textul „sanitar-veterinare”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „sanitare veterinare”, la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvântul „agenția”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă”, la forma gramaticală corespunzătoare;
cuvintele „Centrul Republican de Diagnostic Veterinar” se substituie cu textul „Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor”;
textul „Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului” se substituie cu cuvintele „Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare” prin HG163 din 08.04.26, MO180-182/24.04.26 art.212; în vigoare 24.06.26
1. Se aprobă:
Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici prezenți în rețeaua alimentară, conform anexei nr. 1;
Norma sanitară veterinară privind obiectivul național de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de salmonela la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus, conform anexei nr. 2;
Norma sanitară veterinară privind stabilirea obiectivului național de reducere a prevalenței anumitor serotipuri de salmonela la găinile ouătoare din specia Gallus gallus, conform anexei nr.4;
Norma sanitară veterinară privind cerințele de utilizare a metodelor de control specifice în cadrul programelor naționale de control al salmonelei la păsările de curte, conform anexei nr. 5;
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, conform limitelor de competenţă legală.
Nr. 398. Chişinău, 11 iunie 2012.
Anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 398 din 11 iunie 2012
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar
Prezenta Normă sanitară veterinară transpune Regulamentul (CE) nr.2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici, prezenți în rețeaua alimentară, CELEX: 32003R2160, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 325 din 12 decembrie 2003, așa cum a fost modificată ultima oară prin Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016.
[Clauza de armonizare în redacția HG163 din 08.04.26, MO180-182/24.04.26 art.212; în vigoare 24.06.26]
Capitolul I
Dispoziţii generale
1. Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar (în continuare – Normă sanitară veterinară) stabileşte măsuri adaptate şi eficiente pentru depistarea şi controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici la întreprinderile de producere, prelucrare şi distribuire a produselor de origine animală, precum şi obiectivul de reducere a tuturor serotipurilor de salmonelă, termenul de atingere a obiectivului şi programul de teste pentru verificarea atingerii obiectivului trasat.
2. Prezenta Normă sanitară veterinară stipulează următoarele:
a) trasarea unor obiective vizînd reducerea prevalenţei anumitor zoonoze în rîndul populaţiilor de animale la nivelul producţiei primare şi, în caz de necesitate, în funcţie de zoonoza sau de agentul zoonotic respectiv, în alte stadii ale lanţului tehnologic, precum şi în hrana animalelor;
b) adoptarea unor programe specifice de control stabilite de stat şi de proprietarii de exploataţii din sectorul agroalimentar şi al nutriţiei animalelor;
c) elaborarea regulilor specifice privind anumite metode de control aplicate în vederea reducerii prevalenţei unor zoonoze şi agenţi zoonotici;
d) elaborarea regulilor privind realizarea şi importul unor animale şi produse de origine animală.
3. Norma sanitară veterinară nu se aplică producţiei primare pentru:
a) uz casnic;
b) aprovizionarea directă, de către producător, a consumatorului final sau comercializarea cu amănuntul pe plan local, furnizînd direct consumatorului final mici cantităţi de produse primare.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va stabili procedura de realizare a prevederilor lit.b) din prezentul punct, luînd în considerare necesitatea atingerii obiectivelor trasate.
4. Prezenta Normă sanitară veterinară se aplică fără a aduce atingere unor dispoziţii specifice privind sănătatea animală, nutriţia animalelor, igiena alimentară, bolile transmisibile la om, sănătatea şi securitatea la locul de muncă, geniul genetic şi encefalopatiile spongiforme transmisibile.
5. În prezenta Normă sanitară veterinară se utilizează noţiunile din Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor și, în special din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 264 din 12 aprilie 2011, precum şi următoarele noţiuni:
efectiv – un animal sau mai multe animale care trăiesc într-o exploataţie care constituie o unitate epidemiologică;
efectiv de păsări domestice (de curte) – totalitatea păsărilor domestice care au acelaşi statut sanitar, sînt întreţinute în acelaşi local sau aceeaşi împrejmuire, care împart acelaşi volum de aer în baterii şi care constituie o unitate epidemiologică.
Capitolul II
Sarcinile de bază ale autorităţilor naţionale competente
6. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – autoritatea competentă) colaborează, prin crearea grupurilor de lucru, cu autorităţile naţionale competente pentru a garanta buna aplicare a prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare.
7. Autoritatea competentă:
a) elaborează, în comun cu autorităţile naţionale competente, în limitele competenţelor legale, programe naţionale de control pentru fiecare din zoonozele şi agenţii zoonotici prevăzuţi în prezenta Normă sanitară veterinară şi înaintează modificările necesare, în special, pornind de la datele colectate şi rezultatele obţinute;
b) colectează datele necesare pentru evaluarea mijloacelor investite şi rezultatele obţinute în cadrul executării programelor de control naţionale prevăzute în prezenta Normă sanitară veterinară şi prezintă, în fiecare an, autorităţilor competente internaţionale, aceste date şi rezultate, inclusiv rezultatele oricărei anchete eventual realizate, ţinînd cont de cerinţele din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 264 din 12 aprilie 2011;
c) anual şi, în caz de necesitate, face, în comun cu autorităţile naţionale competente, schimbul reciproc de informaţii privind situaţia epizootică şi epidemică, rezultatele şi măsurile întreprinse întru realizarea programelor naţionale de control pentru fiecare zoonoză la speciile şi categorie de animale;
d) efectuează, cu regularitate, în limitele competenţelor şi condiţiilor stabilite de lege, controale în localurile întreprinderilor din sectorul produselor alimentare de origine animală şi, în caz de necesitate, al furajelor pentru animale, pentru verificarea respectării prevederilor prezentei Norme sanitare veterinare;
e) în baza rezultatelor din primul an de punere în aplicare a programelor de control naţionale aprobate, propune revizuirea obiectivelor stabilite în prezenta Normă sanitară veterinară.
Capitolul III
Obiective vizînd diminuarea prevalenţei zoonozelor şi agenţilor zoonotici
8. 1) La stabilirea obiectivelor în vederea diminuării prevalenţei tuturor serotipurilor de salmonela relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice la şeptelurile reproducătoare de Gallus gallus, de găini ouătoare, de pui de carne şi de curci, la efectivele de porci pentru tăiere şi la efectivele reproducătoare de porcine specificate în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare:
a) experienţa acumulată în cadrul realizării măsurilor la nivel naţional;
b) informaţiile transmise organismelor internaţionale pentru siguranţa produselor alimentare, în conformitate cu cerinţele actelor legislative internaţionale existente în domeniul respectiv şi, îndeosebi, informaţiile obţinute în conformitate cu cerinţele din Regulamentul privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 264 din 12 aprilie 2011;
c) criteriile generale şi criteriile specifice ce vizează zoonoza sau agentul zoonotic respectiv.
2) Criteriile generale ce vizează zoonoza sau agentul zoonotic respectiv includ:
a) frecvenţa lor în rîndul populaţiilor animale şi umane şi în sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor;
b) gradul de gravitate al acestora pentru om;
c) consecinţele lor economice pentru sănătatea animală şi sănătatea omului, precum şi pentru întreprinderile din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor;
d) tendinţele epidemiologice la animal şi la om, precum şi în sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor;
e) avizele ştiinţifice ale instituţiilor specializate;
f) progresele tehnologice privind posibilitatea aplicării diferitelor tipuri de control existente;
g) dispoziţiile şi tendinţele privind modul de creştere şi metodele de producţie.
3) La stabilirea serotipurilor de salmonelă, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, pentru care se vor trasa obiective, trebuie luate în considerare următoarele criterii specifice:
a) serotipurile cele mai frecvente de salmonela în salmonelozele umane în baza datelor colectate prin intermediul sistemelor internaţionale
b) prezenţa serotipului în populaţiile de animale respective şi în hrana animalelor;
c) faptul că un serotip prezintă o capacitate de a se răspîndi rapid şi de a provoca boli la animale şi la om;
d) gradul de agravare a virulenţei unui serotip, de exemplu, acesta devine mai invaziv sau mai rezistent la terapiile utilizate pentru tratamentul infecţiilor la om.
9. Obiectivele prevăzute de prezenta Normă sanitară veterinară conţin:
a) expresia numerică a procentului maximal de unităţi epidemiologice care au rămas pozitive;
b) expresia numerică a procentului minimal de reducere a numărului de unităţi epidemiologice care au rămas pozitive;
c) termenul maximal de atingere a obiectivului trasat;
d) identificarea unităţilor epidemiologice care au rămas pozitive, prevăzute la lit. a) şi b) ale prezentului punct;
e) identificarea programelor de teste necesare pentru verificarea atingerii obiectivului trasat;
f) identificarea, în caz de necesitate, a tuturor serotipurilor sau a altor subtipuri de salmonela relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, ţinînd cont de criteriile generale şi de criteriile specifice stabilite în pct. 8 al prezentei Norme sanitare veterinare.
10. Obiectivele de reducere a prevalenţei tuturor serotipurilor de salmonela relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice la populaţiile animale sînt stabilite pentru prima dată înaintea perioadei indicate în coloana 4 anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
11.Pentru fiecare obiectiv stabilit autoritatea competentă:
a) furnizează o analiză a costurilor şi avantajelor scontate, luînd în considerare, îndeosebi, criteriile generale menţionate la pct. 8 al prezentei Norme sanitare veterinare;
b) solicită ajutorul necesar pentru pregătirea acestei analize;
c) în baza rezultatelor acestei analize şi avizului consiliului consultativ cu privire la rezultatele acestei analize propune stabilirea obiectivelor.
12. Prin derogare de la lit. f) pct. 9 şi pct. 11 din prezenta Normă sanitară veterinară pentru păsările de curte, în conformitate cu fiecare obiectiv privind reducerea prevalenţei salmonelei, se stabileşte o perioadă tranzitorie de 3 ani în fiecare caz şi începe la data indicată în coloana 5 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
13. Obiectivul stabilit pentru şeptelurile reproducătoare de Gallus gallus pentru perioada tranzitorie se referă la toate cele 5 serotipuri de salmonela din cele mai frecvente în salmoneloza umană, care sînt identificate în baza datelor colectate prin intermediul sistemelor naţional şi internaţional de supraveghere.
14. Obiectivele stabilite pentru găinile ouătoare, puii de carne şi curci pentru perioada tranzitorie se referă la Salmonela enteritidis şi Salmonela typhimurium şi, în caz de necesitate, pot fi extinse la alte serotipuri în baza rezultatelor unei analize realizate în conformitate cu pct. 11 al prezentei Norme sanitare veterinare.
15.1) În baza rezultatelor analizei efectuate, conform prevederilor pct. 11 din prezenta Normă sanitară veterinară, în scopul reducerii prevalenţei salmonelei printre populaţiile de animale autoritatea competentă propune modificarea anexei nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, precum şi a criteriilor specifice pentru stabilirea serotipurilor de salmonelă relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, prevăzute la alin. 3) pct. 8 al prezentei Norme sanitare veterinare.
2) Modificările operate în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară pot extinde cerinţele privind stabilirea obiectivelor naţionale prin completarea, diminuarea sau modificarea listei în care figurează:
a) zoonozele sau agenţii zoonotici;
b) stadiile lanţului tehnologic;
c) populaţiile animalelor respective.
3) Pînă la modificarea anexei nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară trebuie luate în considerare criteriile generale ce privesc zoonoza sau agentul zoonotic respectiv, stabilite la subpct.2) pct. 8 al prezentei Norme sanitare veterinare.
4) Înaintea stabilirii unor noi obiective în vederea diminuării prevalenţei zoonozelor şi agenţilor zoonotici specificaţi, autorităţile competente reexaminează, în comun, realizarea obiectivelor naţionale şi iau măsurile necesare în conformitate cu dispoziţiile prezentei Norme sanitare veterinare.
Capitolul IV
Programe naţionale de control
16. Pentru realizarea obiectivelor trasate, autoritatea competentă elaborează, pe o perioadă de cel puţin 3 ani consecutiv, programe naţionale de control pentru fiecare din zoonozele şi agenţii zoonotici, specificaţi în anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, ţinînd cont de repartiţia geografică a zoonozelor în fiecare structură administrativ-teritorială şi de posibilităţile punerii în aplicare a unor controale eficiente pentru producătorii primari şi proprietarii de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor.
17. Programele naţionale de control trebuie:
1) să prevadă depistarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici în conformitate cu exigenţele şi regulile minime de eşantionare, stabilite în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară;
2) să identifice responsabilităţile respective ale autorităţii sanitare veterinare competente şi ale proprietarilor de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor;
3) să specifice măsurile de control care urmează a fi luate în urma depistării unor zoonoze şi agenţi zoonotici, mai ales pentru protejarea sănătăţii omului, inclusiv punerea în aplicare a măsurilor specifice stipulate în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară;
4) să permită evaluarea progreselor înregistrate, în conformitate cu dispoziţiile programelor, care să poată fi revizuite, luînd în considerare rezultatele obţinute în urma depistării zoonozelor şi agenţilor zoonotici;
5) să se refere cel puţin la următoarele stadii ale lanţului tehnologic:
a) producţia hranei pentru animale;
b) producţia primară de animale;
c) prelucrarea şi prepararea produselor alimentare de origine animală;
6) să conţină, în caz de necesitate, dispoziţiile stabilite privind metodele de testare şi criteriile de evaluare a rezultatelor obţinute de la cercetarea animalelor şi ouălor pentru incubaţie expediate în teritoriu, efectuate în cadrul controalelor oficiale prevăzute în coloana 1 anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară.
18. Autoritatea competentă:
1) după luarea în considerare, în special, a criteriilor generale specificate la alin.2) pct. 8 din prezenta Normă sanitară veterinară propune modificări sau completări la cerinţele şi normele minime de eşantionare prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară;
2) prezintă, organismelor internaţionale la care Republica Moldova este parte:
a) în termen de 6 luni de la stabilirea obiectivelor, programele naţionale de control şi măsurile care trebuie întreprinse;
b) în termen de 2 luni, informaţiile suplimentare pertinente şi necesare solicitate pentru verificarea programului naţional de control, precum şi modificările aduse programului aprobat anterior, în funcţie de evoluţia situaţiei epizootice în ţară, în special în conformitate cu rezultatele obţinute, specificate la subpct. 4) pct. 17 din prezenta Normă sanitară veterinară;
c) date privind denumirea şi adresa laboratorului naţional de referinţă pentru depistarea tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, conform anexei nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
Capitolul V
Programe de control ale proprietarilor de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor
19. Autoritatea sanitare veterinară competentă teritorială, în comun cu proprietarii de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor sau organizaţiile lor reprezentative, în funcţie de specificul exploataţiei, trebuie:
a) să elaboreze programe de control care să se refere, pe cît e posibil, la toate stadiile producţiei, prelucrării şi distribuţiei;
b) să prezinte autoritatății competente spre coordonare programele lor de control şi orice modificare a acestora şi să le includă în Programul de control naţional;
c) să comunice sistematic autoritatății competente rezultatele programelor lor de control;
d) să informeze autoritatea competentă despre modificările aduse programului aprobat anterior, în funcţie de evoluţia situaţiei epizootice în exploataţie.
20. Autoritatea competentă:
a) aprobă programele de control prezentate, dacă acestea corespund cerinţelor aplicabile, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară, şi obiectivelor programului de control naţional respectiv;
b) întocmeşte şi actualizează lista programelor de control aprobate ale proprietarilor de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi al nutriţiei animalelor sau ale organizaţiilor lor reprezentative;
c) solicită, în termen de 2 luni, informaţiile suplimentare pertinente şi necesare pentru Programul naţional de control.
Capitolul VI
Metode speciale de control
21. Metodele speciale de control trebuie să fie aplicate pentru reducerea prevalenţei zoonozelor şi a agenţilor zoonotici în stadiul producţiei primare a animalelor şi în alte stadii ale lanţului tehnologic.
22. Autoritatea competentă:
a) aprobă modul de folosire a metodelor speciale de control, documentele şi procedurile necesare, precum şi cerinţele minime aplicabile metodelor speciale de control;
b) decide excluderea anumitor metode speciale de control din programele de control.
23. Dispoziţiile prezentului capitol, cu excepţia celor de la lit. b) pct. 22 din prezenta Normă sanitară veterinară, nu se aplică metodelor care utilizează substanţe sau tehnici ce cad sub incidenţa legislaţiei privind nutriţia animalelor, aditivii furajeri şi medicamentele de uz veterinar.
Capitolul VII
Importuri
24. Începînd cel tîrziu cu termenul menţionat în coloana 5 din anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, înainte de expediere animalele vii sau ouăle pentru incubaţie din întreprinderea sectorului agroalimentar de origine, şeptelurile de păsări şi efectivele de origine se supun unor teste de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, conform cerinţelor echivalente specificate în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
Data şi rezultatul testelor se indică în certificatele sanitare veterinare respective.
25. Autoritatea competentă a ţării importatoare verifică dacă rezultatele testelor efectuate în ţara de origine (expediere):
a) corespund criteriilor prevăzute în programul său naţional, stabilind reguli specifice privind aceste criterii;
b) incluse în certificatele sanitare veterinare respective ale loturilor de animale şi de ouă pentru incubaţie corespund criteriilor în ceea ce priveşte salmonela aplicate loturilor expediate pe teritoriul propriu în cadrul programului său naţional aprobat.
26. Începînd cu termenele specificate în coloana 5 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, includerea sau menţinerea în listele ţărilor autorizate să importe animale sau ouă pentru incubaţie, precum şi a speciilor sau categoriei respective, se face la prezentarea unui program aprobat echivalent cu cel prevăzut de prezenta Normă sanitară veterinară şi în baza garanţiilor echivalente cu cele prevăzute în prezenta Normă sanitară veterinară.
27. Programul ţării exportatoare trebuie să precizeze garanţiile oferite de statul respectiv în domeniul inspecţiilor şi controalelor referitoare la zoonoze şi agenţi zoonotici, care trebuie să fie cel puţin echivalente cu garanţiile prevăzute în prezenta Normă sanitară veterinară.
28. Aceste programe sînt acceptate de către autoritatea competentă în cazul în care echivalenţa măsurilor pe care le conţin şi a exigenţelor pertinente aplicabile este obiectiv demonstrată.
Alte garanţii decît cele prevăzute în prezenta Normă sanitară veterinară pot fi acordate în măsura în care acestea nu sînt mai favorabile decît cele aplicabile pe teritoriul său.
29. A
utoritatea competentă solicită informaţii privind termenele de prezentare şi aprobare a programelor în vederea verificării echivalenţei acestora cu programele naţionale:
a) de la autoritatea competentă a ţării cu care se întreţin relaţii comerciale sistematice;
b) în termenele prevăzute la pct. 18 din prezenta Normă sanitară veterinară de la autoritatea competentă a ţării cu care se iniţiază stabilirea relaţiilor comerciale.
Capitolul VIII
Laboratoare de referinţă
30. Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor este laboratorul naţional de referinţă pentru analiză şi teste de depistare a tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, în ceea ce priveşte sănătatea animalelor şi siguranţa produselor de origine animală, precum şi sănătatea publică veterinară.
31. Serviciul de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice este laboratorul naţional de referinţă pentru analiză şi teste de depistare a tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, în ceea ce priveşte sănătatea omului şi siguranţa produselor de origine nonanimală.
32. Autorităţile centrale de specialitate desemnează, în limitele competenţelor legale, laboratoarele teritoriale pentru efectuarea analizei şi testelor de depistare a tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice specificate în coloana 1 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
33. Laboratoarele naţionale de referinţă pentru efectuarea analizei şi testelor de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, în limitele competenţelor legale:
a) coordonează activităţile laboratoarelor teritoriale, responsabilităţile şi sarcinile acestora;
b) anual, pînă la 15 martie, şi, în caz de necesitate, fac schimb reciproc de informaţii privind rezultatele analizei şi testelor de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, efectuate pe dimensiunea animală şi umană;
c) informează autorităţile centrale de specialitate despre rezultatele analizei şi testelor de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici.
Capitolul IX
Autorizarea laboratoarelor, criterii de calitate şi metode aprobate de testare
34. În scopul analizei eşantioanelor pentru depistarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, specificaţi în coloana 1 anexa nr.1 la prezenta Normă sanitară veterinară, laboratoarele participante la programele de control:
a) sînt desemnate de autoritatea competentă;
b) aplică un sistem de asigurare a calităţii, conform cerinţelor internaţionale actuale, în termen de cel tîrziu 24 luni de la intrarea în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare sau de 24 luni de la includerea a noi zoonoze sau agenţi zoonotici în coloana 1 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară.
35. Laboratoarele teritoriale pentru efectuarea analizei şi testelor de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, specificaţi în coloana 1 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, participă cu regularitate la testele de depistare comune, organizate sau coordonate de Centrul Național Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor.
36. Testele de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, prevăzuţi în coloana 1 anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară, se bazează pe metodele şi procedeele recomandate de organismele internaţionale ce servesc drept metode de referinţă, aprobate la nivel naţional de către autoritatea competentă.
Pot fi utilizate şi alte metode de testare aprobate la nivel naţional de către autorităţile competente, cu condiţia că au fost validate conform regulilor recunoscute la nivel internaţional şi oferă rezultate echivalente cu cele obţinute prin metoda de referinţă respectivă.
Capitolul X
Măsuri executorii, rapoarte şi controale internaţionale
37. Autorităţile sanitare veterinare competente adoptă, în comun, măsuri tranzitorii sau măsuri executorii corespunzătoare, inclusiv modificări necesare în certificatele sanitare veterinare respective.
38. Autoritatea competentă prezintă:
a) Guvernului, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare, un raport privind măsurile luate pentru controlul zoonozelor şi agenţilor zoonotici şi eficienţa acestor măsuri şi publicarea ulterioară a acestora pe pagina oficială a autorității competente;
b) cu regularitate, Organizaţiei Internaţionale de Sănătate Animală (OIE) rapoarte privind situaţia epizootică şi măsurile întreprinse si publicarea ulterioară a acestora pe pagina oficiala a autorității competente.
39. Experţii internaţionali, în comun cu autoritatea competentă a, efectuează controale la faţa locului, pentru a se asigura că dispoziţiile prezentei Norme sanitare veterinare, regulile şi măsurile de salvgardare adoptate se aplică uniform, şi informează autoritatea competentă despre rezultatele controalelor efectuate.
40. Autoritatea competentă acordă tot sprijinul necesar experţilor internaţionali pentru îndeplinirea sarcinilor trasate.
Capitolul XI
Supravegherea tuturor serotipurilor de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice
Secţiunea 1
Cerinţe generale aplicate programelor naţionale de control
41. Programul naţional de control trebuie:
1) să ia în considerare zoonoza şi/sau agentul zoonotic respectiv, precum şi situaţia specială din ţară;
2) să enunţe obiectivul său, luînd în considerare amploarea zoonozei sau a agentului zoonotic în cauză;
3) să corespundă exigenţelor minime de eşantionare stabilite în secţiunea 2 din prezentul capitol şi în anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitară veterinară;
4) în caz de necesitate, să corespundă cerinţelor specifice stabilite în secţiunile 1-5 din prezentul capitol;
5) să precizeze, în general:
a) prezenţa zoonozei sau agentului zoonotic în cauză în ţară, făcîndu-se, în mod specific, trimitere la rezultatele obţinute în cadrul supravegherii prevăzute la capitolul II al Regulamentului privind monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 264 din 12 aprilie 2011;
b) zona geografică sau, dacă este necesar, unităţile epizootice în care trebuie pus în aplicare programul;
c) structura şi organizarea autorităţilor competente respective;
d) laboratoarele autorizate unde sînt analizate eşantioanele prelevate în cadrul programului;
e) metodele utilizate pentru depistarea zoonozelor sau agenţilor zoonotici;
f) controalele oficiale (inclusiv schemele de eşantionare) la nivelul nutriţiei animalelor, şeptelului de păsări şi/sau al efectivelor;
g) controalele oficiale (inclusiv schemele de eşantionare) în alte stadii ale circuitului alimentar;
h) măsurile luate de autorităţile sanitare veterinare competente în ceea ce priveşte animalele sau produsele la care au fost depistate zoonoze sau agenţi zoonotici, în special pentru protejarea sănătăţii publice, inclusiv toate măsurile de prevenire care sînt luate, ca, de exemplu, vaccinarea;
i) legislaţia naţională în domeniu, inclusiv dispoziţiile naţionale privind activităţile prevăzute la lit. b) pct. 3 din prezenta Normă sanitară veterinară;
j) ajutoarele financiare acordate proprietarilor de exploataţii din sectoarele agroalimentar şi nutriţiei animalelor în cadrul programului de control naţional;
6) să precizeze, în cazul întreprinderilor din sectorul agroalimentar şi nutriţiei animalelor la care se referă programul:
a) structura de producţie a speciilor avute în vedere şi produselor care derivă din acestea;
b) structura producţiei de hrană pentru animale;
c) ghidurile referitoare la bunele practici în domeniul creşterii animalelor sau alte orientări (obligatorii sau facultative) care definesc cel puţin gestionarea igienei în exploataţii, măsurile destinate prevenirii apariţiei de infecţii introduse de animale, hrana pentru animale, apa potabilă, persoanele care lucrează în exploataţii şi igiena în cadrul transportului animalelor la destinaţie şi la plecarea din exploataţii;
d) controlul sanitar veterinar de rutină în exploataţii;
e) înregistrarea exploataţiilor;
f) păstrarea de registre în exploataţii;
g) documentele care trebuie să însoţească expedierile de animale;
h) celelalte măsuri pertinente destinate să garanteze trasabilitatea animalelor.
Secţiunea 2
Cerinţe minime de eşantionare
42. Conform programului de control respectiv aprobat, medicul veterinar de liberă practică împuternicit la exploataţie prelevă şi expediază eşantioane în vederea realizării testelor de depistare a zoonozelor şi agenţilor zoonotici, specificaţi în coloana 1 anexa nr.1, din contul bugetului de stat, cu respectarea cerinţelor minime de eşantionare, indicate în anexa nr. 2 la la prezenta Normă sanitară veterinară.
43. Exigenţele stabilite la pct. 42 al prezentei Norme sanitare veterinare se aplică fără a aduce atingere cerinţelor privind inspecţia ante mortem.
44. Trebuie înregistrate rezultatele analizei, precum şi:
a) data şi locul de eşantionare;
b) identificarea şeptelului de păsări/efective.
45. Testele imunologice nu pot fi utilizate în cazul în care animalele au fost vaccinate, cu excepţia cazului în care s-a demonstrat că vaccinul folosit nu interferează cu metoda de test aplicată.
Secţiunea 3
Cerinţe specifice privind efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi curcanii de reproducţie
46. Măsurile prevăzute în prezenta secţiune se aplică în cazul:
a) depistării prezenţei Salmonela enteritidis sau a Salmonela typhimurium într-un efectiv de reproducţie din specia Gallus gallus sau de curcani de reproducţie prin analiza probelor prelevate conform secţiunii 2 din prezentul capitol sau, conform programelor de teste stabilite în Norma sanitară veterinară privind reducerea prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela în efectivele de reproducere din specia Gallus gallus şi Norma sanitară veterinară privind reducerea prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela la curcani, aprobate prin prezenta Hotărîre (anexa nr. 2 şi, respectiv, anexa nr. 3);
b) prezenţei Salmonela enteritidis sau Salmonela typhimurium în eşantioanele prelevate conform secţiunii 2 din prezentul capitol depistate prin metoda de analiză utilizată, aprobată de autoritatea competentă;
c) confirmării suspiciunii prezenţei Salmonela enteritidis sau Salmonela typhimurium în alte condiţii prin analiza eşantioanelor, prelevate conform secţiunii 2 din prezentul capitol.
47. Ouăle neincubate din şeptel trebuie distruse.
Aceste ouă pot fi utilizate pentru consumul uman în cazul în care sînt tratate, astfel încît să se garanteze eliminarea Salmonela enteritidisşi Salmonela typhimurium, conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare de origine animală.
48. Toate păsările din şeptel, inclusiv puii de o zi, trebuie sacrificate sau distruse, astfel încît să se reducă cît mai mult posibil riscul propagării salmonelei.
Sacrificarea trebuie să se realizeze conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare de origine animală.
Produsele derivate din aceste păsări pot fi plasate pe piaţă pentru consumul uman, conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare de origine animală şi prevederilor secţiunii 5 din prezentul capitol.
49. Produsele nedestinate consumului uman trebuie utilizate sau eliminate conform Regulilor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315 din 26 aprilie 2010.
50. Ouăle pentru incubaţie provenind din şeptelurile infectate cu Salmonela enteritidis sau Salmonela typhimurium, inclusiv din cuibar, trebuie distruse sau tratate, conform Regulilor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315 din 26 aprilie 2010.
Toate referinţele la Salmonela typhimurium din această secţiune vor include, de asemenea, Salmonela typhimurium monofazică a cărei formulă antigenică este 1,4,[5],12:i:-.
Secţiunea 4
Cerinţe specifice privind efectivele de găini ouătoare
51. Ouăle nu se admit pentru consum uman direct, cu excepţia celor care provin dintr-un efectiv comercial de găini ouătoare supus Programului naţional de control şi care nu face obiectul unor restricţii oficiale.
52.1) Ouăle care provin din efective cu statut veterinar necunoscut, care sînt bănuite a fi infectate sau care sînt infectate cu serotipuri de salmonela pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, nu pot fi utilizate pentru consumul uman decît dacă sînt tratate, astfel încît să se garanteze distrugerea tuturor serotipurilor de salmonela relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice, conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare.
2) Ouăle care provin din efective cu statut veterinar necunoscut, care sînt bănuite a fi infectate sau care sînt infectate cu serotipuri de Salmonela pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie într-un focar specific de toxiinfecţie alimentară la om:
a) sînt considerate ca fiind ouă de categoria B, cum sînt definite în Norma sanitară veterinară privind comercializarea ouălor pentru consum uman, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1208 din 27 octombrie 2008;
b) sînt marcate cu menţiunea prevăzută în Norma sanitară veterinară privind comercializarea ouălor pentru consum uman, care le face uşor de diferenţiat de ouăle de categoria A, înainte ca acestea să fie plasate pe piaţă;
c) nu au acces la centrele de ambalare decît în cazul în care sînt luate măsurile adoptate pentru prevenirea posibilei contaminări încrucişate a ouălor din alte efective.
53. În cazul în care păsările provenind din efective infectate sînt sacrificate sau distruse, trebuie luate măsuri, astfel încît să se reducă riscul propagării zoonozelor pe cît posibil.
Sacrificarea se realizează conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare.
Produsele derivate din aceste păsări pot fi plasate pe piaţă pentru consumul uman, conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare şi prevederilor secţiunii 5 din prezentul capitol.
Produsele nedestinate consumului uman trebuie utilizate sau eliminate conform Regulilor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 315 din 26 aprilie 2010.
54. Pentru a se exclude rezultatele iniţiale fals pozitive, autoritatea competentă este abilitată să ridice restricţiile prevăzute la pct. 52 din prezenta Normă sanitară veterinară:
1) în urma unei investigaţii epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară, efectuată conform prevederilor Regulamentului privind monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, efectivul de găini ouătoare nu este identificat ca fiind sursa de infecţie pentru oameni, prin consumul de ouă sau produse din ouă;
2) efectivul este supus programului naţional de control şi prezenţa serotipurilor de salmonela pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere nu este confirmată prin următorul protocol de recoltare de probe efectuat de către autoritatea competentă:
a) analiza separată a 7 probe, inclusiv colectarea pentru analiză cîte un subeşantion de 25 de grame din fiecare probă de materie fecală şi praf, într-un laborator desemnat pentru detectarea şi serotipizarea salmonelei, printr-o metodă aprobată;
b) investigaţia bacteriologică a cecumurilor şi a oviductelor a 300 de păsări; sau
c) investigaţia bacteriologică a cojii şi a conţinutului a 4 000 de ouă din fiecare efectiv, în loturi de maximum 40 de ouă.
55. Pe lîngă recoltarea de probe prevăzută la subpct. 2) pct. 54 al prezentei Norme sanitare veterinare, autoritatea competentă va verifica absenţa utilizării de substanţe antimicrobiene care ar putea afecta rezultatul analizelor probelor.
Secţiunea 5
Exigenţe specifice privind carnea proaspătă
56. Carnea proaspătă provenind de la animalele enumerate în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitară veterinară nu va putea fi introdusă pe piaţă pentru consumul uman, dacă nu satisface următorul criteriu:
„Salmonela: absentă în 25 de grame/produs”.
57. Autorităţile competente naţionale stabilesc, în comun, reguli detaliate, precizînd, îndeosebi, schemele de eşantionare şi metodele de analiză.
58. Criteriul prevăzut la pct. 56 al prezentei Norme sanitare veterinare nu se aplică cărnii proaspete de pasăre, destinată unui tratament termic industrial sau oricărui alt tratament capabil să nimicească salmonela, conform cerinţelor privind igiena produselor alimentare.
Anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar
Zoonozele şi agenţii zoonotici cu referinţă la care sînt trasate obiective de reducere a prevalenţei
| Zoonoza sau agentul zoonotic | Populaţia de animale | Stadiul circuitului alimentar | Termenul la care trebuie fixat obiectivul *) | Termenul de la care trebuie să se efectueze testul |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| Şepteluri reproducătoare de Gallus gallus | Producţie primară | 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
| Toate serotipurile de salmonela, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice | Găini ouătoare | Producţie primară | 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
| Pui de carne | Producţie primară | 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
| Curci | Producţie primară | 48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
| Efective de porci pentru tăiere | Sacrificare | 48 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
| Efective reproducătoare de porcine | Producţie primară | 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei Norme sanitare veterinare | 18 luni de la data menţionată la coloana 4 |
Aceste date pornesc de la principiul că datele comparabile privind prevalenţa vor fi disponibile cel puţin 6 luni înainte de trasarea obiectivului.
Anexa nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei şi al altor agenţi zoonotici specifici circuitului alimentar
Cerinţe minime de eşantionare
| Zoonoza sau agentul zoonotic | Populaţia de animale | Etapele de producţie la care trebuie efectuată eşantionarea |
| 1 | 2 | 3 |
| Toate serotipurile de salmonelă, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice | Şepteluri reproducătoare de Gallus gallus | |
| Şepteluri de fermă | Pui de o zi |
| Păsări de 4 săptămîni |
| 2 săptămîni înainte de începerea ouatului sau la trecerea în încăperea pentru ouat |
| Şepteluri de animale adulte de reproducere | O săptămînă din două în perioada de ouat |
Găini ouătoare: şepteluri de fermă | |
| pui de o zi |
| şepteluri de păsări ouătoare | Puicuţe de 2 săptămîni înainte de începerea ouatului sau de trecerea în încăperea pentru ouat |
| Toate cele 15 săptămîni în perioada de ouat |
| Pui de carne | Păsări scoase pentru sacrificare *) |
| Curci | Păsări scoase pentru sacrificare *) |
| Toate serotipurile de salmonelă, relevante din punctul de vedere al sănătăţii publice | Efective de porci: | |
| porci de fermă | Animale scoase pentru sacrificare sau carcase la abator |
| porci pentru sacrificare | |
* Rezultatele analizei eşantioanelor trebuie să fie cunoscute înainte de trimiterea animalelor la abator.
Anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară privind controlul salmonelei și al altor agenți zoonotici specifici prezenți în rețeaua alimentară
CRITERII SPECIFICE pentru stabilirea serotipurilor relevante de salmonela din punctul de vedere al sănătății publice
1. La stabilirea serotipurilor relevante de salmonela din punctul de vedere al sănătății publice, pentru care se vor stabili obiective naționale de reducere a prevalenței, trebuie luate în considerare următoarele criterii:
1) serotipurile cele mai frecvente de salmonelă identificate în salmonelozele umane, pe baza datelor epidemiologice colectate prin intermediul sistemelor naționale de supraveghere și monitorizare a bolilor transmisibile;
2) sursa și calea de transmitere a infecției (respectiv, prezența serotipului în populațiile de animale vizate, în produsele de origine animală și în hrana pentru animale);
3) potențialul de emergență, respectiv, situațiile în care un serotip are de puțină vreme capacitatea de a se propaga rapid și de a provoca îmbolnăviri la om și la animale pe teritoriul Republicii Moldova;
4) gradul de severitate al virulenței unui serotip, manifestat prin creșterea invazivității sau a rezistenței la antimicrobiene (RAM) utilizate în tratamentul infecțiilor umane.
[Anexa nr.3 introdusă prin HG163 din 08.04.26, MO180-182/24.04.26 art.212; în vigoare 24.06.26]