privind normele detaliate de producție ecologică, recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică

HOTĂRÂRE nr. 253 din 10.04.2024 · GUVERNUL · publicat 31.05.2024
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5
pe legis.md
Trimiteri: 583 legate · 58 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 parte legată de actul întregMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (58)
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (1)
  • articolul 3 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

UE

În temeiul art. 8 alin. (11), art. 9 alin. (6), art. 12, art. 13, art. 14 alin. (7), art. 15, art. 16 alin. (3) și (6), art. 37 lit. i) și art. 38 lit. g) și art. 40 alin. (2) din Legea nr. 237/2023 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 338-340, art. 596), Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă:

1) Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, conform anexei nr. 1.

2) Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice, conform anexei nr. 2.

2. Monitorizarea implementării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 iulie 2024.

4. Prevederile pct. 177 subpct. 1)-3) din anexa nr. 1 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026.

5. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

1) anexele nr. 1 și 2 la Hotărârea Guvernului nr. 149/2006 pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr. 31-34, art. 199), cu modificările ulterioare.

2) Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Producţia agroalimentară ecologică şi etichetarea produselor agroalimentare ecologice” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 178, art. 1084), cu modificările ulterioare.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi

Viceprim-ministru,

ministrul agriculturii

și industriei alimentare Vladimir Bolea

Nr. 253. Chişinău, 10 aprilie 2024.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.253/2024

REGULAMENT privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor

Prezentul Regulament transpune:

articolul 3, anexele II și III din Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (CELEX: 32018R0848), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 150 din 14 iunie 2018, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2023/207 al Comisiei din 24 noiembrie 2022;

Regulamentul delegat (UE) 2020/2146 al Comisiei din 24 septembrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele de producție excepționale referitoare la producția ecologică (CELEX: 32020R2146), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 428 din 18 decembrie 2020;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1165 al Comisiei din 15 iulie 2021, de autorizare a anumitor produse și substanțe pentru utilizarea în producția ecologică și de stabilire a listelor acestora (CELEX: 32021R1165), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 253 din 16 iulie 2021, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2023/2229 al Comisiei din 25 octombrie 2023.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor (în continuare – Regulament) stabilește:

1) normele de producție vegetală;

2) normele de producție animalieră;

3) normele de producție a algelor și animalelor de acvacultură;

4) normele de producție a alimentelor prelucrate;

5) normele de producție a hranei prelucrate pentru animale;

6) normele de producție a vinului;

7) normele de producție a drojdiei utilizate ca aliment sau ca hrană pentru animale;

8) normele privind colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor ecologice și în conversie;

9) normele de producție excepționale, în eventualitatea unor circumstanțe catastrofale;

10) normele cu privire la produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică.

2. Prevederile prezentului Regulament au drept scop:

1) asigurarea unui management eficient al exploatațiilor agricole și al producției de alimente care combină practici agricole și de mediu pentru atenuarea schimbărilor climatice, contribuind la sporirea diversității biologice și la conservarea resurselor naturale;

2) asigurarea standardelor înalte de sănătate umană și bunăstare a animalelor;

3) asigurarea unui profit echitabil pentru operatorii care respectă principiile și normele de producție ecologică;

4) asigurarea continuității sau reînceperii producției ecologice în eventualitatea unor circumstanțe catastrofale cauzate de fenomene climatice extreme, de bolile animalelor și/sau ale organismelor dăunătoare plantelor cu dezvoltare și răspândire în masă.

3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noţiunile definite în Legea nr. 237/2023 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice (în continuare – Legea nr. 237/2023), precum și următoarele noțiuni:

adăpost pentru păsări de curte – clădire fixă sau mobilă pentru adăpostirea efectivelor de păsări de curte, care include toate suprafețele acoperite de plafoane, inclusiv o verandă; adăpostul poate fi împărțit în mai multe compartimente separate, fiecare adăpostind un singur efectiv;

ciclu de producție – ciclul de viață al unui animal de acvacultură sau al unei alge de la stadiul incipient de viață (al ouălor fecundate în cazul animalelor de acvacultură) până la recoltare;

cultivarea culturilor în soluri – producerea în soluri sau în soluri amestecate ori fertilizate, cu materiale și produse aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în contact cu subsolul și roca-mamă;

echivalență – îndeplinirea acelorași obiective și principii prin aplicarea unor norme care garantează același nivel de asigurare a conformității;

energie din surse regenerabile – energie din surse regenerabile de alt tip decât fosile, precum energia eoliană, solară, geotermală, energia valurilor, energia mareelor, energia hidraulică, gazul de depozit, gazul provenit din stațiile de epurare a apei și biogazele;

găini ouătoare – animale din specia Gallus gallus destinate producției de ouă pentru consum, care au o vârstă de cel puțin 18 săptămâni;

generație – grup de plante care reprezintă o etapă unică din descendența plantelor;

incubator – loc de reproducere, de incubare și de creștere în cursul primelor stadii de viață pentru animalele de acvacultură, în mod special pești cu înotătoare și crustacee;

ingredient – ingredient astfel cum este definit la art. 2 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare sau, în cazul altor produse decât alimentele, orice substanță sau produs utilizat în producerea sau pregătirea produselor, care este încă prezent în produsul finit, chiar și sub formă modificată;

instalație pentru acvacultură cu sistem închis de recirculare – instalație pe uscat sau pe o navă în care acvacultura se desfășoară într-un mediu închis, care implică recircularea apei și depinde de o permanentă alimentare externă cu energie, în vederea stabilizării mediului pentru animalele de acvacultură;

material de reproducere a plantelor – plante și părți de plante, inclusiv semințe, în orice stadiu de creștere, care sunt capabile și destinate să producă plante întregi;

materie primă agricolă – produs agricol care nu a fost supus niciunei operațiuni de conservare sau prelucrare;

nerespectare – nerespectarea dispozițiilor Legii nr. 237/2023 sau nerespectarea actelor normative de punere în aplicare a acesteia;

pepinieră – loc în care se aplică un sistem de producție de acvacultură, intermediar între incubator și stadiile de creștere. Stadiul de pepinieră se încheie în prima treime a ciclului de producție, cu excepția speciilor care trec printr-o serie de procese metabolice asociate migrației din apă dulce în apă sărată;

plantă-mamă – plantă identificată de la care se prelevează materiale de reproducere a plantelor pentru reproducerea de noi plante;

policultură – creșterea în acvacultură a două sau mai multe specii, de obicei aparținând unor niveluri trofice diferite, în aceeași unitate de cultură;

prelucrare/procesare – prelucrare astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare; aceasta include utilizarea substanțelor menționate la art. 16 din Legea nr. 237/2023, dar nu include operațiunile de ambalare sau de etichetare;

preparate biodinamice – amestecuri utilizate în mod tradițional în agricultura biodinamică;

producție animalieră – producția de animale terestre domestice sau domesticite, inclusiv de insecte;

producție vegetală – producția de produse agricole vegetale, inclusiv recoltarea în scop comercial a produselor vegetale spontane;

produse de acvacultură – produse de acvacultură astfel cum sunt definite în Cerințele de calitate pentru pește și pentru produsele din pește, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2023;

puicuțe – tineret din specia Gallus gallus, care au o vârstă mai mică de 18 săptămâni;

radiație ionizantă – energia transferată sub formă de particule sau de unde electromagnetice cu o lungime de undă de maximum 100 nanometri (o frecvență de minimum 3×1015 hertz) capabile să producă ioni, direct sau indirect;

specii crescute la nivel local – specii de acvacultură care nu sunt nici specii exotice (speciile sau subspeciile de organisme acvatice care trăiesc în afara arealului lor natural și a ariei lor de dispersie potențială; organismele poliploide și speciile hibride fertile în mod artificial, indiferent de arealul lor natural sau de aria lor de dispersie potențială), nici specii absente la nivel local (speciile sau subspeciile de organisme acvatice care lipsesc la nivel local într-o zonă din arealul lor natural din motive biogeografice);

suprafață agricolă – orice suprafață ocupată de teren arabil, de pășune și de fâneață permanentă sau cultivată cu culturi permanente;

suprafață utilizabilă – suprafață de minimum 30 cm lățime, cu o porțiune înclinată de podea care nu depășește 14%, cu un loc de trecere de minimum 45 cm înălțime. Suprafețele de cuibar nu sunt considerate suprafețe utilizabile;

trasabilitate – capacitatea de a depista și a de urmări produsul alimentar, hrana pentru animale sau orice produs menționat la art. 1 alin. (2) subpct. 1) și 2) din Legea nr. 237/2023 sau orice substanță destinată sau prevăzută a fi încorporată într-un produs alimentar sau în hrana pentru animale, sau în orice produs menționat la art. 1 alin. (2) subpct. 1) și 2) din Legea nr. 237/2023, pe parcursul tuturor etapelor de producție, de pregătire și de distribuție;

tratament veterinar – toate etapele unui tratament curativ sau preventiv împotriva apariției unei boli specifice;

țarc – spațiu îngrădit care include o parte unde animalelor li se asigură protecție împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile;

unitate de producție ecologică – unitate de producție care, cu excepția duratei perioadei de conversie menționate la art. 9 din Legea nr. 237/2023, este gestionată în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice;

unitate de producție în conversie – unitate de producție care, pe durata perioadei de conversie menționate la art. 9 din Legea nr. 237/2023, este gestionată în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice; aceasta poate fi formată din parcele agricole sau din alte active pentru care perioada de conversie menționată la art. 9 din Legea nr. 237/2023 începe la diferite momente în timp;

unitate de producție neecologică – unitate de producție care nu este gestionată în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice;

verandă – structură adițională, în aer liber, a unei clădiri destinate păsărilor de curte, cu acoperiș, neizolată, latura cea mai lungă fiind echipată de obicei cu garduri din sârmă sau din plasă, cu climă exterioară, iluminare naturală și, dacă este necesar, artificială și cu o podea cu material de litieră.

Capitolul II

NORME DE PRODUCȚIE VEGETALĂ

Secțiunea 1

Cerințe generale

4. Pe lângă normele de producție generale stabilite la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023, normele prevăzute în acest capitol se aplică producției vegetale ecologice.

5. Operatorii care produc plante sau produse vegetale respectă, în mod special, normele detaliate prevăzute în acest capitol.

6. Culturile ecologice, cu excepția celor care sunt cultivate în mod natural în apă, se cultivă în soluri sau în soluri amestecate ori fertilizate cu materiale și produse aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în contact cu subsolul și roca-mamă.

7. Este interzisă producția hidroponică, o metodă de cultivare a plantelor care nu cresc în apă în mod natural, constând în plasarea rădăcinilor acestora numai într-o soluție de nutrienți sau într-un mediu inert în care se adaugă o soluție de nutrienți.

8. Prin derogare de la pct. 6, următoarele practici sunt permise:

1) producția de semințe germinate, care includ germenii, lăstarii și microplantele ce trăiesc exclusiv din rezervele nutriționale disponibile în semințe, prin umezirea lor în apă curată, cu condiția ca semințele să fie ecologice; utilizarea unui substrat de cultură este interzisă, cu excepția utilizării unui mediu inert doar pentru a păstra semințele umede atunci când componentele acestuia sunt aprobate în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

2) obținerea andivelor, inclusiv prin scufundarea lor în apă curată, cu condiția ca materialul de reproducere a plantelor să fie ecologic. Utilizarea unui substrat de cultură se permite numai în cazul în care componentele sale sunt aprobate în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

3) cultivarea plantelor pentru producția de plante ornamentale și de plante aromatice în ghivece, care urmează să fie vândute împreună cu ghiveciul către consumatorul final;

4) cultivarea de plantule sau de răsaduri în containere pentru transplantare ulterioară.

9. Toate tehnicile de producție vegetală utilizate previn sau reduc la minimum orice contribuție la contaminarea mediului.

Secțiunea a 2-a

Conversia

10. Pentru perioada de conversie prevăzută la art. 9 din Legea nr. 237/2023, operatorii respectă cerințele și perioada de conversie specifice tipului de cultură.

11. Plantele și produsele vegetale se consideră produse ecologice în cazul în care normele de producție stabilite în Legea nr. 237/2023 și în prezentul Regulament se aplică parcelelor de teren pe parcursul unei perioade de conversie de cel puțin 2 ani înainte de însămânțare sau pășunilor și furajelor perene pe parcursul unei perioade de cel puțin 2 ani, înainte de utilizarea acestora ca hrană ecologică pentru animale, sau culturilor perene, altele decât furajele, pe parcursul unei perioade de cel puțin 3 ani, înainte de prima recoltă a produselor ecologice.

12. În cazurile în care terenul sau una sau mai multe parcele ale acestuia au fost contaminate cu produse sau cu substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică, organismul de control, cu aprobarea autorității competente, poate decide să prelungească perioada de conversie pentru terenul sau pentru parcelele în cauză peste perioada menționată la pct. 11.

13. În cazul în care se aplică un tratament cu un produs sau cu o substanță neaprobat(ă) pentru utilizare în producția ecologică, organismul de control, cu aprobarea autorității competente, solicită o nouă perioadă de conversie, în conformitate cu pct. 11. Perioada respectivă poate fi redusă în următoarele două cazuri:

1) un tratament cu un produs sau cu o substanță neaprobat(ă) pentru utilizare în producția ecologică, ca parte dintr-o măsură obligatorie de control al organismelor dăunătoare, inclusiv al organismelor de carantină sau al speciilor invazive, prescrisă de autoritatea de control;

2) un tratament cu un produs sau cu o substanță neaprobat(ă) pentru utilizare în producția ecologică, ca parte a unor cercetări științifice aprobate de autoritatea competentă.

14. În cazurile menționate la pct. 12 și 13, durata perioadei de conversie se stabilește luând în considerare următoarele cerințe:

1) procesul de degradare a produsului sau a substanței în cauză care garantează, la sfârșitul perioadei de conversie, un nivel nesemnificativ de reziduuri în sol și, în cazul unei culturi perene, în plantă;

2) recolta în urma tratamentului nu se introduce pe piață ca produse ecologice sau în conversie.

15. Autoritatea de control informează autoritatea competentă despre orice decizie cu privire la stabilirea măsurilor obligatorii legate de tratamentul cu un produs sau cu o substanță neaprobat(ă) pentru utilizare în producția ecologică.

16. În cazul în care se aplică un tratament cu un produs sau cu o substanță neaprobat(ă) pentru utilizare în producția ecologică, nu se aplică subpct. 2) din pct. 17.

17. În cazul terenurilor asociate producției animaliere ecologice:

1) normele de conversie se aplică întregii suprafețe a unității de producție pe care se produce hrana pentru animale;

2) fără a aduce atingere dispozițiilor de la pct. 17 subpct. 1), perioada de conversie se poate reduce la un an în cazul pășunilor și al suprafețelor în aer liber utilizate de specii neerbivore.

Secțiunea a 3-a

Originea plantelor, inclusiv a materialului de reproducere a plantelor

18. Pentru producția de plante și produse vegetale, altele decât materialul de reproducere a plantelor, se folosește numai material ecologic de reproducere a plantelor.

19. Pentru obținerea materialului ecologic de reproducere a plantelor care urmează să fie utilizat pentru producția de alte produse decât materialul de reproducere a plantelor, planta-mamă și, dacă este relevant, alte plante destinate producției de material de reproducere a plantelor trebuie să fie produse, în conformitate cu Legea nr. 237/2023 și cu prezentul Regulament, pe durata a cel puțin o generație sau, în cazul culturilor perene, timp de cel puțin o generație pe parcursul a două perioade de vegetație.

20. La selectarea tipului de material ecologic de reproducere a plantelor, operatorii acordă prioritate materialului ecologic de reproducere a plantelor adecvat sistemului de agricultură ecologică.

21. Pentru producția de soiuri ecologice adecvate agriculturii ecologice, activitățile de ameliorare ecologice se realizează în condiții ecologice și sunt axate pe sporirea diversității genetice, pe fundamentarea pe capacitatea de reproducere naturală, precum și pe caracteristicile agronomice precum rezistența la boli și adaptarea la diverse condiții pedoclimatice locale.

22. Toate practicile de multiplicare, cu excepția culturii de meristeme, se desfășoară în cadrul unui management ecologic certificat.

23. În ceea ce privește utilizarea materialului în conversie și neecologic de reproducere a plantelor, se aplică următoarele norme:

1) prin derogare de la pct. 18, în cazul în care datele colectate în baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 237/2023 arată că nu sunt îndeplinite nevoile calitative sau cantitative ale operatorului privind materialul ecologic de reproducere a plantelor relevant, operatorul poate utiliza material în conversie de reproducere a plantelor, în conformitate cu art. 9 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 237/2023, sau material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24;

2) în cazul indisponibilității plantulelor ecologice, pot fi utilizate plantule în conversie, comercializate în conformitate cu art. 9 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 237/2023 și cultivate după cum urmează:

a) printr-un ciclu de cultivare, de la semințe până la obținerea plantulei finale, cu durata de cel puțin 12 luni, pe o parcelă de teren care, în cursul aceleiași perioade, a încheiat o perioadă de conversie de cel puțin 12 luni; sau

b) pe o parcelă de teren ecologică sau în conversie ori în containere, dacă sunt vizate de derogarea menționată la pct. 8, cu condiția ca plantulele să provină din semințe în conversie obținute dintr-o plantă cultivată pe o parcelă de teren care a încheiat o perioadă de conversie de cel puțin 12 luni;

3) în cazul în care nu este disponibil material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24, în cantități suficiente sau de calitate corespunzătoare, pentru a satisface nevoile operatorului, autoritatea de control acordă derogare la utilizarea de material neecologic de reproducere a plantelor, sub rezerva subpct. 7)-16); această derogare individuală se eliberează numai într-una din următoarele situații:

a) în cazul în care niciun soi din specia pe care dorește să o obțină operatorul nu este înregistrat în baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 237/2023;

b) în cazul în care niciun operator care comercializează material de reproducere a plantelor nu poate livra în timp util, pentru însămânțare sau pentru plantare, materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor relevant sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24, în situațiile în care utilizatorul a comandat materialul de reproducere a plantelor într-un interval de timp rezonabil pentru a permite pregătirea și furnizarea de material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau de material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24;

c) în cazul în care soiul pe care operatorul dorește să îl obțină nu este înregistrat în baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 237/2023 ca material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor, sau ca material de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24, iar operatorul poate demonstra că niciuna dintre alternativele înregistrate pentru aceeași specie nu este potrivită, în special în ceea ce privește condițiile agronomice, pedoclimatice și caracteristicile tehnologice necesare pentru obținerea producției;

d) în cazul în care acest lucru se justifică pentru utilizare în cercetare, în experiențe de câmp la scară mică, în scopuri de conservare a soiului sau de inovare în materie de produse și este agreat de autoritatea competentă;

4) înainte de a solicita derogarea menționată la subpct. 3), operatorii trebuie să consulte baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 237/2023, pentru a verifica dacă materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor relevant sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24 sunt disponibile și, astfel, dacă cererea lor este justificată;

5) în cazul respectării art. 5 lit. i) din Legea nr. 237/2023, operatorii pot utiliza material de reproducere a plantelor atât ecologic, cât și în conversie obținut din propria lor exploatație, indiferent de disponibilitatea cantitativă și calitativă, potrivit bazei de date menționate la art. 14 alin. (1) sau alin. (2) lit. a) din Legea nr. 237/2023;

6) autoritatea de control acordă derogare operatorilor să utilizeze material neecologic de reproducere a plantelor într-o unitate de producție ecologică atunci când materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor sau materialul de reproducere a plantelor pentru care s-a acordat derogare în conformitate cu pct. 24, nu este disponibil în cantități suficiente sau de calitatea corespunzătoare pe teritoriul țării, în conformitate cu condițiile prevăzute la subpct. 7), 8), 9), 10) și 16);

7) după recoltare, materialul neecologic de reproducere a plantelor nu se tratează cu alte produse fitosanitare decât cele aprobate pentru tratamentul materialului de reproducere a plantelor, în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 237/2023, cu excepția cazului în care autoritatea de control a prescris un tratament chimic în conformitate cu Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, în scopuri fitosanitare, pentru toate soiurile și materialele eterogene dintr-o anumită specie, în regiunea în care urmează să fie utilizat materialul de reproducere a plantelor;

8) în cazul în care se utilizează material neecologic de reproducere a plantelor căruia i s-a aplicat tratamentul chimic prescris menționat la subpct. 7), parcela pe care se cultivă materialul de reproducere a plantelor tratat trebuie să fie supusă, acolo unde este cazul, unei perioade de conversie, conform pct. 13 și 14;

9) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor este obținută înainte de semănarea sau de plantarea culturii;

10) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor se acordă utilizatorilor individuali pentru un sezon, iar autoritatea de control întocmește o listă a cantităților de material de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

11) autoritatea de control elaborează o listă oficială a speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor (grupate, dacă este cazul) pentru care este stabilit că materialul ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor este disponibil pe teritoriul țării în cantități suficiente și pentru soiurile corespunzătoare; pentru speciile, subspeciile sau soiurile incluse în lista respectivă nu se acordă derogări în conformitate cu subpct. 1), cu excepția cazului în care acestea sunt justificate de unul dintre scopurile menționate la subpct. 3) lit. d); în cazul în care cantitatea sau calitatea materialului ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor disponibilă pentru o specie, o subspecie sau un soi din listă este insuficientă sau inadecvată, din cauza unor circumstanțe excepționale, autoritatea de control poate elimina din listă specia, subspecia sau soiul;

12) autoritatea de control actualizează anual lista menționată la subpct. 11) și o publică pe pagina sa web oficială;

13) prin excepție de la subpct. 10), autoritatea de control poate acorda anual o derogare generală tuturor operatorilor în cauză pentru utilizarea:

a) unei anumite specii sau subspecii, în cazul și în măsura în care niciun soi nu este înregistrat în baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 237/2023;

b) unui anumit soi sau hibrid, în cazul și în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la subpct. 3) lit. c);

14) în cazul utilizării derogării generale menționate la subpct. 13), operatorii înregistrează evidența cantității utilizate, iar autoritatea de control menționează cantitățile de material neecologic de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

15) autoritatea de control actualizează anual lista speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor pentru care se acordă derogarea generală și publică lista respectivă pe pagina sa web oficială; până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control transmite autorității competente informația privind derogările acordate în conformitate cu pct. 23;

16) autoritatea de control nu acordă derogare pentru utilizarea plantulelor neecologice în cazul plantulelor de specii al căror ciclu de cultivare se încheie în cursul unui singur sezon de vegetație, de la transplantarea plantulei până la prima recoltare a produsului.

24. Autoritatea de control acordă derogare operatorilor care produc material de reproducere a plantelor, folosit în producția ecologică, să utilizeze material neecologic de reproducere a plantelor în cazul în care plantele-mamă sau, acolo unde este cazul, alte plante destinate producției de material de reproducere a plantelor și produse, în conformitate cu pct. 19, nu sunt disponibile în cantități suficiente sau de calitatea corespunzătoare și să introducă materialul respectiv pe piață pentru a fi utilizat în producția ecologică, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1) după recoltare, materialul neecologic de reproducere a plantelor nu a fost tratat cu alte produse fitosanitare decât cele aprobate în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Legea nr. 237/2023, cu excepția cazului în care autoritatea de control a prescris un tratament chimic în conformitate cu Legea nr. 422/2023 privind măsurile de protecție împotriva organismelor dăunătoare plantelor, în scopuri fitosanitare, pentru toate soiurile și materialele eterogene dintr-o anumită specie, în regiunea în care urmează să fie utilizat materialul de reproducere a plantelor; în cazul în care se utilizează material neecologic de reproducere a plantelor căruia i s-a aplicat tratamentul chimic prescris menționat anterior, parcela de teren pe care se cultivă materialul de reproducere a plantelor tratat trebuie să constituie, acolo unde este cazul, obiectul unei perioade de conversie, în conformitate cu pct. 13 și 14;

2) materialul neecologic de reproducere a plantelor utilizat nu este o plantulă de specii al căror ciclu de cultivare se încheie în cursul unui singur sezon de vegetație, de la transplantarea plantulei până la prima recoltare a produsului;

3) materialul de reproducere a plantelor este cultivat în conformitate cu toate celelalte cerințe relevante privind producția vegetală ecologică;

4) derogarea de utilizare a materialului neecologic de reproducere a plantelor se obține înainte de însămânțarea sau de plantarea materialului respectiv;

5) autoritatea de control acordă derogarea numai utilizatorilor individuali și numai pentru un singur sezon, precum și întocmește o listă a cantităților de material de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

6) prin excepție de la subpct. 5), autoritatea de control poate acorda anual o derogare generală pentru utilizarea unei anumite specii, subspecii sau a unui anumit soi de material neecologic de reproducere a plantelor și pune la dispoziția publicului o listă a speciilor, a subspeciilor sau a soiurilor respective, pe care o actualizează anual; în acest caz, autoritatea de control întocmește și o listă a cantităților de material neecologic de reproducere a plantelor pentru care a acordat derogări;

7) derogările acordate în conformitate cu prezentul punct expiră la 31 decembrie 2036.

25. Până la data de 30 iunie a fiecărui an, autoritatea de control transmite autorității competente informațiile privind derogările acordate în conformitate cu pct. 24.

26. Operatorii care produc și comercializează materialul de reproducere a plantelor, produs în conformitate cu pct. 24, publică, în mod voluntar, informații specifice relevante cu privire la disponibilitatea acestui material de reproducere a plantelor în baza de date instituită în conformitate cu art. 14 alin. (2) din Legea nr. 237/2023. Operatorii care optează pentru includerea acestor informații se asigură că acestea sunt actualizate în mod periodic și sunt retrase din baza de date de îndată ce materialul de reproducere a plantelor nu mai este disponibil. Atunci când se bazează pe derogarea generală menționată la pct. 24 subpct. 6), operatorii păstrează evidențe ale cantității utilizate.

Secțiunea a 4-a

Managementul unităților de producție, a terenurilor, inclusiv a dăunătorilor și a buruienilor

27. În producția vegetală ecologică se folosesc practici de lucrare a solului și de cultivare, care contribuie la menținerea sau la sporirea materiei organice a solului, ameliorează stabilitatea și biodiversitatea solului și previn tasarea și eroziunea solului.

28. Fertilitatea și activitatea biologică a solului sunt menținute și sporite:

1) cu excepția cazului pajiștilor sau a furajelor perene, prin utilizarea asolamentelor corespunzătoare, inclusiv cu includerea obligatorie a culturilor leguminoase ca culturi de bază sau ca culturi succesive de acoperire a solului și a altor culturi în calitate de îngrășăminte verzi;

2) în cazul serelor sau al culturilor perene, altele decât furajele, prin utilizarea culturilor leguminoase și a altor culturi ca îngrășăminte verzi pe termen scurt, precum și prin utilizarea diversității vegetale; și

3) în toate cazurile, prin aplicarea de îngrășăminte de origine animală sau de materii organice, ambele de preferință compostate, provenite din producția ecologică.

29. În cazul în care necesitățile plantelor în elemente nutritive nu sunt asigurate prin măsurile prevăzute la pct. 27 și 28, se pot folosi numai îngrășămintele și amelioratorii de sol aprobați pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023 și numai în măsura în care este necesar. Operatorii țin registre de evidență privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, cantitatea aplicată, cultura și parcelele în cauză.

30. Cantitatea totală de gunoi de grajd utilizat în unitățile de producție în conversie sau ecologică nu trebuie să depășească 170 kg de azot pe an/hectar de suprafață agricolă utilizată. Această limită se aplică numai utilizării gunoiului de grajd, gunoiului de grajd uscat și gunoiului de grajd deshidratat de la pasări de curte, a compostului din excremente de animale, inclusiv dejecțiile animaliere de la pasări de curte, a compostului de gunoi de grajd și a dejecțiilor lichide de animale.

31. Operatorii exploatațiilor agricole pot stabili acorduri de cooperare încheiate exclusiv cu alte exploatații și întreprinderi agricole care respectă normele privind producția ecologică, cu scopul de a repartiza surplusul de gunoi de grajd provenit din unități de producție ecologică. Limita maximă menționată la pct. 30 se calculează pe baza tuturor unităților de producție ecologică implicate într-o astfel de cooperare.

32. Pentru îmbunătățirea stării generale a solului sau în scopul îmbunătățirii accesibilității elementelor nutritive în sol sau în culturi, se pot utiliza preparate pe bază de microorganisme.

33. Pentru activarea compostului se pot folosi preparate adecvate pe bază de plante sau preparate din microorganisme.

34. Nu se folosesc îngrășăminte minerale de azot de sinteză chimică.

35. Pot fi utilizate preparate biodinamice.

36. În managementul organismelor dăunătoare, se aplică următoarele norme:

1) prevenirea daunelor cauzate de organisme dăunătoare se bazează în principal pe protecția prin:

a) aplicarea entomofagilor utili;

b) alegerea speciilor, soiurilor și a materialului eterogen;

c) respectarea asolamentului;

d) tehnici de cultivare precum biofumigația, metode mecanice și fizice;

e) procese termice, precum solarizarea și, în cazul culturilor protejate, tratarea solului cu abur la suprafață (la o adâncime maximă de 10 cm);

2) dacă plantele nu pot fi protejate în mod corespunzător de organisme dăunătoare prin măsurile prevăzute la subpct. 1) sau în cazul unei amenințări constatate pentru o cultură, se pot folosi numai produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică în temeiul art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023 și numai în măsura în care este necesar; operatorii țin registre care demonstrează necesitatea utilizării unor astfel de produse, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active, cantitatea aplicată, cultura și parcelele în cauză, precum și organismul dăunător care trebuie controlat;

3) în legătură cu produsele și substanțele folosite în capcane sau în dozatoare de produse și substanțe, altele decât feromonii, capcanele și/sau dozatoarele împiedică eliberarea produselor și substanțelor în mediu, precum și contactul dintre produse și substanțe și culturi; toate capcanele, inclusiv capcanele cu feromoni, se colectează după utilizare și se elimină în condiții de siguranță.

37. Pentru curățare și dezinfecție, în producția vegetală se folosesc numai acele produse aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Lege nr. 237/2023. Operatorii țin registre de evidență privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.

38. Operatorii țin obligatoriu registre de evidență cu privire la parcelele în cauză și la cantitatea recoltei. În special, operatorii țin registre de evidență privind orice alt factor de producție extern utilizat pe fiecare parcelă și, după caz, păstrează documente justificative cu privire la orice derogare de la normele de producție, obținută în conformitate cu pct. 23.

39. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operațiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, se efectuează pe plante, cerințele generale stabilite la pct. 128-131 și pct. 135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operațiuni.

Secțiunea a 5-a

Normele detaliate pentru anumite plante și produse vegetale

40. Pentru producția de ciuperci se folosesc substraturi, în cazul în care acestea sunt formate exclusiv din următoarele componente:

1) gunoi de grajd și excremente de animale:

a) fie din unități de producție ecologică, fie din unități în conversie aflate în cel de-al doilea an de conversie; fie

b) produsele menționate la pct. 29, numai în cazul în care produsul menționat la lit. a) nu este disponibil, cu condiția ca excrementele de animale și gunoiul de grajd respective să nu depășească 25% din greutatea tuturor componentelor substratului, cu excepția materialului de acoperire și a apei eventual adăugate, înainte de compostare;

2) produse de origine agricolă, altele decât cele menționate la subpct. 1), provenite din unități de producție ecologică;

3) turbă netratată cu produse de sinteză chimică;

4) lemn netratat cu produse de sinteză chimică după tăiere;

5) produsele minerale menționate la pct. 29, apa și solul.

41. Culegerea de plante sălbatice și de părți ale acestora, care cresc în mod spontan în zone naturale, păduri și zone agricole, este considerată o metodă de producție ecologică, dacă:

1) suprafețele respective nu au fost tratate, timp de cel puțin trei ani înainte de culegere, cu alte produse sau substanțe decât cele aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023;

2) culegerea nu afectează stabilitatea habitatului natural sau prezervarea speciilor din zona de culegere;

3) operatorii țin registre de evidență privind perioada și locul de culegere, speciile vizate și cantitatea de plante sălbatice culeasă.

Capitolul III

NORME DE PRODUCȚIE ANIMALIERĂ

Secțiunea 1

Cerințe generale

42. Pe lângă normele de producție generale stabilite la art. 8-10 din Legea nr. 237/2023, normele prevăzute în prezentul capitol se aplică producției animaliere ecologice. Operatorii care cresc animale ecologice se conformează, în mod special, normelor detaliate de producție prevăzute în prezentul capitol și în capitolul III din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice.

43. Cu excepția apiculturii, se interzice producția animalieră în lipsa terenurilor, în cazul în care fermierul care intenționează să producă animale ecologice nu gestionează terenuri agricole și nu a încheiat un acord scris de cooperare cu un fermier în ceea ce privește utilizarea unor unități de producție ecologică sau în conversie pentru animalele respective.

44. Operatorii păstrează documente justificative cu privire la orice derogare de la normele privind producția animalieră obținută în conformitate cu pct. 53 subpct. 3) și 4), pct. 75, pct. 78, pct. 88 subpct. 3) și pct. 91 subpct. 3).

Secțiunea a 2-a

Conversia

45. În cazul începerii simultane a conversiei unității de producție, inclusiv a pășunilor sau a oricărui teren utilizat pentru hrănirea animalelor, și a animalelor existente în unitatea de producție la începutul perioadei sale de conversie, astfel cum este prevăzut la pct. 11 și 17 subpct. 2), animalele și produsele de origine animală pot fi considerate ecologice la sfârșitul perioadei de conversie a unității de producție, chiar dacă perioada de conversie stabilită la pct. 48 pentru tipul de animal în cauză este mai lungă decât perioada de conversie pentru unitatea de producție.

46. Prin derogare de la pct. 57 subpct. 1), în cazul unei conversii simultane și în timpul perioadei de conversie a unității de producție, animalele prezente în unitatea de producție respectivă de la începutul perioadei de conversie pot fi hrănite cu hrană în conversie pentru animale, produsă în cadrul unității de producție în conversie în primul an de conversie și/sau cu hrană pentru animale în conformitate cu pct. 57 subpct. 1), și/sau cu hrană ecologică pentru animale.

47. Animalele neecologice pot fi introduse într-o unitate de producție în conversie după începerea perioadei de conversie, în conformitate cu pct. 53.

48. Perioadele de conversie specifice în funcție de tipul de producție animalieră se stabilesc după cum urmează:

1) 12 luni în cazul bovinelor și ecvideelor pentru producția de carne și, în orice caz, cel puțin trei sferturi din durata lor de viață;

2) 6 luni în cazul ovinelor, caprinelor și porcinelor, precum și al animalelor pentru producția de lapte;

3) 10 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de carne, cu excepția rațelor din rasa Pekin, aduse în exploatație înainte de a împlini trei zile;

4) 7 săptămâni în cazul rațelor din rasa Pekin, aduse în exploatație înainte de a împlini 3 zile;

5) 6 săptămâni în cazul păsărilor de curte pentru producția de ouă, aduse în exploatație înainte de a împlini 3 zile;

6) 12 luni în cazul albinelor; pe perioada conversiei, ceara se înlocuiește cu ceară provenită din apicultura ecologică; totuși, se poate utiliza ceară de albine neecologică dacă:

a) ceara de albine provenită din apicultura ecologică nu este disponibilă pe piață;

b) se demonstrează că aceasta nu este contaminată cu produse sau cu substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică;

c) cu condiția să provină de la operculii celulelor;

7) 3 luni în cazul iepurilor;

8) 12 luni în cazul cervidelor.

Secțiunea a 3-a

Originea animalelor

49. Fără a aduce atingere normelor privind conversia, animalele ecologice se nasc sau eclozează și sunt crescute în unități de producție ecologică.

50. În procesul de ameliorare a animalelor ecologice se aplică următoarele norme:

1) pentru reproducție se folosesc metode naturale; însămânțarea artificială este permisă;

2) ciclurile de reproducție nu sunt induse sau amânate prin tratament hormonal sau cu alte substanțe cu efect similar decât ca formă de tratament terapeutic veterinar în cazul unui anumit animal;

3) nu se folosesc alte forme de reproducție artificială, precum clonarea sau transferul de embrioni;

4) selecționarea raselor trebuie să corespundă principiilor producției ecologice, să asigure un nivel înalt de bunăstare a animalelor și să contribuie la prevenirea suferințelor și la evitarea necesității de a mutila animalele.

51. La selectarea raselor sau a tulpinilor, operatorii acordă prioritate raselor sau tulpinilor cu un grad înalt de diversitate genetică, luând în considerare capacitatea animalelor de adaptare la condițiile locale, valoarea lor de ameliorare, longevitatea, vitalitatea și rezistența la boli și probleme de sănătate a acestora, fără ca toți acești factori să dăuneze bunăstării lor. Rasele sau tulpinile de animale se selectează pentru a se evita bolile specifice sau problemele de sănătate asociate anumitor rase sau tulpini folosite în producția intensivă, cum ar fi sindromul stresului la porcine, care poate avea drept consecințe carnea palidă, moale și exudativă (PSE), moartea subită, avortul spontan și dificultățile la fătare care necesită operație cezariană. Se acordă preferință raselor și tulpinilor indigene.

52. Pentru a alege rase și tulpini pure în conformitate cu pct. 51, operatorii utilizează informațiile disponibile în bazele de date menționate la art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 237/2023.

53. În ceea ce privește utilizarea animalelor neecologice, se aplică următoarele norme:

1) prin derogare de la pct. 49, în scopuri de ameliorare a animalelor, pot fi aduse într-o unitate de producție ecologică animale crescute în mod neecologic, dacă rasele sunt în pericol să fie pierdute pentru agricultură; în acest caz, animalele de rasa respectivă nu trebuie neapărat să fie nulipare;

2) prin derogare de la pct. 49, pentru reînnoirea stupinelor, în unitatea de producție ecologică se pot înlocui anual 20% dintre mătci și roiuri cu mătci și roiuri neecologice, cu condiția ca mătcile și roiurile să fie plasate în stupi cu faguri sau structuri de faguri care provin din unități de producție ecologice; în orice caz, se poate înlocui un roi sau o matcă pe an cu un roi sau o matcă neecologică;

3) prin derogare de la pct. 49, atunci când un efectiv de păsări se constituie pentru prima dată, se reînnoiește sau se reconstituie, și atunci când nevoile operatorilor privind calitatea și cantitatea acestora nu pot fi satisfăcute, autoritatea de control acordă derogări privind introducerea păsărilor de curte crescute neecologic într-o unitate de producție ecologică de păsări de curte, cu condiția ca puicuțele pentru producția de ouă și păsările de curte pentru producția de carne să fie mai mici de trei zile; produsele derivate de la aceste animale pot fi considerate ecologice, cu condiția respectării perioadei de conversie menționate la pct. 45-48;

4) prin derogare de la pct. 49, în cazul în care datele colectate în baza de date menționată la art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 237/2023 arată că animalele ecologice nu sunt disponibile în cantitate suficientă sau la un nivel calitativ corespunzător pe teritoriul țării, autoritatea de control acordă derogare privind introducerea de animale neecologice într-o unitate de producție ecologică, în conformitate cu condițiile prevăzute la subpct. 6)-9);

5) înainte de a solicita derogare, operatorul consultă datele colectate în baza de date menționată la art. 14 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 237/2023, pentru a verifica dacă solicitarea sa este justificată;

6) în cazul constituirii unui efectiv pentru prima dată, pot fi introduse animale tinere neecologice în scopuri de ameliorare; acestea se cresc în conformitate cu normele privind producția ecologică imediat ce sunt înțărcate; la data intrării animalelor în efectiv, se aplică următoarele restricții:

a) bovinele, ecvideele și cervidele au mai puțin de 6 luni;

b) ovinele și caprinele au mai puțin de 60 de zile;

c) porcinele cântăresc mai puțin de 35 kg;

d) iepurii au mai puțin de 3 luni;

7) în scopuri de ameliorare, se pot introduce masculi adulți neecologici și femele nulipare neecologice pentru reînnoirea unui efectiv; acestea se cresc ulterior în conformitate cu normele de producție ecologică. Numărul de femele se supune următoarelor restricții anuale:

a) se pot introduce cel mult 10% din ecvidee sau bovine adulte și 20% din porcine, ovine, caprine, iepuri sau cervide adulte;

b) pentru unitățile cu mai puțin de 10 ecvidee, cervide, bovine ori iepuri sau cu mai puțin de cinci porcine, ovine ori caprine, orice astfel de reînnoire se limitează la maximum un animal pe an;

8) procentajele de la subpct. 7) pot crește până la 40%, cu condiția că autoritatea de control a confirmat că este îndeplinită oricare din condițiile următoare:

a) s-a realizat o extindere majoră a fermei;

b) o rasă a fost înlocuită cu alta;

c) s-a inițiat o nouă specializare de creștere a animalelor;

9) în cazurile menționate la subpct. 6)-8), animalele neecologice se consideră ecologice cu condiția respectării perioadei de conversie menționată la pct. 45-48; perioada de conversie prevăzută la pct. 48 începe cel mai devreme atunci când animalele sunt introduse în unitatea de producție în conversie;

10) în cazurile menționate la subpct. 6)-9), animalele neecologice sunt ținute separat de alte animale sau rămân identificabile până la sfârșitul perioadei de conversie menționate la subpct. 9).

54. Operatorii țin registre de evidență sau păstrează documente justificative privind originea animalelor, în care animalele sunt identificate în conformitate cu sistemele corespunzătoare (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), cu evidențele veterinare ale animalelor introduse în exploatație, cu data sosirii și cu perioada de conversie.

Secțiunea a 4-a

Alimentația

55. În ceea ce privește alimentația, se aplică următoarele norme:

1) hrana pentru animale se obține în principal din exploatația agricolă în care sunt ținute animalele, din unități de producție ecologice sau în conversie aparținând altor exploatații din aceeași regiune;

2) animalele se hrănesc cu hrană ecologică sau în conversie care satisface cerințele nutriționale ale animalelor în diverse etape de dezvoltare ale acestora; în producția animalieră nu se permite limitarea cantității de hrană, cu excepția cazurilor justificate din motive veterinare;

3) se interzice ținerea animalelor în condiții care pot favoriza anemia sau supunerea acestora la regimuri care pot favoriza anemia;

4) practicile de îngrășare respectă întotdeauna modelele normale de alimentație pentru fiecare specie și bunăstarea animalelor în fiecare stadiu al procesului de creștere; se interzice hrănirea forțată;

5) cu excepția porcinelor, a păsărilor de curte și a albinelor, animalele au acces permanent la pășuni, ori de câte ori permit condițiile, sau la furaje grosiere;

6) nu se folosesc stimulatori de creștere și aminoacizi sintetici;

7) animalele alăptate se hrănesc de preferință cu lapte matern pe durata unei perioade minime prevăzute la pct. 14, 17, 21 și 28 din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice; înlocuitorii de lapte care conțin componente obținute prin sinteză chimică sau componente de origine vegetală nu sunt utilizați în perioada respectivă;

8) materiile prime de origine vegetală, animală ori provenite din alge sau din drojdie utilizate pentru hrana animalelor trebuie să fie ecologice;

9) materiile prime neecologice pentru hrana animalelor, de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori din drojdie, materiile prime de origine microbiană sau minerală destinate hranei pentru animale, aditivii furajeri și adjuvanții tehnologici pot fi utilizate numai dacă sunt aprobate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023.

56. În ceea ce privește pășunatul, se aplică următoarele norme:

1) fără a aduce atingere subpct. 2) și 3), animalele ecologice pasc pe teren ecologic; cu toate acestea, pășunile ecologice pot fi utilizate de animale neecologice, în fiecare an, pentru o perioadă limitată, cu condiția că acestea au fost crescute într-un mod prietenos mediului, pe teren pentru care fermierul beneficiază de sprijin în temeiul art. 2 alin. (2) lit. d)-f) din Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural și că pe pășunea respectivă să nu fie prezente în același timp și animalele ecologice;

2) animalele ecologice pot paște pe terenuri comune, cu condiția că:

a) terenul comun nu a fost tratat cu produse sau cu substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică timp de cel puțin trei ani;

b) toate animalele neecologice care utilizează terenul comun au fost crescute într-un mod prietenos mediului pe teren pentru care fermierul beneficiază de sprijin în temeiul art. 2 alin. (2) lit. d)-f) din Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural;

c) produsele de origine animală provenite de la animalele ecologice care au fost produse în timpul pășunării pe terenul comun să nu fie considerate produse ecologice decât dacă se poate demonstra o separare corespunzătoare de animalele neecologice;

3) în perioada de transhumanță, animalele ecologice pot paște pe terenuri neecologice atunci când sunt mutate pe jos de pe o suprafață de pășunat pe alta; în această perioadă, animalele ecologice se țin separate de alte animale; este permisă ingerarea de hrană neecologică sub formă de iarbă sau de alte tipuri de vegetație păscută de animale:

a) timp de maximum 35 de zile, incluzând drumul dus-întors; sau

b) în proporție de maximum 10% din rația totală de hrană pe an, calculată ca procent din materia uscată de furaje de origine agricolă.

57. Pentru hrana în conversie pentru animale, se aplică următoarele norme:

1) pentru exploatațiile agricole care produc animale ecologice:

a) o proporție de până la 25% în medie din formula nutritivă a rațiilor poate cuprinde hrană în conversie pentru animale provenită din al doilea an de conversie; proporția respectivă poate fi majorată la 100% dacă hrana în conversie pentru animale provine din exploatația în care sunt ținute animalele; și

b) o proporție de până la 20% din cantitatea medie totală de hrană oferită animalelor poate proveni din pășunatul sau din recoltarea pășunilor permanente, a parcelelor cu culturi furajere perene sau cu culturi proteaginoase însămânțate pe terenuri gestionate în sistem ecologic în primul an de conversie a acestora, cu condiția ca terenurile respective să facă parte din exploatația în sine;

2) în cazul în care se utilizează pentru hrănire ambele tipuri de hrană în conversie menționate la subpct. 1) lit. a) și b), procentul total combinat al acestui tip de hrană nu depășește procentul maxim stabilit la lit. a);

3) cifrele de la subpct. 1) se calculează anual ca procent din substanța uscată a hranei de origine vegetală.

58. Operatorii țin registre de evidență privind regimul alimentar și, atunci când este relevant, privind perioada de pășunat. În mod special, operatorii țin registre de evidență privind denumirea hranei pentru animale, inclusiv a oricăror forme de furaje, cum ar fi furajele combinate, proporțiile diferitelor materii prime destinate rațiilor de hrană pentru animale și proporția hranei pentru animale provenită din propria exploatație sau din aceeași regiune și, după caz, privind perioadele de acces la zonele de pășunat, perioadele de transhumanță, în cazul în care se aplică restricții și documentele justificative ale aplicării pct. 56 și 57.

Secțiunea a 5-a

Asistența medicală

59. În prevenirea bolilor, se aplică următoarele norme:

1) prevenirea bolilor se bazează pe selecția raselor și a tulpinilor, pe practici de gestionare a creșterii, pe hrană de calitate înaltă, pe mișcare în aer liber, pe densitatea corespunzătoare a efectivelor de animale și pe adăposturi corespunzătoare, menținute în condiții de igienă;

2) se permite utilizarea medicamentelor imunologice veterinare;

3) nu se utilizează pentru tratamente preventive medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele și bolusul din molecule alopatice de sinteză chimică;

4) nu se utilizează substanțe pentru stimularea creșterii sau a producției (inclusiv antibiotice, coccidiostatice și alți aditivi artificiali pentru stimularea creșterii), hormoni și substanțe similare în scopul controlării reproducerii sau în alte scopuri (de exemplu, inducerea sau sincronizarea estrului);

5) în cazul în care animalele provin din unități de producție neecologice, se aplică măsuri speciale precum testele de screening sau perioadele de carantină, în funcție de circumstanțele locale;

6) pentru curățare și dezinfecție în clădirile și în instalațiile pentru animale, se folosesc numai produsele pentru curățare și dezinfecție aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023; operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective;

7) adăposturile, țarcurile, echipamentele și ustensilele se curăță și se dezinfectează în mod corespunzător pentru a preveni contaminarea încrucișată și dezvoltarea organismelor-vectori; fecalele, urina și hrana neconsumată sau împrăștiată se îndepărtează cât de des este necesar, pentru a reduce la minimum mirosurile și a evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor; rodenticidele (care trebuie folosite doar în capcane) și produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică în temeiul art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023 pot fi folosite pentru eliminarea insectelor și a altor dăunători în clădiri și în alte instalații în care este ținut efectivul de animale.

60. În tratamentul veterinar se aplică următoarele norme:

1) în cazul în care animalele se îmbolnăvesc sau se rănesc, deși au fost luate măsuri preventive pentru asigurarea sănătății animalelor, acestea sunt tratate imediat;

2) bolile se tratează imediat, pentru a evita orice suferință a animalului; medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, se folosesc la necesitate, în condiții stricte și sub responsabilitatea unui medic veterinar, atunci când nu este adecvată folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice și a altor produse; în acest caz, se stabilesc restricții privind tratamentele și perioadele de așteptare;

3) se folosesc, de preferință, materiile prime de origine minerală și aditivii nutriționali pentru hrana animalelor aprobați pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023, precum și produsele fitoterapeutice și homeopatice, în detrimentul tratamentelor cu medicamente veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, cu condiția ca efectul lor terapeutic să fie efectiv pentru specia de animale în cauză și pentru boala căreia îi este destinat tratamentul;

4) cu excepția vaccinurilor, a tratamentelor pentru paraziți și a schemelor obligatorii de eradicare, în cazul în care un animal sau un grup de animale primește mai mult de trei tratamente cu medicamente veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv cu antibiotice, în decurs de 12 luni sau mai mult de un tratament în cazul în care ciclul lor de viață productivă este mai scurt de un an, animalele în cauză sau produsele obținute de la acestea nu se comercializează ca produse ecologice, animalele trecând prin perioadele de conversie menționate la pct. 45-48;

5) perioada de așteptare dintre ultima administrare unui animal a unui medicament veterinar alopatic, obținut prin sinteză chimică, sau a unui antibiotic în condiții normale de utilizare și producția de alimente produse ecologic de la animalul respectiv este de două ori mai mare decât perioada de așteptare menționată la art. 4 din Legea nr. 119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar și de cel puțin 48 de ore;

6) se permit tratamente prescrise în temeiul actelor normative în domeniul sanitar-veterinar și al siguranței produselor alimentare de origine animală, destinate să protejeze sănătatea umană și animală;

7) operatorii țin registre sau păstrează documente justificative privind orice tratament aplicat și, în mod special, privind identificarea animalelor tratate, data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului folosit pentru tratament și, după caz, prescripția veterinară pentru îngrijire veterinară și perioada de așteptare aplicată înainte ca produsele de origine animală să poată fi comercializate și etichetate ca fiind ecologice.

Secțiunea a 6-a

Condițiile de adăpostire și practicile de creștere

61. Izolarea, încălzirea și ventilarea clădirii asigură faptul că circulația aerului, nivelul de praf, temperatura, umiditatea relativă a aerului și concentrația de gaze sunt menținute în limite care garantează bunăstarea animalelor. Clădirea permite o ventilare naturală abundentă și pătrunderea din abundență a luminii.

62. Adăpostirea animalelor nu este obligatorie în zonele cu condiții climatice corespunzătoare care permit animalelor să trăiască afară. În astfel de cazuri, animalele au acces la adăposturi sau la zone umbroase care să le protejeze de condiții meteorologice nefavorabile.

63. Densitatea efectivelor în clădiri oferă confort și bunăstare și respectă nevoile specifice ale animalelor, care depind, în principal, de specia, rasa și vârsta acestora. Se iau în considerare inclusiv nevoile comportamentale ale animalelor, care depind, în special, de dimensiunea grupului și de sexul animalelor. Densitatea efectivelor asigură bunăstarea animalelor, oferindu-le suficient spațiu pentru a sta confortabil în picioare, a se mișca, a se întoarce, a se curăța, a lua orice poziție și a face orice mișcare firească, cum ar fi să se întindă sau să bată din aripi.

64. Se respectă suprafețele minime ale spațiilor interioare și exterioare, precum și detaliile tehnice legate de adăposturi, astfel cum sunt stabilite lapct. 15, 18, 22, 25 și 29 din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice.

65. Zonele în aer liber pot fi parțial acoperite. Verandele nu sunt considerate zone în aer liber.

66. Densitatea totală a efectivelor nu depășește limita de 170 kg de azot organic pe an și per hectar de suprafață agricolă.

67. Pentru a stabili densitatea corespunzătoare a efectivelor de animale menționată la pct. 66, autoritatea competentă stabilește numărul de unități de șeptel echivalent cu limita menționată la pct. 66, în funcție de cifrele stabilite în fiecare dintre cerințele specifice fiecărui tip de producție animalieră.

68. Nu se utilizează cuști, cutii și platforme pentru creșterea animalelor pentru nicio specie de animale.

69. În cazul în care bovinelor li se administrează un tratament individual din motive veterinare, acestea sunt adăpostite în spații cu pardoseli rigide și trebuie să beneficieze de paie sau de litieră corespunzătoare. Animalul trebuie să se poată întoarce cu ușurință și să se întindă complet, în mod confortabil.

70. Creșterea ecologică a animalelor într-un țarc cu sol foarte umed sau mlăștinos nu este permisă.

Secțiunea a 7-a

Bunăstarea animalelor

71. Toate persoanele implicate în creșterea animalelor și în manipularea acestora pe durata transportului și a sacrificării dispun de cunoștințe și competențe de bază necesare în ceea ce privește nevoile în materie de sănătate și de bunăstare ale animalelor și au urmat o formare corespunzătoare, astfel cum se cere în special în Norma sanitar-veterinară privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, aprobată prin Hotărârea Guvernuluinr. 793/2012, și în Norma sanitar-veterinară privind protecţia animalelor în momentul uciderii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 369/2015, pentru a asigura aplicarea corectă a normelor stabilite în prezentul Regulament.

72. Practicile de creștere, inclusiv densitățile efectivelor și condițiile de adăpostire, asigură satisfacerea nevoilor de dezvoltare, fiziologice și etologice ale animalelor.

73. Animalele au acces permanent la zonele în aer liber care să le permită să fie active, de preferință pășuni, ori de câte ori condițiile meteorologice și sezoniere, precum și starea terenului le permite, cu excepția cazurilor în care au fost stabilite restricții și obligații legate de protecția sănătății umane și animale în temeiul actelor normative.

74. Numărul de animale se limitează în scopul reducerii la minimum a pășunatului excesiv, a tasării solului, a eroziunii și a poluării cauzate de animale sau de răspândirea dejecțiilor provenite de la acestea.

75. Se interzice priponirea sau izolarea animalelor, cu excepția unor anumite exemplare care vor fi priponite pentru o perioadă limitată și în măsura în care acest lucru se justifică din considerente veterinare. Se poate autoriza izolarea animalelor pentru o perioadă limitată doar atunci când siguranța lucrătorilor este compromisă sau din rațiuni de bunăstare a animalelor. Autoritatea de control autorizează priponirea vitelor din exploatații cu maximum 50 de animale (cu excepția șeptelului tânăr) dacă nu este posibilă ținerea acestora în grupuri corespunzătoare necesităților lor comportamentale, cu condiția ca animalele respective să aibă acces la pășuni pe durata perioadei de pășunat și, de cel puțin două ori pe săptămână, să aibă acces la zone în aer liber atunci când pășunatul nu este posibil.

76. Se reduce la minimum durata transportului animalelor.

77. Orice suferință, durere și stres se evită și se mențin la un nivel minim pe durata întregii vieți a animalului, inclusiv în momentul sacrificării.

78. Fără a aduce atingere actelor normative privind bunăstarea animalelor, scurtarea cozilor în cazul oilor, tăierea ciocurilor atunci când se efectuează în primele trei zile de viață, tăierea coarnelor sunt permise în mod excepțional doar de la caz la caz și doar atunci când îmbunătățesc sănătatea, bunăstarea sau igiena animalelor, sau în cazurile în care siguranța lucrătorilor ar fi compromisă. Excizarea mugurilor de coarne este permisă doar de la caz la caz, atunci când îmbunătățește sănătatea, bunăstarea sau igiena animalelor sau atunci când siguranța lucrătorilor ar fi compromisă. Autoritatea de control acordă derogare numai dacă operatorul a solicitat și a justificat, în modul corespunzător, operațiunea către autoritatea de control și dacă aceasta se execută de personal calificat.

79. Se reduce la minimum orice suferință a animalelor prin administrarea de anestezice și/sau analgezice corespunzătoare și prin executarea fiecărei operațiuni numai la vârsta cea mai potrivită, cu personal calificat.

80. Castrarea fizică se permite pentru păstrarea calității produselor și pentru menținerea practicilor tradiționale de producție, însă numai în condițiile stabilite la pct. 79.

81. Încărcarea și descărcarea animalelor se efectuează fără a utiliza vreun tip de stimulare electrică sau alt tip de stimulare dureroasă pentru a constrânge animalele. Este interzisă utilizarea tranchilizantelor alopatice înaintea sau pe durata transportului.

82. Operatorii țin registre de evidență sau păstrează documente justificative privind fiecare operațiune specifică aplicată și justificări pentru aplicarea pct. 75, 78, 79 sau 80. În ceea ce privește animalele care părăsesc exploatația, trebuie înregistrate următoarele date, după caz: vârsta, numărul de capete, greutatea animalelor sacrificate, identificarea adecvată (per animal sau per lot/efectiv de păsări/stup), data de plecare și destinația.

83. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operațiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, sunt efectuate pe animale, cerințele generale stabilite la pct. 128-131 și pct. 135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operațiuni.

Secțiunea a 8-a

Norme generale suplimentare referitoare la bovine, ovine, caprine și ecvidee

84. În alimentația bovinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puțin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este fezabil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta este produsă în cooperare cu alte unități de producție ecologice sau în conversie și cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale și materii prime pentru aceasta din țară;

2) animalele au acces la pășuni pentru a paște ori de câte ori condițiile permit;

3) fără a aduce atingere dispozițiilor de la subpct. 2), bovinele masculi cu vârsta mai mare de un an au acces la pășuni sau la o zonă în aer liber;

4) în cazurile în care animalele au acces la pășuni pe parcursul perioadei de pășunat și sistemul de adăpostire pe timpul iernii oferă libertate de mișcare animalelor, pe parcursul lunilor de iarnă poate fi ridicată obligația de a oferi zone în aer liber;

5) sistemele de creștere se bazează pe utilizarea maximă a pășunilor pentru păscut, în funcție de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

6) substanța uscată din rațiile zilnice este constituită în proporție de cel puțin 60% din furaje grosiere, nutreț proaspăt sau uscat ori din furaje însilozate; acest procentaj se poate reduce la 50% pentru animalele de lapte pentru o perioadă maximă de trei luni, la începutul perioadei de lactație.

85. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) adăpostul are podele netede, dar nu alunecoase;

2) adăpostul este prevăzut cu o suprafață de întins sau de odihnă confortabilă, curată și uscată, de dimensiuni suficiente, și constituie o construcție solidă care nu este sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuș mare, uscat, pe care se împrăștie material de litieră; litiera este formată din paie sau din alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătățită și îmbogățită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producția ecologică ca îngrășământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art. 16 din Legeanr. 237/2023;

3) fără a aduce atingere dispozițiilor de la pct. 4 din Norma sanitar-veterinară privind stabilirea cerinţelor minime pentru protecţia viţeilor în scopul creşterii şi îngrăşării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1325/2008, adăpostirea vițeilor în boxe individuale este interzisă după împlinirea vârstei de o săptămână, cu excepția anumitor animale, pentru o perioadă limitată și în măsura în care acest lucru este justificat din considerente veterinare;

4) în cazul în care unui vițel i se administrează un tratament individual din motive veterinare, acesta este adăpostit în spații cu pardoseli rigide și trebuie să beneficieze de litieră; vițelul trebuie să dispună de suficient spațiu pentru a se întoarce cu ușurință și a se întinde complet în mod confortabil.

Secțiunea a 9-a

Norme generale suplimentare referitor la cervide

86. În alimentația cervidelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puțin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta este produsă în cooperare cu alte unități de producție ecologice sau în conversie și cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale și materii prime pentru aceasta din țară;

2) animalele au acces la pășuni pentru a paște ori de câte ori condițiile permit;

3) în cazurile în care animalele au acces la pășuni pe parcursul perioadei de pășunat și sistemul de adăpostire pe timpul iernii oferă libertate de mișcare animalelor, pe parcursul lunilor de iarnă poate fi ridicată obligația de a oferi zone în aer liber;

4) sistemele de creștere se bazează pe utilizarea maximă a pășunilor pentru păscut, în funcție de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

5) substanța uscată din rațiile zilnice este constituită în proporție de cel puțin 60% din furaje grosiere, nutreț proaspăt sau uscat ori furaje însilozate; acest procentaj poate fi redus la 50% pentru cervidele femele din producția de lapte pentru o perioadă maximă de trei luni, la începutul perioadei de lactație;

6) se asigură pășunat în mod natural în țarc în perioada de vegetație; nu sunt permise țarcurile care nu pot asigura hrana din pășunat în perioada de vegetație;

7) hrănirea este permisă numai în cazul în care pășunatul este limitat ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile;

8) animalelor crescute într-un țarc li se asigură apă curată și proaspătă; în cazul în care nu există o sursă de apă ușor accesibilă pentru animale, trebuie prevăzute locuri cu apă.

87. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) cervidelor li se asigură locuri de refugiu, adăposturi și garduri care nu rănesc animalele;

2) în țarcurile destinate cerbilor roșii, animalele trebuie să se poată rostogoli în noroi pentru a asigura îngrijirea pielii și reglarea temperaturii corpului;

3) adăposturile sunt prevăzute cu podele netede, dar nu alunecoase;

4) adăpostul este prevăzut cu o suprafață de întins sau de odihnă confortabilă, curată și uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcție solidă, care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuș mare, uscat, pe care se împrăștie material de litieră; litiera este formată din paie sau din alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătățită și îmbogățită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producția ecologică ca îngrășământ sau ameliorator de sol, în conformitate cu art. 16 din Legeanr. 237/2023;

5) locurile de hrănire se instalează în zone protejate de intemperii și accesibile atât pentru animale, cât și pentru persoanele care le îngrijesc; solul pe care sunt situate locurile de hrănire este consolidat, iar aparatul de hrănire este prevăzut cu un acoperiș;

6) dacă nu se poate asigura accesul permanent la hrană, locurile de hrănire se amenajează astfel încât toate animalele să se poată hrăni în același timp.

Secțiunea a 10-a

Norme generale suplimentare referitoare la porcine

88. În alimentația porcinelor, se aplică următoarele norme:

1) cel puțin 30% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, aceasta se produce în cooperare cu alte unități de producție ecologice sau în conversie și cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale și materii prime pentru aceasta din țară;

2) la rația zilnică se adaugă furaje grosiere, nutreț proaspăt sau uscat, precum și furaje însilozate;

3) în cazul în care operatorii nu au posibilitatea să obțină hrană proteică exclusiv din producția ecologică și autoritatea de control a confirmat că aceasta nu este disponibilă în cantitate suficientă, se poate utiliza hrană proteică neecologică până la 31 decembrie 2026, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) hrana nu este disponibilă în formă ecologică;

b) hrana este produsă sau pregătită fără solvenți chimici;

c) utilizarea sa este limitată la hrănirea purceilor de până la 35 kg cu compuși proteici specifici; și

d) procentul maxim permis într-o perioadă de 12 luni pentru aceste animale nu depășește 5%; se calculează procentul substanței uscate din hrana pentru animale de origine agricolă.

89. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) adăposturile au podele netede, dar nu alunecoase;

2) adăposturile sunt prevăzute cu o suprafață de întins sau de odihnă confortabilă, curată și uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcție solidă care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuș mare, uscat, pe care se împrăștie material de litieră; litiera este formată din paie sau alte materiale naturale potrivite; litiera poate fi îmbunătățită și îmbogățită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producția ecologică ca îngrășământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art. 16 din Legeanr. 237/2023;

3) se pune la dispoziție o litieră din paie sau din alt material potrivit, suficient de mare pentru a se asigura că toți porcii din țarc se pot întinde în același timp în maniera care ocupă cel mai mult spațiu;

4) scroafele se țin în grupuri, cu excepția ultimelor stadii ale gestației și a perioadei alăptării, timp în care trebuie să poată să se miște liber în țarc, iar deplasările lor se restricționează numai pentru perioade scurte;

5) fără a neglija cerințele suplimentare pentru paie, cu câteva zile înaintea termenului prevăzut pentru fătare, scroafele trebuie să aibă la dispoziție o cantitate suficientă de paie sau de alt material natural potrivit, care să le permită să construiască locuri de fătare;

6) se asigură condițiile necesare porcinelor pentru bălegare și râmare pe suprafețele pentru mișcare; pentru râmare se pot folosi mai multe substraturi.

Secțiunea a 11-a

Norme generale suplimentare referitoare la păsările de curte

90. În ceea ce privește originea animalelor se aplică următoarele norme:

1) pentru a preveni utilizarea metodelor de creștere intensivă, păsările de curte fie sunt crescute până la o vârsta minimă, fie provin din rase cu creștere lentă, adaptate creșterii în aer liber;

2) autoritatea competentă definește criteriile pentru rasele cu creștere lentă sau întocmește o listă a raselor respective și comunică aceste informații operatorilor;

3) în cazul în care operatorul nu utilizează rase de păsări de curte cu creștere lentă, vârsta minimă la sacrificare este următoarea:

a) 81 de zile pentru pui;

b) 150 de zile pentru claponi;

c) 49 de zile pentru rațe din rasa Pekin;

d) 70 de zile pentru rațele leșești femele;

e) 84 de zile pentru rațele leșești masculi;

f) 92 de zile pentru rațele Mulard;

g) 94 de zile pentru bibilici;

h) 140 de zile pentru curcani și gâștele de carne;

i) 100 de zile pentru curci.

91. În alimentația păsărilor de curte se aplică următoarele norme:

1) cel puțin 30% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, este produsă în cooperare cu alte unități de producție ecologice sau în conversie și cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale și materii prime pentru aceasta din țară;

2) în rația zilnică se adaugă furaje grosiere, nutreț proaspăt sau uscat ori furaje însilozate;

3) în cazul în care operatorii nu au posibilitatea să obțină hrană proteică exclusiv din producția ecologică pentru specii de păsări de curte și autoritatea de control a confirmat că hrana proteică ecologică nu este disponibilă în cantități suficiente, se poate utiliza hrană proteică neecologică până la 31 decembrie 2026, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) hrana nu este disponibilă în formă ecologică;

b) hrana este produsă sau pregătită fără solvenți chimici;

c) utilizarea sa este limitată la hrănirea păsărilor de curte tinere cu compuși proteici specifici;

d) procentajul maxim permis într-o perioadă de 12 luni pentru aceste animale nu depășește 5%; se calculează procentul substanței uscate din hrana de origine agricolă.

92. Pentru bunăstarea animalelor, se interzice deplumarea păsărilor de curte vii.

93. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) cel puțin o treime din suprafața podelei este solidă, adică nu este construită din grilaje sau din plasă și este acoperită cu material de litieră precum paie, surcele din lemn, nisip sau turbă;

2) în adăposturile pentru găinile ouătoare, o parte suficient de mare din suprafața podelei care este la dispoziția găinilor este disponibilă pentru colectarea dejecțiilor de la păsări;

3) clădirile se golesc de păsări de fiecare dată când se schimbă lotul de păsări crescute; ulterior clădirile și echipamentele se curăță și se dezinfectează; de asemenea, la încheierea creșterii fiecărui lot de păsări de curte, țarcurile se lasă goale pe o perioadă ce urmează a fi stabilită de autoritatea de control, pentru a permite vegetației să crească la loc; operatorul ține registre sau păstrează documente justificative privind aplicarea perioadei respective; aceste cerințe nu se aplică în cazul în care păsările de curte nu se cresc în loturi, nu se țin în țarcuri și se pot deplasa liber pe toată durata zilei;

4) păsările de curte au acces la o zonă în aer liber cel puțin o treime din viața lor; găinile ouătoare și păsările de curte pentru îngrășare au de asemenea acces la o zonă în aer liber cel puțin o treime din viața lor, cu excepția cazului în care au fost stabilite restricții temporare în temeiul actelor normative;

5) se asigură accesul permanent în timpul zilei la zonele în aer liber de la o vârstă cât mai mică posibil din punct de vedere practic și ori de câte ori starea fiziologică și fizică permite acest lucru, cu excepția cazului în care sunt stabilite restricții temporare în conformitate cu actele normative;

6) prin derogare de la pct. 65, în cazul păsărilor de reproducție și al puicuțelor cu vârsta sub 18 săptămâni, dacă condițiile menționate la pct. 73 în ceea ce privește restricțiile și obligațiile legate de protecția sănătății umane și animale, stabilite în temeiul actelor normative, sunt îndeplinite și împiedică păsările de reproducție și puicuțele cu vârsta sub 18 săptămâni să aibă acces la zone în aer liber, verandele sunt considerate zone în aer liber și, în astfel de cazuri, sunt prevăzute cu o barieră din plasă de sârmă, pentru a bloca accesul altor păsări;

7) zonele în aer liber pentru păsările de curte permit accesul ușor al acestora la un număr adecvat de adăpătoare;

8) zonele în aer liber pentru păsările de curte sunt, în cea mai mare parte, acoperite cu vegetație;

9) în condițiile în care zona în aer liber oferă hrană pentru animale în cantități limitate, de exemplu, din cauza acoperirii cu zăpadă pe o durată îndelungată de timp sau a condițiilor meteorologice aride, rațiile păsărilor de curte trebuie să includă furaje grosiere suplimentare;

10) dacă sunt ținute în interior din cauza unor restricții sau a unor obligații stabilite în temeiul actelor normative, păsările de curte au acces în permanență la cantități suficiente de furaje grosiere și la materiale corespunzătoare, pentru a-și putea satisface nevoile etologice;

11) păsările de apă au acces la un curs de apă, la un iaz, la un lac sau la o baltă ori de câte ori condițiile de igienă și cele meteorologice fac posibil acest lucru, pentru a se respecta nevoile specifice speciei lor și cerințele de bunăstare a animalelor; în cazul în care acest acces nu este posibil din cauza condițiilor meteorologice, păsările respective au acces la apă astfel încât să își poată scufunda capul pentru a-și curăța penajul;

12) lumina naturală se poate suplimenta prin mijloace artificiale pentru a oferi maximum 16 ore de lumină pe zi, cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă fără lumină artificială de cel puțin 8 ore;

13) suprafața totală destinată îngrășării păsărilor de curte în adăposturi nu depășește 1600 m2 pentru oricare unitate de producție;

14) numărul de găini ouătoare dintr-un compartiment al unui adăpost pentru păsări de curte nu depășește 3000.

Secțiunea a 12-a

Norme generale suplimentare referitoare la iepuri

94. În alimentația iepurilor, se aplică următoarele norme:

1) cel puțin 70% din hrana pentru animale provine de la ferma respectivă sau, în cazul în care nu este posibil sau o astfel de hrană nu este disponibilă, este produsă în cooperare cu alte unități de producție ecologice sau în conversie și cu operatori din sectorul hranei pentru animale care utilizează hrană pentru animale și materii prime pentru aceasta din țară;

2) iepurii au acces la pășuni pentru a paște ori de câte ori condițiile permit;

3) sistemele de creștere se bazează pe utilizarea maximă a pășunilor pentru păscut, în funcție de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului;

4) în cazul în care nu există iarbă suficientă, se furnizează hrană fibroasă, cum ar fi paie sau fân; nutrețul reprezintă cel puțin 60% din alimentație.

95. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) adăpostul este prevăzut cu o suprafață de întins sau de odihnă confortabilă, curată și uscată, de dimensiuni suficiente, constituind o construcție solidă care să nu fie sub formă de grilaje; zona de odihnă cuprinde un culcuș mare, uscat, pe care se împrăștie material de litieră; litiera este formată din paie sau alte materiale naturale potrivite și poate fi îmbunătățită și îmbogățită cu orice produs mineral aprobat pentru utilizare în producția ecologică ca îngrășământ sau ca ameliorator de sol, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

2) iepurii sunt ținuți în grupuri;

3) fermele de iepuri utilizează rase robuste, adaptate la condițiile în aer liber;

4) iepurii au acces la:

a) un adăpost acoperit, inclusiv la zone de refugiu întunecoase;

b) un spațiu de mișcare situat în exterior cu vegetație, de preferință pășune;

c) o platformă deasupra solului pe care să poată sta, fie în interior, fie în exterior;

d) material pentru cuib în cazul femelelor care alăptează.

Secțiunea a 13-a

Norme generale suplimentare referitoare la albine

96. Pentru apicultură se preferă utilizarea Apis mellifera și a ecotipurilor locale ale acesteia.

97. În alimentația albinelor, se aplică următoarele norme:

1) la sfârșitul sezonului de producție, stupii trebuie să rămână cu rezerve suficiente de miere și de polen pentru ca albinele să supraviețuiască peste iarnă;

2) coloniile de albine pot fi hrănite numai în cazul în care supraviețuirea acestora este pusă în pericol din cauza condițiilor climatice; în acest caz, coloniile sunt hrănite cu miere ecologică, cu polen ecologic, cu siropuri de zahăr ecologic sau cu zahăr ecologic.

98. Asistența medicală se bazează pe aplicarea următoarelor norme:

1) pentru protejarea ramelor, stupilor și fagurilor, în special de dăunători, se permit doar rodenticidele, utilizate în capcane, și produsele și substanțele corespunzătoare aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023;

2) se permit tratamentele fizice pentru dezinfectarea stupinelor, precum fumigarea sau flacăra directă;

3) practica distrugerii masculilor pentru ameliorare se permite doar în scopul de a limita infestarea cu Varroa destructor;

4) dacă, în pofida tuturor măsurilor preventive, coloniile se îmbolnăvesc sau sunt infestate, acestea se tratează imediat și, dacă este necesar, sunt plasate în stupine izolate;

5) în cazurile de infestare cu Varroa destructor, se pot folosi acidul formic, acidul lactic, acidul acetic și acidul oxalic, precum și mentolul, timolul, eucaliptolul sau camforul;

6) în cazul în care se aplică un tratament cu produse alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, altele decât produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023, pe durata tratamentului, coloniile tratate se plasează în stupine izolate și toată ceara se înlocuiește cu ceară provenită din apicultura ecologică; ulterior, în cazul coloniilor respective, se aplică perioada de conversie de 12 luni stabilită la pct. 48.

99. Bunăstarea animalelor în apicultură se asigură prin aplicarea următoarelor norme generale suplimentare:

1) se interzice distrugerea albinelor în faguri, ca metodă asociată recoltării produselor apicole;

2) se interzice mutilarea, precum tăierea aripilor mătcilor.

100. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) stupinele se amplasează în zone în care se asigură resurse de nectar și polen provenite în principal din culturi produse în mod ecologic sau, după caz, din flora spontană sau din păduri, ori culturi gestionate în mod neecologic, care sunt tratate doar prin metode cu impact redus asupra mediului;

2) stupinele se amplasează la distanță de surse care pot conduce la contaminarea produselor apicole sau la afectarea sănătății albinelor;

3) amplasarea stupinelor se face în așa fel încât, pe o rază de 3 km de la locul unde se află stupina, sursele de nectar și de polen să provină în mod prioritar din culturi produse prin metode ecologice sau din vegetație spontană ori din culturi tratate prin metode cu impact redus asupra mediului, echivalente celor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. d)-f) din Legea nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, care nu pot afecta calificarea producției apicole drept ecologică; cerința menționată nu se aplică dacă plantele nu sunt înflorite sau dacă coloniile de albine sunt inactive;

4) stupii și materialele utilizate în apicultură sunt fabricate în principal din materiale naturale care nu prezintă niciun risc de contaminare pentru mediu sau pentru produsele apicole;

5) ceara de albine pentru fagurii noi provine din unități de producție ecologică;

6) în stupi se pot folosi numai produse naturale precum propolisul, ceara și uleiurile vegetale;

7) nu se utilizează repelenți de sinteză chimică pe parcursul operațiunilor de extragere a mierii;

8) nu se utilizează faguri cu larve pentru extragerea mierii;

9) apicultura nu se consideră ecologică dacă se practică în regiuni sau zone desemnate de autoritatea competentă ca impracticabile pentru apicultura ecologică.

101. Operatorii țin registre de evidență și, în mod special:

1) păstrează o hartă la o scară corespunzătoare sau coordonatele geografice ale amplasării stupilor, care se prezintă organismului de control, demonstrând că zonele accesibile coloniilor îndeplinesc cerințele prezentului Regulament;

2) în registrul stupinei cu privire la hrănire introduc următoarele informații: denumirea produsului utilizat, datele, cantitățile și stupii în care este utilizat produsul;

3) zona în care se află stupina se înregistrează împreună cu identificarea stupilor și perioada de deplasare;

4) toate măsurile aplicate se înregistrează în registrul stupinei, inclusiv scoaterea ramelor și operațiunile de extragere a mierii; de asemenea, se înregistrează cantitatea și datele de colectare a mierii.

Capitolul IV

NORME DE PRODUCȚIE PRIVIND ALGELE ȘI ANIMALELE DE ACVACULTURĂ

Secțiunea 1

Cerințe generale

102. Operatorii care produc alge și animale de acvacultură respectă, în special, normele detaliate de producție prevăzute în prezentul capitol și în capitolul al IV-lea din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice.

103. Operațiunile se desfășoară în locuri neafectate de contaminare cu produse sau substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică sau cu poluanți care ar compromite statutul ecologic al produselor.

104. Unitățile de producție ecologică și neecologică se separă în modul corespunzător și în conformitate cu distanțele minime de separare stabilite de autoritatea competentă, după caz. Astfel de măsuri de separare se bazează pe situarea naturală, pe sisteme separate de distribuție a apei, pe distanțe și pe amplasarea în amonte și în aval a unității de producție ecologică. Producția de alge și de acvacultură nu este considerată ecologică atunci când este practicată în locuri sau în zone desemnate de autoritatea competentă, după coordonarea prealabilă cu organul central de specialitate al administrației publice în domeniul gestionării resurselor naturale, ca locuri sau zone neadecvate pentru astfel de activități.

105. În cazul tuturor operațiunilor noi pentru care se solicită recunoașterea producției ca fiind ecologică și care produc mai mult de 20 de tone de produse de acvacultură pe an, este necesară o evaluare de mediu corespunzătoare a unității de producție, pentru stabilirea condițiilor din aceasta și a celor de mediu din imediata sa apropiere, precum și posibilele efecte ale funcționării unității de producție. Operatorul prezintă evaluarea de mediu organismului de control. Conținutul evaluării de mediu se bazează pe dispozițiile prevăzute la art. 102 alin. (2) din Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Dacă unitatea de producție a făcut deja obiectul unei evaluări echivalente, se permite utilizarea respectivei evaluări în acest scop.

106. Nu este permisă distrugerea de mangrove.

107. Operatorul prezintă un plan de management durabil, proporțional cu unitatea de producție pentru acvacultură și pentru recoltarea de alge. Planul se actualizează anual și prezintă în detalii efectele operațiunii asupra mediului și monitorizarea de mediu care urmează să fie efectuată, precum și enumeră măsurile care trebuie luate în vederea reducerii la minimum a efectelor negative asupra mediului înconjurător acvatic și terestru, inclusiv, acolo unde este cazul, a cantității de nutrienți evacuați în mediu pe ciclu de producție sau pe an. Planul înregistrează date privind verificarea și reparațiile echipamentului tehnic.

108. Măsurile defensive și preventive adoptate împotriva prădătorilor, în conformitate cu Legea nr. 94/2007 cu privire la rețeaua ecologică, se înregistrează în planul de management durabil.

109. După caz, redactarea planului de management se face în urma coordonării cu operatorii din vecinătate.

110. Operatorii din sectorul acvaculturii și al cultivării algelor întocmesc, ca parte a planului de management durabil, un calendar de reducere a cantității de deșeuri, care urmează să fie aplicat odată cu începerea operațiunilor. Dacă este posibil, utilizarea căldurii reziduale se limitează la energia din surse regenerabile.

111. În pregătirea produselor neprelucrate, în cazul în care operațiunile de pregătire, altele decât cele de prelucrare, sunt efectuate pe alge sau pe animale de acvacultură, cerințele generale stabilite la pct. 128-131 și pct. 135 subpct. 3) se aplică mutatis mutandis acestor operațiuni.

112. Operatorii păstrează documente justificative privind orice derogare de la normele de producție pentru animalele de acvacultură, obținută în conformitate cu pct. 120 subpct. 4) și 5).

Secțiunea a 2-a

Cerințe aplicabile algelor

113. Pe lângă normele generale de producție stabilite la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023 și, dacă este relevant, în secțiunea 1, normele stabilite în prezenta secțiune se aplică culegerii și producției ecologice de alge. Normele respective se aplică mutatis mutandis producției de fitoplancton.

114. În ceea ce privește conversia, se aplică următoarele norme:

1) perioada de conversie pentru o unitate de producție pentru culegerea de alge este de șase luni;

2) perioada de conversie pentru o unitate de producție pentru cultivarea algelor este de șase luni sau un ciclu de producție complet, în funcție de care dintre acestea două are o durată mai mare.

115. Normele aplicabile producției de alge sunt următoarele:

1) culegerea algelor sălbatice și a părților acestora este considerată metodă de producție ecologică dacă:

a) zonele de creștere sunt adecvate din punctul de vedere al sănătății și au o stare ecologică foarte bună, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272/2011 și ale Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013, sau au o calitate echivalentă cu zonele de producție din clasele A și B, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1112/2010;

b) culegerea nu afectează în mod semnificativ stabilitatea ecosistemului natural sau conservarea speciilor în zona de culegere;

2) pentru a fi considerată ecologică, cultivarea algelor are loc în zone cu caracteristici de mediu și sanitare cel puțin echivalente cu cele prevăzute la subpct. 1) lit. a); adițional se aplică următoarele norme de producție:

a) se utilizează practici durabile în toate etapele de producție, de la culegerea algelor tinere până la recoltare;

b) pentru a se asigura menținerea unui fond genetic extins, culegerea algelor tinere în zonele de creștere spontană se efectuează cu regularitate, cu scopul de a menține și de a spori diversitatea stocurilor cultivate în interior;

c) nu se utilizează îngrășăminte decât în instalațiile de interior și numai dacă utilizarea acestora în producția ecologică este aprobată în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023; operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat fiecare produs, denumirea produsului și cantitatea aplicată, cu informații despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză.

116. În procesul de cultivare a algelor se aplică următoarele norme:

1) cultura de alge în larg utilizează numai nutrienți care există în mod natural în mediu sau care provin din unități de producție ecologică a animalelor de acvacultură situate de preferință în apropiere, ca parte a unui sistem de policultură;

2) în cazul instalațiilor de pe uscat în care sunt folosite surse externe de nutrienți, nivelurile acestora din efluent trebuie să fie, în mod verificabil, aceleași cu nivelurile de nutrienți din apa care intră în instalație sau inferioare acestora; se pot folosi numai nutrienți de origine vegetală sau minerală aprobați pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023; operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care este utilizat produsul, denumirea produsului și cantitatea aplicată, informații despre loturile/rezervoarele/bazinele în cauză;

3) densitatea culturii sau intensitatea operațională se înregistrează și se menține integritatea mediului acvatic prin garantarea faptului că nu se depășește cantitatea maximă de alge care poate fi realizată fără efecte negative asupra mediului;

4) corzile și alte echipamente utilizate pentru creșterea algelor se reutilizează sau se reciclează atunci când este posibil.

117. În procesul de culegere durabilă a algelor sălbatice, se aplică următoarele norme:

1) se efectuează o singură estimare a biomasei la începutul culegerii algelor;

2) în unitatea de producție sau în localurile producătorului se păstrează documente contabile care permit operatorului să identifice, iar organismului de control să verifice că culegătorii au furnizat numai alge sălbatice produse în conformitate cu prezentul Regulament;

3) culegerea se realizează astfel încât cantitățile culese să nu producă un impact semnificativ asupra stării mediului acvatic; pentru a se asigura că algele pot regenera și că sunt împiedicate capturile accidentale, se iau măsuri precum tehnicile de culegere, dimensiunile minime, vârstele, ciclurile de reproducere sau dimensiunea algelor care rămân;

4) în cazul în care algele se culeg dintr-o zonă de culegere partajată sau comună, trebuie să fie disponibile documente justificative elaborate de autoritatea competentă, din care să reiasă că întreaga culegere respectă Legea nr. 237/2023 și prezentul Regulament.

Secțiunea a 3-a

Cerințe privind animalele de acvacultură

118. Pe lângă normele de producție generale stabilite la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023 și, dacă este relevant, în secțiunea 1, normele stabilite în prezenta secțiune se aplică producției ecologice de specii de pești, de crustacee, de echinoderme și de moluște. Normele respective se aplică mutatis mutandis și producției de zooplancton, de microcrustacee, de rotifere, de viermi și de alte animale acvatice care constituie hrană pentru animale.

119. În ceea ce privește conversia, se aplică următoarele perioade de conversie pentru unitățile de producție de acvacultură în cazul tipurilor de instalații de acvacultură enumerate mai jos, inclusiv animalelor de acvacultură existente:

1) pentru instalațiile care nu pot fi drenate, curățate și dezinfectate, o perioadă de conversie de 24 luni;

2) pentru instalațiile care au fost drenate sau care au făcut obiectul unui vid sanitar, o perioadă de conversie de 12 luni;

3) pentru instalațiile care au fost drenate, curățate și dezinfectate, o perioadă de conversie de 6 luni;

4) pentru instalațiile de apă cu circuit deschis, inclusiv cele care produc moluște bivalve, o perioadă de conversie de 3 luni.

120. În ceea ce privește originea animalelor de acvacultură, se aplică următoarele norme:

1) acvacultura ecologică se bazează pe creșterea de efective tinere provenite de la genitori ecologici și din unități de producție ecologice;

2) se utilizează specii crescute la nivel local, iar ameliorarea animalelor urmărește obținerea de subspecii bine adaptate la condițiile de producție, asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, precum și o utilizare eficientă a resurselor de hrană pentru animale; se păstrează și se pun la dispoziția organismului de control documente justificative privind originea și tratamentul acestora;

3) se selectează specii robuste, care se cresc fără a crea prejudicii semnificative efectivelor sălbatice;

4) în scopul ameliorării, într-o exploatație se pot introduce animale sălbatice capturate sau animale neecologice de acvacultură numai în cazuri bine întemeiate, dacă nu există rase ecologice sau dacă în unitatea de producție se aduce stoc genetic nou în scopul ameliorării, după ce autoritatea de control acordă derogare, în vederea îmbunătățirii calității stocului genetic; aceste animale se țin într-un sistem de management ecologic timp de cel puțin 3 luni înainte de a putea fi utilizate pentru ameliorare; pentru animalele care sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova a speciilor pe cale de dispariție, autorizația de utilizare a exemplarelor sălbatice capturate se poate acorda numai în contextul programelor de conservare recunoscute de autoritatea publică responsabilă de efortul de conservare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 325/2005 cu privire la Cartea Roșie a Republicii Moldova;

5) în scopul creșterii, recoltarea de efective tinere sălbatice de acvacultură se restrânge, în mod special, la următoarele cazuri:

a) afluxul natural de larve și de puiet de pește sau de crustacee la umplerea iazurilor, a sistemelor de izolare și a vivierelor;

b) repopularea cu pești mici sau cu larve de crustacee din speciile care nu se regăsesc în Cartea Roșie a Republicii Moldova a speciilor pe cale de dispariție în fermele de acvacultură extensivă din interiorul zonelor umede, cu condiția că:

(i) repopularea este conformă cu măsurile de gestionare aprobate de autoritatea competentă relevantă, pentru asigurarea exploatării durabile a speciilor în cauză;

(ii) animalele sunt hrănite în exclusivitate cu hrană disponibilă în mod natural în mediu;

6) prin excepție de la subpct. 1), autoritatea de control acordă derogare pentru introducerea în scopul creșterii, într-o unitate de producție ecologică, a unui procent de efective tinere neecologice de cel mult 50%, din specii care până la 1 iulie 2024 nu au fost dezvoltate drept ecologice în Republica Moldova, cu condiția ca cel puțin ultimele două treimi din durata ciclului de producție să fie gestionate în cadrul unui sistem de management ecologic; această derogare poate fi acordată pentru o perioadă de maximum 2 ani și nu poate fi reînnoită;

7) în ameliorare, se aplică următoarele norme:

a) nu se utilizează hormoni și derivați ai hormonilor;

b) nu se utilizează producția artificială de subspecii monosex, cu excepția sortării manuale, nici inducerea poliploidiei, hibridizarea artificială și clonarea;

c) se aleg subspeciile adecvate;

8) în ceea ce privește producția de efective tinere, pentru creșterea larvelor de specii de pești marini, se pot utiliza sisteme de creștere (de preferință „mezocosm” sau „rezervor de volum mare”); aceste sisteme de creștere trebuie să respecte următoarele cerințe:

a) densitatea inițială a efectivelor este mai mică de 20 de ouă sau de larve pe litru;

b) rezervorul de creștere a larvelor are un volum de minimum 20 m3;

c) larvele se hrănesc cu planctonul natural care se formează în rezervor, suplimentat, dacă este cazul, cu fitoplancton și cu zooplancton produse în exterior;

9) operatorii țin registre privind originea animalelor, în care sunt identificate animalele/loturile de animale, data sosirii și tipul speciilor, cantitățile, statutul ecologic sau neecologic și perioada de conversie.

121. Alimentația animalelor de acvacultură se bazează pe următoarele aspecte:

1) în ceea ce privește hrana pentru pești, crustacee și echinoderme, se aplică următoarele norme:

a) animalele sunt hrănite cu hrană care să satisfacă cerințele nutriționale ale animalelor în diverse stadii de dezvoltare a acestora;

b) regimurile alimentare sunt concepute ținând cont de următoarele priorități:

(i) sănătatea și bunăstarea animalelor;

(ii) calitatea superioară a produselor, inclusiv în ceea ce privește compoziția nutrițională a produsului, care trebuie să asigure calitatea înaltă a produsului final comestibil;

(iii) impact redus asupra mediului;

c) componenta vegetală a hranei pentru animale este ecologică, iar componenta din hrană derivată din animale acvatice provine din acvacultura ecologică sau din activități de pescuit durabile;

d) materiile prime neecologice de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori drojdie destinate hranei pentru animale, materiile prime de origine minerală sau de origine microbiană destinate hranei pentru animale, aditivii furajeri și adjuvanții tehnologici se utilizează numai dacă au fost aprobați pentru utilizare în producția ecologică, în temeiul Legii nr. 237/2023 și al prezentului Regulament;

e) nu se folosesc stimulatori de creștere și aminoacizi de sinteză chimică;

2) în privința moluștelor bivalve și a altor specii care nu sunt hrănite de om, ci se hrănesc cu plancton natural, se aplică următoarele norme:

a) astfel de animale filtrante primesc tot necesarul nutrițional din natură, cu excepția exemplarelor tinere crescute în incubatoare și în pepiniere;

b) zonele de creștere sunt adecvate din punct de vedere al sănătății și au o stare ecologică foarte bună sau bună, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272/2011 și a Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013, sau au o calitate echivalentă cu zonele de producție din clasa A, în conformitate cu Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr. 1112/2010;

3) hrana pentru animalele de acvacultură carnivore se obține conform următoarelor priorități:

a) hrană ecologică pentru animale de origine acvicolă;

b) făină și ulei de pește obținute din resturi de pești, de crustacee sau de moluște ce provin din acvacultura ecologică;

c) făină și ulei de pește, precum și materiile prime destinate hranei pentru animale pe bază de pește derivate din resturi de pești, crustacee sau moluște deja capturate pentru consumul uman în pescării durabile;

d) făină și ulei de pește, precum și materiile prime destinate hranei pentru animale pe bază de pește derivate din pești, crustacee sau moluște întregi capturate în pescării durabile și nefolosite pentru consumul uman;

e) materii prime ecologice de origine vegetală sau animală destinate hranei pentru animale;

4) în faza de creștere, peștii din apele interioare, creveții din familia Penaeidae și creveții de apă dulce, precum și peștii tropicali de apă dulce sunt hrăniți după cum urmează:

a) sunt hrăniți cu hrană pentru animale care se găsește în mod natural în iazuri și lacuri;

b) dacă hrana naturală pentru animale menționată la lit. a) nu este disponibilă în cantități suficiente, se poate utiliza hrană ecologică pentru animale de origine vegetală, crescută de preferință în ferma propriu-zisă, sau alge; operatorii păstrează documente justificative privind necesitatea de a folosi hrană suplimentară;

c) dacă hrana naturală pentru animale este suplimentată în conformitate cu lit. b):

(i) rațiile de hrană pentru creveții din familia Penaeidae și pentru creveții de apă dulce (Macrobrachium spp.) pot include maximum 25% făină de pește și 10% ulei de pește derivate din pescării durabile;

(ii) rațiile de hrană pentru pangasius (Pangasius spp.) pot include maximum 10% făină sau ulei de pește derivat din pescării durabile;

d) în etapa de îngrășare și în primele stadii de viață din pepiniere și incubatoare, se poate utiliza colesterolul ecologic pentru a suplimenta dieta creveților din familia Penaeidae și a creveților de apă dulce (Macrobrachium spp.) pentru a le asigura nevoia de alimente din punct de vedere cantitativ;

5) operatorii țin registre privind regimurile alimentare specifice, în special cu privire la denumirea hranei și cantitatea acesteia, utilizarea hranei suplimentare, precum și animalele/loturile de animale hrănite.

122. Asistența medicală a animalelor de acvacultură se bazează pe prevenirea bolilor și pe tratamente veterinare, după cum urmează:

1) în prevenirea bolilor, se aplică următoarele norme:

a) prevenirea bolilor se bazează pe ținerea animalelor în condiții optime prin selectarea corespunzătoare a amplasării, ținând cont, printre altele, de necesitățile speciilor în ceea ce privește calitatea bună a apei, debitul și rata schimbului de apă, prin proiectarea optimă a exploatațiilor, prin aplicarea bunelor practici de gestionare și de creștere, inclusiv curățarea și dezinfectarea periodică a localurilor, prin hrană de calitate superioară pentru animale, prin asigurarea unei densități adecvate a efectivelor, precum și prin selecția raselor și tulpinilor;

b) este permisă utilizarea de medicamente imunologice veterinare;

c) un plan de management al sănătății animalelor, cu detalii privind practicile de biosecuritate și de prevenire a bolilor, inclusiv un contract de prestare a serviciilor calificate de consiliere în domeniul sănătății animalelor de acvacultură, proporțională cu unitatea de producție, cu efectuarea vizitei la unitatea de producție cel puțin o dată pe an sau, în cazul crustaceelor bivalve, cel puțin o dată la doi ani;

d) sistemele, echipamentele și ustensilele din cadrul exploatației se curăță și se dezinfectează corespunzător;

e) depunerile (bio-fouling) de organisme se îndepărtează numai prin mijloace fizice sau manual;

f) se pot folosi numai substanțe pentru curățarea și dezinfectarea echipamentelor și a instalațiilor aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

g) în ceea ce privește vidul sanitar, se aplică următoarele norme:

(i) organismul de control stabilește dacă este necesar vidul sanitar, precum și durata adecvată care trebuie respectată și documentată după fiecare ciclu de producție în sisteme de izolare în circuit deschis amplasate în larg;

(ii) nu este obligatoriu în cazul culturii de moluște bivalve;

(iii) pe durata vidului sanitar, cușca scufundată sau alte structuri utilizate pentru producția de animale de acvacultură sunt golite, dezinfectate și rămân goale până la reutilizare;

h) dacă este cazul, hrana pentru pești neconsumată, excrementele și animalele moarte se îndepărtează imediat, pentru a se evita riscul unor daune semnificative pentru mediu în ceea ce privește calitatea stării apei, pentru a se reduce la minimum riscul apariției bolilor și pentru a se evita atragerea insectelor sau a rozătoarelor;

i) lumina ultravioletă și ozonul se pot utiliza numai în incubatoare și în pepiniere;

j) pentru controlul biologic al ectoparaziților, de preferință se utilizează peștii curățători, precum și apa dulce, apa de mare și soluțiile de clorură de sodiu;

2) în privința tratamentelor veterinare, se aplică următoarele norme:

a) bolile sunt tratate imediat, pentru a se evita orice suferință a animalului; medicamentele veterinare alopatice de sinteză chimică, inclusiv antibioticele, pot fi folosite în caz de necesitate, în condiții stricte și sub responsabilitatea unui medic veterinar, atunci când nu este adecvată folosirea produselor fitoterapeutice, homeopatice și a altor produse; acolo unde este cazul, se stabilesc restricții privind tratamentele și perioadele de așteptare;

b) sunt permise tratamente prescrise în temeiul actelor normative, destinate să protejeze sănătatea umană și animală;

c) atunci când apare o problemă de sănătate, deși s-au luat măsuri de prevenire pentru a se garanta sănătatea animală menționate la subpct. 1), pot fi utilizate tratamente veterinare, de preferință în următoarea ordine:

(i) substanțe de origine vegetală, animală sau minerală în diluție homeopatică;

(ii) plante și extracte de plante care nu au efect anestezic;

(iii) substanțe precum oligoelementele, metalele, imunostimulentele naturale sau probioticele aprobate;

d) efectuarea tratamentelor alopatice este limitată la două tratamente pe an, cu excepția vaccinărilor și a programelor obligatorii de eradicare; cu toate acestea, în cazul unui ciclu de producție mai scurt de un an, se aplică o limită de un tratament alopatic; în cazul depășirii limitelor indicate pentru tratamentele alopatice, animalele de acvacultură în cauză nu se comercializează ca produse ecologice;

e) utilizarea tratamentelor pentru paraziți, altele decât prin sistemele obligatorii de control stabilite de autoritatea de control, se limitează după cum urmează:

(i) pentru somon, la maximum două tratamente pe an sau la un tratament pe an în cazul în care ciclul de producție este mai scurt de 18 luni;

(ii) pentru toate speciile, altele decât somonul, la două tratamente pe an sau la un tratament pe an în cazul în care ciclul de producție este mai scurt de
12 luni;

(iii) pentru toate speciile, la cel mult patru tratamente în total, indiferent de durata ciclului de producție al speciei;

f) perioada de așteptare dintre tratamentele veterinare alopatice și tratamentele pentru paraziți în conformitate cu lit. d), inclusiv tratamentele efectuate în cadrul sistemelor obligatorii de control și eradicare, este dublă față de perioada de așteptare prevăzută la art. 4 din Legea nr. 119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar sau de 48 de ore, în cazul în care această perioadă nu este specificată;

g) orice utilizare de medicamente veterinare se declară organismului de control înainte de comercializarea animalelor ca produse ecologice; efectivele tratate trebuie să poată fi identificate în mod clar;

3) operatorii țin registre privind măsurile aplicate pentru prevenirea bolilor, incluzând detalii despre vidul sanitar, despre curățarea și tratarea apei, precum și privind orice tratament veterinar și orice alt tratament antiparazitar aplicat, în special data tratamentului, diagnosticul, posologia, denumirea produsului utilizat pentru tratament și prescripția veterinară pentru îngrijire veterinară, după caz, și perioadele de așteptare aplicate înainte ca produsele de acvacultură să poată fi comercializate și etichetate ca fiind ecologice.

123. În ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

1) se interzic instalațiile de recirculare cu circuit închis pentru producția de animale de acvacultură, cu excepția incubatoarelor și a pepinierelor, sau pentru producția de specii utilizate ca hrană ecologică pentru animale;

2) încălzirea sau răcirea artificială a apei este permisă numai în incubatoare și pepiniere; se poate utiliza apa naturală dintr-un puț de foraj pentru încălzirea sau răcirea apei în toate etapele de producție;

3) mediul de creștere a animalelor de acvacultură este conceput astfel încât, în conformitate cu nevoile specifice fiecărei specii, animalele de acvacultură:

a) să aibă spațiu suficient și densitatea relevantă a efectivelor pentru bunăstarea lor, astfel cum este prevăzut în anexa nr. 2 la Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice;

b) să fie ținute în apă de calitate bună, cu un debit și o rată a schimbului de apă adecvate, cu niveluri suficiente de oxigen și cu menținerea unui nivel scăzut de metaboliți;

c) să fie ținute în condiții de temperatură și lumină conforme cu cerințele pentru fiecare specie și ținând cont de situarea geografică;

4) în analiza impactului densității efectivelor asupra bunăstării peștilor produși, se monitorizează starea peștilor (de exemplu, leziuni ale înotătoarelor, alte leziuni, rata de creștere, comportamentul manifestat și starea generală de sănătate), ținând cont de calitatea apei;

5) în cazul peștilor de apă dulce, fundul apei trebuie să se apropie cât mai mult posibil de condițiile naturale;

6) în cazul crapilor și al speciilor similare:

a) fundul apei este constituit din pământ natural;

b) fertilizarea organică și minerală a iazurilor și a lacurilor se realizează numai cu îngrășăminte și amelioratori de sol aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023, aplicându-se maximum 20 kg de azot/ha;

c) sunt interzise tratamentele care implică utilizarea unor substanțe de sinteză chimică pentru combaterea plantelor hidrofite și a vegetației prezente în apele în care are loc producția;

7) operatorii țin registre privind măsurile de monitorizare și de întreținere în legătură cu bunăstarea animalelor și cu calitatea apei; în cazul fertilizării iazurilor și lacurilor, operatorii țin registre privind aplicarea îngrășămintelor și a amelioratorilor de sol, care includ data aplicării, denumirea produsului, cantitatea aplicată și locul aplicării respective;

8) sistemele acvatice de izolare sunt concepute și construite astfel încât să se asigure debite și parametri fizico-chimici care să protejeze sănătatea și bunăstarea animalelor și să satisfacă nevoile comportamentale ale acestora, cu respectarea caracteristicilor specifice pentru sistemele de producție și de izolare pentru speciile sau pentru grupul de specii, astfel cum sunt stabilite în anexa nr. 2 la Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice;

9) unitățile de creștere de pe uscat întrunesc următoarele condiții:

a) sistemele de tip flow-through (apa trece o singură dată prin sistem, fiind apoi deversată înapoi în mediul acvatic) trebuie să permită monitorizarea și controlul debitului și a calității apei atât la intrarea, cât și la ieșirea acesteia din sistem;

b) cel puțin 10% din perimetru („interfața uscat-apă”) conține vegetație naturală;

10) sistemele de izolare amplasate în larg întrunesc următoarele condiții:

a) sunt situate acolo unde debitul, adâncimea apei și rata schimburilor de corpuri de apă sunt de natură să reducă la minimum impactul asupra fundului râurilor, fluviilor, lacurilor de acumulare și a corpului de apă înconjurător;

b) sunt constituite din cuști scufundate a căror proiectare, construcție și întreținere sunt adaptate expunerii lor la mediul operațional;

11) sistemele de izolare sunt concepute, amplasate și utilizate astfel încât să se reducă la minimum evadările;

12) în cazul în care peștii sau crustaceele evadează, se iau măsuri adecvate pentru reducerea impactului asupra ecosistemului local, inclusiv, dacă este cazul, recapturarea animalelor; în acest sens, se țin registre de evidență;

13) pentru producția de animale de acvacultură în iazuri piscicole, în rezervoare sau în bazine lungi, unitățile de producție sunt fie echipate cu straturi de filtrare naturală, cu iazuri de decantare, cu filtre biologice sau mecanice pentru colectarea deșeurilor de nutrienți, fie utilizează alge sau animale (bivalve) care contribuie la ameliorarea calității efluenților; monitorizarea efluenților se realizează la intervale regulate, dacă este cazul.

124. Bunăstarea animalelor acvatice se asigură prin aplicarea următoarelor norme:

1) toate persoanele implicate în creșterea animalelor de acvacultură dispun de cunoștințele și competențele de bază în ceea ce privește nevoile în materie de sănătate și de bunăstare ale animalelor;

2) manipularea animalelor de acvacultură se reduce la minimum și se realizează cu cea mai mare grijă; se utilizează echipamente și protocoale adecvate cu scopul de a se evita stresul și vătămarea fizică asociate procedurilor de manipulare; genitorii se manipulează astfel încât să se reducă la minimum vătămarea fizică și stresul și, dacă este cazul, manipularea se face sub anestezie; operațiunile de clasificare se limitează la minimum și se utilizează numai dacă este necesar pentru a se asigura bunăstarea peștilor;

3) în cazul utilizării luminii artificiale, se aplică următoarele restricții:

a) prelungirea perioadei de lumină naturală nu depășește o valoare maximă care respectă nevoile etologice, condițiile geografice și starea generală de sănătate a animalelor produse; această valoare maximă nu depășește 14 ore pe zi, cu excepția cazului în care este necesară în scopul reproducerii;

b) se evită modificările bruște ale intensității luminii în momentul trecerii de la lumină la întuneric sau invers, prin utilizarea unor variatoare ale intensității luminii sau a unei iluminări de fond;

4) se permite aerarea pentru a se asigura bunăstarea și sănătatea animalelor; aeratoarele mecanice să alimentează de preferință de la surse regenerabile de energie;

5) utilizarea oxigenului este permisă numai în scopul de a se satisface necesitățile în materie de bunăstare și de sănătate a animalelor și în perioade critice de producție sau de transport, în următoarele situații:

a) cazuri excepționale de schimbare a temperaturii, de scădere a presiunii atmosferice sau de poluare accidentală a apei;

b) proceduri ocazionale de gestionare a efectivelor, precum prelevarea de eșantioane și sortarea;

c) pentru a se asigura supraviețuirea efectivelor din fermă.

Operatorii țin registre de evidență privind aceste utilizări, indicând dacă se încadrează la lit. a), b) sau c);

6) se iau măsuri adecvate pentru a se menține durata transportului animalelor de acvacultură la un nivel minim;

7) orice suferință este menținută la un nivel minim pe durata întregii vieți a animalului, inclusiv în momentul sacrificării;

8) este interzisă ablația pedunculului ocular, inclusiv toate practicile similare, cum ar fi ligaturarea, incizarea și comprimarea;

9) prin tehnicile de sacrificare, trebuie ca peștii să devină imediat inconștienți și insensibili la durere; manipularea înainte de sacrificare se efectuează astfel încât să se evite leziunile, menținându-se, în același timp, suferința și stresul la un nivel minim; atunci când se analizează cele mai bune metode de sacrificare, se ține cont de diferențele dintre dimensiunile animalelor în momentul recoltării, dintre specii și dintre locurile de producție.

125. Producția moluștelor se bazează pe următoarele aspecte:

1) în ceea ce privește originea materialului de însămânțare, se aplică următoarele norme:

a) materialul de însămânțare de la exemplare sălbatice provenit din afara unității de producție poate fi utilizat în cazul crustaceelor bivalve, cu condiția să nu existe nici-o deteriorare semnificativă a mediului, să fie permis în conformitate cu actele normative, și materialul de însămânțare să provină din:

(i) straturi de populații care, probabil, nu vor supraviețui vremii de iarnă sau care reprezintă un surplus față de necesități; sau (ii) straturi naturale de material de însămânțare de la crustacee aflate pe colectoare;

b) în cazul stridiei japoneze (Crassostrea gigas), se preferă efectivele înmulțite în mod selectiv pentru a se reduce depunerea icrelor în mediul natural;

c) se țin registre privind modul, locul și perioada în care se colectează materialul de însămânțare de la exemplare sălbatice, pentru a se permite trasabilitatea până la zona de colectare;

d) materialul de însămânțare poate fi colectat numai după ce autoritatea de control a acordat autorizarea în acest sens;

2) în ceea ce privește condițiile de adăpostire și practicile de creștere, se aplică următoarele norme:

a) producția poate fi realizată în aceeași zonă acvatică în care are loc și producția ecologică de pești cu înotătoare și alge, într-un sistem de policultură care trebuie documentat în planul de management durabil; moluștele bivalve pot fi crescute de asemenea în policultură împreună cu moluște gasteropode precum speciile de litorină;

b) producția de moluște bivalve ecologice are loc în zone delimitate de stâlpi, de balize sau prin alte mijloace clare de marcaj și este izolată, dacă este cazul, prin saci din plasă, cuști scufundate sau alte mijloace create de om;

c) unitățile de producție de conchiliocultură (producere de crustacee) ecologică reduc la minimum riscurile la adresa speciilor în privința cărora există un interes de conservare; dacă se utilizează plase împotriva animalelor de pradă, acestea trebuie să fie astfel concepute încât să nu producă vătămări păsărilor scufundătoare;

3) în cultivarea moluștelor, se aplică următoarele norme:

a) pentru producția ecologică poate fi utilizată cultivarea pe corzi pentru midii și alte metode enumerate în anexa nr. 2 la Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice;

b) cultivarea moluștelor pe fundul apei este permisă numai dacă în locurile de colectare și de creștere nu se produce un impact semnificativ asupra mediului; înaintea începerii operațiunilor, operatorul furnizează organismului de control și adaugă, drept capitol separat în cadrul planului de management durabil, un studiu și un raport care sprijină dovezile existenței unui impact minim asupra mediului;

4) în gestionarea producției de moluște, se aplică următoarele norme:

a) producția utilizează o densitate a efectivelor care nu depășește densitatea utilizată în localitate pentru moluștele neecologice; sortarea, rărirea și ajustările densității efectivelor se efectuează în funcție de biomasă și în vederea asigurării bunăstării animalelor și a calității înalte a produselor;

b) depunerile de organisme se îndepărtează prin mijloace fizice sau manual; moluștele pot fi tratate o singură dată pe durata ciclului de producție cu o soluție de var în scopul combaterii depunerii de organisme concurente.

Capitolul V

NORME DE PRODUCȚIE PRIVIND ALIMENTELE PRELUCRATE

Secțiunea 1

Cerințe generale pentru producția de alimente prelucrate

126. Pe lângă normele generale de producție stabilite la art. 8 și 10 din Legea nr. 237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producției ecologice de alimente prelucrate. Operatorii care produc alimente prelucrate respectă în mod special normele detaliate de producție prevăzute în prezentul capitol și în capitolul al V-lea din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice.

127. Aditivii alimentari, adjuvanții tehnologici și alte substanțe și ingrediente folosite la prelucrarea alimentelor, precum și orice practică de prelucrare aplicată, cum ar fi afumarea, respectă principiile bunelor practici de fabricație (GMP) și prevederile Regulamentului sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013.

128. Operatorii care produc alimente prelucrate stabilesc și actualizează proceduri corespunzătoare bazate pe o identificare sistematică a etapelor esențiale ale prelucrării.

129. Aplicarea procedurilor menționate la pct. 128 asigură că produsele prelucrate obținute din producție respectă Legea nr. 237/2023 și prezentul Regulament la orice etapă.

130. Operatorii respectă și pun în aplicare procedurile menționate la pct. 128 și, fără a aduce atingere art. 18 din Legea nr. 237/2023, în special:

1) iau măsuri de precauție și țin registre privind aceste măsuri;

2) implementează măsuri de curățare corespunzătoare, monitorizează eficacitatea acestora și țin registre privind operațiunile în cauză;

3) garantează faptul că produsele neecologice nu sunt introduse pe piață cu o indicație referitoare la producția ecologică.

131. Pregătirea produselor ecologice, în conversie și neecologice prelucrate se efectuează separat în timp sau în spațiu. Dacă în unitatea de pregătire în cauză se pregătesc sau se depozitează produse ecologice, în conversie și neecologice, în orice combinație, operatorul:

1) informează organismul de control în consecință;

2) efectuează în mod continuu operațiunile până la încheierea unui ciclu de producție, separate în spațiu sau în timp de operațiuni similare efectuate asupra oricărui alt tip de produse (ecologice, în conversie sau neecologice);

3) înainte și după operațiuni, depozitează produsele ecologice, în conversie și neecologice separat unele de celelalte în spațiu sau în timp;

4) ține disponibil un registru actualizat al tuturor operațiunilor efectuate și al tuturor cantităților prelucrate;

5) ia măsurile necesare pentru a asigura identificarea loturilor și pentru evitarea amestecurilor sau a schimburilor între produse ecologice, în conversie și neecologice;

6) efectuează operațiuni asupra produselor ecologice sau în conversie numai după o curățare corespunzătoare a echipamentelor de producție.

132. Nu se utilizează produse, substanțe și tehnici care reconstituie proprietăți ce se pierd în timpul prelucrării și al depozitării alimentelor ecologice, care corectează rezultatele neglijenței în prelucrarea alimentelor ecologice sau care pot induce în eroare în alt fel în privința adevăratei naturi a produselor destinate să fie comercializate ca alimente ecologice.

133. Operatorii păstrează documente justificative privind derogările de utilizare a ingredientelor agricole neecologice pentru producția de alimente ecologice prelucrate în conformitate cu art. 16 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 237/2023, dacă au obținut sau au utilizat astfel de derogări.

Secțiunea a 2-a

Cerințe detaliate pentru producția de alimente prelucrate

134. În ceea ce privește compoziția alimentelor ecologice prelucrate, se aplică următoarele condiții:

1) produsul este obținut în principal din ingrediente agricole sau din produse destinate utilizării ca alimente, enumerate în anexa nr. 1 la Legea nr. 237/2023; pentru a stabili dacă un produs este obținut în principal din produsele respective, nu se iau în considerare adaosul de apă și de sare;

2) ingredientul ecologic nu este prezent împreună cu același ingredient sub formă neecologică;

3) ingredientul în conversie nu este prezent împreună cu același ingredient sub formă ecologică sau neecologică.

135. Utilizarea anumitor produse și substanțe în prelucrarea alimentelor se bazează pe aplicarea următoarelor norme:

1) aditivii alimentari, adjuvanții tehnologici și ingredientele agricole neecologice aprobați pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu art.16 din Legea nr. 237/2023, precum și produsele și substanțele menționate la subpct. 2) sunt singurele care se pot utiliza la prelucrarea alimentelor, cu excepția produselor și a substanțelor din sectorul vitivinicol, în cazul cărora se aplică pct. 150, și a drojdiei, în cazul căreia se aplică pct. 155;

2) la prelucrarea alimentelor, se permite utilizarea următoarelor produse și substanțe:

a) preparatele din microorganisme și enzime alimentare utilizate în mod normal la prelucrarea alimentelor, cu condiția ca enzimele care urmează a fi folosite ca aditivi alimentari sunt aprobate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

b) substanțele și produsele definite la pct. 3 subpct. 3) și 4) lit. a) din Regulamentul sanitar privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și stabilirea măsurilor tranzitorii privind lista de arome și materii prime, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1245/2018, care au fost etichetate ca substanțe aromatizante naturale sau preparate aromatizante naturale, în conformitate cu pct. 26-28 din respectivul Regulament;

c) coloranții pentru ștampilarea cărnii și a ouălor, în conformitate cu pct. 35 din Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013;

d) coloranții naturali și substanțele naturale pentru învelișuri pentru colorarea decorativă tradițională a cojii ouălor fierte produse cu intenția de a fi introduse pe piață într-o anumită perioadă a anului;

e) apa potabilă și sarea ecologică sau cea neecologică care corespunde prevederilor Regulamentului sanitar privind sarea alimentară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 596/2011;

f) mineralele (inclusiv oligoelementele), vitaminele, aminoacizii și micronutrienții, cu condiția că:

(i) utilizarea lor în alimentele destinate consumului normal este o cerință stabilită prin act normativ, cu condiția că alimentele nu pot fi introduse categoric pe piață ca alimente destinate consumului normal dacă mineralele, vitaminele, aminoacizii sau micronutrienții respectivi nu sunt adăugați; sau (ii) în ceea ce privește alimentele introduse pe piață ca având anumite caracteristici sau efecte în legătură cu sănătatea ori nutriția sau în legătură cu nevoile anumitor grupuri de consumatori, în produsele menționate la pct. 1 subpct. 1) și 2) din Regulamentul sanitar privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 179/2018, utilizarea acestora este autorizată în temeiul regulamentului menționat și al actelor aprobate în temeiul pct. 20 din regulamentul sus-menționat pentru produsele în cauză;

3) pentru curățare și dezinfecție se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023; operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective;

4) în vederea efectuării calculului menționat la art. 20 alin. (6) din Legea nr. 237/2023, se aplică următoarele norme:

a) anumiți aditivi alimentari aprobați pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023, se calculează ca ingrediente agricole;

b) preparatele și substanțele menționate la subpct. 2) lit. a), c)-f) nu se calculează ca ingrediente agricole;

c) drojdia și produsele din drojdie se calculează ca ingrediente agricole.

136. Operatorii țin registre privind fiecare factor de producție utilizat în producția de alimente; în cazul producției de produse compuse, rețetele/formulele complete care precizează cantitățile factorilor de producție și cantitatea produsă sunt păstrate și puse la dispoziția organismului de control.

Capitolul VI

NORME DE PRODUCȚIE PRIVIND HRANA PRELUCRATĂ PENTRU ANIMALE

137. Pe lângă normele generale de producție stabilite la art. 8 și 10 din Legea nr. 237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producției ecologice de hrană prelucrată pentru animale. Operatorii care produc hrană prelucrată pentru animale respectă, în mod special, normele detaliate de producție prevăzute în prezentul capitol și în capitolul al V-lea din Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice.

138. Aditivii furajeri, adjuvanții tehnologici și alte substanțe și ingrediente folosite la prelucrarea hranei pentru animale, precum și orice practică de prelucrare utilizată, cum ar fi afumarea, respectă principiile bunelor practici de fabricație (GMP).

139. Operatorii care produc hrană prelucrată pentru animale stabilesc și actualizează proceduri corespunzătoare bazate pe o identificare sistematică a etapelor esențiale ale prelucrării.

140. Aplicarea procedurilor menționate la pct. 139 asigură că produsele prelucrate obținute din producție respectă Legea nr. 237/2023 și prezentul Regulament la orice etapă.

141. Operatorii respectă și pun în aplicare procedurile menționate la pct. 139 și, fără a aduce atingere art. 18 din Legea nr. 237/2023, în mod special:

1) iau măsuri de precauție și țin registre privind aceste măsuri;

2) implementează măsuri de curățare corespunzătoare, monitorizează eficacitatea acestora și țin registre privind operațiunile în cauză;

3) garantează faptul că produsele neecologice nu sunt introduse pe piață cu o indicație referitoare la producția ecologică.

142. Pregătirea produselor ecologice, în conversie și neecologice prelucrate se efectuează separat în timp sau în spațiu. Dacă în unitatea de pregătire în cauză se pregătesc sau se depozitează produse ecologice, în conversie și neecologice, în orice combinație, operatorul:

1) informează organismul de control în consecință;

2) efectuează în mod continuu operațiunile până la încheierea unui ciclu de producție, separate în spațiu sau în timp de operațiuni similare efectuate asupra oricărui alt tip de produse (ecologice, în conversie sau neecologice);

3) înainte și după operațiuni, depozitează produsele ecologice, în conversie și neecologice separat unele de celelalte în spațiu sau în timp;

4) ține disponibil un registru actualizat al tuturor operațiunilor efectuate și al tuturor cantităților prelucrate;

5) ia măsurile necesare pentru a asigura identificarea loturilor și pentru evitarea amestecurilor sau a schimburilor între produse ecologice, în conversie și neecologice;

6) efectuează operațiuni asupra produselor ecologice sau în conversie numai după o curățare corespunzătoare a echipamentelor de producție.

143. Materiile prime ecologice sau materiile prime în conversie pentru hrana pentru animale nu intră simultan cu aceleași materii prime pentru hrana pentru animale produse prin mijloace neecologice în compoziția produselor furajere ecologice.

144. Se interzice prelucrarea cu ajutorul solvenților de sinteză chimică a oricăror materii prime pentru hrana pentru animale utilizate sau prelucrate în cadrul producției ecologice.

145. La prelucrarea hranei pentru animale pot fi utilizate numai materii prime neecologice de origine vegetală, animală sau provenite din alge ori drojdie destinate hranei pentru animale, materii prime de origine minerală destinate hranei pentru animale, aditivi furajeri și adjuvanți tehnologici aprobați pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023.

146. Pentru curățare și dezinfecție se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023. Operatorii țin registre privind utilizarea produselor respective, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.

147. Operatorii țin registre privind fiecare factor de producție utilizat în producția de hrană pentru animale. În cazul producției de produse compuse, rețetele/formulele complete care precizează cantitățile factorilor de producție și cantitatea produsă sunt păstrate la dispoziția organismului de control.

Capitolul VII

NORME DE PRODUCȚIE PRIVIND VINUL

148. Pe lângă normele generale de producție prevăzute la art. 8, 9 și 10 din Legea nr. 237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producției ecologice a produselor din sectorul vitivinicol, astfel cum se menționează la pct. 109 din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015. Operatorii care produc produse ecologice în sectorul vitivinicol respectă în special normele de producție detaliate prevăzute în prezentul capitol.

149. În producția ecologică a produselor din sectorul vitivinicol se aplică dispozițiile Regulamentului privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare explicite în prezentul capitol.

150. La utilizarea anumitor produse și substanțe se aplică următoarele norme:

1) produsele din sectorul vitivinicol se obțin din materii prime ecologice;

2) numai produsele și substanțele aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023, se pot folosi la fabricarea produselor din sectorul vitivinicol, inclusiv în cursul practicilor enologice, al proceselor și al tratamentelor, cu respectarea condițiilor și a restricțiilor stabilite în Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015, în special cele din anexa nr. 10 la Regulamentul menționat;

3) operatorii țin registre privind utilizarea oricărui produs și oricărei substanțe utilizat(e) la producerea vinului și pentru curățare și dezinfecție, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și, după caz, locul utilizării respective.

151. Cerințele privind practicile enologice și restricțiile sunt următoarele:

1) fără a aduce atingere pct. 148-150 și interdicțiilor și restricțiilor specifice prevăzute la subpct. 2)-4), sunt permise numai practicile, procesele și tratamentele enologice prevăzute în capitolul al XVI-lea din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015, ținând cont inclusiv de restricțiile prevăzute la pct. 115, pct. 1154-1157 și în anexele nr. 9 și 10 la Regulamentul respectiv;

2) se interzice utilizarea practicilor, proceselor și tratamentelor enologice stabilite la pct. 113 din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015;

3) este permisă utilizarea practicilor, proceselor și tratamentelor enologice stabilite la pct. 114 din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015;

4) orice modificare introdusă în ceea ce privește practicile, procesele și tratamentele enologice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 356/2015 se aplică în producția ecologică de vin numai după includerea măsurilor corespunzătoare, astfel cum prevede prezentul punct și, dacă este necesar, după efectuarea unei evaluări în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023.

Capitolul VIII

NORME DE PRODUCȚIE PRIVIND DROJDIA UTILIZATĂ CA ALIMENT SAU CA HRANĂ PENTRU ANIMALE

152. Pe lângă normele de producție generale stabilite la art. 8 și 10 din Legea nr. 237/2023, normele stabilite în prezentul capitol se aplică producției ecologice de drojdie utilizată ca aliment sau ca hrană pentru animale. Operatorii care produc drojdie ecologică destinată utilizării ca aliment sau ca hrană pentru animale respectă în special normele de producție detaliate prevăzute în prezentul capitol.

153. Pentru producția de drojdie ecologică se utilizează numai substraturi produse în mod ecologic. Cu toate acestea, până la 30 iunie 2025, se permite adăugarea de până la 5% extras sau autolizat de drojdie neecologic (calculat ca greutate a materiei uscate) la substrat pentru producerea de drojdie ecologică, atunci când operatorii nu pot obține extras sau autolizat de drojdie din producție ecologică.

154. Alimentele ecologice sau hrana ecologică pentru animale nu conțin concomitent drojdie ecologică și drojdie neecologică.

155. La pregătirea și producția drojdiei ecologice se pot folosi următoarele produse și substanțe:

1) adjuvanții tehnologici aprobați pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023;

2) produsele și substanțele menționate la pct. 135 subpct. 2) lit. a), b) și e) din capitolul al V-lea.

156. Pentru curățare și dezinfecție se folosesc numai produsele aprobate pentru utilizare în prelucrare, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023.

157. Operatorii țin registre privind orice produs și substanță utilizat(ă) la producerea drojdiei și pentru curățare și dezinfecție, care includ data sau datele la care a fost utilizat fiecare produs, denumirea produsului, substanțele sale active și locul utilizării respective.

Capitolul IX

COLECTAREA, AMBALAREA, TRANSPORTUL ȘI DEPOZITAREA PRODUSELOR

158. Operatorii se asigură că produsele ecologice și produsele în conversie se colectează, se ambalează, se transportă și se depozitează în conformitate cu normele prevăzute în prezentul capitol.

159. În ceea ce privește colectarea produselor și transportul către unitățile de pregătire, operatorii pot efectua colectarea simultană a produselor ecologice, în conversie și neecologice numai în cazul în care se iau măsuri corespunzătoare pentru a se evita orice posibil amestec sau schimb între produsele ecologice, în conversie și neecologice și pentru a se garanta identificarea produselor ecologice și în conversie. Operatorul păstrează și pune la dispoziția organismului de control informațiile referitoare la zilele, orele și circuitul de colectare, precum și la data și ora primirii produselor.

160. Ambalarea și transportul produselor către alți operatori sau către alte unități:

1) operatorii garantează că produsele ecologice și produsele în conversie sunt transportate către alți operatori sau către alte unități, inclusiv către angrosiști și comercianți cu amănuntul, numai în ambalaje, recipiente sau vehicule corespunzătoare închise astfel încât modificarea (inclusiv substituirea) conținutului să nu se poată realiza fără manipularea sau deteriorarea sigiliului și cărora li se aplică o etichetă pe care se precizează, fără a aduce atingere altor indicații stabilite prin acte normative, următoarele informații:

a) denumirea și adresa operatorului și, dacă aceștia sunt diferiți, ale proprietarului sau ale vânzătorului produsului;

b) denumirea produsului;

c) denumirea sau numărul de cod al organismului de control la care aparține operatorul;

d) dacă este cazul, marca de identificare a lotului, aplicată în conformitate cu un sistem de marcare aprobat la nivel național sau convenit cu organismul de control, care să permită stabilirea unei legături între lot și registrele menționate la art. 24 alin. (4) din Legea nr. 237/2023;

2) operatorii garantează că furajelor combinate aprobate în producția ecologică transportate către alți operatori sau către alte exploatații, inclusiv către angrosiști și comercianți cu amănuntul, li se aplică o etichetă pe care se precizează, adițional oricăror altor indicații stabilite prin acte normative, următoarele informații:

a) informațiile prevăzute la subpct. 1);

b) dacă este cazul, ca greutate a substanței uscate:

(i) procentajul total de materii prime ecologice pentru hrana pentru animale;

(ii) procentajul total de materii prime în conversie pentru hrana pentru animale;

(iii) procentajul total de materii prime pentru hrana pentru animale neinclus la primele două paragrafe;

(iv) procentajul total de hrană de origine agricolă pentru animale;

c) după caz, denumirile materiilor prime ecologice pentru hrana pentru animale;

d) după caz, denumirile materiilor prime în conversie pentru hrana pentru animale;

e) în cazul furajelor combinate care nu pot fi etichetate în conformitate cu art. 20 alin. (10) din Legea nr. 237/2023, faptul că furajele respective se pot utiliza în producția ecologică în conformitate cu legea menționată și prezentul Regulament;

3) fără a aduce atingere Cerințelor privind calitatea și comercializarea semințelor de plante furajere, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2011, operatorii garantează că pe eticheta ambalajului unui amestec de semințe de plante furajere, care conține semințe ecologice și în conversie sau semințe neecologice din anumite specii de plante diferite, pentru care a fost acordată o derogare în condițiile relevante prevăzute la pct. 23, se indică informații cu privire la componentele exacte ale amestecului, prezentate ca procentaj din greutatea fiecărei specii componente și, după caz, a fiecăruia dintre soiurile respective;

4) în plus față de cerințele relevante prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 836/2011, informațiile respective includ, pe lângă indicațiile prevăzute la subpct. 3), și lista speciilor componente ale amestecului care sunt etichetate ca ecologice sau în conversie; procentajul total minim ca greutate al semințelor ecologice și în conversie în amestec este de cel puțin 70%;

5) în cazul în care amestecul conține semințe neecologice, pe etichetă figurează și următoarea afirmație: „Utilizarea amestecului este permisă doar pe teritoriul Republicii Moldova și în limitele stabilite în derogarea acordată de autoritatea de control, în conformitate cu pct. 23 din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253/2024”;

6) informațiile menționate la subpct. 1) și 2) se prezintă doar într-un document de însoțire, în cazul în care un astfel de document se poate lega în mod incontestabil de ambalajul, de recipientul sau de vehiculul în care este transportat produsul; documentul de însoțire cuprinde informații cu privire la furnizor sau la transportator.

161. Închiderea ambalajelor, a recipientelor sau a vehiculelor nu este obligatorie în cazul în care:

1) transportul se efectuează direct între doi operatori, ambii făcând obiectul sistemului de control privind producția ecologică;

2) transportul include numai produse ecologice sau numai produse în conversie;

3) produsele sunt însoțite de un document care furnizează informațiile prevăzute la pct. 159;

4) atât operatorul care expediază, cât și operatorul destinatar țin registre cu privire la operațiunile de transport respective și le pun la dispoziția organismului de control.

162. La transportarea hranei pentru animale către alte unități de producție sau de pregătire ori către spații de depozitare, operatorii se asigură că sunt respectate următoarele condiții:

1) pe parcursul transportului, hrana pentru animale produsă prin metode ecologice, hrana în conversie pentru animale și hrana neecologică pentru animale se separă efectiv fizic;

2) vehiculele sau recipientele care au transportat produse neecologice se utilizează pentru a transporta produse ecologice sau în conversie numai dacă:

a) înainte de începerea transportului de produse ecologice sau în conversie se iau măsuri corespunzătoare de curățare, a căror eficacitate a fost verificată, iar operatorii țin registre privind operațiunile respective;

b) se pun în aplicare toate măsurile corespunzătoare, în funcție de riscurile evaluate în conformitate cu măsurile de control și, dacă este necesar, operatorii garantează faptul că produsele neecologice nu pot fi introduse pe piață cu o indicație referitoare la producția ecologică;

c) operatorii țin registre de evidență a acestor operațiuni de transport și le pun la dispoziția organismului de control;

3) transportul hranei ecologice sau în conversie pentru animale finite se separă fizic sau în timp de transportul altor produse finite;

4) pe durata transportului, se înregistrează cantitatea de produse de la început și fiecare cantitate individuală livrată pe parcursul unei curse de livrare.

163. La transportarea peștilor vii, operatorii se asigură că sunt respectate următoarele condiții:

1) peștii vii se transportă în cisterne corespunzătoare cu apă curată care satisface nevoile fiziologice ale acestora în ceea ce privește temperatura și cantitatea de oxigen dizolvat;

2) înainte de transportarea peștilor ecologici și a produselor ecologice din pește, cisternele se curăță, se dezinfectează și se clătesc cu multă grijă;

3) se iau măsuri de precauție pentru a se reduce stresul; în timpul transportului, densitatea se menține la un nivel care nu dăunează speciei respective;

4) se țin registre pentru operațiunile menționate la subpct. 1)-3).

164. Recepția produselor de la alți operatori sau de la alte unități se efectuează cu respectarea următoarelor cerințe:

1) la recepția unui produs ecologic sau în conversie, operatorul verifică închiderea ambalajului, a recipientului sau a vehiculului, în cazurile în care acest lucru este necesar, precum și prezența indicațiilor prevăzute la pct. 160 și 161;

2) operatorul compară informațiile de pe eticheta menționată la pct. 160 cu informațiile din documentele de însoțire; rezultatul acestor verificări se menționează în mod explicit în registrele menționate la art. 24 alin. (4) din Legea nr. 237/2023.

165. La importul și la recepția produselor ecologice sau în conversie, se aplică următoarele norme specifice:

1) dacă se importă astfel de produse, acestea se transportă în ambalaje sau în recipiente corespunzătoare, închise într-un mod care să împiedice înlocuirea conținutului și prevăzute cu datele de identificare ale exportatorului și cu oricare alte mărci și numere care servesc la identificarea lotului, iar acestea sunt însoțite de certificatul de inspecție pentru import;

2) la recepția unui produs importat, persoana fizică sau juridică destinatară a transportului importat și care îl recepționează în vederea pregătirii ulterioare sau a comercializării verifică închiderea ambalajului sau a recipientului și dacă certificatul de inspecție vizează tipul de produs conținut de transport; rezultatul acestei verificări se precizează în mod explicit în registrele menționate la art. 24 alin. (4) din Legea nr. 237/2023.

166. Depozitarea produselor se realizează cu respectarea următoarelor cerințe:

1) zonele de depozitare a produselor se gestionează în așa fel încât se asigură identificarea loturilor și se evită orice amestec sau orice contaminare cu produse sau substanțe care nu sunt conforme cu normele de producție ecologică; produsele ecologice și în conversie trebuie să fie clar identificabile în orice moment;

2) în unitățile de producție vegetală și animalieră ecologice sau în conversie se interzice depozitarea altor factori de producție, reprezentând produse sau substanțe, decât cele aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 8 și 16 din Legea nr. 237/2023;

3) se permite depozitarea medicamentelor veterinare alopatice, inclusiv a antibioticelor, în exploatațiile agricole și de acvacultură, cu condiția ca acestea sunt prescrise de un medic veterinar în legătură cu tratamentele menționate la pct. 60 subpct. 2) și la pct. 122 subpct. 2) lit. a), se depozitează într-un loc supravegheat și se înregistrează în registrele menționate la art. 24 alin. (4) din Legea nr. 237/2023;

4) în cazul în care operatorii manipulează produse ecologice, în conversie și neecologice în orice combinație, iar produsele ecologice sau în conversie se depozitează în spații de depozitare în care sunt depozitate și alte produse agricole sau alimentare:

a) produsele ecologice sau în conversie se păstrează separat de celelalte produse agricole sau alimentare;

b) se iau toate măsurile pentru a asigura identificarea transporturilor și pentru a evita amestecurile sau schimburile între produse ecologice, în conversie și neecologice;

c) înainte de depozitarea produselor ecologice sau în conversie, se iau măsuri corespunzătoare de curățare a căror eficacitate a fost verificată, iar operatorii țin registre cu privire la operațiunile respective;

5) pentru curățare și dezinfecție, în spațiile de depozitare se folosesc numai produsele pentru curățare și dezinfecție aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Legea nr. 237/2023.

Capitolul X

NORMELE DE PRODUCȚIE EXCEPȚIONALE PRIVIND PRODUCȚIA ECOLOGICĂ

167. În scopul aplicării normelor de producție excepționale menționate la art.13 alin. (1) din Legea nr. 237/2023, pentru a fi calificată drept „circumstanță catastrofală” generată de un „fenomen climatic nefavorabil”, „boli ale animalelor”, un „incident de mediu”, un „dezastru natural” sau un „eveniment catastrofal”, precum și de orice situație asemănătoare, o situație se recunoaște drept „circumstanță catastrofală” prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare.

168. În funcție de situația în care circumstanțele catastrofale afectează o anumită regiune sau, dimpotrivă, un operator individual, ordinul emis în conformitate cu pct. 167 se referă la zona sau la operatorul în cauză.

169. În urma recunoașterii unei situații drept circumstanță catastrofală, în conformitate cu pct. 167, și a identificării operatorilor afectați din zona în cauză sau la cererea operatorului individual în cauză, autoritatea competentă acordă derogările relevante prevăzute la pct. 171 și stabilește condițiile aferente, cu condiția că derogările și condițiile respective se aplică:

1) pentru o perioadă limitată și nu mai mult decât este necesar, în niciun caz mai lungă de 12 luni, pentru continuarea sau reînceperea producției ecologice, astfel cum se desfășura înainte de data aplicării derogărilor respective;

2) pentru tipurile de producție afectate în mod specific sau, după caz, pentru parcelele de teren;

3) tuturor operatorilor din agricultura ecologică afectați din zona în cauză sau doar operatorului individual în cauză, după caz.

170. Aplicarea derogărilor menționate la pct. 169 nu aduce atingere valabilității certificatelor menționate la art. 25 din Legea nr. 237/2023 în perioada aplicării derogărilor, în cazul în care operatorul sau operatorii în cauză îndeplinesc condițiile acordării acestor derogări.

171. Se pot acorda următoarele derogări specifice de la normele de producție ecologică:

1) prin derogare de la pct. 18, pentru producția de plante și produse vegetale, altele decât materialul de reproducere a plantelor, se poate utiliza material neecologic de reproducere a plantelor în cazul în care nu este posibilă utilizarea de material ecologic sau în conversie de reproducere a plantelor, cu condiția respectării prevederilor de la pct. 23 subpct. 7) și 8) și, după caz, a îndeplinirii cerințelor prevăzute la pct. 10-17;

2) prin derogare de la pct. 49, efectivul de animale se poate reînnoi sau reconstitui cu animale neecologice în cazul mortalității înalte a animalelor și dacă nu sunt disponibile animale crescute prin metode ecologice, cu condiția respectării perioadelor de conversie specificate la pct. 48; norma respectivă se aplică mutatis mutandis producției de albine și de alte insecte;

3) prin derogare de la pct. 55 subpct. 2), efectivele se pot hrăni cu hrană neecologică pentru animale, în loc de hrană ecologică sau în conversie pentru animale, atunci când producția de hrană pentru animale se pierde sau se stabilesc restricții;

4) prin derogare de la pct. 56 subpct. 1), pct. 63 și 64, când este afectată unitatea de producție animalieră, se pot face adaptări în ceea ce privește pășunatul pe teren ecologic, densitatea efectivelor în clădiri și suprafețele minime pentru spațiile interioare și exterioare stabilite în anexele nr. 1 și 2 la Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice;

5) prin derogare de la pct. 84 subpct. 6), când producția de hrană pentru animale este pierdută sau când sunt stabilite restricții, procentajul de substanță uscată al rațiilor zilnice format din furaje grosiere, din nutrețuri proaspete sau uscate sau din furaje însilozate se poate reduce, cu condiția îndeplinirii cerințelor nutriționale ale animalelor la diferite stadii de dezvoltare a acestora;

6) prin derogare de la pct. 97 subpct. 2), în cazul în care supraviețuirea coloniilor este pusă în pericol din alte motive decât condițiile climatice, coloniile de albine se pot hrăni cu miere ecologică, polen ecologic, siropuri de zahăr ecologic sau zahăr ecologic;

7) prin derogare de la pct. 100 subpct. 1) și 3), în cazul în care supraviețuirea coloniilor de albine este pusă în pericol, acestea pot fi mutate în zone în care nu sunt respectate dispozițiile privind amplasarea stupinelor;

8) prin derogare de la pct. 120 subpct. 1), efectivul de animale de acvacultură se poate reînnoi sau reconstitui cu animale neecologice în caz de mortalitate înaltă a animalelor de acvacultură și dacă animale crescute prin metode ecologice nu sunt disponibile, cu condiția ca ultimele două treimi din durata ciclului de producție să fie gestionate în sistem ecologic;

9) prin derogare de la dispozițiile capitolului al XI-lea, în special în ceea ce privește condițiile de utilizare a produselor și substanțelor aprobate în producția ecologică, dioxidul de sulf se poate folosit la elaborarea produselor din sectorul vinicol, până la conținutul maxim prevăzut la pct. 38 subpct. 6) din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015, în cazul în care starea sanitară a strugurilor ecologici obligă vinificatorul să utilizeze mai mult dioxid de sulf decât în anii precedenți pentru obținerea unui produs finit comparabil.

172. Orice operator căruia i se aplică derogările acordate păstrează documente justificative referitoare la acestea, precum și documente justificative referitoare la utilizarea derogărilor respective în perioada aplicării derogărilor în cauză, iar organismele de control verifică respectarea de către operatori a condițiilor aferente derogărilor acordate.

Capitolul XI

NORME CU PRIVIRE LA PRODUSELE ȘI SUBSTANȚELE APROBATE PENTRU UTILIZARE ÎN PRODUCȚIA ECOLOGICĂ ȘI DE STABILIRE A LISTELOR ACESTORA

173. În sensul art. 16 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 237/2023, produsele fitosanitare utilizate în producția ecologică conțin numai substanțele active enumerate în anexa nr. 1, astfel cum se prevede în aceasta, cu condiția ca aceste produse fitosanitare:

1) să fie autorizate în conformitate cu Legea nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative;

2) să fie utilizate în conformitate cu condițiile de utilizare specificate în autorizațiile produselor care le conțin, acordate de autoritatea competentă de eliberarea autorizației, și

3) să fie utilizate în conformitate cu dispozițiile stabilite în ordinul privind aprobarea listei substanțelor active, emis de autoritatea competentă de elaborarea politicilor.

174. În sensul art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 237/2023, numai produsele și substanțele enumerate în anexa nr. 2 se utilizează în producția ecologică ca îngrășăminte, ca amelioratori de sol și ca nutrienți pentru nutriția plantelor, îmbunătățirea și îmbogățirea litierei, cultivarea algelor sau pentru mediul de creștere a animalelor de acvacultură, cu condiția ca acestea sunt conforme cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Reglementarea tehnică „Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 268/2012, cu articolele relevante aplicabile din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și cu Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022.

175. În sensul art. 16 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 237/2023, numai produsele și substanțele enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 3 se utilizează în producția ecologică ca materii prime neecologice de origine vegetală sau animală ori provenite din alge sau drojdie destinate hranei pentru animale, ori ca materii prime de origine microbiană sau minerală destinate hranei pentru animale, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Cerințele sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 910/2020.

176. În sensul art. 16 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 237/2023, numai produsele și substanțele enumerate în secțiunea 2 din anexa nr. 3 se utilizează în producția ecologică ca aditivi pentru hrana animalelor și ca adjuvanți tehnologici utilizați în alimentația animalelor, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Cerințele sanitar-veterinare față de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2020.

177. În ceea ce privește produsele pentru curățare și dezinfectare, se aplică următoarele norme:

1) în sensul art. 16 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 237/2023, numai produsele enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 4 se utilizează pentru curățarea și dezinfectarea iazurilor, cuștilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, clădirilor sau a instalațiilor utilizate pentru producția animalieră, cu condiția ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice și cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020;

2) în sensul art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 237/2023, numai produsele enumerate în secțiunea 2 din anexa nr. 4 se utilizează pentru curățarea și dezinfectarea clădirilor și instalațiilor utilizate pentru producția vegetală, inclusiv pentru depozitarea într-o exploatație agricolă, cu condiția ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice și cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020;

3) în sensul art. 16 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 237/2023, numai produsele enumerate în secțiunea 3 din anexa nr. 4, se utilizează pentru curățarea și dezinfectarea instalațiilor de prelucrare și depozitare, cu condiția ca produsele respective să fie conforme cu prevederile actelor normative, în special cu Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice și cu Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020;

4) până la includerea lor în secțiunile 1, 2 sau 3 din anexa nr. 4, produsele pentru curățare și dezinfectare menționate la art. 16 alin. (1) lit. e), f) și g) din Legea nr. 237/2023, care au fost aprobate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 149/2006 pentru implementarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică, se utilizează în continuare dacă respectă prevederile actelor normative relevante, în special Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice și Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020;

5) secțiunile 1, 2 și 3 din anexa nr. 4 se vor completa pe măsura includerii unor astfel de produse pentru curățare și dezinfectare în listele respective, în baza autorizării acestora la nivelul Uniunii Europene.

178. În sensul art. 16 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 237/2023, numai produsele și substanțele enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 5 se utilizează ca aditivi alimentari, incluzând enzimele alimentare destinate utilizării ca aditivi alimentari, și ca adjuvanți tehnologici pentru producția de alimente ecologice prelucrate, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante, în special cu Regulamentul sanitar privind aditivii alimentari, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 229/2013 și cu Regulamentul sanitar privind enzimele alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1056/2016.

179. În sensul art. 16 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 237/2023, numai ingredientele agricole neecologice enumerate în secțiunea 2 din anexa nr. 5 se utilizează în producția de alimente ecologice prelucrate, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante.

180. Prevederile pct. 179 nu aduc atingere cerințelor detaliate privind producția ecologică de alimente prelucrate prevăzute în secțiunea a 2-a din capitolul al V-lea. În mod special, pct. 179 nu se aplică ingredientelor agricole neecologice care se utilizează ca aditivi alimentari, ca adjuvanți tehnologici sau ca produse și substanțe menționate în pct. 135 subpct. 2).

181. În sensul art. 16 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 237/2023, numai produsele și substanțele enumerate în secțiunea 3 din anexa nr. 5 se utilizează ca adjuvanți tehnologici pentru producția de drojdie și de produse pe bază de drojdie pentru produse alimentare și pentru hrana pentru animale, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante.

182. În sensul pct. 150 subpct. 2), numai produsele și substanțele enumerate în secțiunea 4 din anexa nr. 5 se utilizează pentru producția și pentru conservarea produselor vitivinicole ecologice menționate la pct. 109 din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015, cu condiția utilizării lor în conformitate cu prevederile actelor normative relevante și, în special, cu limitele și condițiile stabilite în Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015.

183. În cazul în care Comisia Europeană acordă o autorizație specifică de utilizare a unui produs sau a unei substanțe pe teritoriul Republicii Moldova, ținând cont de diferențele privind echilibrul ecologic din producția vegetală și animalieră, de condițiile climatice specifice, de tradițiile și de condițiile locale din regiunile țării, autoritatea competentă aprobă includerea produsului sau substanței în cauză într-o listă separată, cu respectarea următoarelor condiții:

1) produsul sau substanța respectivă respectă principiile stabilite în capitolul II, criteriile prevăzute la art. 16 alin. (2) din Legea nr. 237/2023 și condiția prevăzută la art. 16 alin. (5) din Legea nr. 237/2023;

2) utilizarea produsului sau a substanței este în conformitate cu dispozițiile actelor normative relevante, în special în ceea ce privește substanțele active din produsele fitosanitare, și cu Regulamentul sanitar privind limitele maxime de reziduuri de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2023; și

3) se aprobă pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea reînnoirii aprobării pentru o nouă perioadă de 2 ani, cu condiția să nu fie disponibile elemente noi și că organismul de control nu are obiecții, justificând necesitatea reevaluării aprobării.

Capitolul XII

DISPOZIȚII TRANZITORII

184. În sensul pct. 177 subpct. 4), produsele pentru curățare și pentru dezinfectare enumerate în partea E din anexa nr. 2 la Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 149/2006, pot fi utilizate în continuare până la 31 decembrie 2025 pentru curățarea și dezinfectarea iazurilor, cuștilor, rezervoarelor, bazinelor lungi, clădirilor sau instalațiilor utilizate pentru producția animalieră, sub rezerva secțiunii a 4-a din anexa nr. 4.

185. În sensul art. 16 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 237/2023, ingredientele agricole neecologice enumerate în secțiunea C din anexa nr. 3 la Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 149/2006, pot fi utilizate în continuare pentru producția de alimente ecologice prelucrate până la 30 iunie 2025. Alimentele ecologice prelucrate care au fost produse înainte de 1 iulie 2025 cu ingredientele agricole neecologice respective pot fi introduse pe piață după data respectivă, până la epuizarea stocurilor.

186. Documentele justificative eliberate în conformitate cu Regulamentul privind metodele şi principiile producţiei agroalimentare ecologice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 149/2006, înainte de 1 iulie 2024 rămân valabile până la sfârșitul perioadei lor de valabilitate, dar nu și după 30 iunie 2025.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.253/2024

REGULAMENT privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice

Prezentul Regulament transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/464 al Comisiei din 26 martie 2020 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește documentele necesare pentru recunoașterea retroactivă a perioadelor în scopul conversiei, producția de produse ecologice și informațiile care trebuie furnizate de către statele membre (CELEX: 32020R0464), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 098 din 31 martie 2020, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1921 al Comisiei din 4 noiembrie 2021.

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul privind recunoașterea retroactivă a perioadei de conversie și producția de produse ecologice (în continuare – Regulament) stabilește norme privind procedura și documentele necesare pentru recunoașterea retroactivă a perioadelor anterioare în scopul conversiei la producția de produse ecologice, norme suplimentare privind producția animalieră, prelucrarea alimentelor și a hranei pentru animale, precum și norme privind schimbul de anumite informații.

2. Prin implementarea prezentului Regulament se urmărește:

1) aplicarea unor standarde înalte de bunăstare a animalelor, prin respectarea nevoilor specifice ale speciilor incluse în producția animalieră ecologică, precum și prin stabilirea densității corespunzătoare a efectivelor de animale și a suprafețelor minime pentru spațiile interioare și exterioare;

2) asigurarea bunăstării animalelor de acvacultură, prin respectarea nevoilor specifice a fiecărei specii sau a grupului de specii în ceea ce privește densitatea efectivelor și caracteristicile specifice ale sistemelor de producție și de izolare pentru animalele de acvacultură;

3) furnizarea informației necesare operatorilor ecologici despre disponibilitatea pe piață a materialelor ecologice și în conversie de reproducere a plantelor, a animalelor ecologice și a animalelor tinere de acvacultură ecologice.

3. În sensul prezentului Regulament, se utilizează noțiunile din Legea nr. 237/2023 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice (în continuare – Legea nr. 237/2023), din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, precum și următoarele noţiuni:

efectiv – în contextul compartimentelor adăposturilor pentru păsări de curte, un grup de păsări ținute împreună, fără a se amesteca cu alte specii de păsări de curte și având la dispoziție propriile spații interioare și exterioare;

păsări de curte pentru îngrășare – păsări de curte destinate producției de carne;

tineret mascul pentru carne – un pui mascul provenit din rase de găini ouătoare și destinat producției de carne;

tineret femel pentru carne – o femelă din specia Gallus gallus destinată producției de carne și sacrificată la vârsta minimă de 120 de zile.

Capitolul II

DOCUMENTE FURNIZATE ÎN VEDEREA RECUNOAȘTERII RETROACTIVE A PERIOADEI DE CONVERSIE

4. În sensul art. 9 alin. (3) din Legea nr. 237/2023, operatorul prezintă autorității competente dosarul pentru a demonstra că pe parcelele agricole, pentru care se solicită recunoașterea retroactivă a unei perioade anterioare, nu au fost utilizate decât produsele aprobate pentru utilizare în producția ecologică.

5. Dosarul prin care se demonstrează că parcelele agricole au fost zone naturale sau agricole care, pe o perioadă de cel puțin 3 ani, nu au fost tratate cu produse sau cu substanțe care nu au fost aprobate pentru utilizare în producția ecologică, în conformitate cu art. 16 din Lege nr. 237/2023, conține următoarele:

1) hărți prin care se identifică clar fiecare parcelă agricolă inclusă în cererea de recunoaștere retroactivă, precum și imaginile parcelelor în cauză, fiind vizibilă și data efectuării acestora;

2) informații detaliate privind suprafața totală a acestor parcele agricole, registrele de evidență privind practicile agricole aplicate anterior, utilizarea materialului semincer și de înmulțire și originea acestuia, utilizarea fertilizanților și a produselor fitosanitare;

3) date despre natura și volumul producției în curs;

4) coordonatele pentru geolocalizarea parcelelor agricole, după posibilitate;

5) analiza de risc menționată la pct. 7;

6) rezultatele analizelor de laborator menționate la pct. 8;

7) orice alte documente menționate la pct. 11;

8) raportul de inspecție menționat la pct. 12 subpct. 1);

9) declarația finală a organismului de control, menționată la pct. 12 subpct. 2).

6. În cazul în care, pentru parcelele agricole care fac obiectul solicitării, operatorul a beneficiat de subvenții pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă, mediu și bunăstarea animalelor, în temeiul Legii nr. 71/2023 cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, se prezintă și confirmarea oficială din partea Agenţiei de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, care demonstrează acest fapt.

7. Organismul de control efectuează analiza de risc detaliată, bazată pe dovezi justificative, pentru a verifica dacă o parcelă agricolă inclusă în cererea de recunoaștere retroactivă a fost tratată cu produse sau cu substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică pe o perioadă de cel puțin 3 ani, luând în considerare, în special, dimensiunea suprafeței totale la care se referă cererea și practicile agronomice aplicate pe durata acelei perioade pe fiecare parcelă agricolă care face obiectul cererii. Organismul de control păstrează documentele privind analiza riscurilor.

8. Organismul de control va examina rezultatele analizelor de laborator, efectuate de laboratoare acreditate, asupra unor probe de sol și/sau plante pe care le-a prelevat de pe fiecare parcelă agricolă identificată ca prezentând riscul de a fi contaminată în urma tratării cu produse și cu substanțe neaprobate pentru utilizare în producția ecologică, în urma analizei de risc detaliate menționate la pct. 7.

9. Operatorul sau grupul de operatori care nu a fost anterior sub contract de prestări servicii cu un organism de control recunoscut de autoritatea competentă prezintă informațiile disponibile cu privire la parcelele agricole care fac obiectul cererii de recunoaștere retroactivă.

10. Pentru a efectua analiza de risc detaliată menționată la pct. 7, operatorul sau grupul de operatori prezintă organismului de control ultimul raport de inspecție, în cazul în care a fost anterior sub contract de prestări servicii cu un alt organism de control recunoscut de autoritatea competentă.

11. Operatorul sau grupul de operatori prezintă oricare alte documente relevante considerate necesare de organismul de control sau, după caz, de autoritatea competentă pentru a evalua cererea de recunoaștere retroactivă.

12. Organismul de control:

1) întocmește un raport de inspecție, care include și imagini ale parcelelor, în urma inspecției fizice efectuate la operator, inclusiv cu privire la parcelele agricole care fac obiectul cererii de recunoaștere retroactivă, în scopul verificării coerenței informațiilor colectate, dar înainte ca operatorul să fi luat măsuri de cultivare;

2) emite o declarație finală scrisă care indică dacă este justificată recunoașterea retroactivă a unei perioade anterioare ca parte a perioadei de conversie și perioada de începere considerată ecologică pentru fiecare parcelă agricolă vizată, precum și suprafața totală a parcelelor agricole care beneficiază de recunoașterea retroactivă a unei perioade;

3) se asigură că operatorul căruia i se aplică recunoașterea retroactivă deține documente justificative referitoare la aceasta, precum și documente justificative privind utilizarea parcelelor agricole care fac obiectul recunoașterii retroactive, timp de 3 ani.

13. Autoritatea competentă examinează dosarul, decide asupra recunoașterii retroactive a unei perioade anterioare ca perioadă de conversie și emite un ordin în acest sens.

Capitolul III

EFECTIVE DE ANIMALE

Secțiunea 1

Bovine, ovine, caprine și ecvidee

14. Perioada minimă menționată la pct. 55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, pentru hrănirea animalelor alăptate, de preferință cu lapte matern, este de:

1) 90 de zile de la naștere pentru bovine și ecvidee;

2) 45 de zile de la naștere pentru ovine și caprine.

15. Pentru bovine, ovine, caprine și ecvidee, densitatea efectivelor de animale și suprafața minimă pentru spațiile interioare și exterioare sunt stabilite în partea I din anexa nr. 1.

16. În ceea ce privește cerințele și caracteristicile tehnice legate de suprafața minimă pentru spațiile interioare, cel puțin jumătate din suprafața minimă pentru spațiul interior stabilită în partea I din anexa nr. 1, pentru bovine, ovine, caprine și ecvidee, să constituie construcție solidă, adică o construcție nerealizată din grilaje sau din plasă.

Secțiunea a 2-a

Cervide

17. Perioada minimă menționată la pct. 55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, pentru hrănirea cervidelor alăptate, de preferință cu lapte matern, este de 90 de zile de la naștere.

18. Pentru cervide, densitatea efectivelor de animale și suprafața minimă pentru spațiile exterioare sunt stabilite în partea a II-a din anexa nr. 1.

19. Cerințele și caracteristicile tehnice pentru suprafața minimă a ocoalelor sau a țarcurilor exterioare sunt următoarele:

1) cervidele sunt ținute în ocoale sau în țarcuri exterioare în care au acces la pășuni ori de câte ori condițiile permit;

2) ocolurile sau țarcurile exterioare se construiesc în așa fel încât, la necesitate, diferite specii de cervide să poată fi separate;

3) fiecare ocol sau țarc exterior trebuie să poată fi împărțit în două zone sau să fie adiacent unui alt ocol sau țarc exterior, astfel încât măsurile de întreținere să se poată aplica succesiv în fiecare zonă sau în fiecare ocol ori țarc exterior.

20. Cerințele față de vegetație și caracteristicile instalațiilor protejate și ale zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) să asigure cervidelor spații ascunse de protecție vizuală și împotriva intemperiilor, de preferință prin adăposturi naturale, de exemplu prin includerea în ocolul sau în țarcul exterior a unor pâlcuri de copaci și arbuști, a unor părți de pădure sau a unor liziere; dacă asigurarea cu spațiile menționate anterior nu este suficientă sau posibilă pe tot parcursul anului, se asigură adăposturi artificiale acoperite;

2) ocoalele sau țarcurile exterioare pentru cervide sunt dotate cu structuri specifice sau sunt acoperite cu vegetație care să le permită animalelor să își roadă coarnele de ele, pentru a-și îndepărta catifeaua de pe acestea;

3) în ultimul stadiu al gestației și timp de două săptămâni după fătare, cervidele femele trebuie să aibă acces la suprafețe acoperite cu vegetație, unde să-și poată ascunde iezii;

4) gardurile din jurul ocoalelor sau țarcurilor exterioare sunt construite în așa fel încât cervidele să nu poată evada.

Secțiunea a 3-a

Porcine

21. Perioada minimă menționată la pct. 55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, pentru hrănirea porcinelor alăptate, de preferință cu lapte matern, este de 40 de zile de la naștere.

22. Densitatea efectivelor de animale și suprafața minimă pentru spațiile interioare și exterioare pentru porcine sunt stabilite în partea a III-a din anexa nr. 1.

23. În ceea ce privește cerințele și caracteristicile tehnice pentru suprafața minimă a spațiilor interioare și exterioare, cel puțin jumătate din suprafața minimă a acestora, stabilită în partea a III-a din anexa nr. 1, trebuie să constituie o construcție solidă, adică să nu fie realizată din grilaje sau din plasă.

24. Cerințele față de vegetație și caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) zonele în aer liber trebuie să fie atractive pentru porcine; dacă este posibil, se acordă prioritate câmpurilor cu copaci sau pădurilor;

2) zonele în aer liber asigură climat exterior, precum și acces la adăposturi și la alte mijloace care permit reglarea temperaturii corporale a porcinelor.

Secțiunea a 4-a

Păsări de curte

25. Densitatea efectivelor și suprafața minimă pentru spațiile interioare și exterioare pentru păsările de curte sunt stabilite în partea a IV-a din anexa nr. 1.

26. Adăposturile pentru păsările de curte trebuie să întrunească următoarele cerințe și caracteristici tehnice:

1) sunt construite astfel încât să permită cu ușurință accesul păsărilor la zonele în aer liber; în acest scop, se aplică următoarele norme:

a) limita exterioară a adăpostului are trape de ieșire/intrare care oferă acces direct la zone în aer liber;

b) toate trapele de ieșire/intrare au o dimensiune adecvată pentru păsări;

c) păsările trebuie să poată avea acces la trape fără a întâmpina niciun obstacol;

d) trapele de la limita exterioară a adăpostului pentru păsările de curte au, luate împreună, o lungime de cel puțin 4 m la 100 m2 de suprafață utilizabilă din suprafața minimă pentru spațiul interior a adăpostului pentru păsări;

e) dacă trapele sunt la înălțime, se asigură o rampă;

2) pentru adăposturile cu verande pentru păsările de curte se aplică următoarele norme:

a) limita exterioară, atât dinspre partea interioară a adăpostului către verandă, cât și dinspre verandă către zona în aer liber, are trape de ieșire/intrare care oferă acces ușor la verandă, respectiv, la zona în aer liber;

b) trapele dinspre adăpostul interior către verandă au, luate împreună, o lungime de cel puțin 2 m la 100 m2 de suprafață utilizabilă din suprafața minimă pentru spațiul interior al adăpostului pentru păsări de curte, iar trapele dinspre verandă către zona în aer liber au, luate împreună, o lungime de cel puțin 4 m la 100 m2 de suprafață utilizabilă din suprafața minimă interioară a adăpostului pentru păsări de curte;

c) suprafața utilizabilă a verandei nu se ia în considerare la calcularea densității efectivelor și a suprafeței minime pentru spațiile interioare și exterioare, prevăzute în partea a IV-a din anexa nr. 1. Cu toate acestea, o parte exterioară acoperită, suplimentară unei clădiri destinate păsărilor de curte, izolată astfel încât să nu dispună de climat exterior, poate fi luată în considerare la calcularea densității efectivelor și a suprafeței minime pentru spațiile interioare, dacă sunt îndeplinite condițiile următoare:

(i) este accesibilă în totalitate timp de 24 de ore;

(ii) se respectă cerințele de izolare de la pct. 61 și 63 din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor;

(iii) se respectă aceleași cerințe pentru trape ca și cele stabilite pentru verande la lit. a) și b) de la prezentul subpunct;

d) suprafața utilizabilă a verandei nu se include în suprafața utilizabilă totală a adăposturilor pentru păsările de curte destinată păsărilor de curte pentru îngrășare, menționată la pct. 93 subpct. 13) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor;

3) în ceea ce privește adăposturile pentru păsări de curte subîmpărțite în compartimente separate pentru a adăposti mai multe efective:

a) compartimentele asigură restricționarea contactului cu alte efective, precum și faptul că păsările din diferite efective nu se pot amesteca în adăpostul pentru păsări de curte;

b) pentru efectivele dintr-un singur compartiment al unui adăpost pentru păsări de curte se aplică următoarele dimensiuni maxime:

3 000 de păsări de curte pentru reproducție din specia Gallus gallus;

10 000 de puicuțe;

4 800 de păsări de curte pentru îngrășare din specia Gallus gallus;

2 500 de claponi;

4 000 de tineret femel pentru carne;

2 500 de curcani și curci;

2 500 de gâște;

3 200 de rațe din rasa Pekin masculi sau 4 000 de rațe din rasa Pekin femele;

3 200 de rațe leșești masculi sau 4 000 de rațe leșești femele;

3 200 de rațe Mulard masculi sau 4 000 de rațe Mulard femele;

5 200 de bibilici;

c) compartimentele se separă prin pereți despărțitori solizi pentru alte păsări de curte pentru îngrășare decât cele din specia Gallus gallus; pereții despărțitori solizi asigură separarea fizică totală, de la pardoseală până la acoperișul clădirii, a fiecărui compartiment al adăpostului pentru păsările de curte;

d) compartimentele se separă prin pereți despărțitori solizi sau prin structuri semiînchise ori prin plase sau grilaje pentru păsările de curte pentru reproducție din specia Gallus gallus, pentru găini ouătoare, puicuțe, tineret mascul pentru carne și păsări de curte pentru îngrășare din specia Gallus gallus;

4) în adăposturile pentru păsări de curte se pot utiliza sisteme pe mai multe niveluri; în cazul în care se folosesc sisteme pe mai multe niveluri, se aplică normele următoare:

a) se pot folosi sisteme pe mai multe niveluri doar pentru păsările de curte pentru reproducere din specia Gallus gallus, pentru găinile ouătoare, pentru puicuțele crescute în vederea producției de ouă, pentru puicuțele crescute în vederea reproducerii și pentru tineret mascul pentru carne;

b) sistemele pe mai multe niveluri nu au mai mult de trei niveluri de suprafață utilizabilă, inclusiv parterul;

c) nivelurile superioare se construiesc astfel încât dejecțiile să nu cadă peste păsările de dedesubt și sunt dotate cu un sistem eficient de îndepărtare a dejecțiilor animaliere;

d) se poate efectua cu ușurință inspectarea păsărilor la toate nivelurile;

e) sistemele pe mai multe niveluri sunt concepute astfel încât toate păsările să se poată mișca liber și cu ușurință între diferite niveluri sau în zone intermediare;

f) sistemele pe mai multe niveluri sunt construite astfel încât să asigure tuturor păsărilor accesul egal și ușor la zonele în aer liber;

5) adăposturile pentru păsările de curte sunt dotate cu stinghii sau stinghii de odihnă, sau cu ambele tipuri de elemente. Acestea sunt puse la dispoziția păsărilor de la vârste mici, iar dimensiunile sau proporțiile acestora sunt proporționale cu dimensiunea efectivului și a păsărilor, astfel cum este prevăzut în partea a IV-a din anexa nr. 1;

6) adăposturile mobile pentru păsările de curte sunt folosite cu condiția ca păsările să fie mutate periodic pe durata ciclului de producție, în scopul asigurării disponibilității vegetației pentru păsări și cel puțin între fiecare lot de păsări și lotul următor; densitatea efectivelor de păsări de curte pentru îngrășare, prevăzută în secțiunile 4-9 din partea a IV-a la anexa nr. 1, poate fi sporită până la maximum 30 kg greutate în viu/m2, cu condiția ca suprafața parterului adăpostului mobil să nu fie mai mare de 150 m2.

27. Cerințele față de vegetație și caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) zonele în aer liber trebuie să fie atractive pentru păsări și pe deplin accesibile tuturor păsărilor;

2) în cazul adăposturilor pentru păsări de curte subîmpărțite în compartimente separate, în scopul de a adăposti mai multe efective, zonele în aer liber a fiecărui compartiment în parte se separă pentru a asigura restricționarea contactului cu alte efective, precum și faptul că păsările din diferite efective nu se pot amesteca;

3) zonele în aer liber pentru păsările de curte sunt acoperite în principal cu vegetație alcătuită dintr-o gamă diversă de plante;

4) zonele în aer liber pun la dispoziția păsărilor un număr suficient de instalații de protecție, adăposturi, arbuști sau copaci repartizați în toate zonele în aer liber, pentru ca păsările să folosească într-un mod echilibrat întreaga zonă în aer liber;

5) vegetația de pe suprafața zonei în aer liber este întreținută în mod regulat, pentru a se diminua posibilitatea apariției unor surplusuri de nutrienți;

6) zonele în aer liber nu se extind dincolo de o rază de 150 m de la trapa de ieșire/intrare cea mai apropiată a adăpostului pentru păsări de curte; cu toate acestea, este permisă o extindere de până la 350 m de la cea mai apropiată trapă a clădirii, cu condiția ca un număr suficient de adăposturi împotriva condițiilor meteorologice nefavorabile și a prădătorilor să fie repartizate uniform pe întreaga zonă în aer liber, cu cel puțin 4 adăposturi per hectar; pentru gâște, zona în aer liber trebuie să satisfacă nevoia acestor păsări de a paște iarbă.

Secțiunea a 5-a

Iepuri

28. Perioada minimă, menționată la pct. 55 subpct. 7) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, pentru hrănirea iepurilor alăptați, de preferință cu lapte matern, este de 42 de zile de la naștere.

29. Pentru iepuri densitatea efectivelor și suprafața minimă pentru spațiile interioare și exterioare sunt stabilite în partea a V-a din anexa nr. 1.

30. Cerințele și caracteristicile tehnice pentru adăposturile mobile sau fixe sunt următoarele:

1) pe durata sezonului de pășunat, iepurii sunt ținuți în adăposturi mobile pe pășuni sau în adăposturi fixe cu acces la pășuni;

2) în afara sezonului de pășunat, iepurii pot fi ținuți în adăposturi fixe cu acces la un spațiu de mișcare cu vegetație situat în exterior, de preferință pășune;

3) adăposturile mobile de pe pășuni sunt mutate cât se poate de frecvent, pentru a se asigura utilizarea maximă a pășunilor, și sunt construite astfel încât iepurii să poată paște de pe pășune la nivelul solului.

31. Cerințele și caracteristicile tehnice pentru spațiile interioare și exterioare sunt următoarele:

1) spațiul interior al unui adăpost fix și al unui adăpost mobil este astfel construită încât:

a) să fie suficient de înalt încât să permită tuturor iepurilor să stea cu urechile ridicate;

b) să poată adăposti grupuri diferite de iepuri și să permită ținerea puilor împreună după transferul în faza de îngrășare;

c) să fie posibil ca iepurii masculi, femelele gestante și cele pentru reproducere să stea separat de grup din considerente specifice de bunăstare a animalelor și pentru o perioadă limitată, cu condiția ca aceștia să poată menține contactul vizual cu alți iepuri;

d) femele să se poată îndepărta și să se poată întoarce la cuib pentru a-și hrăni puii;

e) să asigure:

(i) un adăpost acoperit care să cuprindă zone de refugiu întunecoase suficiente pentru toate categoriile de iepuri;

(ii) accesul la cuiburi al tuturor femelelor cu cel puțin o săptămână înainte de data preconizată a fătării și cel puțin până la sfârșitul perioadei de alăptare a puilor;

(iii) accesul puilor la cuiburi suficiente, cu minimum un cuib pentru fiecare femelă cu pui care alăptează;

(iv) materiale care să le permită iepurilor să roadă;

2) spațiul exterior al structurilor cu adăpost fix este astfel construit încât:

a) să aibă platforme ridicate suficiente și să fie distribuite uniform pe suprafața sa minimă;

b) să fie înconjurat de garduri suficient de înalte și late pentru a împiedica iepurii să evadeze, sărind sau săpând;

c) dacă dispune de o zonă exterioară din beton, să existe acces ușor la partea din spațiul de mișcare cu vegetație situat în exterior; dacă nu este posibil accesul ușor, suprafața zonei din beton nu poate fi inclusă în calculul suprafeței minime pentru spațiul exterior;

d) să asigure:

(i) un adăpost acoperit care să cuprindă zone de refugiu întunecoase suficiente pentru toate categoriile de iepuri;

(ii) materiale care să le permită iepurilor să roadă.

32. Cerințele față de vegetație și caracteristicile zonelor în aer liber sunt următoarele:

1) vegetația spațiilor de mișcare situate în exterior se întreține în permanență și astfel încât să fie atrăgătoare pentru iepuri;

2) pe durata sezonului de pășunat, pășunile se rotesc periodic și sunt astfel gestionate încât să fie optimizat păscutul iepurilor.

Capitolul IV

ANIMALE DE ACVACULTURĂ

33. Operatorii care produc animale de acvacultură trebuie să respecte normele detaliate pentru fiecare specie sau grup de specii stabilite în anexa nr. 2, în ceea ce privește densitatea efectivelor și caracteristicile specifice ale sistemelor de producție și de izolare.

Capitolul V

ALIMENTE PRELUCRATE ȘI HRANĂ PRELUCRATĂ PENTRU ANIMALE

34. La prelucrarea produselor alimentare se vor utiliza următoarele tehnici:

1) pentru prelucrarea produselor alimentare obținute din producția ecologică sunt permise numai tehnici care respectă principiile stabilite în capitolul al II-lea din Legea nr. 237/2023, în special principiile specifice aplicabile prelucrării alimentelor ecologice prevăzute la art. 6, și normele aplicabile din capitolul al III-lea din legea respectivă, precum și normele detaliate de producție prevăzute în capitolul al V-lea din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor;

2) ca excepție de la practicile oenologice prevăzute la pct. 151 din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, tehnicile cu rășini schimbătoare de ioni și de adsorbție sunt permise atunci când acestea se utilizează la pregătirea materiilor prime ecologice pentru produsele menționate la pct. 1 subpct. 1) și 2) din Regulamentul sanitar privind alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor scopuri medicale speciale și înlocuitorii unei diete totale pentru controlul greutății, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 179/2018, cu condiția că utilizarea acelor tehnici este necesară pentru îndeplinirea cerințelor din Regulamentul respectiv și din actele aprobate în temeiul pct. 20 din regulamentul menționat, referitoare la produsele în cauză.

35. La prelucrarea hranei pentru animale obținută din producția ecologică, sunt permise numai tehnici care respectă principiile stabilite în capitolul al II-lea din Legea nr. 237/2023, în special principiile specifice aplicabile prelucrării hranei ecologice pentru animale prevăzute la art. 7, normele aplicabile din capitolul al III-lea din legea respectivă și normele detaliate de producție prevăzute în capitolul al VI-lea din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, care nu reconstituie proprietăți ce se pierd în timpul prelucrării și al depozitării hranei ecologice pentru animale, care nu corectează rezultatele neglijenței în prelucrare sau care ar putea induce în eroare în alt fel în privința adevăratei naturi a acelor produse.

Capitolul VI

INFORMAȚII PRIVIND DISPONIBILITATEA PE PIAȚĂ A MATERIALELOR ECOLOGICE ȘI ÎN CONVERSIE DE REPRODUCERE A PLANTELOR, A ANIMALELOR ECOLOGICE ȘI A ANIMALELOR TINERE DE ACVACULTURĂ ECOLOGICE

36. Autoritatea de control furnizează informațiile autorității competente în temeiul art. 14 alin. (7) din Legea nr. 237/2023, din baza de date menționată la art. 14 alin. (1) și (2) din legea respectivă, în conformitate cu specificațiile stabilite în partea I din anexa nr. 3.

37. Autoritatea de control furnizează informațiile autorității competente în temeiul art. 40 alin. (3) din Legea nr. 237/2023, referitoare la derogările acordate în conformitate cu pct. 23 și pct. 53 subpct. 3) și 4) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor, în conformitate cu specificațiile stabilite în partea a II-a din anexa nr. 3.

38. Autoritatea de control furnizează informațiile autorității competente în temeiul art. 38 lit. e) din Legea nr. 237/2023, referitoare la disponibilitatea pe piață a hranei proteice ecologice pentru păsările de curte și pentru porcine și cu privire la derogarea acordată în conformitate cu pct. 88 subpct. 3) și pct. 91 subpct. 3) din Regulamentul privind normele detaliate de producție ecologică, colectarea, ambalarea, transportarea și depozitarea produselor.

39. Informațiile menționate la pct. 36, 37 și 38 sunt transmise în formatul și prin intermediul sistemelor deținute de autoritatea de control. Informațiile sunt trimise anual până la data de 30 iunie.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3