națională se completează, pentru țările încadrate într-o categorie în conformitate cu prevederile pct. 5-20 din prezenta Normă, în conformitate cu cerințele specifice prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta Normă.

Capitolul VI

LABORATOARE DE REFERINȚĂ, PRELEVARE DE PROBE, TESTARE ȘI VERIFICARE

79. Prelevarea de probe și testarea de laborator pentru stabilirea prezenței unei forme de EST se efectuează prin metodele și protocoalele stabilite în anexa nr. 8 la prezenta Normă.

80. Metodele de analiză de laborator pentru depistarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă sunt descrise în anexa nr. 8 la prezenta Normă.

Capitolul VII

MĂSURI TRANZITORII PRIVIND MATERIALELE CU RISCURI SPECIFICATE

81. Rezultatele unui sondaj statistic concludent realizat în conformitate cu prevederile pct. 11-14 din prezenta Normă sunt folosite pentru a confirma sau a infirma concluziile analizei de risc prevăzute la pct. 5-7 din prezenta Normă, ținând cont de criteriile de clasificare definite de WOAH.

82. Autoritatea competentă poate adopta reglementările detaliate privind sondajul statistic.

83. Criteriile minime care trebuie respectate de acest sondaj statistic sunt criteriile stabilite de autoritatea competentă.

84. Autoritatea competentă, respectând procedurile de control, poate adopta măsuri interne pentru a modifica unele elemente neesențiale din Normă:

84.1. adaptarea vârstei, prevăzută la pct. 24 și 25 din prezenta Normă;

84.2. stabilirea criteriilor care să permită dovedirea îmbunătățirii situației epidemiologice, prevăzute la pct. 24 și 25 din prezenta Normă;

84.3. acordarea permisiunii de a utiliza proteinele derivate din pește pentru nutriția rumegătoarelor tinere, prevăzută la pct. 33 și 34 din prezenta Normă;

84.4. stabilirea criteriilor pentru acordarea derogărilor de la restricții, prevăzute la pct. 35 și 36 din prezenta Normă;

84.5. stabilirea unui nivel de toleranță, prevăzut la pct. 37 din prezenta Normă;

84.6. stabilirea vârstei, prevăzute la pct. 38 și 39 din prezenta Normă;

84.7. aprobarea proceselor de producție;

84.8. extinderea prevederilor pct. 67-74 din prezenta Normă la alte produse de origine animală;

84.9. adoptarea metodei de confirmare a ESB la ovine și caprine descrise în anexa nr. 8 la prezenta Normă.

Anexa nr. 1 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

STABILIREA STATUTULUI PRIVIND ESB

Capitolul I

STABILIREA CRITERIILOR PRIVIND STATUTUL ESB

1. Statutul privind ESB al Republicii Moldova este determinat pe baza criteriilor stabilite de autoritatea competentă conform prevederilor pct. 3 din prezenta anexă.

2. În sensul prezentei anexe „ESB” exclude „ESB atipică” ca formă a bolii care se consideră că apare spontan la nivelul tuturor populațiilor de bovine cu o frecvență foarte scăzută.

3. În Republica Moldova:

3.1. se întreprinde, de către autoritatea competentă, o analiză de risc, în conformitate cu dispozițiile capitolului II din prezenta anexă, care identifică toți factorii potențiali pentru apariția ESB și perspectiva istorică a acestora în Republica Moldova;

3.2. se stabilește, de către autoritatea competentă, un sistem de supraveghere continuă și de monitorizare a ESB în legătură, în special, cu riscurile menționate în capitolul II din prezenta anexă și respectând condițiile minime de supraveghere stabilite în capitolul IV din prezenta anexă;

3.3. se stabilește, de către autoritatea competentă, un program permanent de sensibilizare a medicilor veterinari, a agricultorilor și a muncitorilor implicați în activitățile de transport, de comercializare și de sacrificare a bovinelor, pentru a se încuraja raportarea tuturor cazurilor care prezintă semnele clinice ale ESB la subpopulațiile țintă, astfel cum sunt definite în capitolul IV din prezenta anexă;

3.4. este în vigoare obligația de a notifica și de a se face investigații în cazul tuturor bovinelor care prezintă semnele clinice ale ESB;

3.5. este realizată o examinare a creierului sau a altor țesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere și monitorizare menționat la subpct. 3.2 din prezentul punct de laboratorul național de referință.

Capitolul II

ANALIZA RISCULUI

4. Analiza de risc cuprinde o evaluare a riscului de introducere a agentului cauzal ESB și o evaluare a gradului de expunere la risc.

5. Evaluarea riscului de introducere a agentului cauzal ESB constă în analizarea probabilității că agentul ESB să fi fost introdus în Republica Moldova prin intermediul mărfurilor potențial contaminate cu agentul ESB sau că acesta să fi fost deja prezent în țară, având în vedere următorii factori de risc:

5.1. prezența sau absența agentului ESB în țară și, în cazul în care agentul este prezent, prevalența acestuia întemeiată pe rezultatele activităților de supraveghere;

5.2. producția de făină de carne și oase sau jumări de seu provenite de la populația de rumegătoare indigene contaminate cu ESB;

5.3. importurile de făină de carne și oase sau de jumări de seu;

5.4. importurile de bovine, ovine și caprine;

5.5. importurile de hrană pentru animale și ingrediente pentru hrana animalelor;

5.6. produse importate provenite de la rumegătoare destinate consumului uman, care ar putea conține țesuturile enumerate la pct. 1-2 din anexa nr. 4 la Normă și care ar fi putut fi introduse în alimentația bovinelor;

5.7. produse importate provenite de la rumegătoare destinate utilizării in vivo pentru bovine.

6. Sistemele speciale de eradicare, de supraveghere și alte investigații epidemiologice (supraveghere specială pentru ESB a populației de bovine) relevante pentru factorii de risc enumerați la pct. 5 din prezenta anexă trebuie avute în vedere la evaluarea riscului de introducere.

7. Evaluarea expunerii la risc constă în analizarea probabilității expunerii bovinelor la agentul ESB, avându-se în vedere următoarele:

7.1. ciclurile și amplificarea agentului ESB prin consumarea de către bovine a făinii de carne și oase sau a jumărilor de seu provenite de la rumegătoare sau a altei hrane sau ingrediente pentru hrana animalelor contaminate cu acesta;

7.2. utilizarea carcaselor de rumegătoare (inclusiv de animale moarte), a subproduselor și a deșeurilor provenite de la abatoare, a parametrilor proceselor de transformare și a metodelor de producere a hranei pentru animale;

7.3. hrănirea sau nehrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări de seu provenite de la rumegătoare, inclusiv măsurile de prevenire a contaminării încrucișate a hranei pentru animale;

7.4. nivelul supravegherii ESB realizate asupra populației de bovine la acel moment și rezultatele acelei supravegheri.

Capitolul III

DEFINIȚIA CATEGORIILOR

8. Republica Moldova este considerată cu un risc neglijabil de ESB dacă sunt respectate următoarele criterii:

8.1. fost întreprinsă o analiză de risc, în conformitate cu dispozițiile de la capitolul II din prezenta anexă, pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

8.2. a fost demonstrat că a luat măsuri specifice adecvate, pentru perioada relevantă, pentru a gestiona fiecare factor de risc identificat;

8.3. dacă a demonstrat că supravegherea de tip B este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului IV din prezenta anexă, și că punctele țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2 din prezenta anexă;

8.4. în țară nu a fost detectat niciun caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost complet distrus;

8.5. criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 și 3.5 din capitolul I din prezenta anexă au fost respectate cel puțin șapte ani;

8.6. a fost demonstrat, prin intermediul unui nivel adecvat de control și audit, că timp de cel puțin opt ani nu au fost folosite ca hrană pentru rumegătoare nici făina de carne sau oase, nici jumările de seu provenite de la rumegătoare;

8.7. a fost semnalat unul sau mai multe cazuri indigene de ESB în țară sau în regiune, dar fiecare caz indigen de ESB s-a născut cu mai mult de 11 ani în urmă;

8.8. următoarele animale, dacă sunt în viață în țară, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, și în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

8.8.1. toate cazurile de ESB;

8.8.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată;

8.8.3. dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la subpct. 8.8.2 din prezentul punct nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

9. Republica Moldova este considerată cu un risc controlat de ESB dacă sunt respectate următoarele criterii:

9.1. a fost întreprinsă o analiză de risc bazată pe informațiile stabilite în capitolul II din prezenta anexă pentru a fi identificați factorii de risc existenți și istorici;

9.2. a fost demonstrat că au fost luate măsurile adecvate pentru a gestiona toți factorii de risc identificați, dar că aceste măsuri nu au fost luate pentru perioada relevantă de timp;

9.3. a demonstrat că supravegherea de tip A este pusă în aplicare, în conformitate cu dispozițiile capitolului IV din prezenta anexă, și că punctele-țintă relevante au fost atinse, în conformitate cu tabelul 2 din prezenta anexă;

9.4. în țară nu a fost semnalat niciun caz de ESB sau s-a demonstrat că orice caz de ESB rezulta dintr-un import și că a fost distrus complet, criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 și 3.5 din capitolul I din prezenta anexă sunt respectate și poate fi demonstrat, prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat, că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

9.5. criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 și 3.5 din capitolul I din prezenta anexă au fost respectate pentru o perioadă mai scurtă de șapte ani;

9.6. nu poate fi demonstrat că alimentația rumegătoarelor cu făină de carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare a făcut obiectul unor controale în ultimii opt ani;

9.7. în cazul în care a fost semnalat un caz indigen de ESB, criteriile de la subpct. 3.3, 3.4 și 3.5 din capitolul I din prezenta anexă sunt respectate și poate fi demonstrat, prin intermediul unui nivel de control și de audit adecvat, că rumegătoarele nu au fost hrănite nici cu făină de carne sau oase, nici cu jumări de seu provenite de la rumegătoare;

9.8. următoarele animale, dacă sunt în viață și în țară, sunt identificate în mod permanent, iar deplasările acestora sunt controlate, și în cazul sacrificării sau decesului, acestea sunt distruse complet:

9.8.1. toate cazurile de ESB;

9.8.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB, și care, în urma anchetelor, s-a demonstrat că în această perioadă au consumat aceeași hrană potențial contaminată;

9.8.3. dacă rezultatele anchetelor la care se face referire la subpct. 9.8.2 din prezentul punct nu sunt concludente, toate bovinele născute în același șeptel de animale și într-o perioadă de 12 luni care a precedat sau care a urmat de la apariția unui caz de ESB.

10. Republica Moldova este considerată cu un risc nedeterminat de ESB dacă statutul în ceea ce privește ESB nu a fost încă determinat sau dacă nu satisface condițiile care trebuie îndeplinite pentru a fi clasificată într-una dintre celelalte categorii.

Capitolul IV

CERINȚE MINIME DE SUPRAVEGHERE

11. Tipul A de supraveghere va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată de cel puțin un caz pentru 100 000 în populația adultă de bovine, în Republica Moldova, cu un nivel de încredere de 95%.

12. Tipul B de supraveghere va permite depistarea ESB cu o prevalență scontată de cel puțin un caz pentru 50 000 în populația adultă de bovine, în Republica Moldova, cu un nivel de încredere de 95%.

13. Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă în cazul statutului de risc neglijabil al Republicii Moldova în ceea ce privește ESB pentru a confirma concluziile analizei de risc, spre exemplu, prin demonstrarea eficienței măsurilor de atenuare a oricărui factor de risc identificat, prin intermediul unei supravegheri care are ca obiect maximizarea probabilității de identificare a eșecului unor astfel de măsuri.

14. Supravegherea de tip B poate fi întreprinsă în Republica Moldova în cazul statutului de risc controlat în ceea ce privește ESB, bazându-se pe rezultatele punctelor țintă de referință în cadrul supravegherii de tip A, pentru a menține încrederea în cunoștințele acumulate ca urmare a supravegherii de tip A.

15. În sensul prezentei anexe, următoarele patru subpopulații de bovine sunt identificate în scopul supravegherii:

15.1. bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice similare cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic);

15.2. bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa, culcate, incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale în cadrul inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență);

15.3. bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte);

15.4. bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale.

16. Strategia de supraveghere este concepută pentru a se asigura că eșantioanele sunt reprezentative pentru șeptelul de animale din țară și că iau în considerare factorii demografici, ca de exemplu tipul de producție și localizarea geografică, precum și influența potențială a practicilor tradiționale de creștere a animalelor.

17. Abordarea folosită și ipotezele înaintate trebuie să fie documentate în detaliu, iar dosarele trebuie păstrate timp de șapte ani.

18. Pentru a pune în aplicare strategia de supraveghere pentru ESB se utilizează registre documentate sau estimări fiabile cu privire la distribuirea pe vârste a populației adulte de bovine și cu privire la numărul de bovine testate pentru ESB, clasate pe vârste și pe subpopulații în interiorul țării.

19. Eșantioanele prelevate în cadrul supravegherii trebuie să fie conforme cu punctele-țintă stabilite în tabelul 2 din prezenta anexă, pe baza „valorilor în puncte” fixate în tabelul 1 din prezenta anexă.

20. Toate cazurile suspecte clinic trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate.

21. În Republica Moldova se eșantionează cel puțin trei din cele patru subpopulații.

22. Totalul punctelor pentru eșantioanele colectate se cumulează pe o perioadă de maximum șapte ani consecutivi pentru a se atinge numărul de puncte țintă.

23. Totalul punctelor cumulate este comparat periodic cu numărul de puncte-țintă.

Tabelul 1

Valorile în puncte pentru eșantioanele colectate cu ocazia supravegherii de la animale din subpopulațiile date și pe categorii de vârstă

Subpopulație plasată sub supraveghere
Sacrificare normală
Bovine cu o vârstă de peste 36 de luni supuse unei sacrificări normale
Animale moarte
Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni care sunt găsite moarte sau care sunt sacrificate într-o exploatație, în timpul transportului sau la abator (animale moarte)
Sacrificare de urgență
Bovine în vârstă de peste 30 de luni care nu se pot deplasa,culcate,incapabile să se ridice sau să meargă fără asistență; bovine în vârstă de peste 30 de luni trimise pentru sacrificare de urgență sau fără observații anormale cu ocazia inspecțiilor ante-mortem (deces sau sacrificare de urgență)
Suspect clinic
Bovine cu o vârstă de peste 30 de luni prezentând simptome de comportament sau clinice similare cu cele ale ESB (cazuri suspecte clinic)
Vârstă ≥ 1 an și < 2 ani
0,010,20,4Nu se aplică
Vârstă ≥ 2 ani și < 4 ani (tineri adulți)
0,10,20,4260
Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)
0,20,91,6750
Vârstă ≥ 7 ani și < 9 ani (adulți în vârstă)
0,10,40,7220
Vârstă ≥ 9 ani (animale bătrâne)
0,00,10,245

Tabelul 2

Puncte-țintă pentru diferitele mărimi de populații de bovine adulte

Puncte-țintă pentru țară
Mărimea populației de bovine adulte (24 de luni și mai mult)Tipul A de supraveghereTipul B de supraveghere
> 1 000 000300 000150 000
900 001-1 000 000214 600107 300
800 001-900 000190 70095 350
700 001-800 000166 90083 450
600 001-700 000143 00071 500
500 001-600 000119 20059 600
400 001-500 00095 40047 700
300 001-400 00071 50035 750
200 001-300 00047 70023 850
100 001-200 00022 10011 500
90 001-100 00019 9009 950
80 001-90 00017 7008 850
70 001-80 00015 5007 750
60 001-70 00013 0006 650
50 001-60 00011 0005 500
40 001-50 0008 8004 400
30 001-40 0006 6003 300
20.001-30.0004 4002 200
10 001-20 0002 1001 050
9 001-10 0001 900950
8 001-9 0001 600800
7 001-8 0001 400700
6 001-7 0001 200600
5 001-6 0001 000500
4 001-5 000800400
3 001-4 000600300
2 001-3 000400200
1 001-2 000200100

24. În cadrul fiecărei populații sus-menționate, Republica Moldova poate avea ca țintă bovine identificate ca provenind din importuri din țări sau regiuni unde ESB a fost depistat și bovine care au consumat produse alimentare potențial contaminate din țări sau regiuni unde a fost depistat ESB.

25. Republica Moldova poate alege să folosească modelul BSurvE în întregime sau o metodă alternativă bazată pe modelul BSurvE pentru a-și estima prezența/prevalența ESB.

26. În momentul în care punctele-țintă au fost atinse și pentru a continua să desemneze statutul Republicii Moldova ca țară cu un risc controlat sau cu un risc neglijabil de ESB, supravegherea poate fi redusă la supravegherea de tip B (cu condiția ca toți ceilalți indicatori să rămână pozitivi).

27. Cu toate acestea, pentru a continua să respecte cerințele stabilite, supravegherea anuală permanentă trebuie să includă în continuare cel puțin trei din cele patru subpopulații prescrise.

28. În plus, toate bovinele suspecte clinic de infectare cu ESB trebuie investigate, indiferent de numărul de puncte acumulate.

29. Supravegherea anuală din Republica Moldova, după acumularea punctelor-țintă necesare, nu poate fi inferioară numărului cerut pentru o șeptime din valoarea-țintă totală pentru supravegherea de tip B.

Anexa nr. 2 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

SISTEM DE SUPRAVEGHERE

Capitolul I

SUPRAVEGHEREA BOVINELOR

1. Supravegherea bovinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct. 10 din anexa nr. 8 la Normă.

2. Toate bovinele în vârstă de peste 24 de luni sunt supuse unui test de depistare a ESB în cazul în care au făcut obiectul:

2.1. unei sacrificări de urgență în conformitate cu pct. 36 subpct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală;

2.2. unei inspecții ante-mortem cu constatarea unor semne de accidente, sau probleme fiziologice și funcționale grave, în conformitate cu prevederile menționate la pct. 13 subpct. 4) din Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1112/2010.

3. Toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 de luni sacrificate în condiții normale pentru consumul uman sunt supuse testelor pentru depistarea ESB.

4. Toate bovinele cu vârsta de peste 24 de luni care au murit sau au fost sacrificate sunt supuse unui test de depistare a ESB, dar nu în situațiile de mai jos:

4.1. pentru distrugerea acestora;

4.2. în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;

4.3. pentru consumul uman.

5. Autoritatea competentă poate decide să deroge de la dispozițiile pct. 4 din prezenta anexă, în cazurile unde densitatea animalelor este slabă și unde nu se asigură colectarea animalelor moarte.

6. Prin derogare de la pct. 4 din prezenta anexă, nu se poate include mai mult de 10% din populația bovină a țării.

7. În afară de testele menționate la pct. 2-5 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate efectua teste pe alte bovine prezente pe teritoriul țării, în special în cazul în care aceste animale sunt originare din țările în care au fost depistate cazuri indigene de ESB, dacă au consumat hrană pentru animale potențial contaminată sau dacă au fost născute sau provenite din femele infectate cu ESB.

8. Atunci când un animal sacrificat pentru consumul uman este selecționat pentru a fi supus unui test de depistare a ESB, marca de sănătate nu se aplică pe carcasa animalului respectiv înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.

9. Autoritatea competentă poate acorda o derogare de la pct. 8 din prezenta anexă atunci când în abator se aplică un sistem oficial care garantează că nicio parte a animalului examinat care poartă marca de sănătate nu poate părăsi abatorul până când nu se obține un rezultat negativ la testul rapid.

10. Toate părțile corpului unui animal supus unui test de depistare a ESB, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu art. 14 lit. a) sau b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022 și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din respectiva lege.

11. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv sau neconcludent, inclusiv pielea, trebuie eliminate în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția materialului care trebuie reținut pentru înregistrările prevăzute la pct. 52 și 53 din prezenta anexă și cu excepția grăsimilor obținute de la un astfel de corp, cu condiția ca aceste grăsimi să fie prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.

12. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru un animal sacrificat pentru consumul uman este pozitiv sau neconcludent, trebuie distruse cel puțin carcasa precedentă și cele două carcase imediat următoare carcasei pentru care rezultatul testului este pozitiv sau neconcludent pe respectiva linie de sacrificare în conformitate cu pct. 11 din prezenta anexă.

13. Prin derogare de la pct. 8 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să distrugă carcasele sus menționate numai dacă rezultatul testului rapid este confirmat pozitiv sau neconcludent prin examinările de confirmare menționate la pct. 10 și 11 din anexa nr. 8 la Normă.

14. Autoritatea competentă poate acorda derogări de la dispozițiile pct. 12 din prezenta anexă în cazul în care abatorul este prevăzut cu un sistem care previne contaminarea carcaselor între ele.

15. Autoritatea competentă poate revizui programul anual de monitorizare a ESB, care conține cel puțin următoarele elemente:

15.1. informații privind sistemul anual de monitorizare a ESB, inclusiv documentația detaliată care demonstrează respectarea criteriilor epidemiologice prevăzute la pct. 16 din prezenta anexă;

15.2. informații privind sistemul de identificare și trasabilitate a bovinelor, în conformitate cu prevederile subpct. 25.2 din Normă, inclusiv o descriere detaliată a funcționării bazei de date informatizate, în conformitate cu prevederile Normei privind etichetarea cărnii de bovine şi a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;

15.3. informații referitor la interdicțiile privind hrănirea animalelor pe teritoriul țării, incluzând o descriere detaliată a aplicării interdicției privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, inclusiv planul de eșantionare, numărul și tipul încălcărilor constatate și rezultatele controalelor;

15.4. o descriere detaliată a programului revizuit de monitorizare a ESB propus, incluzând zona geografică în care trebuie pus în aplicare programul și o descriere a subpopulațiilor de bovine care se vor afla sub incidența programului revizuit de monitorizare a ESB, cu indicarea limitelor de vârstă și a mărimilor eșantioanelor destinate testelor;

15.5. rezultatul unei analize de risc complete care să demonstreze faptul că programul revizuit de monitorizare a ESB va garanta protecția sănătății umane și animale;

15.6. analiza de risc include o analiză a cohortei de nașteri sau alte studii relevante menite să demonstreze că măsurile de reducere a riscului transmiterii EST, inclusiv interdicțiile privind hrănirea, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, au fost puse în aplicare în mod eficient.

16. Revizuirea unui program de monitorizare a ESB se va realiza alături de implementarea cerințelor prevăzute la subpct. 25.1-25.3 din Normă, iar în baza acestuia vor fi îndeplinite următoarele criterii epidemiologice:

16.1. respectarea pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ani consecutivi, de la data punerii în aplicare a programului anual național de monitorizare de testare a ESB, în conformitate cu prevederile pct. 25 din Normă, va duce la:

16.1.1. scăderea medie a ratei anuale de incidență a ESB observată în rândul populației de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni) a fost mai mare de 20%, iar numărul total al bovinelor afectate de ESB născute după punerea în aplicare în Republica Moldova a interdicției totale privind hrănirea animalelor de fermă, în conformitate cu prevederile subpct. 25.3 din Normă, nu a depășit 5% din numărul total de cazuri confirmate de ESB;

16.1.2. menținerea raportului de 1/100 000 a ratei de incidență anuală a ESB observată în rândul populației de bovine adulte (cu vârsta de peste 24 de luni);

16.2. după perioada menționată la subpct. 16.1 din prezentul punct, nu există dovezi privind deteriorarea situației epidemiologice referitoare la ESB.

Capitolul II

MONITORIZAREA OVINELOR ȘI A CAPRINELOR

17. Monitorizarea ovinelor și a caprinelor se realizează în conformitate cu metodele de analiză de laborator descrise la pct. 18 și 19 din anexa nr. 8 la Normă.

18. În cazul în care populația de oi și mieluțe pentru montă depășește750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă, un eșantion anual de minimum 10 000 de ovine sacrificate în vederea consumului uman.

19. În cazul în care populația de capre care au fătat deja și de capre duse la montă depășește 750 000 de animale se testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă, un eșantion anual de minimum 10 000 de caprine sacrificate în vederea consumului uman.

20. Autoritatea competentă poate decide să înlocuiască maximum:

20.1. 50% din eșantionul său minim de ovine și caprine sacrificate în vederea consumului uman prevăzut la pct. 18 și 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor moarte cu vârsta de peste 18 luni, în raport de unu la unu, pe lângă eșantionul minim stabilit la pct. 21 din prezenta anexă;

20.2. 10% din eșantionul său minim prevăzut la pct. 18 și 19 din prezenta anexă, prin testarea ovinelor sau a caprinelor cu vârsta de peste 18 luni care au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli, în raport de unu la unu.

21. Autoritatea competentă testează, în conformitate cu normele de eșantionare prevăzute la pct. 22 din prezenta anexă și cu nivelurile minime ale eșantioanelor prevăzute în tabelele 1 și 2 din prezenta anexă, ovine și caprine decedate sau sacrificate, dar care nu au fost sacrificate:

21.1. în cadrul unei campanii de eradicare a unei afecțiuni;

21.2. în vederea consumului uman.

Tabelul 1

Populația de oi și mieluțe pentru montă din statul membruEșantion minim de ovine decedate (1)
>750 00010 000
100 000-750 0001 500
40 000-100 000100% până la 500
<40 000100% până la 100
(1) Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de ovine din fiecare țară și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste

Tabelul 2

Populația de capre care au fătat deja și de capre împerecheate din statul membruEșantion minim de caprine decedate (1)
> 750 00010 000
250 000-750 0001 500
40 000-250 000100% până la 500
< 40 000100% până la 100
(1) Nivelurile minime ale eșantioanelor sunt calculate în funcție de populația de caprine din fiecare țară și sunt stabilite astfel încât să reprezinte obiective realiste

22. Normele de eșantionare aplicabile animalelor menționate la pct. 18-21 din prezenta anexă sunt următoarele:

22.1. animalele trebuie să aibă vârsta de peste 18 luni sau să aibă deja mai mult de doi incisivi permanenți ieșiți în gingie;

22.2. vârsta animalelor se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile;

22.3. selectarea eșantioanelor se face astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce privește originea, vârsta, rasa, tipul de producție sau orice alte caracteristici;

22.4. eșantioanele selectate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune și sezon;

22.5. eșantionarea multiplă în aceeași turmă trebuie evitată pe cât posibil;

22.6. autoritatea competentă trebuie să urmărească ca, prin programele proprii de monitorizare, toate exploatațiile înregistrate oficial cu peste 100 de animale și exploatațiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de EST să fie supuse, pe cât posibil, testelor de EST, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eșantionare;

22.7. autoritatea competentă trebuie să implementeze un sistem prin care să se asigure, într-o manieră specifică sau în alt mod, că nu sunt omise animale de la eșantionare;

22.8. autoritatea competentă poate decide să excludă din operațiunea de eșantionare zonele îndepărtate cu o densitate redusă de animale, unde nu se organizează colectarea animalelor decedate;

22.9. autoritatea competentă în cazul în care recurge la măsurile descrise la subpct. 22.8 trebuie să prezinte Comisiei Europene o listă cu zonele îndepărtate respective în care se aplică derogarea;

22.10. măsura menționată la subpct. 22.8 se aplică pentru maximum 10% din populația de ovine și caprine.

23. Animalele cu vârsta de peste 18 luni care sunt ucise pentru distrugere, în conformitate cu prevederile pct. 6 și ale subpct. 7.4-7.15 din anexa nr. 5 la Normă, sunt testate pentru depistarea EST, în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite la pct. 18 și 19 din anexa nr. 8 la Normă, prin selectarea unui eșantion simplu aleatoriu, în conformitate cu mărimea eșantioanelor indicate în tabelul următor.

Tabelul 3

Numărul de animale din efectiv de peste 18 luni ucise pentru distrugereEșantion minim
70 sau mai puținToate animalele eligibile
8068
9073
10078
12086
14092
16097
180101
200105
250112
300117
350121
400124
450127
500 sau mai multe150

24. În afară de programele de monitorizare prevăzute la pct. 18-23 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate monitoriza și alte animale, în special:

24.1. animale utilizate în industria produselor lactate;

24.2. animale provenind din țări care au înregistrat cazuri locale de EST;

24.3. animale care au consumat furaje potențial contaminate;

24.4. animale fătate de femele infectate cu EST sau descendenți ai acestor femele.

25. În cazul în care o ovină sau o caprină sacrificată pentru consumul uman a fost selectată pentru testul de depistare a EST, în conformitate cu pct. 18-20 din prezenta anexă, carcasa acesteia nu trebuie marcată cu marcă de sănătate prevăzută în Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1112/2010, până la obținerea unui rezultat negativ în urma testului rapid.

26. Autoritatea competentă poate prevedea o derogare de la dispozițiile pct. 25 din prezenta anexă în cazul în care abatorul dispune de un sistem aprobat de autoritatea competentă, care să asigure că toate părțile din carcasa animalului pot fi localizate și că nicio parte din animalele testate care poartă marca de sănătate nu poate fi scoasă din abator înainte de obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.

27. Toate părțile corpului unui animal supus unui test, inclusiv pielea, trebuie să rămână sub control oficial până în momentul obținerii unui rezultat negativ la testul rapid, cu excepția cazului în care părțile sunt eliminate în conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.

28. Toate părțile corpului unui animal, pentru care rezultatul testului rapid a fost pozitiv, inclusiv pielea, trebuie eliminate direct în conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau cu excepția cazului în care grăsimile obținute sunt prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022, și utilizate în conformitate cu art. 14 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau utilizate la fabricarea produselor derivate menționate la art. 33 din legea respectivă.

29. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 154 și 171 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la ovine.

30. Cazurile de EST depistate la ovine cu genotipuri care codifică alanina (A) pe ambele alele la codonul 136, arginina (R) pe ambele alele la codonul 154 și arginina (R) pe ambele alele la codonul 171 trebuie raportate Comisiei Europene.

31. Atunci când un caz pozitiv de EST este un caz de scrapie atipică, trebuie determinat, de asemenea, genotipul proteinei prionice pentru codonul 141.

32. Genotipul proteinei prionice pentru codonii 146 și 222 se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la caprine.

33. Cazurile de EST depistate la caprine cu genotipuri care codifică serina (S) sau acidul aspartic (D) pe cel puțin o alelă la codonul 146 și/sau lizina (K) pe cel puțin o alelă la codonul 222 trebuie raportate.

Capitolul III

MONITORIZAREA CERVIDELOR

34. În cazul deținerii și intenției de import în Republica Moldova a populațiilor de elani, de reni sălbatici și/sau de crescătorie și/sau semidomestici, trebuie efectuat un program de monitorizare pe trei ani pentru boala cașectizantă cronică (în continuare – BCC) la cervide.

35. Programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC vizează următoarele specii:

35.1. renul eurasiatic de tundră (Rangifer tarandus tarandus);

35.2. renul finlandez de pădure (Rangifer tarandus fennicus);

35.3. elanul (Alces alces);

35.4. căprioara (Capreolus capreolus);

35.5. cerbul catâr (Odocoileus virginianus);

35.6. cerbul (Cervus elaphus).

36. Prin derogare de la pct. 35 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate selecta, pe baza unei analize documentate a riscurilor, o subgrupă dintre speciile enumerate la pct. 35 pentru programul de monitorizare pe trei ani pentru BCC.

37. Autoritatea competentă identifică unitățile primare de eșantionare (în continuare – UPE) care includ toate teritoriile în care sunt prezente populații de cervide, folosind cel puțin următoarele elemente:

37.1. în cazul cervidelor de crescătorie și captive, fiecare exploatație și fiecare unitate în care cervidele sunt deținute într-un teritoriu închis este considerată o UPE;

37.2. în cazul cervidelor sălbatice și semidomestice, UPE este definită din punct de vedere geografic, pe baza următoarelor criterii:

37.2.1. zonele în care animalele sălbatice și semidomestice dintr-o specie care face obiectul programului de monitorizare se adună în cel puțin o anumită perioadă a anului;

37.2.2. în cazul în care nu are loc nicio adunare a animalelor dintr-o specie, zonele delimitate de bariere naturale sau artificiale în care sunt prezente animalele din speciile care fac obiectul programului;

37.2.3. zonele în care animalele din speciile care fac obiectul programului de monitorizare sunt vânate și zonele legate de alte activități relevante pentru speciile care fac obiectul programului de monitorizare.

38. Autoritatea competentă selectează cervidele de crescătorie, captive, sălbatice și semidomestice pentru testarea EST utilizând următoarea metodă de eșantionare în două etape:

38.1. în prima etapă, pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

38.1.1. se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor, un număr de 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.1.2. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele de crescătorie și captive, vor selecta toate UPE identificate;

38.1.3. pentru cervidele sălbatice și semidomestice se va selecta, în mod aleatoriu, asigurându-se reprezentativitatea geografică și, dacă este cazul, luând în considerare factorii de risc relevanți identificați la o evaluare documentată a riscurilor realizată de alte țări, 100 de UPE care urmează să fie incluse în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.1.4. în cazul în care autoritatea competentă nu a putut identifica 100 de UPE pentru cervidele sălbatice și semidomestice, vor selecta toate UPE identificate;

38.2. în a doua etapă, pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

38.2.1. dacă autoritatea competentă a selectat 100 de UPE, se vor preleva probe în cadrul fiecărei UPE selectate de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă enumerate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE;

38.2.2. cu toate acestea, în cazul în care anumite UPE nu pot atinge obiectivul de 30 de animale testate pe parcursul unei perioade de trei ani din cauza dimensiunii mici a populației lor de cervide, prelevarea de probe de la animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.1 din prezenta anexă poate continua în cadrul unei UPE mai mari chiar și după ce s-a atins obiectivul de 30 de animale testate, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.3. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puțin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.1 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la un număr total de până la 3 000 de cervide de crescătorie și captive, dacă este posibil, testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.4. pentru cervidele sălbatice și semidomestice, autoritatea competentă care a selectat 100 de UPE va preleva probe, în cadrul fiecărei UPE selectate, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă enumerate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe o perioadă de trei ani, până se ajunge la obiectivul de 30 de animale testate pentru fiecare UPE, cu scopul de a ajunge până la 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.2.5. în cazul în care autoritatea competentă a identificat mai puțin de 100 de UPE, prelevează probe, în cadrul fiecărei UPE, de la toate animalele care aparțin grupurilor-țintă menționate la subpct. 39.2 din prezenta anexă pe parcursul perioadei de trei ani, cu scopul de a ajunge la aproape 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice testate la nivel național în cursul perioadei de trei ani a programului de monitorizare;

38.3. toate cervidele selectate trebuie să aibă vârsta de peste 12 luni.

Vârsta se estimează pe baza dentiției, a semnelor evidente de maturitate sau pe baza altor informații fiabile.

39. Cervidele trebuie selectate din cadrul următoarelor grupuri-țintă:

39.1. pentru cervidele captive și cervidele de crescătorie:

39.1.1. cervide de crescătorie sau captive moarte/ucise, definite ca cervide de crescătorie sau captive găsite moarte pe teritoriul închis în care sunt ținute, în timpul transportului sau la abator, precum și cervide de crescătorie sau captive omorâte din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

39.1.2 cervide de crescătorie sau captive prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide de crescătorie sau captive care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;

39.1.3. cervide de crescătorie sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

39.1.4. cervide de crescătorie sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puțin de 3 000 de cervide de crescătorie și captive de la grupele de animale menționate la subpct. 39.1.1-39.1.3 din prezentul punct;

39.2. pentru cervidele sălbatice și semidomestice:

39.2.1. cervide sălbatice sau semidomestice moarte/ucise, definite ca cervide găsite moarte în sălbăticie, precum și cervide semidomestice găsite moarte sau ucise din cauza stării lor de sănătate/vârstei;

39.2.2. cervide rănite sau ucise în urma unui accident rutier sau de către un animal de pradă, definite ca cervide sălbatice sau semidomestice lovite de vehicule rutiere, de trenuri sau atacate de animale de pradă;

39.2.3. cervide sălbatice și semidomestice prezentând semne clinice/de boală, definite ca cervide sălbatice și semidomestice care prezintă un comportament anormal și/sau tulburări locomotorii și/sau o stare generală proastă;

39.2.4. cervide sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost declarate improprii pentru consumul uman;

39.2.5. animale sălbatice vânate și cervide semidomestice sacrificate care au fost considerate adecvate pentru consumul uman, în cazul în care autoritatea competentă identifică mai puțin de 3 000 de cervide sălbatice și semidomestice de la grupele de animale descrise la subpct. 39.2.1-39.2.4 din prezentul punct.

40. În cazul depistării unui caz pozitiv de EST la un cervid, numărul probelor prelevate de la cervidele din regiunea în care a fost identificat cazul pozitiv de EST trebuie să fie mai mare, pe baza unei evaluări efectuate de autoritatea competentă.

41. Pentru fiecare cervid selectat în conformitate cu prevederile pct. 37-40 din prezenta anexă, o probă de obex este prelevată și testată pentru EST.

42. În plus, în cazul în care acest lucru este posibil, se prelevează o probă din una dintre următoarele țesuturi în următoarea ordine de preferință:

42.1. noduli limfatici retrofaringieni;

42.2. amigdale;

42.3. alți noduli limfatici la nivelul capului.

43. Pentru testarea rapidă se prezintă o hemisecțiune de obex în stare proaspătă sau congelată:

43.1. hemisecțiunea rămasă ar trebui să fie fixată;

43.2. la prelevare, nodulii limfatici și amigdalele ar trebui să fie fixate;

43.3. o parte din țesutul proaspăt din fiecare tip de probă se păstrează congelată până la obținerea unui rezultat negativ, pentru cazul în care un test biologic se va dovedi necesar.

44. Până la publicarea de orientări privind testarea EST la cervide, se folosește următoarea metodă de laborator în scopul programului de monitorizare pentru BCC la cervide:

44.1. testele rapide, menționate în pct. 22-29 din anexa nr. 8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în obexul bovinelor sau al micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în obexul cervidelor:

44.1.1. testele rapide, menționate în pct. 22-29 din anexa nr. 8 la Normă, utilizate pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai bovinelor sau ai micilor animale rumegătoare sunt considerate a fi corespunzătoare pentru depistarea EST în nodulii limfatici ai cervidelor;

44.1.2. poate fi utilizată pentru depistare imunohistochimia și, în acest sens, vor efectua un test de eficiență, organizat de un laborator de referință al Uniunii Europene pentru EST;

44.2. în cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, proba este supusă unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre următoarele metode și protocoale prevăzute în cea mai recentă ediție a Manualului de teste de diagnostic și vaccinuri pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor:

44.2.1. metoda imunohistochimică (IHC);

44.2.2. testul Western blot;

44.3. în cazul în care laboratorul național de referință nu este în măsură să confirme un rezultat pozitiv la un test rapid, poate transmite țesutul adecvat la laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru confirmare;

44.4. dacă se constată cazuri de EST, ar trebui efectuată caracterizarea suplimentară a izolatului, în consultare cu laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru EST.

45. Genotipul proteinei prionice se determină pentru fiecare caz pozitiv de EST la cervide:

45.1. în plus, pentru fiecare cervid testat cu rezultate negative pentru EST, fie:

45.1.1. se determină genotipul proteinei prionice a animalului testat și cu rezultate negative pentru EST;

45.1.2. o probă dintr-un țesut, care poate fi obex, se păstrează congelată pentru a permite o analiză genotipică dacă se hotărăște acest lucru.

46. Autoritatea competentă efectuează o monitorizare suplimentară a EST la cervide pe baza unei evaluări a riscurilor care poate lua în considerare depistarea unui caz de EST la cervide.

47. Autoritatea competentă, poate să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

48. După încheierea programului de monitorizare pe trei ani, menționat la pct. 34 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate să desfășoare, în mod voluntar, monitorizarea EST la cervide.

49. Autoritatea competentă poate efectua, în mod facultativ, o monitorizare a EST la alte specii de animale decât bovinele, ovinele, caprinele și cervidele.

Capitolul IV

CERINȚE PRIVIND RAPORTAREA ȘI ÎNREGISTRAREA

50. Informațiile pe care autoritatea competentă trebuie să le prezinte în raportul anual, astfel cum se prevede la pct. 28 din Normă:

50.1. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unor restricții oficiale privind circulația, în conformitate cu prevederile pct. 48-53 din Normă, pentru fiecare specie de animale;

50.2. numărul de cazuri suspecte care fac obiectul unui examen de laborator în conformitate cu prevederile pct. 54 din Normă, pentru fiecare specie de animale, inclusiv rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul de rezultate pozitive și negative) și, în ceea ce privește bovinele, distribuția pe vârste a tuturor animalelor testate:

50.2.1. distribuția pe vârste ar trebui să se facă astfel: „sub 24 de luni”, distribuție pe o tranșă de 12 luni între 24 și 155 de luni și „peste 155 de luni”;

50.3. numărul de turme în care au fost raportate și investigate cazuri suspecte la ovine și caprine, în conformitate cu prevederile pct. 48-54 din Normă;

50.4. numărul de bovine testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute la pct. 2, 3, 4 și 7 din prezenta anexă:

50.4.1. se comunică metoda de selectare a eșantioanelor, rezultatele la testele rapide și de confirmare și distribuția pe vârste a animalelor testate, grupate conform subpct. 50.2 din prezentul punct;

50.5. numărul de ovine și caprine și de turme testate în cadrul fiecărei subpopulații prevăzute la pct. 18, 19, 20, 21, 23 și 24 din prezenta anexă, precum și metoda de selectare a eșantioanelor și rezultatele la testele rapide și de confirmare;

50.6. distribuția geografică, inclusiv țara de origine, a cazurilor pozitive de ESB și scrapie:

50.6.1. se comunică anul și, dacă este posibil, luna nașterii pentru fiecare caz în parte de EST la bovine, ovine și caprine;

50.6.2. se prezintă cazurile de EST care au fost considerate atipice;

50.6.3. în cazurile de scrapie, se raportează rezultatele testelor moleculare primare și secundare prevăzute la pct. 20-23 din anexa nr. 8 la Normă, dacă este cazul;

50.7. la animalele altele decât bovine, ovine și caprine, precum și la cervide, altele decât cele care fac obiectul programului de monitorizare pentru BCC la cervide pe trei ani, menționat la pct. 34-36 din prezenta anexă, numărul de probe și cazurile de EST confirmate, pentru fiecare specie;

50.8. genotipul și, dacă este posibil, rasa, pentru fiecare ovină și caprină care are rezultat pozitiv la testul de depistare a EST și care a făcut obiectul eșantionării în conformitate cu prevederile pct. 29-33 din prezenta anexă.

51. În cazul în care Republica Moldova beneficiază de programul de monitorizare pentru BCC pe trei ani, menționat la pct. 34-46 din prezenta anexă, raportul anual include:

51.1. numărul probelor de cervide supuse testelor, repartizate pe grupuri-țintă, care include informații privind codul unității primare de eșantionare, specia, sistemul de management (de crescătorie, captive, sălbatice sau semidomestice), grupul-țintă, sexul;

51.2. rezultatele testelor rapide și de confirmare (numărul rezultatelor pozitive și negative) și, după caz, ale investigațiilor suplimentare de caracterizare a izolatului, țesutul din care s-a prelevat proba, precum și testul rapid și tehnica de confirmare utilizate;

51.3. localizarea geografică, inclusiv țara de origine a cazurilor pozitive de EST;

51.4. genotipul și specia fiecărui cervid declarat pozitiv la un EST;

51.5. în cazul în care se testează, genotipul cervidelor testate pentru EST cu rezultat negativ.

52. Autoritatea competentă păstrează, timp de șapte ani, înregistrările privind informațiile menționate.

53. Laboratorul de referință responsabil de efectuarea examenelor va păstra o perioadă de șapte ani toate documentele referitoare la teste, în special fișele de laborator și, după caz, blocurile de parafină și fotografiile imunoamprentelor.

Anexa nr. 3 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

HRANA ANIMALELOR

Capitolul I

CERINȚE PRIVIND HRANA ANIMALELOR

1. În conformitate cu prevederile pct. 32 din Normă, interdicția prevăzută la pct. 31 din Normă se extinde la hrănirea:

1.1. rumegătoarelor cu fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și cu furaje combinate care conțin aceste produse;

1.2. animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, cu:

1.2.1. proteine animale prelucrate;

1.2.2. produse din sânge;

1.2.3. proteine hidrolizate de origine animală;

1.2.4. fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală;

1.2.5. hrană pentru animale care conține produsele menționate la subpct. 1.2.1-1.2.4 din prezentul punct.

2. În conformitate cu prevederile pct. 33 din Normă, interdicția prevăzută la pct. 31 din Normă nu se aplică pentru hrănirea:

2.1. rumegătoarelor cu:

2.1.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

2.1.2. ouă și produse din ouă;

2.1.3. colagen și gelatină provenite de la animale nerumegătoare;

2.1.4. proteine hidrolizate derivate din părți de animale nerumegătoare sau piei de rumegătoare;

2.1.5. furajele combinate care conțin produsele enumerate la subpct. 2.1.1-2.1.4;

2.2. animalelor de fermă nerumegătoare cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate:

2.2.1. proteine hidrolizate derivate din părți de animale nerumegătoare sau din piei de rumegătoare;

2.2.2. făină de pește și furaje combinate care conțin făină de pește care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la subpct. 26.1-26.3 din prezenta anexă;

2.2.3. fosfat dicalcic și fosfat tricalcic de origine animală și furajele combinate care conțin astfel de fosfați, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la subpct. 26.4 și 26.5 din prezenta anexă;

2.2.4. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare și furajele combinate care conțin astfel de produse din sânge, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la pct. 30-32 din prezenta anexă;

2.3. animalelor de acvacultură cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

2.3.1. alte proteine animale prelucrate derivate de la nerumegătoare decât făina de pește și decât proteinele animale prelucrate derivate de la insecte de crescătorie, precum și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite la pct. 33-44 din prezenta anexă;

2.3.2. proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;

2.4. rumegătoarelor neînțărcate cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește și care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile specifice stabilite în capitolul III din prezenta anexă;

2.5. animalelor de fermă cu materii prime furajere de origine vegetală și furaje combinate care conțin astfel de materii prime furajere contaminate cu cantități nesemnificative de corpusculi osoși proveniți din specii de animale neautorizate:

2.5.1. autoritatea competentă poate utiliza această derogare doar în cazul în care a efectuat în prealabil o analiză a riscurilor care a confirmat că riscul pentru sănătatea animală este neglijabil;

2.5.2. evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare cel puțin următoarele:

2.5.2.1. nivelul de contaminare;

2.5.2.2. natura și sursa de contaminare;

2.5.2.3. utilizarea preconizată a furajelor contaminate;

2.6. păsărilor de crescătorie cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

2.6.1. proteine animale prelucrate provenite de la porcine și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul VI din prezenta anexă;

2.6.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale, care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă;

2.7. porcinelor cu următoarele materii prime destinate hranei pentru animale și hrană combinată pentru animale:

2.7.1. proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite capitolul VII din prezenta anexă;

2.7.2. proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate, care sunt produse, introduse pe piață și utilizate în conformitate cu condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă și cu condițiile specifice stabilite în capitolul V din prezenta anexă.

Capitolul II

CONDIȚII GENERALE PENTRU APLICAREA ANUMITOR DEROGĂRI PREVĂZUTE LA PCT. 2

DIN PREZENTA ANEXĂ

3. Următoarele produse destinate a fi utilizate pentru hrănirea animalelor de fermă nerumegătoare se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor:

3.1. proteine animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

3.2. fosfatul dicalcic și tricalcic de origine animală, în vrac;

3.3. produse din sânge care provin de la nerumegătoare, în vrac;

3.4. hrană combinată pentru animale, în vrac, care conține materiile prime destinate hranei animalelor enumerate la subpct. 3.1-3.3 din prezentul punct.

4. Înregistrările care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate într-o unitate de depozitare se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

5. Prin derogare de la pct. 3 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate rumegătoarelor cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil acordul din partea autorității competente.

6. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

7. Unitățile de depozitare în care se depozitează, în conformitate cu pct. 5 din prezenta anexă, materiile prime destinate hranei animalelor și hrana combinată pentru animale menționate la pct. 3 din prezenta anexă se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele enumerate la pct. 5 din prezenta anexă.

8. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la porcine și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie.

9. Prin derogare de la pct. 8 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la porcine și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și păsările de crescătorie, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

10. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

11. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la păsări de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură și porcinele.

12. Prin derogare de la pct. 11 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la păsări de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

13. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

14. Proteinele animale prelucrate în vrac care provin de la insecte de crescătorie și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele.

15. Prin derogare de la pct. 14 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, provenite de la insecte de crescătorie și a hranei combinate în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă.

16. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

17. Proteinele animale prelucrate în vrac provenite de la nerumegătoare, cu excepția făinii de pește și a proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, porcine și insecte de crescătorie, precum și hrana combinată în vrac pentru animale care conține astfel de proteine animale prelucrate se transportă în vehicule și containere și se depozitează în spații de depozitare care nu sunt utilizate, pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animalele de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de acvacultură.

18. Prin derogare de la pct. 17 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și unitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea produselor menționate la punctul respectiv pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente.

19. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

20.Furajele combinate destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, care conțin următoarele materii prime furajere, se produc în unități care nu produc furaje combinate destinate rumegătoarelor și care sunt autorizate de autoritatea competentă:

20.1. făină de pește;

20.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

20.3. produse din sânge care provin de la animale nerumegătoare.

21. Prin derogare de la pct. 20 din prezenta anexă, producția de furaje combinate destinate rumegătoarelor în unități care produc, de asemenea, furaje combinate destinate animalelor de fermă nerumegătoare care conțin produsele enumerate la punctul respectiv, poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului efectuată de aceasta, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

21.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie fabricate și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furajele combinate destinate animalelor nerumegătoare;

21.2. înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările produselor enumerate la pct. 20 din prezenta anexă și vânzările de furaje combinate care conțin aceste produse trebuie să fie ținute la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

21.3. se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate rumegătoarelor pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor; frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP (analiza riscurilor și punctele critice de control);

21.4. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

22. Prin derogare de la pct. 20 din prezenta anexă, autorizația menționată la art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, referitoare la producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele enumerate la punctul respectiv nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu, sub rezerva respectării de către aceștia a următoarelor condiții:

22.1. trebuie să fie înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține produsele menționate la pct. 20 din prezenta anexă;

22.2. trebuie să crească numai animale nerumegătoare;

22.3. orice hrană combinată pentru animale care conține făină de pește utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50% proteine brute;

22.4. orice hrană combinată pentru animale care conține fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 10% fosfor total;

22.5. orice hrană combinată pentru animale care conține produse din sânge provenite de la nerumegătoare utilizată în producția de hrană completă pentru animale trebuie să conțină sub 50% proteine brute.

23. Înainte de punerea în liberă circulație în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport cu următoarele materii prime furajere și furaje combinate, care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană, în conformitate cu pct. 2 din prezenta anexă, sunt analizate în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor stabilite în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a controla absența constituenților de origine animală neautorizați:

23.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

23.2. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

23.3. furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la subpct. 23.1 și 23.2 din prezentul punct.

24. Utilizarea și depozitarea următoarelor furaje este interzisă în ferme în care se cresc specii de animale de fermă pentru care nu este destinat acest tip de furaje:

24.1. proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, inclusiv făină de pește, proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, proteine animale prelucrate provenite de la porcine și proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

24.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

24.3. produse din sânge provenite de la animale nerumegătoare;

24.4. furaje combinate care conțin materii prime furajere menționate la subpct. 24.1-24.3 din prezentul punct.

25. Prin derogare de la pct. 24 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea și depozitarea furajelor combinate menționate la subpct. 24.4 din prezenta anexă în ferme care cresc specii de animale de fermă pentru care nu sunt destinate furajele combinate, cu condiția implementării în aceste ferme a măsurilor necesare pentru a împiedica hrănirea cu astfel de furaje combinate a speciilor de animale pentru care aceste furaje nu sunt destinate.

Capitolul III

CONDIȚII SPECIFICE PENTRU APLICAREA DEROGĂRILOR PREVĂZUTE ÎN CAPITOLUL I DIN PREZENTA ANEXĂ

26. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării făinii de pește și furajelor combinate care conțin făină de pește destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

26.1. făina de pește trebuie să fie produsă în unități de prelucrare dedicate exclusiv fabricării de produse derivate din:

26.1.1. animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

26.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animal acvatic” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2009;

26.1.3. stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție;

26.2. textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește;

26.3. textul „conține făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține făină de pește destinată altor animale de fermă nerumegătoare decât animalele de blană;

26.4. textul „fosfat di-/tricalcic de origine animală – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta fosfatului dicalcic/tricalcic de origine animală;

26.5. textul „conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține fosfat dicalcic/tricalcic de origine animală.

27. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării produselor din sânge provenite de la animale nerumegătoare și a furajelor combinate care conțin astfel de produse din sânge destinate utilizării pentru hrana animalelor de fermă nerumegătoare, altele decât animalele de blană:

27.1. sângele destinat utilizării pentru producerea de produse din sânge provine din abatoare în care nu se sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;

27.2. prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor într-un abator care produce sânge provenit de la animale nerumegătoare destinat fabricării de produse din sânge destinat utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare;

27.3. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între sângele de rumegătoare și sângele de nerumegătoare.

28. Aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:

28.1. sacrificarea de animale nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

28.2. instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare a sângelui provenit de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru sânge provenit de la rumegătoare;

28.3. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale sângelui provenit de la animale nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare;

28.4. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;

28.5. frecvența prelevării probelor și analizelor trebuie să fie determinată pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

29. Sângele destinat utilizării pentru producția de produse din sânge destinat animalelor nerumegătoare se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere dedicate exclusiv transportului de sânge provenit de la animale nerumegătoare:

29.1. prin derogare de la această condiție specifică, vehiculele și containerele care au fost utilizate anterior pentru transportul sângelui provenit de la rumegătoare pot fi folosite pentru transportul sângelui provenit de la nerumegătoare, cu condiția ca acestea să fi fost curățate minuțios în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente;

29.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

30. Produsele din sânge se produc în unități de prelucrare care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv sânge de nerumegătoare:

30.1. prin derogare de la această cerință specifică, autoritatea competentă poate autoriza producerea de produse din sânge destinate utilizării în furajele pentru animale de fermă nerumegătoare în instalații de prelucrare care prelucrează sânge de rumegătoare;

30.2. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate;

30.3. aceste măsuri includ următoarele cerințe minime:

30.3.1. producția de produse din sânge provenit de la animale nerumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, care este ținut separat fizic de sistemul utilizat pentru producerea de produse din sânge provenit de la rumegătoare;

30.3.2. instalațiile de colectare, depozitare, transport și ambalare pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la animale nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele utilizate pentru materiile prime în vrac și produsele finite în vrac provenite de la rumegătoare;

30.3.3. trebuie aplicat în mod continuu un proces de reconciliere între aportul de sânge provenit de la rumegătoare și, respectiv, nerumegătoare și produsele din sânge corespunzătoare;

30.3.4. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale produselor din sânge provenit de la nerumegătoare pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu produse din sânge provenit de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

30.3.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

30.3.6. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

31. Textul „produse din sânge de nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produselederivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta produselor din sânge de nerumegătoare.

32. Textul „conține produse din sânge de nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană rumegătoarelor” se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține produse din sânge de nerumegătoare.

33. Condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate derivate de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, precum și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate hrănirii animalelor de acvacultură:

33.1. subprodusele de origine animală destinate utilizării în producția de proteine animale prelucrate menționate în prezentul punct care provin de la unul sau mai multe abatoare autorizate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare;

33.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare;

33.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 33.1 și 33.2 din prezentul punct, înregistrate sau aprobate, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare;

33.4. unități aprobate menționate la art. 22 alin. (1) lit. h) și i) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 33.1- 33.3 din prezentul punct;

33.5. prin derogare de la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza sacrificarea rumegătoarelor și manipularea produselor provenite de la rumegătoare în unitățile menționate la subpct. 33.1-33.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare destinate producției de proteine animale prelucrate menționate în prezentul punct;

33.6. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă recunoaște, în urma unei inspecții la fața locului, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între subprodusele provenite de la rumegătoare și cele provenite de la nerumegătoare;

33.7. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

33.7.1. sacrificarea animalelor nerumegătoare trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor;

33.7.2. produsele provenite de la nerumegătoare trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare;

33.7.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare trebuie să fie păstrate separat de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare;

33.7.4. trebuie efectuate prelevări de eșantioane și analize regulate ale subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare pentru depistarea prezenței proteinelor de rumegătoare;

33.7.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;

33.7.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

34. Subprodusele de origine animală provenite de la animale nerumegătoare destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate menționate la pct. 33 din prezenta anexă se transportă la instalațiile de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare.

35. Prin derogare de la cerința specifică menționată la pct. 34 din prezenta anexă, acestea pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare, cu condiția ca aceste vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente.

36. Ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

37. Proteinele animale prelucrate menționate la pct. 33 din prezenta anexă se produc în unități de prelucrare care sunt destinate exclusiv prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la nerumegătoare și care provin din abatoare, din unități de tranșare și din alte unități menționate.

38. Respectivele unități de prelucrare sunt înregistrate de către autoritatea competentă ca prelucrând exclusiv subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare.

39. Prin derogare de la cerința specifică prevăzută la pct. 37 și 38 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate autoriza producerea de proteine animale prelucrate menționate la pct. 33-44 din prezenta anexă în instalații care prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare.

40. Autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, în legătură cu eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și proteinele animale prelucrate provenite de la animale nerumegătoare:

40.1. aceste măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

40.1.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie să se efectueze într-un sistem închis, separat fizic de cele utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate;

40.1.2. subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și transportului în instalații separate fizic de cele utilizate pentru subprodusele de origine animală obținute de la animale nerumegătoare;

40.1.3. proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare trebuie păstrate în timpul depozitării și ambalării în instalații separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la animale nerumegătoare;

40.1.4. trebuie efectuate prelevări de probe și analize regulate ale proteinelor animale prelucrate menționate la pct. 33-44 din prezenta anexă pentru a controla absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

40.1.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

40.1.6. rezultatele unor astfel de prelevări și analize se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

41. Furajele combinate care conțin proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol se produc în unități autorizate în acest scop de autoritatea competentă și care sunt destinate exclusiv producerii de hrană pentru animalele de acvacultură.

42. Prin derogare de la cerința specifică prevăzută la pct. 41 din prezenta anexă, producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate și care este destinată animalelor de acvacultură în unități care produc și hrană combinată destinată altor animale de fermă decât cele de blană poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

42.1. furajele combinate destinate rumegătoarelor trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate animalelor nerumegătoare;

42.2. furajele combinate destinate animalelor de acvacultură trebuie să fie produse și păstrate, în timpul depozitării, transportului și ambalării, în instalații care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează furaje combinate destinate altor animale nerumegătoare;

42.3. înregistrările cu detaliile privind achizițiile și utilizările de proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol și vânzările de furaje combinate care conțin astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

42.4. se efectuează prelevări de probe și analize regulate ale furajelor combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor, prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

42.5. frecvența prelevării probelor și analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

42.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

43. Autorizația sanitară veterinară menționată la art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate, nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

43.1. sunt înregistrați de autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, altele decât făina de pește și altele decât proteinele animale prelucrate provenite din insecte de crescătorie;

43.2. cresc numai animale de acvacultură;

43.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate menționate în prezentul capitol, utilizate în producția ei, conține sub 50% proteine brute.

44. Documentul comercial însoțitor sau certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, al proteinelor animale prelucrate menționate în prezentul capitol și eticheta lor sunt marcate în mod clar cu următorul text: „proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se utiliza în hrana pentru animale destinată animalelor de fermă cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.

Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate sus-menționate: „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare – a nu se oferi drept hrană animalelor de fermă, cu excepția celor de acvacultură și a celor de blană”.

Capitolul IV

CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI, INTRODUCERII PE PIAȚĂ ȘI UTILIZĂRII ÎNLOCUITORILOR DE LAPTE CARE CONȚIN FĂINĂ DE PEȘTE PENTRU HRANA RUMEGĂTOARELOR NEÎNȚĂRCATE

45. Următoarele condiții specifice se aplică producției, introducerii pe piață și utilizării înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește pentru hrana rumegătoarelor de fermă neînțărcate:

45.1. făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte este produsă în unități de prelucrare destinate exclusiv fabricării de produse derivate din:

45.1.1. animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

45.1.2. alte nevertebrate acvatice de crescătorie decât cele care se încadrează în definiția „animalelor acvatice” din Norma sanitar-veterinară privind condiţiile de sănătate a animalelor şi produselor de acvacultură şi măsurile de prevenire şi combatere a anumitor boli la animalele acvatice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 239/2019;

45.1.3 stele de mare din specia Asterias rubens care sunt recoltate într-o zonă de producție;

45.1.4. făina de pește utilizată în înlocuitorii de lapte respectă condițiile generale stabilite în capitolul II din prezenta anexă.

46. Textul „făină de pește – a nu se utiliza în hrana rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate” se menționează în mod clar pe documentul comercial însoțitor sau pe certificatul sanitar veterinar menționat la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după caz, precum și pe eticheta făinii de pește destinată utilizării în înlocuitori de lapte.

47. Utilizarea făinii de pește la rumegătoarele de fermă neînțărcate se autorizează doar în producția înlocuitorilor de lapte distribuiți sub formă uscată, administrați după diluare într-o anumită cantitate de lichid și destinați hrănirii rumegătoarelor neînțărcate ca supliment sau ca înlocuitor al laptelui postcolostral înainte de înțărcarea definitivă.

48. Înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se produc în unități care nu produc altă hrană combinată pentru animale rumegătoare și care sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă.

49. Prin derogare de la cerința specială prevăzută la pct. 48 din prezenta anexă, producția altei hrane combinate pentru animale rumegătoare în unitățile care produc și înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor de fermă neînțărcate poate fi autorizată de către autoritatea competentă în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

49.1. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie păstrată în facilități separate fizic de cele utilizate pentru făina de pește în vrac și înlocuitorii de lapte în vrac care conțin făină de pește în timpul depozitării, al transportului și al ambalării;

49.2. hrana combinată de alt tip destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică înlocuitorii de lapte care conțin făină de pește;

49.3. înregistrările care conțin detalii privind achizițiile și utilizările făinii de pește, precum și vânzările de înlocuitori de lapte care conțin făină de pește trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

49.4. se efectuează prelevări de eșantioane și analize regulate ale celorlalte tipuri de hrană combinată destinată animalelor rumegătoare pentru a controla absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

49.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

49.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

50. Înainte de punerea în liberă circulație în Republica Moldova, importatorii se asigură că fiecare transport de înlocuitori de lapte importați care conțin făină de pește este supus unor analize în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, în scopul de a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați.

51. Eticheta înlocuitorilor de lapte care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate trebuie să fie marcată în mod clar cu textul „conține făină de pește – nu poate fi oferit ca hrană rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor neînțărcate”.

52. Înlocuitorii de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați rumegătoarelor de fermă neînțărcate se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinată rumegătoarelor:

52.1. prin derogare de la condiția specială sus-numită, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care vor fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea altor tipuri de hrană pentru animale, în vrac, destinată rumegătoarelor pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea înlocuitorilor de lapte, în vrac, care conțin făină de pește destinați animalelor de fermă nerumegătoare neînțărcate, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a primit în prealabil o autorizare din partea autorității competente;

52.2. de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

53. În fermele în care se cresc rumegătoare se aplică măsuri de uz intern menite să prevină hrănirea cu înlocuitori de lapte care conțin făină de pește a altor rumegătoare decât cele neînțărcate.

Autoritatea competentă stabilește o listă cu fermele în care sunt utilizați înlocuitori de lapte care conțin făină de pește prin intermediul unui sistem de notificare prealabilă de către fermă sau al unui alt sistem, asigurând astfel conformitatea cu această condiție specifică.

Capitolul V

CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA INSECTE DE CRESCĂTORIE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE DESTINATE HRĂNIRII ANIMALELOR DE ACVACULTURĂ, PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE ȘI PORCINELOR

54. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine destinate hrănirii animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie și porcinelor:

54.1. proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie trebuie să fie produse:

54.1.1. în unități de prelucrare aprobate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și destinate exclusiv producției de produse provenite de la insecte de crescătorie;

54.1.2. în conformitate cu cerințele prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

54.1.3. prin derogare de la condiția prevăzută la subpct. 54.1.1 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la alte specii;

54.1.4. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții, cu privire la eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată a proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie cu proteine animale prelucrate provenite de la alte animale de fermă;

54.2. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

54.2.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau de la alte nerumegătoare decât insectele în timpul depozitării și al transportului în facilități care sunt separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau nerumegătoare, altele decât insectele, în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la insecte de crescătorie;

54.2.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau de la alte animale nerumegătoare utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

54.2.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

54.2.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

55. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se produce în unități:

55.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

55.2. destinate producției de hrană pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine;

55.3. prin derogare de la subpct. 55.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

55.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

55.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât animale de acvacultură, păsări de crescătorie, porcine sau animale de blană;

55.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50% proteine brute.

56. Prin derogare de la subpct. 55.2 din prezenta anexă, producția de hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, destinate animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor, în unități care produc și hrană combinată pentru animale destinată altor animale de fermă, cu excepția animalelor de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

56.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

56.2. hrana combinată destinată animalelor de acvacultură, păsărilor de crescătorie sau porcinelor trebuie să fie fabricată și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități separate fizic de cele în care sunt fabricate și deținute hrana combinată destinată altor animale nerumegătoare;

56.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

56.4. eșantionări și analize regulate ale hranei combinate destinate animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură, păsările de crescătorie și porcinele, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

56.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

56.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

56.7. documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct. 84 din prezenta anexă.

Capitolul VI

CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PORCINE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE, DESTINATE A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PĂSĂRILOR DE CRESCĂTORIE

57. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana păsărilor de crescătorie („proteine animale prelucrate provenite de la porcine”):

57.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

57.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie;

57.1.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie;

57.1.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 57.1.1 și 57.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie;

57.1.4. unități aprobate menționate la art. 22 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3;

57.2. prin derogare de la prevederile subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie și manipularea produselor obținute de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în unitățile menționate la subpct. 57.1.1, 57.1.2 și 57.1.3 din prezentul punct care produc subproduse de origine porcină destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

57.3. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții la fața locului, eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau păsări de crescătorie și subproduse de origine animală provenite de la porcine;

57.4. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

57.4.1. sacrificarea porcinelor trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a păsărilor de crescătorie;

57.4.2. produsele provenite de la porcine trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la porcine trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor de origine porcină pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

57.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;

57.4.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

58. Subprodusele de origine animală provenite de la porcine destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie:

58.1. prin derogare de la prevederile acestei cerințe, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente;

58.2. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

59. Proteinele animale prelucrate provenite de la porcine se produc în unități de prelucrare:

59.1. destinate prelucrării subproduselor provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la pct. 57 din prezenta anexă;

59.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie;

59.3. prin derogare de la subpct. 59.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la păsări de crescătorie;

59.4. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții, de eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și proteinele animale prelucrate provenite de la porcine;

59.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

59.5.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine;

59.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la porcine;

59.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la porcine;

59.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau păsări de crescătorie, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

59.5.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

59.5.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

60. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se produce în unități:

60.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

60.2. destinate exclusiv producției de hrană pentru păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;

60.3. prin derogare de la subpct. 60.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

60.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

60.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite la pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât păsări de crescătorie, animale de acvacultură sau de blană;

60.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine utilizate în producția ei conține sub 50% proteine brute;

60.4. prin derogare de la subpct. 60.2 din prezentul punct, producția de hrană combinată pentru păsări de crescătorie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

60.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

60.4.2. hrana combinată destinată porcinelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;

60.4.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

60.4.4. prelevări de eșantioane și analize regulate ale hranei combinate destinate altor animale de fermă decât păsările de crescătorie, animalele de acvacultură și cele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

60.4.5. frecvența prelevării eșantioanelor și efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

60.4.6. rezultatele trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani.

61. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la porcine și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile pct. 84 din prezenta anexă.

Capitolul VII

CONDIȚII SPECIFICE APLICABILE PRODUCȚIEI ȘI UTILIZĂRII PROTEINELOR ANIMALE PRELUCRATE PROVENITE DE LA PĂSĂRI DE CRESCĂTORIE ȘI HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚINE ASTFEL DE PROTEINE, DESTINATE A FI UTILIZATE PENTRU HRANA PORCINELOR

62. Următoarele condiții specifice se aplică producției și utilizării proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine, destinate a fi utilizate pentru hrana porcinelor („proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie”):

62.1. subprodusele de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie trebuie să provină din una sau mai multe dintre următoarele:

62.1.1. abatoare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu sacrifică rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare și porcine;

62.1.2. unități de tranșare aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca abatoare în care nu se dezosează sau nu se tranșează carne de rumegătoare și porcine;

62.1.3. alte unități decât cele menționate la subpct. 62.1.1 sau 62.1.2, înregistrate sau aprobate în conformitate cu prevederile Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine;

62.1.4. unități autorizate menționate la art. 22 alin. (2) lit. (h) și (i) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care sunt înregistrate de autoritatea competentă ca unități care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la nerumegătoare provenite din unitățile menționate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct;

62.2. prin derogare de la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct, autoritatea competentă poate permite sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor și manipularea rumegătoarelor sau a produselor provenite de la porcine, în unitățile menționate la subpct. 62.1.1, 62.1.2 și 62.1.3 din prezentul punct, care produc subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

62.3. autorizația respectivă poate fi acordată numai în cazul în care autoritatea competentă este satisfăcută, în urma unei inspecții la fața locului, de eficacitatea măsurilor menite să prevină contaminarea încrucișată între rumegătoare sau porcine și subproduse de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;

62.4. respectivele măsuri includ următoarele cerințe minime:

62.4.1. sacrificarea păsărilor de crescătorie trebuie să fie efectuată în linii separate fizic de liniile utilizate pentru sacrificarea rumegătoarelor sau a porcinelor;

62.4.2. produsele provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie manipulate pe linii de producție separate fizic de cele utilizate pentru manipularea produselor provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.3. facilitățile de colectare, depozitare, transport și ambalare a subproduselor de origine animală provenite de la păsări de crescătorie trebuie să fie separate de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.4. trebuie efectuate regulat prelevări de eșantioane și analize ale subproduselor provenite de la păsări de crescătorie pentru depistarea prezenței proteinelor provenite de la rumegătoare sau porcine;

62.4.5. metoda de analiză utilizată trebuie să fie validată din punct de vedere științific în acest scop;

62.4.6. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP.

63. Subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se transportă la o unitate de prelucrare în vehicule și containere care nu sunt utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine.

64. Prin derogare de la pct. 63 din prezenta anexă, ele pot fi transportate în vehicule și containere care au fost utilizate anterior pentru transportul subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine, cu condiția ca respectivele vehicule și containere să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură documentată care a primit autorizare prealabilă din partea autorității competente:

64.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări se ține la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

65. Proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produc în unități de prelucrare:

65.1. destinate prelucrării subproduselor de origine animală provenite de la abatoare, unități de tranșare sau alte unități menționate la subpct. 62.1 din prezenta anexă;

65.2. înregistrate de autoritatea competentă ca unități care nu prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau porcine;

65.3. prin derogare de la subpct. 65.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza producția de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în unități de prelucrare care prelucrează subproduse provenite de la rumegătoare sau de la porcine;

65.4. autorizația respectivă poate fi acordată doar în cazul în care autoritatea competentă acceptă, în urma unei inspecții, eficacitatea măsurilor care vizează prevenirea contaminării încrucișate între proteinele animale prelucrate provenite de la rumegătoare și porcine și proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

65.5. respectivele măsuri de prevenire includ următoarele cerințe minime:

65.5.1. producția de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine trebuie să se desfășoare într-un sistem închis care este separat fizic de cel utilizat pentru producerea proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.2. păstrarea subproduselor de origine animală provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al transportului în facilități separate fizic de cele pentru subprodusele de origine animală provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.3. păstrarea proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine în timpul depozitării și al ambalării în facilități separate fizic de cele utilizate pentru produsele finite provenite de la păsări de crescătorie;

65.5.4. trebuie efectuate regulat prelevări de probe și analize ale proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie pentru a verifica absența contaminării încrucișate cu proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau porcine, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzut în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutrețurilor;

65.5.5. frecvența prelevării eșantioanelor și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

65.5.6. rezultatele acestor eșantionări și analize se pun la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

66. Hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se produce în unități:

66.1. autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

66.2. destinate exclusiv producției de hrană pentru porcine, animale de acvacultură sau de blană;

66.3. prin derogare de la subpct. 66.1 din prezentul punct, o autorizație specifică pentru producția de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie nu este necesară pentru prelucrătorii la domiciliu care respectă următoarele condiții:

66.3.1. sunt înregistrați de către autoritatea competentă ca producători de hrană completă pentru animale din hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine;

66.3.2. nu cresc animale de fermă, astfel cum sunt definite în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor de fermă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2008, altele decât porcine, animale de acvacultură sau de blană;

66.3.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie utilizate în producția ei conține sub 50 % proteine brute;

66.4. prin derogare de la subpct. 66.2 din prezentul punct, producția de hrană combinată pentru porcine care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în unități care produc și hrană combinată destinată animalelor de fermă, altele decât animalele de acvacultură și de blană, poate fi autorizată de autoritatea competentă, în urma unei inspecții la fața locului, sub rezerva respectării următoarelor condiții:

66.4.1. hrana combinată destinată rumegătoarelor trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrana combinată destinată animalelor nerumegătoare;

66.4.2. hrana combinată destinată păsărilor de crescătorie trebuie să fie produsă și păstrată, în timpul depozitării, al transportului și al ambalării, în facilități care sunt separate fizic de cele în care se fabrică și se păstrează hrană combinată destinată altor animale nerumegătoare;

66.4.3. evidențele care conțin detalii privind achizițiile și utilizările proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și vânzările de hrană combinată pentru animale care conține astfel de proteine trebuie să fie păstrate la dispoziția autorității competente timp de cel puțin cinci ani;

66.4.4. eșantionarea și analiza periodică a furajelor combinate destinate altor animale de fermă decât porcinele, animalele de acvacultură și animalele de blană, pentru a verifica absența constituenților de origine animală neautorizați, utilizând metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul hranei pentru animale prevăzute în anexa nr. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor;

66.4.5. frecvența eșantionării și a efectuării analizelor se determină pe baza unei evaluări a riscurilor efectuată de către operator ca parte a procedurilor sale bazate pe principiile HACCP;

66.4.6. rezultatele trebuie păstrate la dispoziția autorității competente pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.

67. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, eticheta proteinelor animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie și eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie se marchează în mod clar în conformitate cu prevederile menționate la pct. 84 din prezenta anexă.

Capitolul VIII

CERINȚE GENERALE PRIVIND ABATOARELE, TRANSPORTUL, DEPOZITAREA, UTILIZAREA ȘI EXPORTUL MATERIEI PRIME ȘI AL HRANEI COMBINATE PENTRU ANIMALE CARE CONȚIN PRODUSE DERIVATE DE LA RUMEGĂTOARE

68. Autoritatea competentă actualizează și pune la dispoziția publicului liste conținând:

68.1. abatoarele înregistrate ca abatoare care nu sacrifică rumegătoare în conformitate cu prevederile menționate la pct. 27 din prezenta anexă, precum și abatoarele autorizate din care se poate obține sânge produs în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 27.2 și 27.3 și pct. 28 din prezenta anexă;

68.2. abatoarele, unitățile de tranșare, alte unități producătoare de alimente și unități care produc subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite din aceste unități alimentare, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 33.1-33.4 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități alimentare autorizate din care pot proveni produse și subproduse de origine animală destinate producției de proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, în conformitate prevederile menționate la subpct. 33.5-33.7 din prezenta anexă;

68.3. abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și păsări de crescătorie, nu dezosează sau nu tranșează carne de rumegătoare și de păsări de crescătorie, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine în conformitate prevederile menționate la subpct. 57.1 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizate, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producția de proteine animale prelucrate provenite de la porcine, în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 57.1, 57.2 și 57.3 din prezenta anexă;

68.4. abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente și unitățile producătoare de subproduse de origine animală înregistrate ca entități care, respectiv, nu sacrifică rumegătoare și porcine, nu dezosează sau tranșează carne de rumegătoare și de porcine, nu manipulează produse provenite de la rumegătoare și porcine și care manipulează sau depozitează numai subproduse de origine animală provenite de la aceste unități producătoare de alimente, din care pot proveni subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru producția de proteine animale prelucrate în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 62.1.1-62.1.4 din prezenta anexă, precum și abatoarele, unitățile de tranșare și alte unități producătoare de alimente autorizate din care pot proveni subproduse de origine animală destinate utilizării pentru producție de proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 62.1-62.4 din prezenta anexă;

68.5. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care prelucrează exclusiv sânge de nerumegătoare în conformitate cu prevederile pct. 30 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc produse din sânge în conformitate cu prevederile pct. 30 din prezenta anexă;

68.6. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare în conformitate cu prevederile pct. 37 și 38 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare și care funcționează în conformitate cu prevederile pct. 39 și 40 din prezenta anexă;

68.7. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și păsări de crescătorie în conformitate cu prevederile subpct. 59.1 și 59.2 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la porcine și care funcționează în conformitate cu prevederile subpct. 59.3, 59.4 și 59.5 din prezenta anexă;

68.8. unitățile de prelucrare înregistrate ca unități care nu prelucrează subproduse de origine animală provenite de la rumegătoare și porcine în conformitate cu prevederile subpct. 65.1 și 65.2 din prezenta anexă, precum și unitățile de prelucrare autorizate care produc proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie care funcționează în conformitate cu prevederile subpct. 65.3, 65.4 și 65.5 din prezenta anexă;

68.9. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 20-23 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține făină de pește, fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală sau produse din sânge derivate de la nerumegătoare;

68.10. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 41, 42 și 43 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, precum și unități autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile menționate la subpct.78.2.2-78.2.4 din prezenta anexă, exclusiv hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și hrană combinată destinată animalelor de acvacultură care urmează să fie introdusă pe piața Republicii Moldova;

68.11. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 48 și 49 din prezenta anexă, înlocuitori de lapte care conțin făină de pește destinată rumegătoarelor neînțărcate de fermă;

68.12. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 55 și 56 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie;

68.13. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 60 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine destinată păsărilor de crescătorie;

68.14. unitățile autorizate pentru producția de hrană combinată pentru animale care produc, în conformitate cu prevederile pct. 66 din prezenta anexă, hrană combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie destinată porcinelor;

68.15. unități de depozitare autorizate în conformitate cu prevederile pct. 7 din prezenta anexă sau în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 78.4.4 din prezenta anexă.

69. Autoritatea competentă menține actualizate liste ale prelucrătorilor la domiciliu înregistrați în conformitate cu prevederile pct. 22, 43, subpct. 55.2, 55.3, 60.2, 60.3, 60.4, pct. 61, subpct. 66.2, 66.3, 66.4 din prezenta anexă.

70. Materiile prime destinate hranei animalelor, în vrac, și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conțin alte produse provenite de la rumegătoare decât cele enumerate la subpct. 70.1-70.4 din prezentul punct se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate altor animale de fermă decât cele de blană:

70.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

70.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

70.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

70.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

71. Prin derogare de la pct. 70 din prezenta anexă, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea materiilor prime destinate hranei animalelor, în vrac, și a hranei combinate pentru animale, în vrac, enumerate la punctul respectiv pot fi utilizate pentru transportul sau depozitarea hranei destinate altor animale de fermă decât animalele de blană, cu condiția ca ele să fi fost curățate în prealabil pentru a se evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă:

71.1. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani.

72. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la subpct. 72.1-72.4 din prezentul punct nu se produce în unități în care se produce hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană:

72.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

72.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

72.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

72.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

73. Hrana combinată pentru animale destinată animalelor de blană sau celor de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu se produce în unități în care se produce hrană destinată altor animale de fermă decât cele de blană sau de acvacultură.

74. Prin derogare de la pct. 73 din prezenta anexă:

74.1. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține făină de pește, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru animale de fermă nerumegătoare și înlocuitori de lapte pentru hrana rumegătoarelor neînțărcate;

74.2. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie sau porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie să fie conforme cu prevederile menționate la pct. 54 din prezenta anexă;

74.3. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la porcine, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru păsări de crescătorie, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la porcine să fie în conformitate cu prevederile menționate la pct. 57-59 din prezenta anexă;

74.4. hrana combinată destinată animalelor de blană sau celor de companie, care conține proteine animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie, poate fi produsă în unități care produc hrană pentru porcine, cu condiția ca proteinele animale prelucrate provenite de la păsări de crescătorie să fie în conformitate cu prevederile menționate la pct. 62-65 din prezenta anexă.

75. Utilizarea și depozitarea materiilor prime destinate hranei pentru animale și a hranei combinate destinate animalelor de fermă care conțin produse provenite de la alte rumegătoare decât cele menționate la subpct. 75.1-75.4 din prezentul punct sunt interzise în fermele în care se cresc alte animale de fermă decât cele de blană:

75.1. lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru;

75.2. fosfat dicalcic și tricalcic de origine animală;

75.3. proteine hidrolizate derivate din piei de rumegătoare;

75.4. grăsimi topite provenite de la rumegătoare cu un nivel maxim de impurități insolubile de 0,15% în greutate și produse derivate din astfel de grăsimi.

76. Exportul din Republica Moldova a proteinelor animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau al proteinelor animale prelucrate provenite atât de la rumegătoare, cât și de la nerumegătoare, respectă următoarele condiții:

76.1. proteinele animale prelucrate se transportă în containere sigilate, direct de la unitatea de prelucrare unde sunt produse până la punctul de ieșire de pe teritoriul țării;

76.2. înainte de a părăsi teritoriul țării, operatorul responsabil de organizarea transportului de proteine animale prelucrate informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;

76.3. transportul este însoțit de autorizație sanitar veterinară, menționată în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, completată în mod corespunzător;

76.4. atunci când transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră verifică sigiliul fiecărui container prezent la punctul de control la frontieră;

76.5. prin derogare de la subpct. 76.4, pe baza unei analize a riscurilor, autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră poate decide să verifice sigiliul containerului în mod aleatoriu;

76.6. în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine;

76.7. autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră informează, prin intermediul sistemului veterinar computerizat integrat (în continuare – TRACES), autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;

76.8. autoritatea competentă responsabilă de unitatea de origine efectuează cu regularitate controale oficiale pentru a verifica punerea corectă în aplicare a prevederilor menționate la subpct. 76.1, 76.2 și 76.3 din prezentul punct și pentru a verifica dacă, pentru fiecare transport de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare destinat exportului, confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire a fost primită de la autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră, prin intermediul TRACES.

77. Fără a se aduce atingere pct. 76 din prezenta anexă, exportul de produse care conțin proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare este interzis:

77.1. prin derogare, această interdicție nu se aplică:

77.1.1. hranei prelucrate pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare care:

77.1.1.1. a fost prelucrată în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

77.1.1.2. este ambalată și etichetată în conformitate cu prevederile menționate în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020;

77.1.2. îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care conțin în compoziția lor proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și nerumegătoare, cu următoarele condiții:

77.1.2.1. să nu conțină materiale de categoria 1 și produse derivate din acestea sau materiale de categoria 2 și produse derivate din acestea, altele decât gunoiul de grajd, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, prelucrat în conformitate cu normele privind introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat specificate în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.2. proteinele animale prelucrate conținute în îngrășămintele organice sau în amelioratorii de sol organici să respecte cerințele specifice descrise în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.3. îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici pot conține alte materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.4. să fi fost produse în fabrici sau unități autorizate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

77.1.2.5. să fi fost amestecate cu o proporție suficientă dintr-o componentă, autorizată de autoritatea competentă a Republicii Moldova în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici, care face ca produsul să devină de neconsumat pentru animale sau care este eficace într-un alt mod în a preveni utilizarea greșită a amestecului în scopuri furajere;

77.1.2.6. componenta respectivă trebuie să fie amestecată cu îngrășămintele organice sau cu amelioratorii de sol organici în fabrica în care sunt produși aceștia sau într-o unitate înregistrată în acest scop în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.7. în cazul în care autoritatea competentă din țara de destinație solicită acest lucru, autoritatea competentă în care sunt produse îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici poate accepta utilizarea altor componente sau metode pentru a exclude utilizarea îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol organici ca furaje decât cele autorizate în țara respectivă, cu condiția să nu contravină normelor prevăzute în Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.8. să fi fost prelucrate astfel încât să se asigure decontaminarea de agenți patogeni, în conformitate cu prevederile Normei sanitar-veterinare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022;

77.1.2.9. pe ambalaj sau pe container, să fie lipită o etichetă care să conțină textul „îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare”;

77.1.2.10. să fie exportate cu respectarea următoarelor condiții:

- trebuie să fie transportate în containere sigilate, direct de la instalația de fabricare a îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol sau de la unitatea înregistrată în care este adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale până la punctul de ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie să fie un punct de control la frontieră;

- înainte de a părăsi teritoriul Republicii Moldova, operatorul responsabil de organizarea transportului de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici informează autoritatea competentă de la punctul de control la frontieră respectiv cu privire la sosirea transportului la punctul de ieșire;

- transportul trebuie să fie însoțit de un document comercial completat în mod corespunzător și eliberat din TRACES, cu indicarea postului de control la frontieră;

- în cazul în care transportul sosește la punctul de ieșire, autoritatea competentă de la postul de control la frontieră trebuie, pe baza unei analize a riscului, să verifice sigiliul fiecărui container prezent la postul de control la frontieră;

- în cazul în care rezultatul verificării sigiliului nu este satisfăcător, transportul trebuie să fie distrus sau reexpediat la unitatea de origine indicată în documentul comercial;

- autoritatea competentă de la postul de control la frontieră informează, prin intermediul TRACES, autoritatea competentă indicată din documentul comercial cu privire la sosirea transportului la postul de ieșire și, dacă este cazul, la rezultatul verificării sigiliului și la orice măsură corectivă luată;

- autoritatea competentă responsabilă de fabrica de origine sau de unitatea înregistrată în care a fost adăugată componenta care face produsul de neconsumat pentru animale trebuie să efectueze controale oficiale pe baza unei analize a riscurilor pentru a verifica respectarea dispozițiilor de la prima, a doua și a treia liniuță și trebuie să verifice dacă, pentru fiecare transport exportat de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare sau un amestec de proteine animale prelucrate provenite de la rumegătoare și de la nerumegătoare, s-a primit prin TRACES confirmarea controlului efectuat la punctul de ieșire din partea autorității competente de la punctul de control la frontieră;

77.2. condițiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5-77.1.2.10 din prezentul punct nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

78. Exportul proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare sau al hranei combinate pentru animale care conține astfel de proteine este supus următoarelor condiții:

78.1. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produc în unități de prelucrare care îndeplinesc cerințele prevăzute la pct. 37-40 din prezenta anexă sau la subpct. 54.1.1 sau pct. 59 sau pct. 65 din prezenta anexă;

78.2. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se produce în unități de producție a hranei combinate pentru animale care:

78.2.1. produc hrana menționată la subpct. 78.2 în conformitate cu prevederile pct. 41-43 sau pct. 55 și subpct. 56.1-56.4 sau pct. 66 din prezenta anexă;

78.2.2. își procură proteinele animale prelucrate utilizate în hrana combinată pentru animale destinată exportului din unități de prelucrare care sunt conforme cu prevederile menționate la subpct. 78.1 din prezenta anexă și fie:

78.2.2.1. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

78.2.2.2. sunt destinate exclusiv producerii de hrană combinată pentru animale destinată exportului din Republica Moldova și producerii de hrană combinată pentru animale de acvacultură, păsări de crescătorie sau porcine, și care urmează să fie introduse pe piață și sunt autorizate în acest scop de către autoritatea competentă;

78.3. hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare se ambalează și se etichetează în conformitate cu prevederile menționate în Hotărârea Guvernului nr. 910/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor sanitar-veterinare față de hrana pentru animale sau cu cerințele legislative din țara de origine;

78.3.1. în cazul în care hrana combinată pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare nu este etichetată în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pe etichetă se menționează următorul text: „conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare”;

78.4. proteinele animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, destinate exportului din Republica Moldova, se transportă în vehicule și în containere și se depozitează în facilități de depozitare care nu sunt utilizate pentru transportul, respectiv depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață și hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale de fermă nerumegătoare decât cele de acvacultură;

78.4.1. evidențele care conțin detalii referitoare la tipurile de produse care au fost transportate sau depozitate se păstrează la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;

78.4.2. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 78.4.1 din prezentul punct, vehiculele, containerele și facilitățile de depozitare care au fost utilizate anterior pentru transportul sau depozitarea proteinelor animale prelucrate, în vrac, derivate de la nerumegătoare și a hranei combinate pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine, și care sunt destinate exportului din Republica Moldova, pot fi utilizate ulterior pentru transportul sau depozitarea hranei pentru animale destinate introducerii pe piață sau hrănirii rumegătoarelor de fermă sau a altor animale nerumegătoare decât cele de acvacultură, cu condiția ca ele să fie curățate în prealabil cu scopul de a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;

78.4.3. ori de câte ori este utilizată o astfel de procedură, documentarea unei astfel de utilizări este ținută la dispoziția autorității competente timp de cel puțin doi ani;

78.4.4. unitățile de depozitare în care se depozitează proteine animale prelucrate, în vrac, care provin de la nerumegătoare și hrana combinată pentru animale, în vrac, care conține astfel de proteine în condițiile prevăzute la subpct. 78.4.2 și 78.4.3 din prezentul punct se autorizează de către autoritatea competentă pe baza verificării conformității lor cu cerințele menționate la subpct. 78.4 din prezentul punct.

79. Prin derogare de la pct. 78 din prezenta anexă, condițiile menționate la punctul respectiv nu se aplică în cazul:

79.1. hranei pentru animale de companie care conține proteine animale prelucrate provenite de la nerumegătoare, care a fost prelucrată în unitățile producătoare de hrană pentru animale de companie aprobate în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și care este ambalată și etichetată în conformitate cu legislația Republicii Moldova;

79.2. făinii de pește, cu condiția ca aceasta să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

79.3. proteinelor animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ele să fie produse în conformitate cu prezenta anexă;

79.4. hranei combinate pentru animale care nu conține alte proteine animale prelucrate decât făină de pește și proteine animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, cu condiția ca ea să fie produsă în conformitate cu prezenta anexă;

79.5. proteinelor animale prelucrate provenite de la nerumegătoare destinate producției de hrană pentru animale de companie sau de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol în țara de destinație, cu condiția ca, înainte de export, exportatorul să se asigure că fiecare transport de proteine animale prelucrate este analizat în conformitate cu metoda de analiză menționată în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor, pentru a verifica absența constituenților de origine animală proveniți de la rumegătoare.

80. Exportul de îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care au în compoziție proteine animale prelucrate provenite exclusiv de la nerumegătoare și care nu conțin materiale provenite de la rumegătoare trebuie să respecte următoarele condiții:

80.1. se aplică cerințele prevăzute la subpct. 77.1.2.1-77.1.2 din prezenta anexă;

80.2. condițiile prevăzute la subpct. 77.1.2.5, 77.1.2.6, 77.1.2.7 și 77.1.2.9 din prezenta anexă nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final;

80.3. proteinele animale prelucrate provenite de la nerumegătoare conținute de acestea trebuie să fie produse în fabrici de prelucrare care respectă cerințele menționate la pct. 37-40 din prezenta anexă și sunt enumerate în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 68.4 din prezenta anexă;

80.4. trebuie să fie produse în unități sau fabrici destinate exclusiv prelucrării îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici din materiale provenite de la nerumegătoare;

80.5. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate autoriza exportul de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol organici menționați la prezentul punct și produși în unități sau fabrici care prelucrează îngrășăminte organice sau amelioratori de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare în cazul în care sunt puse în aplicare măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucișate între îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin numai materiale provenite de la nerumegătoare și îngrășămintele organice sau amelioratorii de sol organici care conțin materiale provenite de la rumegătoare;

80.6. trebuie să fie transportate la punctul de ieșire de pe teritoriul Republicii Moldova în ambalaje noi sau în containere în vrac care nu sunt folosite pentru transportul de materiale provenite de la rumegătoare sau care au fost curățate în prealabil pentru a evita contaminarea încrucișată în conformitate cu o procedură documentată care a fost autorizată în prealabil de către autoritatea competentă;

80.7. condițiile prevăzute la subpct. 80.4, 80.5 și 80.6 din prezentul punct nu se aplică îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol organici ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare de maximum 50 kg, destinate utilizării de către consumatorul final.

81. Controalele oficiale efectuate de autoritatea competentă în scopul controlului respectării normelor stabilite, prevăzute în prezenta anexă, includ inspecții și prelevări de probe pentru analiza proteinelor animale prelucrate și a furajelor în conformitate cu metodele de analiză pentru determinarea constituenților de origine animală pentru controlul furajelor descrise în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 686/2012 cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutreţurilor.

82. Autoritatea competentă verifică periodic competența laboratoarelor care efectuează analizele pentru astfel de controale oficiale, în special prin evaluarea rezultatelor testelor interlaboratoare.

83. În cazul în care competența acestora este considerată nesatisfăcătoare, laboratorul efectuează o nouă formare profesională a personalului de laborator, ca măsură corectivă minimă înainte de a efectua alte analize.

84. Documentul comercial sau, după caz, certificatul sanitar veterinar care însoțește proteinele animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie în conformitate cu art. 20 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și eticheta proteinelor animale prelucrate respective provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie se marchează în mod clar cu următorul text: „Proteinele animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se utilizează în hrana pentru animalele de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”.

Următorul text se menționează în mod clar pe eticheta hranei combinate pentru animale care conține proteine animale prelucrate provenite de la insecte de crescătorie, porcine sau păsări de crescătorie: „conține proteine animale prelucrate provenite de la ... [vă rugăm inserați animalele de fermă relevante de la care provin proteinele animale prelucrate menționate în prima coloană din tabelul 1] – nu se administrează ca hrană animalelor de fermă, cu excepția ... [vă rugăm să inserați animalele de fermă corespunzătoare care pot fi hrănite cu proteinele animale prelucrate menționate în a doua coloană din tabelul 1]”.

Tabelul 1

Animale de fermă de la care provin proteinele animale prelucrateAnimale de fermă care pot fi hrănite cu proteine animale prelucrate
Insecte de crescătorieAnimale de acvacultură, animale de blană, porcine, păsări de crescătorie
PorcineAnimale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie
Păsări de crescătorieAnimale de acvacultură, animale de blană, porcine
Insecte de crescătorie și porcineAnimale de acvacultură, animale de blană, păsări de crescătorie
Insecte și păsări de crescătorieAnimale de acvacultură, animale de blană, porcine
Porcine și păsări de crescătorieAnimale de acvacultură, animale de blană
Insecte de crescătorie, porcine și păsări de crescătorieAnimale de acvacultură, animale de blană

Anexa nr. 4 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

MATERIALE CU RSICURI SPECIFICATE

Capitolul I

CERINȚE PRIVIND MATERIALE CU RSICURI SPECIFICATE

1. Următoarele țesuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate dacă provin de la animale a căror origine este o țară cu un risc controlat sau nedeterminat de ESB:

1.1. în ceea ce privește bovinele: craniul, cu excepția mandibulei, și inclusiv encefalul și ochii, precum și măduva spinării la animalele în vârstă de peste 12 luni;

1.2. coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, apofizele spinoase și transversale ale vertebrelor cervicale, toracice și lombare, precum și creasta sacrală mediană și aripile sacrumului, dar incluzând ganglionii rădăcinii dorsale proveniți de la animalele cu vârsta de peste 30 de luni;

1.3. amigdalele, ultimii patru metri ai intestinului subțire, cecumul și mezenterul animalelor de toate vârstele.

2. În ceea ce privește ovinele și caprinele: craniul, inclusiv encefalul și ochii, și măduva spinării de la animalele cu vârsta mai mare de 12 luni sau care prezintă un incisiv permanent care a erupt prin gingie.

3. Țesuturile enumerate la subpct. 1.1 și la pct. 2 din prezenta anexă, provenind de la animale originare din țări cu un risc de ESB neglijabil, sunt considerate materiale cu riscuri specificate.

4. Materialele cu riscuri specificate se vopsesc sau, după caz, se marchează într-un alt mod imediat după îndepărtare și se elimină în conformitate cu normele prevăzute în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în special art. 14 din legea menționată.

5. Materialele cu riscuri specificate se îndepărtează:

5.1. în abatoare sau, după caz, în alte locuri de sacrificare;

5.2. în unități de tranșare, în cazul coloanei vertebrale a bovinelor;

5.3. după caz, în unitățile sau instalațiile aprobate menționate la art. 22 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

6. Prin derogare de la pct. 5 din prezenta anexă, utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate, menționate la pct. 40 din Normă, poate fi autorizată de autoritatea competentă, cu condiția ca acest test alternativ să fie menționat în anexa nr. 8 la Normă, în conformitate cu următoarele condiții:

6.1. testele alternative trebuie să fie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru eliminarea materialului cu riscuri specificate;

6.2. niciun produs provenit de la bovine, ovine sau caprine destinat consumului uman sau alimentației animalelor nu poate părăsi abatorul înainte ca autoritatea competentă să primească și să accepte rezultatele testelor alternative pentru toate animalele sacrificate potențial contaminate, dacă ESB a fost confirmată la unul dintre aceste animale;

6.3. în cazul în care se obține un rezultat pozitiv la un test alternativ, întregul material provenit de la bovine, ovine și caprine potențial contaminat în abator trebuie distrus în conformitate cu pct. 4 din prezenta anexă, cu excepția cazului în care toate părțile corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate și păstrate separat.

7. Prin derogare de la pct. 5 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate să permită:

7.1. îndepărtarea măduvei spinării de la ovine și caprine în secțiile de tranșare autorizate în mod specific în acest scop;

7.2. îndepărtarea coloanei vertebrale a bovinelor din carcase sau părți de carcase în măcelăriile autorizate, controlate și înregistrate în mod specific în acest scop;

7.3. recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secțiile de tranșare autorizate în mod specific în acest scop, în conformitate cu pct. 15 din prezenta anexă.

8. Normele cu privire la îndepărtarea materialelor cu riscuri specificate prevăzute în prezentul capitol nu se aplică materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, și nici materialelor de categoria 1 utilizate în conformitate cu art. 18 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pentru hrănirea speciilor pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, în scopul promovării biodiversității.

9. Fără a aduce atingere deciziilor individuale la care face referire la pct. 8 din Normă și prin derogare de la pct. 44 din Normă este interzisă în Republica Moldova utilizarea oaselor sau a cărnii nedezosate de bovine, ovine și caprine pentru producerea cărnii separate mecanic.

10. În cazul în care în Republica Moldova este prezent riscul controlat sau nedeterminat de ESB, lacerația țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, aplicată bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal, se va aplica și în cazul unui un risc neglijabil de ESB.

11. Limba bovinelor de toate vârstele destinată consumului uman sau animal se recoltează în abatoare printr-o secțiune transversală către procesul lingual al osului bazihioid, cu excepția limbii bovinelor care provin din țări cu un risc neglijabil de ESB.

12. Carnea de pe capul bovinelor în vârstă de peste 12 luni se recoltează în abatoare în conformitate cu sistemul de control validat de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central, și va include cel puțin următoarele dispoziții:

12.1. recoltările se efectuează într-un loc special prevăzut în acest scop, separat din punct de vedere fizic de celelalte părți ale liniei de abatorizare;

12.2. atunci când capetele sunt îndepărtate de pe transportor sau din cârlige înainte de recoltarea cărnii capului, orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează cu un dop etanș și rezistent;

12.3. dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

12.4. carnea capului nu se recoltează de pe capetele ale căror ochi sunt deteriorați sau distruși, înainte sau după sacrificare, sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea capetelor respective prin țesuturi ale sistemului nervos central;

12.5. carnea capului nu se recoltează de pe capetele care nu sunt etanșate adecvat, conform prevederilor de la subpct. 12.2 din prezentul punct;

12.6. fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul recoltării, în special în cazul în care dopul menționat la subpct. 12.2 din prezentul punct este distrus sau în cazul în care ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii:

12.6.1. se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

13. Prin derogare de la cerințele de pct. 12 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să aplice în abatoare un alt sistem de control al recoltării cărnii de pe capul bovinelor, care are drept consecință reducerea echivalentă a nivelului contaminării cărnii respective prin țesuturi ale sistemului nervos central.

Se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, utilizând un test de laborator, pentru a detecta țesutul sistemului nervos central, care să permită verificarea aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării.

14. Dacă recoltarea este realizată fără îndepărtarea capetelor bovinelor de pe transportor sau din cârlige, pct. 12 și 13 din prezenta anexă nu se aplică.

15. Prin derogare de la pct. 12, 13 și 14 din prezenta anexă, autoritatea competentă poate decide să permită recoltarea cărnii de pe capul bovinelor în secții de tranșare special autorizate pentru acest scop, cu condiția ca următoarele dispoziții să fie respectate:

15.1. capetele destinate transportului către secția de tranșare sunt suspendate pe un stelaj pe durata stocării și transportului de la abator la secția de tranșare;

15.2. orificiul frontal și orificiul occipital se etanșează adecvat, cu un dop etanș și rezistent, înainte de îndepărtarea capetelor de pe transportor sau din cârlige, în vederea amplasării pe stelaje;

15.3. dacă trunchiul cerebral constituie obiectul unei prelevări de probe, în vederea testării de laborator pentru depistarea ESB, orificiul occipital se etanșează imediat după operațiunea respectivă;

15.4. capetele care nu sunt etanșate adecvat, în conformitate cu prevederile menționate la subpct. 15.2 și 15.3 din prezentul punct sau ai căror ochi sunt deteriorați sau distruși înainte sau după sacrificare sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii capului prin țesuturi ale sistemului nervos central se exclud din transportul către secțiile de tranșare specific autorizate;

15.5. în abatoare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor destinate limitării contaminării;

15.6. recoltarea cărnii de pe capul bovinelor este realizată în conformitate cu un sistem de control, autorizat de către autoritatea competentă, în scopul prevenirii unei posibile contaminări a cărnii capului, și va include cel puțin următoarele măsuri:

15.6.1. toate capetele se supun unui control vizual, înainte ca recoltarea cărnii să înceapă, în scopul depistării semnelor contaminării și al verificării etanșeității lor adecvate;

15.6.2. carnea capului nu se recoltează de pe capetele neetanșate adecvat, ale căror ochi sunt deteriorați sau care au suferit deteriorări care pot duce la contaminarea cărnii prin țesuturile sistemului nervos central;

15.6.3. dacă se suspectează că există capete de acest fel, carnea nu se prelevează de pe niciun cap;

15.6.4. fără a aduce atingere regulilor generale de igienă, se stabilesc instrucțiuni de lucru specifice, în scopul prevenirii contaminării cărnii în cursul transportului și al prelevării, în special dacă dopul este distrus sau dacă ochii sunt deteriorați în cursul operațiunii;

15.6.5. în unitatea de tranșare se pune în aplicare un plan de prelevare de probe, bazat pe un test de laborator, care să permită depistarea țesuturilor sistemului nervos central, în scopul verificării aplicării eficiente a măsurilor de limitare a contaminării.

16. Autoritatea competentă poate autoriza exportul de capete sau carcase întregi conținând materiale cu riscuri specificate, numai dacă țara de destinație acceptă să primească materialul și a aprobat condițiile privind expedierea și transportul.

17. Prin derogare de la pct. 16 din prezenta anexă, carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate, în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale, pot fi exportate în alt stat dacă autoritatea competentă autorizează acest lucru.

18. Sunt interzise exporturile de capete sau de carne proaspătă de bovine, ovine sau caprine care conțin materiale cu riscuri specificate și prezintă un risc pentru sănătatea publică.

19. Autoritatea competentă va efectua controale oficiale, în scopul verificării aplicării corecte a prezentei anexe, și asigură adoptarea de măsuri destinate evitării contaminării, în special în abatoare, secțiile de tranșare sau în alte locuri unde sunt îndepărtate materiale cu riscuri specificate, precum măcelăriile sau unitățile menționate la subpct. 5.3 din prezenta anexă.

20. Autoritatea competentă va institui, în special, un sistem care asigură și controlează faptul că materialele cu riscuri specificate sunt manipulate și eliminate în conformitate cu prezenta Normă și cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.

21. Se va institui un sistem de control pentru îndepărtarea coloanei vertebrale, în conformitate cu pct. 1 din prezenta anexă.

Anexa nr. 5 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE

Capitolul I

CERINȚE PRIVIND CONTROLUL ȘI ERADICAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE

1. Dacă o ovină sau o caprină dintr-o exploatație este suspectă că este afectată de una dintre EST, toate ovinele și caprinele din exploatația respectivă sunt puse sub restricție oficială de circulație, până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare.

2. Dacă există dovezi că exploatația în care se afla respectivul animal în momentul apariției suspiciunii de EST ar putea să nu fie aceeași cu exploatația în care animalul ar fi putut fi expus la EST, autoritatea competentă poate decide să pună sub control oficial alte exploatații sau numai exploatația în care a avut loc expunerea, în funcție de informațiile epidemiologice disponibile.

3. Laptele și produsele lactate provenind de la ovinele și caprinele dintr-o exploatație pusă sub control oficial, care sunt prezente în exploatația respectivă de la data la care se suspectează prezența EST până la aflarea rezultatelor examenelor de confirmare, se folosesc exclusiv în cadrul exploatației respective.

4. Investigația menționată la subpct. 56.2 din Normă trebuie să identifice:

4.1. în cazul bovinelor:

4.1.1. toate celelalte rumegătoare prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.1.2. în cazul unei femele la care s-a confirmat boala, toți descendenții săi născuți în intervalul de doi ani înainte sau după debutul clinic al bolii la mamă;

4.1.3. toate animalele din cohorta din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.1.4. originea posibilă a bolii;

4.1.5. celelalte animale prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala sau în orice altă exploatație susceptibilă de a fi fost afectată de agentul EST sau de a fi fost expusă la aceeași alimentație sau sursă de contaminare;

4.1.6. circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut să transmită agentul EST la sau de la exploatația respectivă;

4.2. în cazul ovinelor și caprinelor:

4.2.1. toate celelalte rumegătoare, în afară de ovine și caprine, prezente în exploatația din care provine animalul la care s-a confirmat boala;

4.2.2. părinții și, în cazul femelelor, toți embrionii, ovulele, precum și ultimii descendenți ai femelei la care a fost confirmată boala, în măsura în care se pot identifica;

4.2.3. toate celelalte ovine și caprine din exploatația de unde provine animalul la care s-a confirmat boala, pe lângă cele menționate la subpct. 4.2.2;

4.2.4. originea posibilă a bolii și identificarea altor exploatații în care se află animale, embrioni sau ovule potențial afectate de agentul EST sau care au fost expuse la aceeași alimentație sau sursă de contaminare;

4.2.5. circulația hranei pentru animale potențial contaminate, a altor materiale sau a oricăror alte mijloace de transmitere, care ar fi putut transmite agentul EST la sau de la exploatația respectivă.

5. Măsurile prevăzute la subpct. 56.3 din Normă cuprind cel puțin următoarele:

5.1. în cazul confirmării ESB la o bovină, uciderea și distrugerea completă a animalelor din specia respectivă, prin investigația menționată la subpct. 4.1.2 și 4.1.3 din prezenta anexă; cu toate acestea, autoritatea competentă poate decide:

5.1.1. să nu ucidă și să nu distrugă animalele din cohorta menționată la subpct. 4.1.3 dacă s-a demonstrat că animalele respective nu au avut acces la aceeași alimentație ca cea a animalului afectat;

5.1.2. să amâne uciderea și distrugerea animalelor din cohorta menționată la subpct. 4.1.3 până la sfârșitul vieții productive, cu condiția ca respectivele exemplare să fie tauri ținuți permanent la un centru de colectare a materialului seminal și să se poată garanta că aceștia urmează să fie complet distruși după moarte.

6. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină și în cazul în care nu se poate exclude prezența ESB se recurge la următoarele acțiuni:

6.1. dacă prezența ESB nu poate fi exclusă pe baza rezultatelor testului molecular secundar efectuat în conformitate cu metodele și protocoalele prezentate la pct. 22 din anexa nr. 8 la Normă, uciderea și distrugerea completă și fără întârziere a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației menționate la subpct. 4.2.2-4.2.5 din prezenta anexă;

6.2. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;

6.3. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);

6.4. laptele și produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat că nu se poate exclude prezența ESB și data distrugerii complete a animalelor se elimină în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

6.5. după uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, exploatația face obiectul condițiilor stabilite la pct. 9 din prezenta anexă.

7. În cazul confirmării EST la o ovină sau la o caprină și în cazurile în care se poate exclude prezența ESB și a scrapiei atipice, se recurge la următoarele acțiuni:

7.1. dacă ESB și scrapia atipică sunt excluse în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă exploatația este supusă condițiilor prevăzute la subpct. 7.3.1;

7.2. în plus, în temeiul deciziei autorității competente, exploatația este supusă condițiilor fie de la opțiunea 1 menționată la subpct. 7.4-7.6, fie de la opțiunea 2 menționată la subpct. 7.7-7.15, fie de la opțiunea 3 menționată la subpct. 7.16-7.22;

7.3. în cazul unei exploatații cu un efectiv mixt de ovine și caprine, autoritatea competentă poate decide să aplice condițiile uneia dintre opțiuni la ovinele din exploatație și o opțiune diferită la caprinele din exploatație:

7.3.1. laptele și produsele lactate care provin de la animalele care trebuie distruse sau sacrificate și care au fost prezente în exploatație între data la care s-a confirmat cazul de EST și data finalizării măsurilor care trebuie să fie aplicate în exploatația respectivă, în conformitate cu dispozițiile de la subpct. 7.4-7.10 din prezentul punct, sau provenind de la efectivul infectat, până la ridicarea tuturor restricțiilor prevăzute la subpct. 7.16-7.22 din prezentul punct și pct. 11 din prezenta anexă, nu sunt utilizate pentru hrănirea rumegătoarelor, cu excepția rumegătoarelor din cadrul exploatației respective;

7.3.2. introducerea pe piață a laptelui și a produselor lactate de acest tip ca hrană pentru nerumegătoare se limitează de către autoritatea competentă pe teritoriul Republicii Moldova;

7.3.3. pe documentul comercial care însoțește loturile de lapte și produse lactate de acest tip și pe orice ambalaj care conține astfel de loturi se indică clar mențiunea: „A nu se utiliza în alimentația rumegătoarelor”;

7.3.4. se interzice folosirea și depozitarea hranei pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip în exploatațiile care dețin rumegătoare;

7.3.5. hrana în vrac pentru animale care conține lapte și produse lactate de acest tip se transportă cu vehicule care nu transportă în același timp și hrană pentru rumegătoare;

7.3.6. în cazul în care vehiculele respective sunt ulterior utilizate pentru transportarea alimentelor destinate rumegătoarelor, acestea se curăță minuțios pentru a evita contaminarea încrucișată, în conformitate cu o procedură autorizată de către autoritatea responsabilă de exploatație;

7.4. prin opțiunea 1 se subînțelege sacrificarea și distrugerea completă a tuturor animalelor și urmărește procedura de sacrificare și distrugere completă, fără întârziere, a tuturor animalelor, embrionilor și ovulelor identificate în urma investigației prevăzute la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă:

7.4.1. animalele în vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;

7.4.2. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor (maximum 50);

7.5. prin derogare de la condițiile menționate la subpct. 7.4.1 și 7.4.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile enumerate la subpct. 7.5.1 și 7.5.2:

7.5.1. să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a tuturor animalelor, fără întârziere, prin sacrificarea pentru consumul uman, fără întârziere, cu îndeplinirea condițiilor că animalele sunt sacrificate pentru consumul uman pe teritoriul statului membru responsabil de exploatație sau toate animalele care au vârsta de peste 18 luni și sunt sacrificate pentru consumul uman sunt testate pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite la pct. 12 din anexa nr. 8 la Normă;

7.5.2. să excepteze mieii și iezii mai mici de trei luni de la uciderea și distrugerea completă fără întârziere, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consumul uman înainte de a depăși vârsta de trei luni;

7.6. se permite deplasarea animalelor menționate la subpct. 7.5.1 și 7.5.2 din prezentul punct de la exploatație către abator:

7.6.1. după uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consumul uman a tuturor animalelor, exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 1 face obiectul condițiilor prevăzute la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;

7.7. prin opțiunea 2 se subînțelege uciderea și distrugerea completă doar a animalelor susceptibile;

7.8. genotiparea proteinei prionice a tuturor ovinelor și caprinelor prezente în exploatație, cu excepția mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca ele să fie sacrificate pentru consum uman cel târziu la vârsta de trei luni;

7.9. uciderea și distrugerea completă, fără întârziere, a tuturor ovinelor și/sau caprinelor, a embrionilor și a ovulelor identificate în urma investigației menționate la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă, cu excepția:

7.9.1. berbecilor de reproducere cu genotip ARR/ARR;

7.9.2. oilor de reproducere care au cel puțin o alelă ARR și nu au alela VRQ și, în cazul în care aceste oi de reproducere sunt gestante în momentul investigației, a mieilor născuți ulterior de acestea, dacă genotipurile lor îndeplinesc cerințele de la subpct. 7.7-7.9;

7.9.3. ovinelor care au cel puțin o alelă ARR și sunt destinate exclusiv sacrificării pentru consum uman;

7.9.4. caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;

7.9.5. în cazul în care autoritatea competentă de exploatație decide astfel, a mieilor și a iezilor mai mici de trei luni, cu condiția ca aceștia să fie sacrificați pentru consum uman cel mai târziu când împlinesc vârsta de trei luni;

7.10. animalele cu vârstă de peste 18 luni ucise pentru distrugere se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8, astfel cum se prevede la pct. 23 din anexa nr. 2 la Normă;

7.11. prin derogare de la condițiile menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, autoritatea competentă poate decide să aplice, în schimb, măsurile menționate la subpct. 7.12, 7.13, 7.14 și 7.15 din prezentul punct;

7.12. să înlocuiască uciderea și distrugerea completă a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct prin sacrificarea lor pentru consum uman, dacă:

7.12.1. animalele sunt sacrificate pentru consum cu acordul autorității competente;

7.12.2. toate animalele în vârstă de peste 18 luni sacrificate pentru consum uman se testează pentru depistarea EST în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8;

7.13. să amâne genotiparea și, ulterior, uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct, pentru o perioadă de cel mult trei luni:

7.13.1. această derogare poate fi aplicată în situațiile în care cazul index este confirmat aproape de începerea sezonului de fătat, cu condiția ca oile și/sau caprinele și noii lor născuți să fie izolați de ovine și/sau caprine din alte exploatații pe parcursul întregii perioade;

7.14. să amâne uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 din prezentul punct pentru o perioadă de maximum trei ani de la data confirmării cazului index, la efectivele de ovine și caprine și în exploatațiile în care ovinele și caprinele sunt crescute împreună:

7.14.1. aplicarea derogării prevăzute la prezentul subpunct se limitează la cazurile în care autoritatea competentă consideră că situația epidemiologică nu poate fi remediată fără uciderea animalelor respective, dar că acest lucru nu poate fi efectuat imediat, având în vedere nivelul mic de rezistență al populației de ovine și caprine din exploatație, alături de alte aspecte, incluzând factori de natură economică;

7.14.2. berbecii de reproducție, alții decât cei cu genotipul ARR/ARR, se ucid sau se castrează fără întârziere;

7.14.3. toate măsurile posibile de creștere rapidă a rezistenței genetice la populațiile de ovine și/sau caprine din exploatație se pun în aplicare imediat, inclusiv creșterea și reformarea justificată a oilor pentru a crește frecvența alelei ARR și a elimina alela VRQ, precum și creșterea țapilor care poartă alelele K222, D146 sau S146;

7.14.4. autoritatea competentă asigură faptul că numărul de animale care urmează să fie ucise la sfârșitul perioadei de amânare nu este mai mare decât era imediat după confirmarea cazului index;

7.14.5. în cazul aplicării derogării prevăzute la prezentul subpunct, măsurile prevăzute la pct. 11-15 din prezenta anexă se aplică exploatației până la distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, după care se aplică restricțiile stabilite la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;

7.15. după uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a animalelor menționate la subpct. 7.8 și 7.9 din prezentul punct, exploatația face obiectul condițiilor prevăzute la pct. 9 și 10 din prezenta anexă;

7.16. opțiunea 3 prevede lipsa obligativității uciderii și distrugerii complete a animalelor;

7.17. autoritatea competentă poate decide să nu procedeze la uciderea și distrugerea completă a animalelor identificate în urma investigației prevăzute la subpct. 4.2.2 și 4.2.3 din prezenta anexă, în cazul îndeplinirii cel puțin a criteriilor stabilite în una dintre următoarele prevederi:

7.17.1. este dificil să se obțină ovine de înlocuire de sex masculin cu genotipul ARR/ARR și ovine femele care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ sau caprine care poartă cel puțin una dintre alelele următoare: K222, D146 și S146;

7.17.2. frecvența alelei ARR în rasa ovină sau în exploatație sau a alelelor K222, D146 sau S146 în rasa caprină sau în exploatație este mică;

7.17.3. acest lucru este considerat necesar pentru a evita consangvinizarea;

7.17.4. acest lucru este considerat necesar de către autoritatea competentă în urma unei analize temeinice a tuturor factorilor epidemiologici;

7.18. se determină genotipul proteinei prionice al tuturor ovinelor și caprinelor, până la maximum 50 din fiecare specie, în termen de trei luni de la data confirmării cazului index de scrapie clasică;

7.19. atunci când sunt detectate cazuri suplimentare de scrapie clasică într-o exploatație în care este aplicată opțiunea 3, autoritatea competentă reevaluează relevanța motivelor și a criteriilor care stau la baza deciziei de a aplica opțiunea 3 în această exploatație;

7.20. în cazul în care se ajunge la concluzia că aplicarea opțiunii 3 nu asigură un control adecvat al focarului epidemic, autoritatea competentă înlocuiește opțiunea 3 utilizată pentru gestionarea exploatației respective cu opțiunea 1 sau opțiunea 2, astfel cum se prevede la subpct. 7.4-7.15 din prezentul punct;

7.21. exploatația în care s-a decis aplicarea opțiunii 3 face imediat obiectul condițiilor prevăzute la pct. 11 din prezenta anexă;

7.22. în cazul în care autoritatea competentă permite recurgerea la opțiunea 3 în gestionarea focarelor epidemice de scrapie clasică păstrează evidențe referitoare la motivele și criteriile care stau la baza fiecărei decizii individuale de aplicare.

8. În cazul în care un animal afectat de o EST provine dintr-o altă exploatație:

8.1. autoritatea competentă poate decide, pe baza istoricului animalului infectat, să aplice măsuri de eradicare doar în exploatația de origine sau și în cea în care s-a confirmat infecția;

8.2. în cazul pășunilor folosite în comun de mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării acestor măsuri la un singur efectiv, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;

8.3. în cazul în care în aceeași exploatație sunt ținute mai multe efective, autoritatea competentă poate decide limitarea aplicării măsurilor de eradicare la efectivul în care a fost confirmată prezența EST, dacă s-a verificat că efectivele au fost ținute izolate unul de altul și că este puțin probabilă răspândirea bolii între efective prin contact direct sau indirect.

9. După uciderea și distrugerea completă sau sacrificarea pentru consum uman a tuturor animalelor identificate într-o exploatație în conformitate cu pct. 6, cu subpct. 7.4, 7.5, 7.6 sau cu subpct. 7.7, 7.15 din prezenta anexă, se aplică următoarele restricții:

9.1. exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST, care include testarea prezenței EST la animalele cu vârstă de peste 18 luni care au decedat sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a bolii;

9.2. ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

9.3. testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;

9.4. în exploatație pot fi introduse numai următoarele animale:

9.4.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

9.4.2. ovine de sex feminin care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;

9.4.3. caprine, cu condiția ca eliminarea animalelor să fi fost urmată de curățarea și dezinfectarea completă a tuturor spațiilor pentru adăpostirea animalelor;

9.5. în exploatație se pot utiliza numai berbecii de reproducție și țapii de reproducție și materialul germinativ provenit de la ovine și caprine care se încadrează în următoarele categorii:

9.5.1. ovine de sex masculin cu genotip ARR/ARR;

9.5.2. material seminal de la berbeci cu genotipul ARR/ARR;

9.5.3. embrioni care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ;

9.5.4. țapii de reproducție și materialul germinativ de origine caprină, astfel cum sunt definite în măsurile stabilite de către autoritatea competentă în vederea creșterii rezistenței genetice a populației de caprine din exploatație.

10. Deplasarea animalelor din exploatație se autorizează fie în scopul distrugerii lor, fie sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

10.1. ieșirea următoarelor animale din exploatație este permisă pentru toate scopurile, inclusiv pentru reproducție:

10.1.1. ovinelor cu ARR/ARR;

10.1.2. oilor care poartă o singură alelă ARR și nicio alelă VRQ, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4-7.6 (opțiunea 1), subpct. 7.7-7.15 (opțiunea 2) sau subpct. 7.16-7.22 (opțiunea 3) din prezenta anexă;

10.1.3. caprinelor care poartă cel puțin una dintre următoarele alele: K222, D146 și S146;

10.1.4. caprinelor, dacă sunt mutate în alte exploatații care sunt restricționate ca urmare a aplicării măsurilor în conformitate cu subpct. 7.4 (opțiunea 1), subpct. 7.7 (opțiunea 2) sau subpct. 7.16 (opțiunea 3);

10.2. următoarele animale pot ieși din exploatație pentru a fi duse direct la sacrificare pentru consum uman:

10.2.1. ovinele care poartă cel puțin o alelă ARR;

10.2.2. caprinele;

10.2.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii care nu au împlinit vârsta de trei luni la data sacrificării;

10.2.4. toate animalele în momentul în care autoritatea competentă a decis să aplice derogările prevăzute la subpct. 7.5.1 și subpct. 7.12 din prezenta anexă;

10.3. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul său numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:

10.3.1. exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;

10.3.2. la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii proveniți din exploatațiile care fac obiectul măsurilor de eradicare sunt transportați direct la un abator pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni;

10.4. restricțiile stabilite la pct. 9 și subpct. 10.1-10.3 din prezenta anexă continuă să se aplice exploatației:

10.4.1. până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR, cu condiția ca în exploatație să nu existe nicio caprină;

10.4.2. până la data la care toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția să nu existe nicio ovină în exploatație;

10.4.3. până la data de la care exploatația nu mai deține decât ovine cu genotip ARR/ARR și toate caprinele din exploatație poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

10.4.4. într-o perioadă de doi ani de la data finalizării aplicării tuturor măsurilor menționate la pct. 6, subpct. 7.4-7.6 sau la subpct. 7.7-7.15 din prezenta anexă, cu condiția ca în această perioadă de doi ani să nu fie detectat niciun caz de EST în afara celor de scrapie atipică.

11. În urma deciziei de a pune în aplicare opțiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă, exploatația face imediat obiectul următoarelor măsuri:

11.1. exploatația face obiectul unui protocol de monitorizare intensificată a EST;

11.2. acesta include testarea prezenței EST la animalele cu vârsta de peste 18 luni, care:

11.2.1. au fost sacrificate pentru consum uman;

11.2.2. au murit sau au fost ucise în exploatație, dar nu în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli;

11.3. ovinele cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

11.4. testarea se efectuează în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă.

12. Se vor aplica condițiile prevăzute la subpct. 9.4 și 9.5 din prezenta anexă, cu toate acestea autoritatea competentă prin derogare de la subpct. 9.4 și 9.5 din prezenta anexă poate permite introducerea și utilizarea în exploatație:

12.1. a ovinelor de sex masculin și a materialului seminal al acestora care poartă cel puțin o alelă ARR și nicio alelă VRQ, inclusiv pentru reproducție;

12.2. a ovinelor de sex feminin care nu poartă nicio alelă VRQ;

12.3. a embrionilor care nu poartă nicio alelă VRQ;

12.4. se va respecta condiția că rasa la care aparține animalul este una pe cale de dispariție; rasa la care aparține animalul face obiectul unui program de reproducere care vizează conservarea rasei; frecvența alelei ARR în cadrul rasei respective este mică.

13. Deplasarea animalelor din exploatație este permisă în scopul distrugerii lor sau pentru a fi transportate direct în scopul sacrificării pentru consum uman sau respectă următoarele condiții:

13.1. berbecii și oile cu genotip ARR/ARR și caprinele care poartă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 pot fi mutate din exploatație pentru orice scop, inclusiv pentru reproducție, cu condiția să fie mutate în alte exploatații care fac obiectul măsurilor în conformitate cu subpct. 7.7-7.15 sau cu subpct. 7.16-7.22;

13.2. dacă autoritatea competentă decide astfel, mieii și iezii pot fi mutați într-o altă exploatație de pe teritoriul țării numai în scopul îngrășării înainte de sacrificare, dacă se respectă următoarele condiții:

13.2.1. exploatația de destinație nu conține alte ovine sau caprine decât cele care sunt îngrășate înainte de sacrificare;

13.2.2. la sfârșitul perioadei de îngrășare, mieii și iezii sunt transportați direct la un abator pentru a fi sacrificați înainte de a împlini vârsta de 12 luni.

14. Autoritatea competentă asigură faptul că nu se expediază din exploatație material seminal, embrioni și ovule.

15. În timpul sezonului de fătare, este interzisă utilizarea comună a pășunilor de către ovinele și caprinele dintr-o exploatație împreună cu cele din alte exploatații:

15.1. în afara sezonului de fătare, utilizarea în comun a pășunilor se supune restricțiilor care urmează să fie stabilite de către autoritatea competentă, după o analiză temeinică a tuturor factorilor epidemiologici;

15.2. restricțiile stabilite la pct. 11-14 din prezenta anexă se aplică pe o perioadă de doi ani de la depistarea ultimului caz de EST care nu este un caz de scrapie atipică, în exploatațiile în care a fost pusă în aplicare opțiunea 3 prevăzută la subpct. 7.16-7.22 din prezenta anexă.

Capitolul II

CERINȚE MINIME ALE UNUI PROGRAM DE REPRODUCERE A OVINELOR PENTRU A SE OBȚINE REZISTENȚĂ LA EST

16. Programul de reproducere se va axa pe efectivele cu valoare genetică ridicată, însă în cazul în care se aplică un program de reproducere, autoritatea competentă poate decide eșantionarea și genotiparea numai în cazul berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de reproducere.

17. Se va institui o bază de date care să conțină cel puțin următoarele informații:

17.1. identitatea, rasa și numărul animalelor din toate efectivele care participă la programul de reproducere;

17.2. identificarea diferitor animale eșantionate în cadrul programului de reproducere, inclusiv a berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere;

17.3. rezultatele oricăror teste de genotipare.

18. Se va institui un sistem de certificare uniformă prin care genotipul fiecărui animal eșantionat în cadrul programului de reproducere, inclusiv al berbecilor de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, este certificat printr-un număr de identificare individual.

19. Se va institui un sistem de identificare a animalelor și a eșantioanelor, de prelucrare a eșantioanelor și de difuzare a rezultatelor care să reducă în măsura în care este posibil riscul de eroare umană.

Acest sistem este suspus unor controale aleatorii periodice pentru verificarea eficacității sale.

20. Testele de genotipare a sângelui sau a altor țesuturi prelevate în scopul programului de reproducere, inclusiv de la berbecii de reproducție eșantionați din efectivele care nu participă la programul de reproducere, se efectuează în laboratoare autorizate în cadrul programului de reproducere.

21. Autoritatea competentă poate ajuta asociațiile de crescători să creeze bănci genetice de material seminal, ovule și embrioni reprezentativi pentru genotipurile proteinei prionice care pot deveni rare ca urmare a programului de reproducere.

22. Programele de reproducere se stabilesc pentru fiecare rasă, luând în considerare următoarele elemente:

22.1. frecvența diferitelor alele în cadrul rasei;

22.2. raritatea rasei;

22.3. prevenirea reproducerii prin împerecheri consangvine și a deviației genetice.

23. În cazul în care autoritatea competentă permite, în conformitate cu prevederile pct. 16 din prezenta anexă, eșantionarea și genotiparea berbecilor de reproducție din efectivele care nu participă la programul de ameliorare a rasei, genotipul proteinei prionice pentru codonii 136, 141, 154 și 171 se determină pe un eșantion minim de ovine reprezentativ pentru întreaga populație de ovine a autorității competente, fie:

23.1. o dată la trei ani pe un eșantion minimum de cel puțin 1 560 de ovine;

23.2. cu o frecvență și o mărime a eșantionului determinate de către autoritatea competentă pe baza respectării următoarelor criterii:

23.2.1. planul de eșantionare ține cont de datele epidemiologice relevante colectate în cursul anchetelor anterioare, inclusiv datele cu privire la genotipul proteinei prionice a ovinelor pentru codonii 136, 141, 154 și 171, pe rase, regiuni, vârstă, sex și tipul efectivelor;

23.2.2. planul de eșantionare permite cel puțin detectarea unei modificări de 5% a prevalenței genotipului pe o perioadă de trei ani, cu o putere de 80% și un nivel de încredere de 95%.

24. Obiectivul programului de reproducere este acela de a mări frecvența alelei ARR în cadrul efectivului, reducând, în același timp, prevalența alelelor a căror contribuție la susceptibilitatea la EST a fost demonstrată.

25. Cerințele minime pentru efectivele participante sunt următoarele:

25.1. se identifică individual, prin mijloace sigure, toate animalele din efectiv care urmează a fi supuse unui test de genotipare;

25.2. toți berbecii de reproducție din cadrul unui efectiv sunt supuși unui test de genotipare înainte de a fi folosiți pentru reproducție;

25.3. toți masculii cu alela VRQ sunt sacrificați sau castrați în termen de șase luni de la determinarea genotipului lor; aceste animale nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;

25.4. femelele cunoscute ca având alela VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificate;

25.5. se interzice folosirea altor masculi, inclusiv a donatorilor de material seminal utilizați pentru inseminarea artificială, în afară de cei certificați în cadrul programului de reproducere, în scopul reproducție în interiorul efectivului.

26. Autoritatea competentă poate decide să acorde derogări de la cerințele stabilite la subpct. 25.3-25.4 în scopul protejării raselor și a caracteristicilor de producție.

Autoritatea competentă va anunța Comisia Europeană despre derogările acordate în conformitate cu prevederile aliniatului întâi, precum și despre criteriile folosite.

27. Berbecii care urmează să fie eșantionați se identifică individual, prin mijloace sigure.

28. Berbecii la care s-a constatat prezența alelei VRQ nu părăsesc exploatația, decât pentru a fi sacrificați.

29. Cadrul de recunoaștere a situației rezistenței la EST a efectivelor de ovine recunoaște situația rezistenței la EST a efectivelor de ovine care, în urma participării la programul de reproducere prevăzut la pct. 29-30 din Normă, îndeplinesc criteriile cerute de programul respectiv:

29.1. această recunoaștere se acordă la cel puțin două niveluri, după cum urmează:

29.1.1. efective de nivelul I: efective compuse în totalitate din ovine cu genotipul ARR/ARR;

29.1.2. efective de nivelul II: efective ale căror descendenți provin exclusiv din berbeci cu genotipul ARR/ARR;

29.1.3. autoritatea competentă poate decide să acorde recunoașterea și altor niveluri, astfel încât să răspundă cerințelor naționale;

29.2. se efectuează eșantionări periodice și aleatorii de la ovine care provin din efective rezistente la EST:

29.2.1. în exploatație sau în abator, în vederea verificării genotipului;

29.2.2. în cazul efectivelor de nivelul I, de la animale de peste 18 luni, la abator, în vederea depistării prezenței EST în conformitate cu anexa nr. 2 la Normă.

30. În cazul în care în Republica Moldova se introduc programe naționale de reproducere pentru a obține rezistența la EST a populațiilor de ovine, autoritatea competentă va avea următoarele obligații:

30.1. să informeze Comisia Europeană cu privire la cerințele unor astfel de programe;

30.2. să transmită raportul anual către Comisia Europeană privind progresele înregistrate.

Anexa nr. 6 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

INTRODUCEREA PE PIAȚA DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI EXPORTUL

Capitolul I

CERINȚE PRIVIND INTRODUCEREA PE PIAȚA DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI EXPORTUL

1. În cazul în care exploatațiile prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică și un risc controlat de scrapie clasică, se va recurge la următoarele acțiuni:

1.1. în scopul comerțului în interiorul țării, autoritatea competentă instituie și supraveghează, după caz, un sistem oficial pentru recunoașterea exploatațiilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică și a celor cu un risc controlat de scrapie clasică;

1.2. pe baza acestui sistem oficial, după caz, autoritatea competentă instituie și menține liste cu exploatații de ovine și caprine cu un risc neglijabil de scrapie clasică și cu exploatații cu un risc controlat de scrapie clasică.

2. O exploatație cu efective de ovine de nivelul I al situației rezistenței la EST, astfel cum se prevede la subpct. 29.1.1 din anexa nr. 5 la Normă, și în care nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani, poate fi recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică.

3. O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi, de asemenea, recunoscută ca prezentând un risc neglijabil de scrapie clasică, dacă a respectat următoarele condiții pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani:

3.1. ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

3.2. se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;

3.3. în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:

3.3.1. ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică;

3.3.2. ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă de cel puțin șapte ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă echivalentă cu perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la subpunctele menționate;

3.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și caprinele cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

3.3.4. ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpct. 3.3.1 și 3.3.2 din prezentul punct, cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:

3.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este înregistrat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3.3.4.2. pentru o perioadă de șapte ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la subpct. 3.1, 3.2 și 3.5 din prezentul punct și care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă, în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii șapte ani;

3.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;

3.4. exploatația este supusă unor controale periodice pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la subpct. 3.1-3.3 de către un medic veterinar oficial sau un medic veterinar autorizat în acest scop de către autoritatea competentă, care urmează să fie efectuate cel puțin anual;

3.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

3.6. toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise pentru alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;

3.6.1. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman, să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;

3.7. numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:

3.7.1. ovule și embrioni de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-un țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

3.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

3.7.1.2. au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

3.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;

3.7.2. ovule și embrioni de ovine care au cel puțin o alelă ARR și de caprine care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

3.8. numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:

3.8.1. materialul seminal de la animale donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

3.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

3.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;

3.8.2. materialul seminal de la berbeci cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și de la țapi cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

3.9. ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovine și caprine provenind din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.

4. O exploatație cu efective de ovine, de caprine sau de ovine și caprine poate fi recunoscută ca prezentând un risc controlat de scrapie clasică dacă a respectat următoarele condiții în cel puțin ultimii trei ani:

4.1. ovinele și caprinele sunt identificate în mod permanent și se păstrează evidențe pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

4.2. se păstrează evidențe ale circulației ovinelor și caprinelor către și dinspre exploatație;

4.3. în exploatație se introduc numai următoarele ovine și caprine:

4.3.1. ovinele și caprinele din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică;

4.3.2. ovinele și caprinele din exploatații care au îndeplinit condițiile prevăzute la subpct. 4.1, 4.2 și 4.3.1 din prezentul punct pentru o perioadă care include cel puțin ultimii trei ani sau pentru cel puțin aceeași perioadă ca perioada în care exploatația unde acestea urmează să fie introduse a îndeplinit condițiile prevăzute la subpunctele menționate;

4.3.3. ovinele cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și caprinele cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146 sunt exceptate;

4.3.4. ovinele și caprinele care îndeplinesc condițiile prevăzute la subpct. 4.1 și 4.3.1 din prezentul punct, cu excepția perioadei în care au fost ținute într-un centru de colectare a materialului seminal. cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească următoarele condiții:

4.3.4.1. centrul de colectare a materialului seminal este autorizat de către autoritatea competentă conform prevederilor Legii nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4.3.4.2. pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în centrul de colectare a materialului seminal au fost introduse numai ovine sau caprine din exploatații care au îndeplinit în această perioadă condițiile prevăzute la subpct. 4.1, 4.2 și 4.5 din prezentul punct și care au făcut obiectul unor controale periodice efectuate de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

4.3.4.3. nu s-a confirmat niciun caz de scrapie clasică în centrul de colectare a materialului seminal în ultimii trei ani;

4.3.4.4. în centrul de colectare a materialului seminal există măsuri de biosecuritate care asigură faptul că ovinele și caprinele ținute în centrul respectiv și care provin din exploatații care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică nu intră în contact direct sau indirect cu ovine și caprine care provin din exploatații cu un statut inferior privind scrapia clasică;

4.4. exploatația este supusă unor controale periodice, pentru verificarea conformității cu condițiile prevăzute la subpct. 4.1-4.3 din prezentul punct, de către un medic veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă în condițiile art. 2 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care urmează să fie efectuate cel puțin anual;

4.5. nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

4.6. toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, care au murit sau au fost ucise din alte motive decât în scopul sacrificării pentru consum uman, se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8;

4.6.1. prin derogare de la această condiție specifică, autoritatea competentă poate decide ca toate ovinele și caprinele cu vârsta de peste 18 luni, fără valoare comercială, reformate la sfârșitul vieții lor productive, în loc să fie sacrificate pentru consumul uman să fie inspectate de un medic veterinar, iar toate animalele care prezintă semne de cașexie sau semne neurologice se testează într-un laborator pentru depistarea scrapiei clasice în conformitate cu metodele și protocoalele de laborator stabilite în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă;

4.7. numai următoarele ovule și embrioni de ovine și caprine se introduc în exploatație:

4.7.1. ovulele și embrionii de la animalele donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

4.7.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

4.7.1.2. au fost ținute de la naștere în exploatații în care, pe durata prezenței lor, nu a fost confirmat niciun caz de scrapie clasică;

4.7.1.3. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării ovulelor sau a embrionilor;

4.7.2. ovulele și embrionii de ovine care au cel puțin o alelă ARR și de caprine care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

4.8. numai materialul seminal de ovine și caprine următor se introduce în exploatație:

4.8.1. materialul seminal de la animalele donatoare care au fost ținute de la naștere într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau într-o exploatație cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică, sau care îndeplinesc următoarele cerințe:

4.8.1.1. sunt identificate în mod permanent pentru a permite trasabilitatea acestora până la exploatația în care s-au născut;

4.8.1.2. nu au prezentat niciun semn clinic de scrapie clasică în momentul colectării materialului seminal;

4.8.2. materialul seminal de la berbecii cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR și de la țapii cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

4.9. ovinele și caprinele din exploatație nu intră în contact direct sau indirect și nici nu utilizează pășuni în comun cu ovinele și caprinele care provin din exploatații cu statut inferior privind scrapia clasică.

Dacă un caz de scrapie clasică este confirmat într-o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică sau într-o exploatație la care s-a constatat existența unei legături epidemiologice cu o exploatație care prezintă un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică în urma unei anchete, astfel cum se menționează la pct. 4 din anexa nr. 5 la Normă, exploatația cu un risc neglijabil sau controlat de scrapie clasică este imediat eliminată din lista menționată la pct. 1 din prezenta anexă.

Autoritatea competentă informează țările care au introdus ovine și caprine care provin din exploatația infectată sau materialul seminal sau embrionii colectați de la ovinele și caprinele ținute în exploatația infectată pentru o perioadă care include ultimii șapte ani, în cazul unei exploatații cu risc neglijabil de scrapie clasică, sau pentru o perioadă care include ultimii trei ani, în cazul unei exploatații cu risc controlat de scrapie clasică.

5. În cazul în care autoritatea competentă consideră că teritoriul Republicii Moldova prezintă un risc neglijabil de scrapie clasică va transmite Comisiei Europene documentele justificative, menționând în special următoarele:

5.1. a fost efectuată o evaluare a riscurilor în urma căreia s-a demonstrat că în prezent există măsuri corespunzătoare în vigoare, care au fost aplicate în perioada relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat;

5.2. această evaluare a riscurilor identifică toți factorii potențiali pentru apariția scrapiei clasice și perspectiva lor istorică, în special:

5.2.1. importul sau introducerea ovinelor și a caprinelor sau a materialului seminal și a embrionilor acestora, care sunt potențial afectate de agentul scrapiei clasice;

5.2.2. informațiile deținute despre structura populației și despre practicile utilizate pentru reproducția ovinelor și a caprinelor;

5.2.3. practicile de hrănire, inclusiv consumul de făină de carne și oase sau jumări provenite de la rumegătoare;

5.2.4. importurile de lapte și produse din lapte de ovine și caprine destinate utilizării în hrana ovinelor și a caprinelor;

5.3. pentru o perioadă de cel puțin șapte ani, au fost testate ovinele și caprinele care prezintă semne clinice compatibile cu scrapia clasică;

5.4. pentru o perioadă de cel puțin șapte ani, au fost testate anual un număr suficient de ovine și caprine cu vârsta de peste 18 luni, care sunt reprezentative pentru ovinele și caprinele sacrificate, găsite moarte sau ucise din alte motive decât sacrificarea pentru consum uman, astfel încât să se asigure un nivel de încredere de 95% pentru depistarea scrapiei clasice, dacă aceasta este prezentă în cadrul populației respective cu o rată a prevalenței de peste 0,1%, iar în perioada respectivă nu a fost raportat niciun caz de scrapie clasică;

5.5. interdicția de hrănire a ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare a fost introdusă și pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cel puțin șapte ani;

5.6. introducerea ovinelor și a caprinelor din alte țări, precum și a materialului seminal și a embrionilor acestora se realizează în conformitate cu subpct. 9.2 sau pct. 10 din prezenta anexă sau cu pct. 14 din Normă.

6. Autoritatea competentă trebuie să notifice Comisiei Europene orice modificare survenită în legătură cu informațiile despre boală furnizate în conformitate cu pct. 5 din prezenta anexă.

7. Statele membre ale Uniunii Europene sau zonele statelor membre ale Uniunii Europene considerate cu un risc neglijabil de scrapie clasică sunt următoarele:

7.1. Republica Austria;

7.2. Republica Cehă;

7.3. Republica Finlanda;

7.4. Regatul Suediei.

8. În cazul existenței unui program național de control al scrapiei clasice, program care să includă întreg teritoriul Republicii Moldova, se recurge la următoarele acțiuni:

8.1. acesta poate fi prezentat Comisiei Europene de către autoritatea competentă, indicându-se în special:

8.1.1. distribuția scrapiei clasice în Republica Moldova;

8.1.2. justificarea programului național de control, având în vedere importanța bolii respective și raportul costuri/beneficii;

8.1.3. categoriile definite pentru clasificarea exploatațiilor în funcție de statutul acestora și standardele care trebuie respectate în cadrul fiecărei categorii;

8.1.4. procedurile de testare care trebuie utilizate;

8.1.5. procedurile de monitorizare a programului național de control;

8.1.6. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care, dintr-un motiv oarecare, exploatația își pierde statutul;

8.1.7. măsurile care trebuie adoptate în cazul în care rezultatele controalelor efectuate în conformitate cu programul național de control sunt pozitive.

9. În cazul comerțului pe teritoriul Republicii Moldova cu ovine și caprine se vor aplica următoarele condiții:

9.1. ovinele și caprinele pentru reproducție destinate țărilor altele decât cele cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național de control al scrapiei trebuie:

9.1.1. să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică;

9.1.2. să provină dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.1.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă;

9.2. ovinele și caprinele pentru toate utilizările preconizate, cu excepția sacrificării imediate, destinate țărilor cu un risc neglijabil de scrapie clasică sau cu un program național de control al scrapiei trebuie:

9.2.1. să provină dintr-o exploatație sau din exploatații cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.2.2. să provină țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

9.2.3. în cazul ovinelor, să aibă genotipul proteinei prionice ARR/ARR și, în cazul caprinelor, să poarte cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, cu condiția ca ele să nu provină dintr-o exploatație care face obiectul restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă;

9.3. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 9.1 și 9.2 din prezentul punct, cerințele stabilite nu se aplică ovinelor și caprinelor care sunt ținute și deplasate exclusiv între unități izolate;

9.4. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 9.1 și 9.2 din prezentul punct, autoritatea competentă poate autoriza comerțul pe teritoriul Republicii Moldova și exportul către alte țări cu animale care nu respectă cerințele prevăzute la punctul respectiv, cu condiția ca aceasta să fi obținut consimțământul prealabil din partea autorității competente din țara de destinație a animalelor respective și cu condiția ca animalele să îndeplinească următoarele condiții:

9.4.1. rasa la care aparțin animalele este una pe cale de dispariție;

9.4.2. animalele sunt înscrise într-un registru genealogic al respectivei rase în țara de destinație;

9.4.3. acest registru genealogic este stabilit și menținut de o societate de ameliorare, recunoscută de asociațiile de crescători, organizațiile de ameliorare sau autoritatea competentă a țării de destinație;

9.4.4. animalele trebuie, de asemenea, înregistrate într-un registru genealogic pentru rasa respectivă în țara de destinație;

9.4.5. acest registru genealogic este, de asemenea, înființat și menținut de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă;

9.4.6. în țara de origine și în țara de destinație, societățile de ameliorare sau autoritățile competente menționate la subpct. 9.4.2-9.4.5 din prezentul punct desfășoară un program de ameliorare care vizează conservarea rasei respective;

9.4.7. animalele nu provin dintr-o exploatație supusă restricțiilor prevăzute la pct. 9-15 în anexa nr. 5 la Normă;

9.4.8. după intrare în exploatația beneficiară din Republica Moldova a animalelor care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la subpct. 9.1 sau 9.2 din prezentul punct, circulația tuturor ovinelor și caprinelor din exploatația respectivă se restricționează în conformitate cu prevederile menționate la pct. 9-15 din anexa nr. 5 la Normă, pentru o perioadă de trei ani;

9.4.9. prin derogare de la prevederile menționate la subpt. 9.1 din prezentul punct, o astfel de restricție în ceea ce privește comerțul în interiorul Republicii Moldova sau circulația animalelor în interiorul țării nu se aplică animalelor care aparțin unei rase pe cale de dispariție, care sunt destinate unei exploatații în care se află această rasă pe cale de dispariție;

9.4.10. rasa face obiectul unui program de ameliorare care vizează conservarea rasei și care este desfășurat de o societate de ameliorare sau de autoritatea competentă.

10. În cazul comerțului pe teritoriul Republicii Moldova cu material seminal și embrioni proveniți de la ovine și caprine se vor aplica următoarele condiții:

10.1. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o exploatație sau în exploatații cu un risc neglijabil sau un risc controlat de scrapie clasică, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4-4.3.8;

10.2. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, în cursul ultimilor trei ani înainte de colectare, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit toate condițiile stabilite la subpct. 4.1-4.5 timp de trei ani, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4;

10.3. trebuie să fie colectați de la animale care au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine cu un risc neglijabil de scrapie clasică;

10.4. în cazul materialului seminal provenit de la ovine, să fie colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, să fie colectat de la masculi care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

10.5. în cazul embrionilor de ovine, să aibă cel puțin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, să aibă cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

11. Statele în care au fost confirmate cazuri de boală cașectizantă cronică a cervidelor sunt:

11.1. Republica Finlanda;

11.2. Regatul Suediei.

12. Deplasările de cervide vii din Regatul Norvegiei în Republica Moldova sunt interzise.

13. Se interzice introducerea pe piață a ultimilor descendenți ai unei femele bovine infectate cu EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmată ESB, în intervalul de doi ani anterior sau ulterior apariției primelor semne clinice de instalare a bolii.

14. Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicțiile prevăzute la pct. 69-72 din Normă, cu condiția ca acestea să provină de la bovine, ovine și caprine care îndeplinesc cerințele pct. 15 din prezenta anexă:

14.1. carne proaspătă;

14.2. carne tocată;

14.3. preparate din carne;

14.4. produse din carne.

15. Produsele menționate la pct. 14 din prezenta anexă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

15.1. animalele din care au derivat produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină din carne sau oase sau cu jumări de seu provenite de la rumegătoare și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem ale căror rezultate au fost favorabile;

15.2. animalele din care au derivat produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeași metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană;

15.3. produsele de origine animală din bovine, ovine și caprine nu sunt derivate din:

15.3.1. materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa nr. 4 la Normă;

15.3.2. țesuturile limfoide și nervoase expuse în timpul procesului de dezosare;

15.3.3. carnea separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine.

16. Se interzice introducerea în Republica Moldova de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide originare din Regatul Norvegiei.

17. Se interzice producerea, introducerea pe piață și utilizarea de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide provenită de la cervide originare din Republica Finlanda și Regatul Suediei.

18. Bovinele vii și produsele de origine animală provenite de la acestea trebuie să respecte, în ceea ce privește exporturile către alte țări, reglementările stabilite în prezenta anexă pentru comerțul cu alte state.

Anexa nr. 7 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

Capitolul I

CERINȚE PRIVIND IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE ANIMALE VII, EMBRIONI, OVULE, MATERIAL SEMINAL ȘI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ

1. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

1.1. animalele au fost născute și crescute în permanență într-o țară de origine sau în țări de origine cu un risc de ESB neglijabil;

1.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite identificarea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte dintre următoarele bovine:

1.2.1. toate cazurile de ESB;

1.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;

1.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 1.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv ca și cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

1.3. dacă au existat cazuri indigene de ESB în țara de origine, animalele s-au născut:

1.3.1. după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

1.3.2. după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la subpct. 1.3.1 din prezentul punct.

2. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

2.1. țara de origine este clasificată cu un risc controlat de ESB;

2.2. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte din următoarele categorii de bovine:

2.2.1. toate cazurile de ESB;

2.2.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;

2.2.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 2.2.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv cu cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

2.3. animalele s-au născut:

2.3.1. după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

2.3.2. după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la subpct. 2.3.1 din prezentul punct.

3. Importurile de bovine dintr-o țară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

3.1. țara de origine a fost clasificată drept țară cu un risc nedeterminat de ESB;

3.2. hrănirea rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost aplicată efectiv în țara de origine;

3.3. animalele sunt identificate printr-un sistem permanent de identificare care permite urmărirea provenienței lor până la mamă sau la efectivul de origine și nu fac parte din următoarele categorii de bovine:

3.3.1. toate cazurile de ESB;

3.3.2. toate bovinele care, în timpul primului an de viață, au fost crescute împreună cu cazuri de ESB în timpul primului an de viață și care, potrivit rezultatelor anchetei, au consumat aceeași hrană potențial contaminată pe parcursul perioadei respective;

3.3.3. dacă rezultatele anchetei la care se face referire la subpct. 3.3.2 din prezentul punct sunt neconcludente, toate bovinele născute în același efectiv cu cazurile de ESB și cu 12 luni înainte și după nașterea cazurilor de ESB;

3.4. animalele s-au născut la cel puțin doi ani după data aplicării efective a interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, sau după data nașterii ultimului caz indigen de ESB, dacă animalul s-a născut după data interdicției menționate la prezentul subpunct.

4. Următoarele produse provenite de la bovine, ovine și caprine, astfel cum sunt definite în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, fac obiectul condițiilor stabilite la pct. 5-7 din prezenta anexă, în funcție de categoria de risc de ESB a țării de origine:

4.1. carne proaspătă;

4.2. carne tocată;

4.3. carne separată mecanic;

4.4. preparate din carne;

4.5. produse din carne;

4.6. grăsimi topite de origine animală;

4.7. jumări;

4.8. gelatină, alta decât cea derivată din piei;

4.9. colagen, altul decât cel derivat din piei;

4.10. stomacuri, vezici și intestine tratate.

5. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

5.1. țara de origine este ca țară cu un risc neglijabil de ESB;

5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;

5.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă;

5.4. dacă animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine provin dintr-o țară de origine cu un risc de ESB controlat sau nedeterminat, prin derogare de la subpct. 5.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

5.4.1. în cazul acestor importuri, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală, care este definită ca material cu riscuri specificate în conformitate cu pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă, se identifică conform prevederilor pct. 5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;

5.5. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele din care sunt derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

5.6. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau ucise prin aceeași metodă sau sacrificate după asomare prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB;

5.7. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

5.8. în cazul în care animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine provin dintr-o țară de origine sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure faptul că acestea nu conțin și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare.

6. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine menționate la pct. 5 din prezenta anexă dintr-o țară de origine sau o regiune cu un risc controlat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

6.1. țara de origine sau regiunea este clasificată ca țară cu un risc controlat de ESB;

6.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;

6.3. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine destinate exportului nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

6.4. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la prezenta Normă, sau din carne separată mecanic obținută din oase de bovine, ovine sau caprine;

6.5. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, animalele nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

6.6. în cazul în care animalele de la care provin produsele de origine animală obținute de la bovine, ovine și caprine sunt originare dintr-o țară de origine clasificată ca țară sau regiune cu risc nedeterminat de ESB, produsele au fost produse și manipulate într-un mod care să asigure că acestea nu conțineau și nu au fost contaminate cu țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;

6.7. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 6.4 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

6.7.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1406/2008 pentru aprobarea Normei privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine;

6.8. în cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară de origine sau dintr-o regiune cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:

6.8.1. țara de origine este clasificată ca țară sau regiune cu un risc controlat de ESB;

6.8.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;

6.8.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o țară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă.

7. Importurile de produse de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine dintr-o țară de origine cu un risc nedeterminat de ESB fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

7.1. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost hrănite cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;

7.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu au fost sacrificate prin lacerarea țesuturilor nervoase centrale, după asomare, cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană;

7.3. produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din:

7.3.1. materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă;

7.3.2. țesuturi nervoase și limfatice expuse în timpul procesului de dezosare;

7.3.3. carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine;

7.4. pentru produsele de origine animală provenite de la bovine, prin derogare de la subpct. 7.3 din prezentul punct, pot fi importate carcasele, semicarcasele sau semicarcasele tranșate în cel mult trei bucăți pentru vânzare angro și sferturile care nu conțin alte materiale cu riscuri specificate în afară de coloana vertebrală, inclusiv ganglionii rădăcinii dorsale:

7.4.1. dacă îndepărtarea coloanei vertebrale este necesară, carcasele de bovine sau bucățile de carcase de bovine pentru vânzare angro care conțin coloană vertebrală se identifică conform prevederilor pct. 5 din Norma privind etichetarea cărnii de bovine și a produselor din carne de bovine, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1406/2008;

7.5. în cazul intestinelor care proveneau inițial dintr-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, importurile de intestine tratate fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate animală, care atestă următoarele:

7.5.1. țara de origine este clasificată ca țară sau regiune cu un risc nedeterminat de ESB;

7.5.2. animalele de la care au fost derivate produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine s-au născut, au fost crescute în permanență și au fost sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB și au fost supuse inspecțiilor ante-mortem și post-mortem, obținând rezultate favorabile;

7.5.3. dacă intestinele sunt originare dintr-o țară de origine în care au existat cazuri indigene de ESB, animalele s-au născut după data aplicării interdicției de hrănire a rumegătoarelor cu făină de carne și oase și cu jumări provenite de la rumegătoare sau produsele de origine animală provenite de la bovine, ovine și caprine nu conțin și nu sunt derivate din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 și 2 din anexa nr. 4 la Normă.

8. Materialul seminal și embrionii de la ovine și caprine importați în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care atestă următoarele:

Animalele donatoare au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

8.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

8.2. există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;

8.3. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;

8.4. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării exportatoare pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani;

8.5. animalele donatoare au fost ținute în permanență, pe parcursul unei perioade de trei ani care precedă data colectării materialului seminal sau a embrionilor exportați, într-o exploatație sau în exploatații care au îndeplinit, în această perioadă, toate cerințele prevăzute la subpct. 4.1-4.5 din anexa nr. 6 la Normă, cu excepția cazului în care exploatația este un centru de colectare a materialului seminal, cu condiția ca centrul de colectare a materialului seminal să îndeplinească condițiile prevăzute la subpct. 4.3.4 din anexa nr. 6 la Normă.

9. În cazul materialului seminal provenit de la ovine, materialul seminal a fost colectat de la masculi cu genotipul proteinei prionice ARR/ARR, iar în cazul materialului seminal de la caprine, materialul seminal a fost colectat de la masculi care au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

10. În cazul embrionilor de ovine, embrionii au cel puțin o alelă ARR, iar în cazul embrionilor de caprine, embrionii au cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146.

Capitolul II

IMPORTURILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA DE SUBPRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI DE PRODUSE DERIVATE PROVENITE DE LA BOVINE, OVINE ȘI CAPRINE

11. Prezentul capitol se aplică următoarelor subproduse de origine animală și produselor derivate, astfel cum sunt definite la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și următoarelor produse derivate, cu condiția ca aceste subproduse de origine animală și produse derivate să provină de la bovine, ovine și caprine:

11.1. grăsimi topite obținute din materiale de categoria 2 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol, conform definiției din art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

11.2. oase sau produse din oase obținute din materiale de categoria 2;

11.3. grăsimi topite obținute din materiale de categoria 3 și destinate utilizării ca îngrășăminte organice sau amelioratori de sol sau ca hrană pentru animale, sau materia primă din care sunt obținute acestea, conform definiției de la art. 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;

11.4. hrană pentru animale de companie, inclusiv produse de ros pentru câini;

11.5. produse din sânge;

11.6. proteine animale prelucrate;

11.7. oase și produse din oase obținute din materiale de categoria 3;

11.8. gelatină și colagen, altele decât cele derivate din piei;

11.9. materiale de categoria 3 și produse derivate, altele decât cele menționate la subpct. 11.3-11.8, cu excepția următoarelor:

11.9.1. piei proaspete, piei tratate;

11.9.2. gelatină și colagen derivate din piei;

11.9.3. derivați de grăsimi.

12. Importurile de subproduse de origine animală și produse derivate provenite de la bovine, ovine și caprine, menționate la pct. 11 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:

12.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat:

12.1.1. nu conține și nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, astfel cum sunt definite la pct. 1 din anexa nr. 4 la Normă;

12.1.2. nu conține și nu este derivat din carne separată mecanic obținută de pe oasele de bovine, ovine sau caprine, cu excepția cazului în care animalele de la care provine subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB, în care nu au existat cazuri indigene de ESB;

12.1.3. este derivat din animale care nu au fost sacrificate, după asomare, prin lacerarea țesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană sau prin injectarea de gaz în cavitatea craniană, cu excepția cazului în care animalele au fost născute, crescute în permanență și sacrificate într-o țară de origine cu un risc neglijabil de ESB;

12.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat nu conține și nu este derivat din materiale provenind de la bovine, ovine și caprine, altele decât cele provenite de la animale născute, crescute în permanență și sacrificate în țară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB;

12.3. adițional la cerințele importurilor de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate la subpct. 11.4 și 11.6 din prezenta anexă, fac obiectul prezentării unui certificat de sănătate care include următoarea atestare:

12.3.1. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară de origine care este clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB și în care nu a existat niciun caz indigen de ESB;

12.3.2. subprodusul de origine animală sau produsul derivat provine dintr-o țară de origine clasificată ca prezentând un risc neglijabil de ESB, în care a existat un caz indigen de ESB, iar subprodusul de origine animală sau produsul derivat au fost obținute de la animale născute după data de la care interdicția de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne și oase sau cu jumări derivate de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost aplicată efectiv în țara de origine sau în regiunea respectivă;

12.3.3. prin derogare de la prevederile menționate la subpct. 12.3.1 și 12.3.2 din prezentul punct, nu este necesară pentru importul de hrană prelucrată pentru animale de companie, care este ambalată și etichetată în conformitate cu prevederile menționate în Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020.

13. Adițional la cerințele de la pct. 12 din prezenta anexă, importurile de subproduse de origine animală și de produse derivate menționate la pct. 8 din prezenta anexă, care conțin lapte sau produse din lapte de ovine sau de caprine și sunt destinate alimentației animalelor, fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, care include următoarea atestare:

13.1. ovinele și caprinele de la care provin respectivele subproduse de origine animală sau produse derivate au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

13.1.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

13.1.2. există în folosință un sistem de informare, de supraveghere și de monitorizare;

13.1.3. se aplică restricții oficiale exploatațiilor de ovine sau de caprine în cazul unei suspiciuni de EST sau al confirmării prezenței scrapiei clasice;

13.1.4. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt sacrificate și distruse complet;

13.1.5. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani;

13.2. laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu este impusă nicio restricție oficială ca urmare a unei suspiciuni de EST;

13.3. laptele și produsele din lapte de ovine sau de caprine provin din exploatații în care nu a fost diagnosticat niciun caz de scrapie clasică cel puțin în ultimii șapte ani, iar în urma confirmării unui caz de scrapie clasică:

13.3.1. toate ovinele și caprinele din exploatație au fost ucise și distruse sau sacrificate, cu excepția berbecilor de reproducție cu genotipul ARR/ARR, a oilor de reproducție cu cel puțin o alelă ARR și care nu prezintă alele VRQ, a altor ovine cu cel puțin o alelă ARR și a caprinelor cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146;

13.3.2. toate animalele la care s-a confirmat scrapia clasică au fost ucise și distruse, iar exploatația a fost supusă o perioadă de cel puțin doi ani de la confirmarea ultimului caz de scrapie clasică unei monitorizări intensificate a EST, inclusiv testării cu rezultate negative pentru depistarea prezenței EST, în conformitate cu metodele de laborator descrise în secțiunea a 3-a și secțiunea a 4-a subsecțiunea 1 și 2 din anexa nr. 8 la Normă, a tuturor animalelor următoare cu vârsta de peste 18 luni, cu excepția ovinelor cu genotipul ARR/ARR și a caprinelor cu cel puțin una dintre alelele K222, D146 sau S146, animalele care au fost sacrificate pentru consumul uman, precum și animalele care au murit sau au fost ucise în exploatație, dar care nu au fost ucise în cadrul unei campanii de eradicare a unei boli.

14. Ovinele și caprinele importate în Republica Moldova fac obiectul prezentării unui certificat sanitar veterinar menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară care atestă că acestea au fost ținute în permanență, de la naștere, într-o țară de origine, în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

14.1. notificarea scrapiei clasice este obligatorie;

14.2. există un sistem de informare, supraveghere și monitorizare;

14.3. ovinele și caprinele afectate de scrapie clasică sunt ucise și distruse complet;

14.4. hrănirea ovinelor și a caprinelor cu făină de carne și oase sau cu jumări provenite de la rumegătoare, astfel cum sunt definite în Codul sanitar pentru animale terestre al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, a fost interzisă și interdicția a fost pusă efectiv în aplicare pe întreg teritoriul țării, pentru o perioadă care include cel puțin ultimii șapte ani.

Capitolul III

IMPORTURILE DE PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ PROVENITE DE LA CERVIDE DE CRESCĂTORIE ȘI SĂLBATICE

15. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct. 5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, provenite de la cervide de crescătorie, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatul sanitar veterinar, menționat în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, trebuie să fie însoțit de o declarație semnată de către autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

„Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide de crescătorie care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu provine de la animale din efective în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică sau în care prezența sa este oficial suspectată.”

16. În cazul în care carnea proaspătă, carnea tocată, preparatele din carne și produsele din carne, astfel cum sunt definite la pct. 5 din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, provenite de la cervide sălbatice, sunt importate în Republica Moldova din Canada sau din Statele Unite ale Americii, certificatele sanitar veterinare sunt însoțite de o declarație semnată de autoritatea competentă a țării producătoare, formulată după cum urmează:

„Acest produs conține sau este derivat exclusiv din carne, cu excepția organelor comestibile și a măduvei spinării, provenită de la cervide sălbatice care au fost examinate în scopul depistării bolii cașectizante cronice prin examen histopatologic, prin imunohistochimie sau alte metode de diagnostic recunoscute de către autoritatea competentă, cu rezultate negative, iar produsul nu este derivat de la animale care provin din regiuni în care a fost confirmată boala cașectizantă cronică în ultimii trei ani sau în care prezența sa este oficial suspectată.”

17. Se interzice importul în Republica Moldova de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide.

Anexa nr. 8 la Norma privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

LABORATOARE DE REFERINȚĂ, PRELEVARE DE PROBE ȘI METODE DE ANALIZĂ DE LABORATOR

Capitolul I

EȘANTIONAREA ȘI TESTELE DE LABORATOR

1. Orice eșantion care urmează a fi examinat pentru detectarea prezenței unei EST se recoltează în conformitate cu metodele și protocoalele prevăzute în cea mai recentă ediție a manualului de teste de diagnosticare și vaccinuri pentru animale al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.

2. Pe lângă sau în absența unor metode și protocoale ale Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor și pentru a se asigura o cantitate suficientă de material, autoritatea competentă se asigură că metodele și protocoalele de eșantionare sunt utilizate în conformitate cu orientările publicate de laboratorul de referință al Uniunii Europene.

3. Autoritatea competentă va preleva în special țesuturile adecvate, în conformitate cu avizele științifice disponibile și cu orientările laboratorului de referință al Uniunii Europene, pentru a garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST la rumegătoarele de talie mică și conservă cel puțin jumătate din țesuturile recoltate în stare proaspătă, dar nu congelată, până la obținerea unui rezultat negativ la testul rapid.

4. În cazul în care rezultatul este pozitiv sau nu este concludent, țesuturile conservate trebuie supuse testelor de confirmare și tratate ulterior în conformitate cu orientările laboratorului de referință al Uniunii Europene privind testarea de diferențiere și clasificarea – TSE strain characterisation in small ruminants:

A technical handbook for National Reference Laboratories in the EU (Caracterizarea tulpinilor de EST la rumegătoarele de talie mică: manual tehnic destinat laboratoarelor naționale de referință din Uniunea Europeană).

5. Eșantioanele trebuie marcate corect în ceea ce privește identitatea animalului de la care sunt prelevate.

6. Orice examen de laborator pentru depistarea EST se efectuează în laboratorul național de referință, desemnate în acest sens de către autoritatea competentă. Laboratorul național de referință trebuie:

6.1. să aibă la dispoziție facilități și personal specializat, care să fie capabil pentru a identifica (detecta) în orice moment și în special în timpul apariției bolii respective, tipul de tulpină a agentului cauzal EST și să poată confirma rezultatele obținute, iar în cazul în care nu este capabil să identifice tipul de tulpină al agentului cauzal, laboratorul deține o procedură pentru a asigura identificarea tulpinii la un laborator de referință al Uniunii Europene;

6.2. să colaboreze cu laboratorul de referință al Uniunii Europene, care prevede participarea la testele comparative periodice, organizate de laboratorul de referință al Uniunii Europene, iar în cazul în care, laboratorul național de referință nu susține testul comparativ organizat de laboratorul de referință al Uniunii Europene, va întreprinde toate măsurile corective necesare pentru a remedia situația creată și pentru a promova cu succes testul comparativ repetat sau următorul test comparativ organizat de laboratorul de referință al Uniunii Europene.

Secțiunea 1

Teste de laborator pentru depistarea prezenței ESB la bovine în cazuri suspecte

7. Eșantioanele de la bovine, care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în conformitate cu pct. 54 din Normă, trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare:

7.1. metoda imunohistochimică (IHC);

7.2. testul Western blot;

7.3. evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

7.4. examenul histopatologic;

7.5. combinarea testelor rapide.

8. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

9. Testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte, cât și, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului național de referință, dar și cel al Uniunii Europene – WOAH rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test [Regulile WOAH privind confirmarea oficială a prezenței ESB la bovine (după obținerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid utilizat) utilizând un al doilea test rapid], și cu condiția ca:

9.1. testul de confirmare să fie realizat de către laboratorul național de referință;

9.2. unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot;

9.3. cel de-al doilea test rapid utilizat:

9.3.1. să includă un control al țesutului negativ și un eșantion de ESB provenind de la o bovină drept control al țesutului pozitiv;

9.3.2. să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul inițial;

9.4. în cazul în care se folosește un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat și confirmat de către laboratorul național de referință;

9.5. în cazul în care rezultatul screeningului inițial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eșantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

9.6. în cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menționate la pct. 7 din prezenta anexă este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

Secțiunea a 2-a

Monitorizarea ESB

10. Eșantioanele prelevate de la bovine și trimise pentru efectuarea unor teste de laborator, în temeiul prevederilor menționate la pct. 1-16 din anexa nr. 2 la Normă, sunt examinate cu ajutorul unui test rapid:

10.1. în cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, eșantionul trebuie imediat supus unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediție a manualului:

10.1.1. metoda imunohistochimică (IHC);

10.1.2. testul Western blot;

10.1.3. evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

10.1.4. examenul histopatologic;

10.1.5. combinarea testelor rapide;

10.2. în cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode sau al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

10.3. testele rapide pot fi utilizate atât pentru screeningul inițial, cât și, dacă rezultatele sunt neconcludente sau pozitive, pentru confirmarea ulterioară, în conformitate cu orientările din partea laboratorului de referință al Uniunii Europene — „WOAH rules for the official confirmation of BSE in bovines (based on an initial reactive result in an approved rapid test) by using a second rapid test” [Regulile WOAH privind confirmarea oficială a prezenței ESB la bovine (după obținerea unui prim rezultat reactiv la un test rapid utilizat) utilizând un al doilea test rapid], și cu condiția ca:

10.3.1. testul de confirmare să fie realizat de laboratorul național de referință;

10.3.2. unul dintre cele două teste rapide să fie un test Western blot;

10.3.3. cel de-al doilea test rapid utilizat trebuie să includă un control al țesutului negativ și un eșantion de ESB provenind de la o bovină drept control al țesutului pozitiv și să fie diferit ca tip de testul folosit pentru screeningul inițial;

10.3.4. în cazul în care se folosește un test Western blot rapid ca prim test, rezultatul testului să fie consemnat și confirmat de către laboratorul național de referință;

10.3.5. în cazul în care rezultatul screeningului inițial nu este confirmat de testul rapid ulterior, eșantionul să fie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre celelalte metode de confirmare; în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

11. În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv și cel puțin una dintre examinările de confirmare menționate la subpct. 10.3 din prezenta anexă este pozitivă, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de ESB.

Subsecțiunea 1

Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de ESB

12. Eșantioanele de la toate cazurile pozitive de ESB se trimit la un laborator desemnat de către autoritatea competentă.

13. Eșantioanele sunt supuse unor teste suplimentare în conformitate cu metodele și protocoalele stabilite în cadrul metodei utilizate de laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru clasificarea izolatelor de EST la bovine (metodă în două etape pentru clasificarea provizorie a izolatelor de EST la bovine).

Secțiunea a 3-a

Testul de laborator pentru depistarea prezenței EST la ovine și caprine în cazuri suspecte

14. Eșantioanele de la ovine și caprine care au fost trimise pentru efectuarea testelor de laborator în conformitate cu pct. 54 din Normă trebuie imediat supuse unor examinări de confirmare care să folosească cel puțin una dintre metodele și unul dintre protocoalele următoare prezentate în ultima ediție a manualului:

14.1. metoda imunohistochimică (IHC);

14.2. testul Western blot;

14.3. evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic;

14.4. examenul histopatologic.

15. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare.

16. Testele rapide pot fi utilizate pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte și aceste teste nu pot fi utilizate pentru confirmarea ulterioară.

17. În cazul în care rezultatul testului rapid pentru screeningul inițial al cazurilor suspecte este pozitiv sau neconcludent, eșantionul trebuie supus unei examinări cu ajutorul uneia dintre examinările de confirmare menționate la subpct. 14.1-14.4 din prezenta anexă:

17.1. în cazul în care examenul histopatologic este folosit în acest sens, dar se dovedește a fi neconcludent sau negativ, țesuturile trebuie supuse unei examinări suplimentare cu ajutorul uneia dintre celelalte metode și al unuia dintre celelalte protocoale de confirmare;

17.2. în cazul în care rezultatul uneia dintre examinările de confirmare menționate la subpct. 14.1-14.4 din prezenta anexă este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

Secțiunea a 4-a

Monitorizarea EST la ovine și caprine

18. Eșantioanele prelevate de la ovine și caprine trimise la laborator pentru teste, în conformitate cu prevederile menționate la pct. 17-33 din anexa nr. 2 la Normă, sunt examinate prin intermediul unui test rapid, pentru a se garanta depistarea tuturor tulpinilor cunoscute de EST.

19. În cazul în care rezultatul testului rapid nu este concludent sau este pozitiv, țesuturile prelevate sunt supuse unor examene de confirmare de către laboratorul național de referință prin histopatologie, imunohistochimie, Western blot sau evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic, în conformitate cu prevederile pct. 14-17 din prezenta anexă:

19.1. dacă rezultatul examenului de confirmare este negativ sau nu este concludent, țesuturile sunt supuse unei examinări suplimentare prin imunohistochimie sau Western blot;

19.2. dacă rezultatul uneia dintre examinările de confirmare este pozitiv, se consideră că animalul reprezintă un caz pozitiv de EST.

Subsecțiunea 1

Examinarea suplimentară a cazurilor pozitive de EST la ovine și caprine

20. Eșantioanele care, în urma examinărilor menționate la pct. 14-19 din prezenta anexă, sunt considerate cazuri pozitive de EST, dar care nu sunt considerate cazuri atipice, sunt examinate pentru a exclude prezența ESB numai atunci când acestea provin de la un caz index:

20.1. alte cazuri, care prezintă caracteristici pe care laboratorul de testare le consideră demne de investigații, sunt, de asemenea, examinate pentru a exclude prezența ESB.

21. Pentru excluderea prezenței ESB, probele sunt examinate utilizând un test de discriminare Western blot, în conformitate cu orientările laboratorului de referință al Uniunii Europene:

21.1. testul de discriminare se efectuează de către un laboratorul de diagnosticare desemnat pentru utilizarea acestei metode.

22. Cazurile de EST la care prezența ESB nu poate fi exclusă, în conformitate cu orientările laboratorului de referință al Uniunii Europene, prin testul molecular inițial prevăzut la pct. 21 din prezenta anexă, pot fi transmise laboratorului de referință al Uniunii Europene, împreună cu toate informațiile relevante disponibile:

22.1. probele se supun unei investigații suplimentare și confirmării prin cel puțin o metodă alternativă, diferită din punct de vedere imunochimic de metoda inițială moleculară primară;

22.2. structura testului molecular secundar, în conformitate cu cele mai recente cunoștințe științifice și cu expertiza de laborator, se aprobă de la caz la caz de către laboratorul de referință al Uniunii Europene, în conformitate cu normele acestuia;

22.3. laboratorul de referință al Uniunii Europene este asistat de un grup de experți numit „Strain Typing Expert Group (STEG)” (grupul de experți în materie de identificare a sușei virusului);

22.4. rezultatele se interpretează de laboratorul de referință al Uniunii Europene asistat de STEG;

22.5. Comisia Europeană va fi informată imediat cu privire la rezultatul interpretării.

Subsecțiunea a 2-a

Test biologic pe șoareci

23. Eșantioanele care indică prezența ESB sau care sunt neconcludente pentru depistarea ESB, în urma testului molecular secundar, sunt analizate ulterior printr-un test biologic pe șoareci în vederea confirmării finale:

23.1. natura sau cantitatea materialului disponibil pot influența structura testului biologic, care va fi aprobată de la caz la caz de laboratorul de referință al Uniunii Europene, asistat de STEG;

23.2. testele biologice pot fi expediate laboratorului de referință al Uniunii Europene;

23.3. rezultatele pot fi interpretate de laboratorul de referință al Uniunii Europene, asistat de STEG;

23.4. Comisia Europeană poate fi informată imediat cu privire la rezultatul interpretării.

Subsecțiunea a 3-a

Teste de laborator pentru depistarea prezenței EST la alte specii decât bovine, ovine și caprine

24. În cazul în care sunt prevăzute metode și protocoale pentru testele efectuate în vederea confirmării suspiciunii cu privire la prezența unei EST la o specie, alta decât bovine, ovine și caprine, aceste teste cuprind cel puțin un examen histopatologic al țesutului cerebral.

25. Autoritatea competentă poate să solicite, de asemenea, teste de laborator precum imunohistochimia, testul Western blot, evidențierea fibrilelor caracteristice cu ajutorul microscopului electronic sau alte metode de detectare a formei de proteină prionică asociată bolii:

25.1. în orice caz, dacă examenul histopatologic inițial este negativ sau neconcludent, se efectuează cel puțin încă un examen de laborator;

25.2. la prima apariție a bolii se efectuează cel puțin trei examinări diferite cu rezultate pozitive;

25.3. în special, atunci când se suspectează prezența ESB la o specie, alta decât bovinele, cazurile sunt transmise către laboratorul de referință al Uniunii Europene, asistat de STEG, în vederea unei caracterizări suplimentare.

Capitolul II

TESTELE RAPIDE

26. În vederea efectuării testelor rapide, în conformitate cu prevederile pct. 11-14 și 21 din Normă, numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea ESB la bovine:

26.1. testul immunoblotting bazat pe tehnica Western blot de identificare a fragmentului PrPRes rezistent la proteinaza K (Prionics-Check Western test);

26.2. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);

26.3. imunodozarea pe microplăci (ELISA) pentru detectarea PrPRes rezistente la proteinaza K, cu ajutorul anticorpilor monoclonali (Prionics-Check LIA test);

26.4. imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [IDEXX HerdChek BSE Antigen Test Kit, EIA & HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)];

26.5. imunodozarea cu flux lateral, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți pentru detectarea fracțiunilor PrP rezistente la proteinaza K (Prionics Check PrioSTRIP);

26.6. imunodozarea cu două situri, cu ajutorul a doi anticorpi monoclonali diferiți direcționați împotriva a doi epitopi prezentați în PrPSc bovină aflată într-o stare avansată de desfășurare (Roboscreen Beta Prion BSE EIA Test Kit).

27. În scopul efectuării testelor rapide, în conformitate cu prevederile pct. 11-14 și 21 din Normă, numai următoarele metode se utilizează ca teste rapide pentru monitorizarea EST la ovine și caprine:

27.1. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes (protocol scurt de testare), după denaturare și concentrare (test rapid Bio-Rad TeSeE SAP);

27.2. imunodozarea de tip sandwich pentru detectarea PrPRes cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Detection kit, după denaturare și concentrare cu ajutorul testului TeSeE Sheep/Goat Purification kit (Bio-Rad TeSeE Sheep/Goat rapid test);

27.3. imunodozarea cu ajutorul unui polimer chimic pentru captarea selectivă a PrPSc, precum și cu ajutorul unui anticorp monoclonal de detectare îndreptat împotriva regiunilor conservate ale moleculei PrP [HerdChek BSE-Scrapie Antigen (IDEXX Laboratories)].

28. Pentru toate testele rapide, eșantionul de țesut care trebuie testat este conform cu instrucțiunile de utilizare ale producătorului.

29. Producătorii testelor rapide trebuie să dispună de un sistem de asigurare a calității care să fie acreditat de laboratorul de referință al Uniunii Europene și care să garanteze că performanța testelor este constantă.