pentru aprobarea Normei privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne

HOTĂRÂRE nr. 476 din 26.08.2026 · GUVERNUL · publicat 09.09.2026
pe legis.md
Trimiteri: 157 legate · 18 nerezolvateActe din afara site-ului: 2 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (18)
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 126 alin. (1) lit. b) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • subpct. 14.1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 14.2 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 14.6 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • secțiunea a 4-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • capitolul I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • secțiunea 1 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 126 alin. (1) lit. (b) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolul III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • secțiunea a 5-a Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Din afara site-ului: fără adresă (2)

UE

În temeiul art.17 alin.(8) lit. d) din Legea nr.82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2024, nr. 199-201, art. 265), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Prezenta hotărâre transpune parțial Regulamentul delegat (UE) 2019/624 al Comisiei din 8 februarie 2019 privind normele specifice pentru efectuarea controalelor oficiale vizând producția de carne și zonele de producție și de relocare a moluștelor bivalve vii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2025/687 al Comisiei din 30 ianuarie 2025, CELEX: 32019R0624, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 131 din 17 mai 2019.

1. Se aprobă Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar și se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Nr. 476. Chişinău, 26 august 2026.

Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.476/2026

NORMĂ privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne

Secțiunea 1

Domeniu de aplicare

1. Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne (denumită în continuare Normă) stabilește procedura de efectuare a controalelor oficiale menționate la art.17 alin. (2) din Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar (denumită în continuare Legea nr. 82/2024).

2. Prezenta Normă vizează:

2.1. criterii și condiții pentru stabilirea:

2.1.1. cazurilor în care, în anumite abatoare, inspecția ante mortem poate fi efectuată sub supravegherea sau sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial;

2.1.2. cazurilor în care inspecția ante mortem poate fi efectuată în afara abatorului, în cazul sacrificării de urgență;

2.1.3. cazurilor în care inspecția ante mortem poate fi efectuată în exploatația de proveniență;

2.1.4. garanțiilor care trebuie instituite pentru efectuarea inspecțiilor post mortem și a activităților de audit sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, astfel cum se prevede la art.17 alin. (2) pct. 3 și 4 din Legea nr. 82/2024;

2.1.5. cazurile în care controalele oficiale în unitățile de tranșare pot fi efectuate de personalul desemnat și instruit în acest scop de către autoritatea competentă;

2.2. stabilirea unor cerințe minime specifice, inclusiv a cerințelor privind formarea medicilor veterinari oficiali, a personalului auxiliar oficial și a personalului desemnat de autoritatea competentă, în vederea asigurării îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 82/2024;

2.3. stabilirea unor cerințe minime privind formarea personalului din abatoare care contribuie la îndeplinirea sarcinilor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 82/2024.

Secțiunea a 2-a

Definiții

3. În sensul prezentei Norme:

3.1. noțiunea de „felcer veterinar” are înțelesul prevăzut în Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;

3.2. noțiunea „comerț cu amănuntul” are înțelesul prevăzut în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

3.3. noțiunea „prelucrare” are înțelesul prevăzut în Legea nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare;

3.4. noțiunile „analiza riscului”, „operator în domeniul alimentar”, „producție primară” au înțelesul prevăzut în Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor;

3.5. noțiunile „personal auxiliar oficial” și „autoritate competentă” au înțelesul prevăzut în Legea nr. 82/2024 privind controalele oficiale în domeniul agroalimentar;

3.6. noțiunile „abator”, „unitate de tranșare”, „lagomorfe”, „ungulante domestice”, „carne”, „vânat de crescătorie”, „vânat sălbatic mic”, „viscere” și „exploatație de producție lapte” au înțelesul prevăzut în Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

3.7. noțiunea „unitate animal viu” are înțelesul prevăzut în Norma sanitar- veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.369/2015.

4. Adițional, se definesc următoarele noțiuni:

4.1. exploatație de proveniență – exploatația în care animalele au fost crescute cel mai recent. În cazul cervidelor semidomesticite (cervide deținute de oameni, fără a fi deținute într-un teritoriu închis), aceasta include și locurile de adunare destinate selectării animalelor în vederea sacrificării;

4.2. personal desemnat de autoritatea competentă – persoană, alta decât personalul auxiliar și medicul veterinar oficial, calificată, în conformitate cu prezenta Normă, să acționeze în această calitate în unitățile de tranșare și căreia autoritatea competentă îi încredințează îndeplinirea unor sarcini specifice;

4.3. unitate – orice unitate a unei întreprinderi din domeniul alimentar;

4.4. abator cu capacitate mică – abator desemnat de către autoritatea competentă pe baza unei analize a riscurilor, în care sacrificarea se efectuează numai pe parcursul unei părți a zilei lucrătoare sau pe parcursul întregii zile lucrătoare, dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii;

4.5. unitate de prelucrare a vânatului cu capacitate mică – unitate de manipulare a vânatului desemnată de către autoritatea competentă pe baza unei analize a riscurilor, în care manipularea vânatului se efectuează numai pe parcursul unei părți a zilei lucrătoare sau pe parcursul întregii zile lucrătoare, dar nu în fiecare zi lucrătoare a săptămânii.

Secțiunea a 3-a

Criterii și condiții pentru stabilirea cazurilor în care, în anumite abatoare, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate de personal auxiliar oficial

5. Prin derogare de la art. 17 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 82/2024, inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în abator de către un medic veterinar oficial, care poate să fie asistat, în ceea ce privește preselecția animalelor, de personal auxiliar oficial instruit în acest scop, cu respectarea următoarele criterii și condiții:

5.1. sarcinile îndeplinite în cadrul inspecțiilor ante mortem sunt de natură pur practică și vizează numai unul sau mai multe dintre următoarele aspecte:

5.1.1. verificarea respectării de către operatorul din domeniul alimentar a cerințelor referitoare la informațiile privind lanțul alimentar și la verificarea identității animalului;

5.1.2. preselecția animalelor care prezintă posibile anomalii în ceea ce privește cerințele de sănătate umană, de sănătate animală și de bunăstare a animalelor;

5.2. în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, personalul auxiliar oficial instruit în acest scop informează imediat medicul veterinar oficial, iar acesta efectuează personal inspecția ante mortem; și

5.3. medicul veterinar oficial verifică regulat modul în care personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile.

6. Inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în cazul tuturor speciilor, de un medic veterinar oficial, care poate fi asistat, în ceea ce privește preselecția animalelor, de personal auxiliar oficial, cu respectarea următoarelor criterii și condiții:

6.1. o inspecție ante mortem a fost deja efectuată de către medicul veterinar oficial în exploatația de proveniență, în conformitate cu secțiunea a 5-a;

6.2. în cazul în care sunt observate sau suspectate posibile anomalii, personalul auxiliar oficial informează imediat medicul veterinar oficial, iar acesta efectuează personal inspecția ante mortem;

6.3. medicul veterinar oficial verifică regulat modul în care personalul auxiliar oficial își îndeplinește sarcinile.

7. Prevederile de la pct. 5 și 6 nu se aplică:

7.1. animalelor supuse sacrificării de urgență prevăzute în secțiunea a 6-a din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

7.2. animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau de o afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

7.3. bovinelor din unitățile definite la art. 4 din Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală (denumită în continuare Legea nr.196/2024), cărora nu li s-a acordat statutul de „indemne de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis (M. bovis, M. caprae și M.tuberculosis)” sau cărora acest statut le-a fost suspendat, astfel cum se prevede în capitolul II, secțiunea 1, subsecțiunile 1 și 2 din anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.229/2025;

7.4. bovinelor, ovinelor sau caprinelor din unitățile definite la art. 4 din Legea nr.196/2024 cărora nu li s-a acordat sau statutul de „indemne de infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis fără vaccinare” sau cărora acest statut le-a fost suspendat, astfel cum se prevede în capitolul I, secțiunea 1, subsecțiunile 1 și 2 din anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2025;

7.5. animalelor care provin dintr-o zonă de restricții menționată la art. 126 alin. (1) lit. b) pct. (iii) din Legea nr. 196/2024 și care fac obiectul unor restricții în zona respectivă;

7.6. animalelor supuse unor controale mai stricte din cauza răspândirii bolilor emergente sau a anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor.

Secțiunea a 4-a

Criterii și condiții pentru stabilirea cazurilor în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în afara abatorului în cazul sacrificării de urgență

8. În conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 1) din Legea nr. 82/2024, medicul veterinar oficial poate efectua inspecții ante mortem în afara abatorului, în cazul unei sacrificări de urgență, numai în ceea ce privește ungulatele domestice și cu respectarea cerințelor privind sacrificarea de urgență prevăzute la subpct. 14.1, 14.2 și 14.6 din anexa nr. 3 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025.

9. Pentru animalele care urmează a fi sacrificate se eliberează un certificat de sănătate, completat în conformitate cu modelul certificatului de sănătate pentru sacrificarea de urgență în afara abatorului, aprobat de către autoritatea competentă. Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau se trimite în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară a cărnii se consemnează în certificatul de sănătate.

Secțiunea a 5-a

Criterii și condiții generale pentru stabilirea cazurilor în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

10. În conformitate cu art.17 alin.(2) pct.1) și 2) din Legea nr.82/2024, autoritatea competentă poate permite efectuarea inspecțiilor ante mortem în exploatația de proveniență asupra animalelor destinate sacrificării, cu respectarea criteriilor și condițiile prevăzute la pct. 15 și la secțiunea a 6-a.

11. În cazul tuturor speciilor se aplică următoarele criterii și condiții:

11.1. se efectuează verificări ale evidențelor sau ale documentației la exploatația de proveniență, inclusiv verificarea informațiilor privind lanțul alimentar;

11.2. dacă este necesar, operatorul din domeniul alimentar facilitează examinarea individuală a animalelor;

11.3. inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență includ examinarea fizică a animalelor pentru a determina dacă acestea:

11.3.1. suferă de o boală sau de o afecțiune care poate fi transmisă animalelor sau oamenilor prin manipularea ori consumul cărnii provenite de la acestea sau dacă, individual sau colectiv, manifestă un comportament care indică prezența unei astfel de boli;

11.3.2. prezintă tulburări generale de comportament, semne de boală sau anomalii care pot face carnea provenită de la acestea necorespunzătoare pentru consumul uman;

11.3.3. prezintă indicii sau există motive pentru a suspecta prezența unor reziduuri chimice la niveluri care depășesc limitele stabilite ori a unor reziduuri de substanțe interzise în conformitate cu Norma sanitar-veterinară privind măsurile de supraveghere şi controlul unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, precum şi al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 298/2011;

11.3.4. prezintă semne care indică existența unor probleme legate de bunăstarea animalelor, inclusiv murdărirea excesivă;

11.3.5. sunt apte pentru transport;

11.4. verificările și inspecțiile ante mortem efectuate în exploatația de proveniență, prevăzute la subpct. 11.1-11.3 se efectuează de către un medic veterinar oficial;

11.5. animalele destinate sacrificării se identifică, se separă de celelalte animale și se trimit la abator direct de la exploatația de proveniență;

11.6. pentru animalele considerate apte pentru sacrificare se eliberează un certificat de sănătate, în conformitate cu modelul certificatului de sănătate animală pentru animalele vii transportate la abator în cazul inspecției ante mortem în exploatația de proveniență, aprobat de către autoritatea competentă în conformitate cu art. 74 din Legea nr. 82/2024. Certificatul de sănătate însoțește animalele la abator sau se trimite în prealabil, în orice format. Orice observații relevante pentru inspecția ulterioară a cărnii se consemnează în certificatul de sănătate.

12. La abator, în conformitate cu art. 17 alin. (2) pct. 1) și 2) din Legea nr. 82/2024 și cu secțiunea a 3-a, se efectuează următoarele verificări suplimentare:

12.1. verificarea periodică a respectării de către operatorii din domeniul alimentar a obligației de a se asigura că animalele sunt identificate;

12.2. verificarea periodică a respectării normelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și la sosirea la abator, precum și a existenței unor semne care indică prezența unei afecțiuni care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau animale.

13. În cazul în care animalele nu sunt sacrificate în termen de 3 zile de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la subpct. 11.6 sau, în cazurile menționate la pct. 18), în termen de 28 de zile:

13.1. dacă animalele nu au fost expediate de la exploatația de proveniență către abator, se efectuează o inspecție ante mortem suplimentară și se eliberează un nou certificat de sănătate;

13.2. dacă animalele se află deja în curs de transport către abator sau au ajuns la abator, sacrificarea poate fi autorizată de îndată ce motivul întârzierii a fost evaluat, cu condiția ca animalele să fie supuse unei inspecții ante mortem suplimentare în conformitate cu capitolul III, secțiunea a 4-a, subsecțiunea 1 din Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 477/2026.

Secțiunea a 6-a

Criterii și condiții specifice fiecărei specii pentru stabilirea cazurilor în care inspecțiile ante mortem pot fi efectuate în exploatația de proveniență

14. Autoritatea competentă aplică, după caz, criteriile și condițiile specifice prevăzute în prezenta secțiune în ceea ce privește păsările de curte, vânatul de crescătorie, bovinele, ovinele, caprinele și porcinele domestice, precum și solipedele domestice.

15. În cazul păsărilor de curte crescute pentru producția de „foie gras” și al păsărilor de curte cu eviscerare amânată sacrificate în exploatația de proveniență, certificatul de sănătate, completat în conformitate cu modelul certificatului de sănătate animală pentru păsările de curte destinate producției de „foie gras” și păsările de curte cu eviscerare amânată sacrificate în exploatația de proveniență, aprobat de către autoritatea competentă în conformitate cu art. 74 din Legea nr. 82/2024, însoțește carcasele neeviscerate la abator sau la unitatea de tranșare ori este transmis în prealabil, în orice format, în locul certificatului de sănătate completat în conformitate cu modelul certificatului de sănătate animală pentru animalele vii transportate la abator în cazul inspecției ante mortem în exploatația de proveniență, menționat la subpct. 11.6.

16. În cazul bovinelor, ovinelor, caprinelor și porcinelor domestice, al solipedelor domestice și al vânatului de crescătorie sacrificate în exploatația de proveniență, în conformitate cu cerințele prevăzute la pct. 15 și 32 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.692/2025, certificatul de sănătate, completat în conformitate cu Modelul certificatului de sănătate animală pentru vânatul de crescătorie, bovinele, porcinele și ecvideele domestice sacrificate în exploatația de proveniență, aprobat de autoritatea competentă, însoțește animalele la abator, iar în cazul vânatului de crescătorie – la abator sau la unitatea de prelucrare a vânatului, ori este trimis în prealabil, în orice format, în locul certificatului de sănătate menționat la subpct. 11.6.

17. În cazul vânatului de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență, în conformitate cu subpct. 32.1 din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025:

17.1. certificatul de sănătate completat în conformitate cu modelul certificatului de sănătate animală pentru vânatul de crescătorie sacrificat în exploatația de proveniență, aprobat de către autoritatea competentă, însoțește animalele la abator sau la unitatea de prelucrare a vânatului ori se trimite în prealabil, în orice format, în locul certificatului de sănătate menționat la subpct. 11.6;

17.2. medicul veterinar oficial verifică periodic dacă persoanele care efectuează sacrificarea și exsanguinarea își îndeplinesc sarcinile.

18. Prin derogare de la pct. 13, medicul veterinar oficial poate permite sacrificarea vânatului de crescătorie în termen de 28 de zile de la data eliberării certificatului de sănătate menționat la subpct.11.6, dacă:

18.1. numai cantități mici de carne de vânat de crescătorie sunt furnizate direct de către producător consumatorului sau unităților locale de comerț cu amănuntul care furnizează carnea direct consumatorului;

18.2. cel mult 50 de animale sunt sacrificate pe an și pe exploatație de proveniență.

Secțiunea a 7-a

Criterii și condiții aplicabile în cazul efectuării inspecțiilor post mortem sub responsabilitatea medicului veterinar oficial

19. Inspecțiile post mortem menționate la art. 17 alin. (2) pct. 3) din Legea nr. 82/2024 pot fi efectuate de personalul auxiliar oficial, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, cu respectarea prevederilor anexei nr. 2 și a următoarelor criterii și condiții:

19.1. activitățile de sacrificare sau de prelucrare a vânatului sunt efectuate în abatoare sau în unități de prelucrare a vânatului care sacrifică sau prelucrează:

19.1.1. mai puțin de 1 000 de unități animal viu pe an; sau

19.1.2. mai puțin de 150 000 de păsări de curte, lagomorfe și vânat sălbatic mic pe an;

19.2. activitățile de sacrificare sau de prelucrare a vânatului se desfășoară în abatoare de capacitate mică, astfel cum sunt menționate în Cerințele simplificate pentru activitatea micilor producători din domeniul alimentar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 6/2025;

19.3. autoritatea competentă poate majora pragurile prevăzute la subpct. 19.1 și 19.2, cu condiția ca derogarea să se aplice celor mai mici abatoare și unități de prelucrare a vânatului care corespund definiției abatorului de capacitate mică sau a unității de prelucrare a vânatului cu capacitate mică și ca producția anuală combinată a acestor unități să nu depășească 5 % din cantitatea totală de carne proaspătă:

19.3.1. pentru speciile vizate;

19.3.2. pentru toate ungulatele considerate împreună;

19.3.3. pentru toate păsările de curte considerate împreună; sau

19.3.4. pentru toate păsările și lagomorfele considerate împreună.

În acest caz, autoritatea competentă notifică derogarea și dovezile justificative în conformitate cu Regulamentul privind procedura de furnizare a informațiilor Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 376/2025;

19.4. unitatea în cauză dispune de facilități suficiente pentru depozitarea separată de celelalte tipuri de carne a cărnii care prezintă anomalii, până când aceasta poate fi inspectată personal de către medicul veterinar oficial;

19.5. medicul veterinar oficial este prezent în unitate cel puțin o dată pe zi, inclusiv, în mod regulat, în timpul activităților de sacrificare;

19.6. autoritatea competentă a instituit o procedură de evaluare periodică a performanței personalului auxiliar oficial din unitățile respective, care include:

19.6.1. monitorizarea performanței individuale;

19.6.2. verificarea documentației privind constatările inspecției și compararea acesteia cu carcasele corespunzătoare;

19.6.3. verificări ale carcaselor în spațiul de depozitare;

19.7. autoritatea competentă a efectuat o analiză a riscurilor, luând în considerare cel puțin următoarele elemente:

19.7.1. numărul de animale sacrificate sau prelucrate pe oră sau pe zi;

19.7.2. speciile și clasele de animale sacrificate sau prelucrate;

19.7.3. volumul producției unității;

19.7.4. istoricul activităților de sacrificare sau de prelucrare;

19.7.5. eficacitatea oricăror măsuri suplimentare luate în cadrul lanțului alimentar pentru a garanta siguranța alimentară a animalelor destinate sacrificării;

19.7.6. eficacitatea procedurilor bazate pe principiile analizei riscurilor și a punctelor critice de control (HACCP);

19.7.7. evidențele auditurilor;

19.7.8. istoricul evidențelor autorității competente privind inspecțiile ante mortem și post mortem.

20. În sensul subpct. 19.1.1, se utilizează coeficientul de conversie prevăzut la pct. 66 din Norma sanitar-veterinară privind protecția animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2015. Cu toate acestea, pentru ovine și caprine, precum și pentru animalele de talie mică din familia Cervidae cu o greutate în viu mai mică de 100 kg, se utilizează un coeficient de conversie de 0,05 unități animal viu, iar pentru celelalte animale de talie mare din categoria vânatului – un coeficient de conversie de 0,2 unități animal viu.

21. Inspecția post mortem se efectuează de către medicul veterinar oficial în următoarele cazuri:

21.1. în cazul animalelor sacrificate de urgență în conformitate cu secțiunea a 6-a din anexa nr. 2 la Cerințele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 692/2025;

21.2. în cazul animalelor suspecte de a fi afectate de o boală sau de o afecțiune care poate avea efecte adverse asupra sănătății umane;

21.3. în cazul bovinelor din unitățile definite la art. 4 din Legea nr. 196/2024 cărora nu li s-a acordat statutul de „indemn de infecția cu complexul Mycobacterium tuberculosis” (M. bovis, M. caprae și M. tuberculosis), astfel cum se prevede în capitolul II, secțiunea 1 subsecțiunile 1 și 2 din anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.229/2025;

21.4. în cazul bovinelor, ovinelor sau caprinelor din unități definite la art. 4 din Legea nr.196/2024 cărora nu li s-a acordat statutul de „indemn de infecția cu Brucella abortus, B. melitensis și B. suis fără vaccinare”, astfel cum se prevede în capitolul I, secțiunea 1 subsecțiunile 1 și 2 din anexa nr. 4 la Norma sanitară veterinară cu privire la supravegherea, programele de eradicare și statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate și emergente, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2025;

21.5. în cazul animalelor care provin dintr-o zonă de restricții menționată la art. 126 alin. (1) lit. (b) pct. (iii) din Legea nr. 196/2024 și care fac obiectul unor restricții în zona respectivă;

21.6. în cazul în care sunt necesare controale mai stricte din cauza unor boli emergente sau a anumitor boli listate de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor;

21.7. în cazul aplicării unei derogări privind momentul inspecției post mortem, în conformitate cu capitolul III, secțiunea a 5-a subsecțiunea a 2-a din Regulamentul de stabilire a unor modalități practice uniforme pentru efectuarea controalelor oficiale asupra produselor de origine animală destinate consumului uman, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 477/2026.

Secțiunea a 8-a

Criterii și condiții privind efectuarea controalelor oficiale, inclusiv a activităților de audit, în abatoare, în unitățile de prelucrare a vânatului și în unitățile de tranșare

22. Activitățile de audit menționate la art. 17 alin. (2) pct. 4) lit. c) din Legea nr. 82/2024 pot fi efectuate în abatoare și în unități de prelucrare a vânatului de către personalul auxiliar oficial, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, numai în ceea ce privește colectarea informațiilor referitoare la bunele practici de igienă și la procedurile bazate pe HACCP, cu respectarea prevederilor anexei nr. 2.

23. Controalele oficiale menționate la art.17 alin.(2) pct.4) din Legea nr. 82/2024, inclusiv activitățile de audit, desfășurate în unitățile de tranșare, pot fi efectuate și de către alte categorii de personal desemnate de autoritatea competentă, în conformitate cu cerințele prevăzute la art. 17 alin. (2) pct. 4 din Legea nr. 82/2024, cu condiția ca autoritatea competentă să verifice periodic activitatea personalului respectiv. Aceste activități se efectuează cu respectarea prevederilor anexei nr. 3.

Secțiunea a 9-a

Cerințe minime specifice privind medicii veterinari oficiali, personalul auxiliar oficial și personalul desemnat de către autoritatea competentă

24. Medicii veterinari oficiali care îndeplinesc sarcinile prevăzute la art. 17 din Legea nr.82/2024 trebuie să îndeplinească cerințele minime specifice stabilite în anexa nr. 1.

25. Prin derogare de la pct. 1-6 din anexa nr. 1, autoritatea competentă poate stabili norme specifice pentru:

25.1. medicii veterinari oficiali care își desfășoară activitatea cu fracțiune de normă și care sunt responsabili de inspectarea întreprinderilor mici sau care efectuează numai controale oficiale la nivelul producției primare, în special controale în exploatațiile de producție a laptelui și inspecții ante mortem în afara abatoarelor; și

25.2. studenții la medicină veterinară care au promovat un examen privind subiectele prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1 și care își desfășoară temporar activitatea într-un abator, în prezența unui medic veterinar oficial.

26. Medicii veterinari desemnați ca medici veterinari oficiali înainte de data punerii în aplicare a prezentei hotărâri trebuie să dețină cunoștințe privind subiectele prevăzute la pct. 3 din anexa nr. 1. Dacă este necesar, autoritatea competentă asigură dobândirea acestor cunoștințe prin activități de formare continuă.

27. Personalul auxiliar oficial care îndeplinește sarcinile prevăzute la art.17 din Legea nr.82/2024 trebuie să îndeplinească cerințele minime specifice stabilite în anexa nr. 2.

28. Personalul desemnat de către autoritatea competentă care îndeplinește sarcinile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 82/2024 trebuie să îndeplinească cerințele specifice minime stabilite în anexa nr. 3.

29. Personalul din abator care acordă asistență la îndeplinirea sarcinilor legate de controalele oficiale și de alte activități de control în conformitate cu art. 17 alin. (3) din Legea nr.82/2024 trebuie să respecte și cerințele minime de formare prevăzute în anexa nr. 2, în măsura în care acestea sunt relevante pentru sarcinile de asistență pe care le îndeplinește.

Anexa nr. 1 la Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne

CERINȚE minime specifice pentru medicul veterinar oficial desemnat de către autoritatea competentă

1. Autoritatea competentă poate desemna ca medic veterinar oficial numai medicii veterinari care au promovat un test care îndeplinește cerințele prevăzute la pct. 3.

2. Autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru testarea candidaților care solicită să fie desemnați ca medic veterinar oficial.

3. Testul trebuie să demonstreze cunoașterea următoarelor subiecte, în măsura în care acestea sunt relevante pentru sarcinile medicului veterinar oficial și necesare în funcție de pregătirea de fond și de calificările medicului veterinar, evitându-se, în același timp, orice duplicare a testării cunoștințele și competențelor necesare medicilor veterinari:

3.1. legislația națională privind sănătatea umană, siguranța alimentară, sănătatea animală, bunăstarea animalelor și substanțele farmaceutice;

3.2. principiile politicii agricole comune, măsurile de piață, restituirile la export și detectarea fraudelor, inclusiv contextul global (Acordul sanitar și fitosanitar al Organizației Mondiale a Comerțului, Codex Alimentarius, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor);

3.3. cunoștințele esențiale privind prelucrarea produselor alimentare și tehnologia alimentară;

3.4. principiile, conceptele și metodele privind bunele practici de fabricație și managementul calității;

3.5. managementul calității înainte de recoltare (bunele practici agricole);

3.6. promovarea și aplicarea igienei alimentare și a siguranței alimentare (bunele practici de igienă);

3.7. principiile, conceptele și metodele de analiză a riscurilor;

3.8. principiile, conceptele și metodele HACCP, precum și aplicarea HACCP pe întregul lanț alimentar în cadrul producției alimentare;

3.9. auditarea și verificarea respectării cerințelor menționate la subpct. 3.1-3.8;

3.10. prevenirea și controlul riscurilor pentru sănătatea umană determinate de alimente;

3.11. dinamica populațiilor în cazul infecțiilor și intoxicațiilor;

3.12. epidemiologia diagnostică;

3.13. sistemele de monitorizare și supraveghere;

3.14. principii și aplicațiile de diagnostic ale metodelor moderne de testare;

3.15. tehnologia informației și comunicațiilor, atunci când este relevantă ca instrument de lucru;

3.16. gestionarea datelor și aplicațiile biostatisticii;

3.17. investigarea focarelor epidemice de toxiinfecții alimentare la om;

3.18. aspecte relevante privind encefalopatiile spongiforme transmisibile (EST);

3.19. bunăstarea animalelor la nivelul producției, transportului și sacrificării;

3.20. aspectele de mediu legate de producția alimentară, inclusiv gestionarea deșeurilor;

3.21. principiul precauției și preocupările consumatorului;

3.22. principiile formării personalului care lucrează în lanțul de producție;

3.23. normele sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate;

3.24. aspecte legate de fraudă.

Candidații pot dobândi cunoștințele necesare în cadrul formării lor veterinare de bază sau prin formarea profesională ori experiență profesională dobândită după obținerea calificării de medic veterinar.

În cazul în care autoritatea competentă constată că un candidat a dobândit toate cunoștințele necesare în cadrul studiilor universitare sau prin formare continuă care conduce la obținerea unei calificări postuniversitare, prin experiență profesională ori prin dobândirea altor calificări, aceasta poate renunța la cerința testării candidatului. În cazul în care candidatul a dobândit numai o parte din cunoștințele necesare, autoritatea competentă îl supune unor teste adaptate pregătirii sale de bază.

4. Medicul veterinar oficial trebuie să aibă aptitudini pentru cooperare multidisciplinară.

5. Fiecare medic veterinar oficial trebuie să urmeze o formare profesională practică, în cadrul unei perioade de probă de cel puțin 200 de ore, înainte de a începe să își desfășoare activitatea în mod independent. Formarea profesională relevantă efectuată în timpul studiilor de medicină veterinară poate fi luată în considerare la calcularea perioadei de probă. În această perioadă, medicul veterinar aflat în perioada de probă trebuie să lucreze sub supravegherea medicilor veterinari oficiali care își desfășoară activitatea în abatoare, în unități de tranșare și în exploatații. Formarea trebuie să cuprindă auditarea bunelor practici de igienă și, în special, a procedurilor bazate pe principiile HACCP.

6. Medicul veterinar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să se informeze cu privire la noile evoluții prin activități periodice de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate în domeniile menționate la pct. 3. Ori de câte ori este posibil, medicul veterinar oficial trebuie să participe anual la activități de formare continuă.

Anexa nr. 2 la Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne

CERINȚE minime specifice pentru personalul auxiliar oficial desemnat de către autoritatea competentă

1. Doar persoanele care au urmat cursuri de formare și au promovat un test în conformitate cu cerințele de la pct.5 pot fi autorizate să îndeplinească sarcinile personalului auxiliar oficial.

2. Autoritatea competentă întreprinde măsurile necesare pentru organizarea testelor menționate la pct. 1. Pentru a fi admiși la aceste teste, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

2.1. cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, care să acopere domeniile menționate la pct. 5; și

2.2. orice formare suplimentară necesară pentru ca personalul auxiliar oficial să își poată îndeplini sarcinile în mod competent.

3. Formarea practică menționată la subpct. 2.1 trebuie să se desfășoare în abatoare, în unități de prelucrare a vânatului și/sau în unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

4. Formarea și testele trebuie să vizeze în principal carnea roșie sau carnea de pasăre. Cu toate acestea, persoanele care au urmat cursuri de formare pentru una dintre aceste două categorii și au promovat testul corespunzător trebuie să urmeze numai o formare simplificată pentru a putea promova testul aferent celeilalte categorii. Formarea și testele trebuie să vizeze, după caz, vânatul sălbatic, vânatul de crescătorie și lagomorfele.

5. Formarea personalului auxiliar oficial trebuie să cuprindă, iar testele trebuie să confirme, cunoașterea următoarelor teme:

5.1. în ceea ce privește exploatațiile:

5.1.1. partea teoretică:

5.1.1.1. cunoștințe generale privind organizarea sectorului creșterii animalelor, metodele de producție și standardele de comerț internațional pentru animale;

5.1.1.2. bunele practici de creștere a animalelor;

5.1.1.3. cunoștințe de bază privind bolile, în special zoonozele cauzate de virusuri, bacterii și paraziți;

5.1.1.4. monitorizarea bolilor, utilizarea medicamentelor și a vaccinurilor și testele reziduurilor;

5.1.1.5. igiena și inspecția sanitară;

5.1.1.6. bunăstarea animalelor în exploatație și în timpul transportului;

5.1.1.7. cerințele de mediu aplicabile clădirilor, fermelor și, în general, activității de creștere a animalelor;

5.1.1.8. legislația, reglementările și dispozițiile administrative relevante;

51.1.9. preocupările consumatorilor și controlul calității;

5.1.2. partea practică:

5.1.2.1. vizite în exploatații de diferite tipuri și familiarizarea cu diverse metode de creștere a animalelor;

5.1.2.2. vizite la unități de producție;

5.1.2.3. observarea încărcării și descărcării animalelor;

5.1.2.4. demonstrații de laborator;

5.1.2.5. controale veterinare;

5.1.2.6. documentația;

5.2. în ceea ce privește abatoarele, unitățile de prelucrare a vânatului și unitățile de tranșare:

5.2.1. partea teoretică:

5.2.1.1. cunoștințe generale privind organizarea industriei cărnii, metodele de producție, standardele internaționale comerciale privind comerțul cu produse alimentare, precum și sacrificarea și tehnologia tranșării;

5.2.1.2. cunoștințe de bază privind igiena și bunele practici de igienă, în special igiena industrială, igiena sacrificării, tranșării și a depozitării, precum și igiena la locul de muncă;

5.2.1.3. cunoștințe de bază privind HACCP și auditarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

5.2.1.4. bunăstarea animalelor la descărcarea după transport și la abator;

5.2.1.5. cunoștințe de bază privind anatomia și fiziologia animalelor sacrificate;

5.2.1.6. cunoștințe de bază privind patologia animalelor sacrificate;

5.2.1.7. cunoștințe de bază privind anatomia patologică a animalelor sacrificate;

5.2.1.8. cunoștințe relevante privind EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți, precum și bolile importante ale animalelor;

5.2.1.9. privind metodele și procedurile de sacrificare, inspecție, preparare, înfășare, ambalare și transport al cărnii proaspete;

5.2.1.10. cunoștințe de bază privind microbiologia;

5.2.1.11. inspecția ante mortem;

5.2.1.12. prelevarea de eșantioane și analizele pentru depistarea Trichinella;

5.2.1.13. inspecția post mortem;

5.2.1.14. sarcinile administrative;

5.2.1.15. cunoștințe privind legislația, reglementările și dispozițiile administrative relevante;

5.2.1.16. procedura de prelevare a eșantioanelor;

5.2.1.17. aspectele legate de fraudă;

5.2.2. partea practică:

5.2.2.1. identificarea animalelor;

5.2.2.2. verificări ale vârstei;

5.2.2.3. inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

5.2.2.4. inspecția ante mortem în abator;

5.2.2.5. inspecția post mortem în abator sau în unitățile de prelucrare a vânatului;

5.2.2.6. prelevarea de eșantioane și analizele pentru depistarea Trichinella;

5.2.2.7. identificarea speciilor de animale prin examinarea părților tipice ale acestora;

5.2.2.8. identificarea și comentarea pe marginea unor părți ale animalelor sacrificate care au suferit modificări;

5.2.2.9. controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe principiile HACCP;

5.2.2.10. înregistrarea rezultatelor inspecțiilor ante mortem;

5.2.2.11. prelevarea de eșantioane;

5.2.2.12. trasabilitatea cărnii;

5.2.2.13. documente, inclusiv evaluarea informațiilor privind lanțul alimentar și interpretarea înregistrărilor.

6. Autoritatea competentă poate decide reducerea privind formarea și testarea în ceea ce privește:

6.1. partea teoretică, în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează că dispune de o pregătire suficientă în anumite domenii specifice menționate la subpct. 5.1.1 sau 5.2.1;

6.2. partea practică, în cazul în care personalul auxiliar oficial demonstrează că dispune de o experiență profesională suficientă în anumite domenii specifice menționate la subpct. 5.1.2 sau 5.2.2.

7. Personalul auxiliar oficial trebuie să aibă aptitudini de cooperare multidisciplinară.

8. Personalul auxiliar oficial trebuie să își actualizeze cunoștințele și să se informeze cu privire la noile evoluții prin activități periodice de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Ori de câte ori este posibil, personalul auxiliar oficial trebuie să participe anual la activități de formare continuă.

9. În cazul în care personalul auxiliar oficial efectuează numai prelevarea de eșantioane și analizele pentru depistarea Trichinella și pentru verificarea criteriilor microbiologice, autoritatea competentă trebuie să asigure doar formarea personalului respectiv pentru îndeplinirea acestor sarcini.

10. Felcerul veterinar poate îndeplini sarcinile personalului auxiliar oficial sub supravegherea unui medic veterinar oficial. Dacă este necesar, autoritatea competentă întreprinde măsurile necesare pentru formarea și testarea felcerului veterinar, în condiții echivalente celor prevăzute pentru personalul auxiliar oficial la pct. 5.

11. Prin derogare de la pct. 10, autoritatea competentă poate decide reducerea formării practice, a formării teoretice sau a ambelor tipuri de formare, în cazul în care felcerul veterinar demonstrează că dispune de o pregătire suficientă în anumite domenii specifice menționate la subpct. 5.1.1 sau 5.2.1, precum și de experiență practică suficientă în anumite domenii specifice menționate la subpct. 5.1.2 sau 5.2.2.

12. În cazul în care autoritatea competentă constată că un felcer veterinar a dobândit toate cunoștințele necesare prin experiență profesională sau prin dobândirea altor calificări, aceasta poate renunța la cerința privind parcurgerea cursului de formare sau susținerea testului.

Anexa nr. 3 la Norma privind efectuarea controalelor oficiale în domeniul producției de carne

CERINȚE minime specifice pentru personalul desemnat de către autoritatea competentă

1. Autoritatea competentă poate desemna numai personal care a urmat cursuri de formare și a promovat un test în conformitate cu cerințele prevăzute la pct. 5.

2. Autoritatea competentă întreprinde măsurile necesare pentru organizarea testului menționat la pct. 1. Pentru a fi admiși la acest test, candidații trebuie să facă dovada că au urmat:

2.1. cel puțin 500 de ore de formare, inclusiv cel puțin 400 de ore de formare practică, care să acopere domeniile menționate la pct. 5; și

2.2. orice formare suplimentară necesară pentru ca personalul desemnat de autoritatea competentă să își poată îndeplini sarcinile în mod competent.

3. Formarea practică menționată la subpct. 2.1 trebuie să se desfășoare în unități de tranșare, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

4. Formarea și testele trebuie să vizeze în principal carnea roșie sau carnea de pasăre. Cu toate acestea, persoanele care au urmat cursuri de formare pentru una dintre aceste două categorii și au promovat testul corespunzător trebuie să urmeze numai o formare simplificată pentru a putea promova testul aferent celeilalte categorii. Formarea și testele trebuie să vizeze, după caz, vânatul sălbatic, vânatul de crescătorie și lagomorfele.

5. Formarea personalului desemnat de către autoritatea competentă trebuie să cuprindă, iar testele trebuie să confirme, cunoașterea următoarelor subiecte referitoare la unitățile de tranșare:

5.1. partea teoretică:

5.1.1. cunoștințe generale privind organizarea industriei cărnii, metodele de producție, standardele internaționale privind comerțul cu produse alimentare și tehnologia tranșării;

5.1.2. cunoștințe detaliate privind igiena și bunele practici de igienă, în special igiena industrială, igiena tranșării și a depozitării, precum și igiena la locul de muncă;

5.1.3. cunoștințe detaliate privind HACCP și auditarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

5.1.4. cunoștințe relevante privind EST și alte zoonoze și agenți zoonotici importanți;

5.1.5. cunoștințe privind metodele și procedurile de preparare, înfășare, ambalare și transport al cărnii proaspete;

5.1.6. cunoștințe de bază privind microbiologia;

5.1.7. sarcinile administrative;

5.1.8. cunoștințe privind legislația, reglementările și dispozițiile administrative relevante;

5.1.9. procedurile de prelevare a eșantioanelor;

5.1.10. aspectele legate de fraudă;

5.2. partea practică:

5.2.1. inspecția și evaluarea animalelor sacrificate;

5.2.2. controlul igienei, inclusiv auditarea bunelor practici de igienă și a procedurilor bazate pe principiile HACCP;

5.2.3. prelevarea de eșantioane;

5.2.4. trasabilitatea cărnii;

5.2.5. documentația.

6. Autoritatea competentă poate decide reducerea cerințelor privind formarea și testarea în ceea ce privește:

6.1. partea teoretică, în cazul în care personalul desemnat de către autoritatea competentă demonstrează că dispune de o pregătire suficientă în anumite domenii menționate la subpct. 5.1;

6.2. partea practică, în cazul în care personalul desemnat de către autoritatea competentă demonstrează că dispune de o experiență profesională suficientă în anumite domenii menționate la subpct. 5.2.

7. Personalul desemnat de către autoritatea competentă trebuie să aibă aptitudini pentru cooperarea multidisciplinară.

8. Personalul desemnat de către autoritatea competentă trebuie să își actualizeze cunoștințele și se informeze cu privire la noile evoluții prin activități periodice de formare continuă și prin consultarea literaturii de specialitate. Ori de câte ori este posibil, personalul desemnat de autoritatea competentă trebuie să participe anual la activități de formare continuă.