REGLEMENTAREA TEHNICĂ „FERTILIZANŢI MINERALI. CERINŢE ESENŢIALE”
Titlul I.
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I.
Domeniul de aplicare
1. Reglementarea tehnică „Fertilizanţi minerali. Cerinţe esenţiale” (în continuare – Reglementare tehnică) se aplică produselor plasate pe piaţă solidă, lichidă sau sub formă de aerosol, indiferent de ţara de origine. Tipurile de fertilizanţi şi cerinţele privind calitatea acestora, precum şi fertilizanţii compuşi, care conţin mai multe elemente necesare nutriţiei plantelor, sînt prevăzuţi în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
2. Prezenta Reglementare tehnică stabileşte cerinţele obligatorii de calitate, marcare, etichetare, ambalare, evaluare a conformităţii fertilizanţilor (tehnici de prelevare a probelor, metode de analiză), în scopul supravegherii obiective a pieţei, prevenirii inducerii în eroare a consumatorilor privind compoziţia, destinaţia, originea, calitatea şi inofensivitatea acestora în vederea evitării accidentelor de muncă, ocrotirii sănătăţii oamenilor, animalelor şi protecţiei mediului.
3. Prevederile prezentei Reglementări tehnice nu se aplică fertilizanţilor de origine animală sau vegetală, fertilizanţilor minerali de tranzit sau care sînt depozitaţi temporar, ca bunuri ce tranzitează teritoriul ţării, dacă nu prezintă pericol pentru om şi mediu.
Capitolul II.
Noţiuni principale
4. În sensul prezentei Reglementări tehnice, termenii şi definiţiile utilizate semnifică următoarele:
1) ambalaj – recipient care poate fi sigilat, utilizat pentru conservarea, protejarea, manipularea şi distribuirea fertilizanţilor, cu o capacitate maximă de 1000 kg;
2) comerciant – persoană fizică sau juridică, înregistrată în calitate de întreprindere, care deţine licenţă pentru importarea şi comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
3) conţinut declarat – conţinutul menţionat pentru unu sau mai multe elemente sau, pentru oxizii acestora, pe eticheta unui fertilizant şi/sau pe documentul de însoţire;
4) declaraţie – menţionarea cantităţii de nutrienţi, inclusiv a formei şi a solubilităţii lor, garantate cu toleranţele prevăzute;
5) fertilizant (îngrăşămînt) – produs al cărei funcţie principală este aportul de substanţe nutritice plantelor;
6) fertilizant anorganic – fertilizant al cărui nutrienţi declaraţi se găsesc sub formă de minerale obţinute prin extracţie sau prin procedee industriale fizice şi/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea şi produsele sale de condensare sau de asociere, precum şi fertilizanţii ce conţin microelemente, chelate şi/sau complexate, pot fi clasate prin convenţie în categoria fertilizanţilor anorganici;
7) fertilizant simplu – fertilizant azotat, fosfat sau potasic care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, doar unul dintre nutrienţii principali;
8) fertilizant compus – fertilizant care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali şi care a fost obţinut printr-o reacţie chimică sau prin amestec sau combinaţia acestora;
9) fertilizant complex – fertilizant compus, obţinut printr-o reacţie chimică, prin soluţie sau, în stare solidă, prin granulare, care conţine, într-o proporţie ce trebuie declarată, cel puţin doi nutrienţi principali. În stare solidă, fiecare granulă conţine toţi nutrienţii în compoziţia declarată;
10) fertilizant de amestec – fertilizant obţinut prin amestecarea uscată a diferitor fertilizanţi, fără nici o reacţie chimică;
11) fertilizant foliar – fertilizant destinat aplicării pe frunzişul plantelor în vederea absorbţiei foliare a nutrienţilor;
12) fertilizant lichid – fertilizant în formă de suspensie sau soluţie;
13) fertilizant în soluţie – fertilizant lichid care nu conţine particule solide;
14) fertilizant în suspensie – fertilizant bifazic în care particulele solide sînt menţinute în suspensie în faza lichidă;
15) fertilizant în vrac – fertilizant care nu este ambalat conform prevederilor prezentei Reglementări tehnice;
16) nutrient principal – exclusiv azotul, fosforul şi potasiul;
17) nutrient secundar – calciul, magneziul, sodiul şi sulful;
18) microelemente (oligoelemente) – borul, cobaltul, cuprul, fierul, manganul, molibdenul şi zincul, elemente esenţiale pentru creşterea plantelor, însă, în cantităţi reduse faţă de cantităţile de nutrienţi principali şi secundari;
19) microelement chelat – microelement care este legat de una dintre moleculele organice enumerate la secţiunea E.3.1 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
20) microelement complexat – microelement (oligoelement) care este legat de una dintre moleculele organice enumerate la secţiunea E.3.2 din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică;
21) producător – societate sau organizaţie autorizată, din sectorul public sau privat, a cărei activitate constă în fabricarea de substanţe active sub formă de produse utilizabile, în ambalarea sau reambalarea lor spre a fi prezentate şi comercializate pentru aplicare în agricultură şi silvicultură;
22) tip de fertilizant – fertilizanţi care au o denumire de tip comună, prevăzută în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
23) toleranţă – abaterea autorizată a valorii măsurate, faţă de valoarea declarată a conţinutului de nutrienţi.
Capitolul III.
Condiţii de plasare pe piaţă
5. Se plasează pe piaţă fertilizanţii:
1) care aparţin unuia din tipurile de fertilizanţi menţionaţi în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, nu se atribuie la grupele I şi II de pericol şi îndeplinesc condiţiile tehnice specificate în prezenta Reglementare tehnică;
2) sînt înscrişi în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor, permişi pentru utilizare în Republica Moldova şi dacă aceştia nu sînt excluşi din circulaţie sau dacă circulaţia lor nu este limitată;
3) conformitatea cărora corespunde cerinţelor prezentei Reglementări tehnice.
6. Caracteristicile fertilizantului plasat pe piaţă trebuie să fie identice cu cele ale fertilizantului testat şi omologat.
7. Producătorul şi comerciantul este responsabil de conformitatea fertilizantului cu dispoziţiile prezentei Reglementări tehnice.
8. Pentru fertilizanţii a căror calitate nu corespunde cerinţelor prezentei Reglementări tehnice se aplică prevederile art.16 din Legea nr. 119-XV din 22 aprilie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
Capitolul IV.
Declaraţii obligatorii
9. Pentru toate tipurile de fertilizanţi plasaţi pe piaţă declararea conţinutului în elemente fertilizante este obligatorie şi se efectuează în conformitate cu prezenta Reglementare tehnică.
Indicarea conţinutului de azot, fosfor şi potasiu al fertilizanţilor se admite a fi făcută, după cum urmează:
a) pentru azot exclusiv sub forma elementară (N);
b) pentru fosfor şi potasiu, fie sub forma elementară (P, K), fie sub formă de oxizi (P2O5, K2O), fie în ambele forme.
10. Conţinutul de calciu, magneziu, sodiu şi sulf în fertilizanţii cu nutrienţi secundari şi, în cazul în care sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în secţiunile 2 şi 3 capitolul XI, se admite a fi indicat fie sub formă de oxid (CaO, MgO, Na2O, SO3), fie sub formă elementară (Ca, Mg, Na, S), fie în ambele forme.
1) Conţinutul microelementelor: bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden sau zinc în fertilizanţii prevăzuţi în secţiunile A,B, C, şi D din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică se declară în cazul în care sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) microelementele se adaugă şi se prezintă în cantităţi cel puţin egale cu cele specificate în secţiunile E 2.2 şi E 2.3 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
b) fertilizantul îndeplineşte cerinţele specificate în secţiunile A,B, C, şi D din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
2) În cazul în care microelemetele reprezintă componente obişnuite ale materiilor prime utilizate pentru aportul de nutrienţi principali (N, P, K) şi secundari (Ca, Mg, Na, S), ele pot fi declarate cu condiţia să fie prezente în cantităţi cel puţin egale cu cele specificate în secţiunile E.2.2 şi E. 2.3 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică.
11. Conţinutul de microelemente se declară după cum urmează:
1) pentru fertilizanţii din tipurile de fertilizanţi enumeraţi în secţiunea E.1 din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, declararea conţinutului de microelemente trebuie făcută conform cerinţelor prevăzute în coloanele 4 şi 6 ale acestei secţiuni;
2) pentru îngrăşămintele de amestec menţionate la subpunctul 1) care conţin cel puţin două microelemente diferite şi corespund cerinţelor din secţiunea E.2.1. din anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, se indică:
a) conţinutul total din fiecare microelement exprimat procentual din masa fertilizantului;
b) conţinutul solubil în apă, exprimat procentual din masa fertilizantului, în cazul în care conţinutul solubil este cel puţin egal cu jumătate din conţinutul total.
3) În cazul în care un microelement este integral solubil în apă se declară exclusiv conţinutul solubil în apă.
4) În cazul în care un microelement este legat chimic de o moleculă organică, conţinutul de acest microelement al fertilizantului se declară imediat după conţinutul solubil în apă, procentual din masa fertilizantului, urmat de cuvintele „chelat cu” sau „complexat cu”.
Capitolul V.
Cerinţe de siguranţă
12. Persoana responsabilă de plasarea pe piaţă va furniza, pentru fiecare tip de fertilizant în parte, informaţii tehnice complete. Aceste informaţii vor permite utilizatorului să determine, în special, dozele şi perioadele de aplicare, în funcţie de culturile pentru care fertilizantul este utilizat.
13. Cerinţe de siguranţă toxicologică:
masa impurităţilor elementelor toxice nu va depăşi mg/kg fertilizant:
Pentru fertilizanţii cu azot conţinutul maxim de biuret se asigură de producător, pentru fiecare fertilizant în parte, conform cerinţelor din anexa 1 la prezenta Reglementare tehnică.
14. Cerinţe de siguranţă radiologică:
activitatea specifică efectivă a radionuclizilor naturali pentru fertilizanţii cu fosfor nu va depăşi – Au + 1,5 ATh <2,8 kБg/kg.
15. Conţinutul de cadmiu, plumb, mercur, arsenic şi indicii radiologici se determină în procesul de evaluare a conformităţii produsului.
Capitolul VI.
Ambalaj
16. Fertilizanţii se furnizează în ambalaj sau în vrac.
17. Ambalajul utilizat pentru ambalarea fertilizanţilor trebuie închis astfel încît, la deschiderea ambalajului, dispozitivul de închidere, sigiliul sau ambalajul însuşi să fie deteriorat iremediabil.
18. Este permisă utilizarea sacilor cu valvă.
Capitolul VII.
Menţiuni
19. Producătorul, comerciantul furnizează fertilizanţii însoţiţi de menţiunile specificate la punctele 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice:
1) pentru fertilizanţii ambalaţi, menţiunile în cauză apar pe ambalaje sau pe etichetele lipite pe ambalaje;
2) pentru fertilizanţii în vrac, menţiunile în cauză apar pe documentele de însoţire.
20. Menţiuni de identificare obligatorii:
1) denumirea tipului de fertilizant, în conformitate cu anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, denumirea comercială a produsului;
2) pentru fertilizanţii proveniţi din amestec, menţiunea „de amestec” după denumirea tipului de fertilizant;
3) menţiunile suplimentare prevăzute la secţiunea 4 capitolul XI, secţiunea 2 capitolul XII şi secţiunea 2 capitolul XIII din prezenta Reglementare tehnică;
4) denumirea nutrienţilor se vor indică atît prin litere, cît şi prin simbolul lor chimic: azot (N), fosfor (P), anhidridă fosforică (P2O5), potasiu (K), oxid de potasiu (K2O), calciu (Ca), oxid de calciu (CaO), magneziu (Mg), oxid de magneziu (MgO), sodiu (Na), oxid de sodiu (Na2O), sulf (S), anhidridă sulfurică (SO3), bor (B), cupru (Cu), cobalt (Co), fier (Fe), mangan (Mn), molibden (Mo), zinc (Z);
5) în cazul în care fertilizantul conţine microelemente care sînt, integral sau parţial, legate chimic de o moleculă organică, denumirea microelementului este urmată de următoarele calificative:
a) „chelat cu…” (denumirea sau abrevierea agentului de „chelare”, conform secţiunii E.3.1., din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică);
b) „complexat cu …” (denumirea sau abrevierea agentului de complexare conform secţiunii E.3.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică);
6) microelementele prezente în fertilizant se vor enumera în ordinea alfabetică a simbolurilor lor chimice: B, Co, Cu, Fe, Mn, Mo, Zn;
7) instrucţiuni specifice de utilizare pentru fertilizanţii enumeraţi în secţiunile E.1. şi E.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
8) cantităţile de fertilizant lichid, exprimate în masă.
Indicarea cantităţilor de fertilizant lichid, în volum sau în masă pe volum (kilograme pe hectolitru sau grame pe litru) este facultativă;
9) masa netă sau brută şi, facultativ, volumul pentru fertilizanţii în stare lichidă. În cazul în care se indică masa brută se va menţiona şi tara, în masă;
10) numărul lotului, data fabricării, durata de depozitare şi/sau termenul de valabilitate;
11) ţara, denumirea şi adresa juridică a producătorului;
21. Menţiuni de identificare facultative:
1) menţiunile enumerate în anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică;
2) instrucţiunile de depozitare şi manipulare şi, pentru fertilizanţii care nu sînt enumeraţi în secţiunile E.1. şi E.2. din anexa nr.1 la prezenta Reglementare tehnică, instrucţiuni specifice de utilizare a fertilizantului;
3) indicaţii privind dozele şi condiţiile de utilizare adecvate pentru condiţiile de sol şi de cultură în care se utilizează fertilizantul;
4) marca producătorului.
22. Menţiunile prevăzute la pct. 21 al prezentei Reglementări tehnice nu vor contravine celor prevăzute la pct. 20 al prezentei Reglementări tehnice şi vor fi clar separate de cele din urmă.
23. Menţiunile prevăzute la pct. 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice vor fi clar separate de alte informaţii care apar pe ambalaje, etichete şi documentele de însoţire.
24. Fertilizanţii în stare lichidă nu pot fi plasaţi pe piaţă decît dacă producătorul oferă instrucţiuni suplimentare corespunzătoare, în special cu privire la temperatura de depozitare şi prevenire a accidentelor în cursul depozitării.
Capitolul VIII.
Etichetare
25. Etichetele sau indicaţiile imprimate pe ambalaj care conţin menţiunile prevăzute la capitolul VII se plasează într-un loc uşor vizibil. Etichetele se fixează pe ambalaj sau pe sistemul său de închidere. În cazul în care sistemul de închidere constă dintr-un sigiliu, acesta trebuie marcat cu denumirea sau marca ambalatorului.
26. Menţiunile prevăzute la pct. 20 şi 21 ale prezentei Reglementări tehnice trebuie să fie şi să rămînă indelebile şi uşor lizibile.
27. În cazul fertilizanţilor în vrac menţionaţi la subpunctul 2) punctul 19 capitolul VII din prezenta Reglementare tehnică, un exemplar al documentelor de însoţire care conţin menţiunile de identificare trebuie să însoţească marfa şi să fie disponibile organismelor de control.
28. Fiecare ambalaj este etichetat în limba de stat sau în limba de stat şi în limba rusă.
Capitolul IX.
Trasabilitate
29. În vederea asigurării trasabilităţii fertilizanţilor, producătorul/comer-ciantul păstrează dosarele (documentele de însoţire a mărfii) privind originea acestora.
30. Pentru asigurarea trasabilităţii fertilizanţilor pe bază de azotat de amoniu cu un conţinut ridicat de azot (ce conţin peste 28% din greutate azot provenit din azotat de amoniu), plasaţi pe piaţă, producătorul, comerciantul păstrează dosarele privind denumirea şi adresa locaţiilor în care a fost produs fertilizantul în cauză şi principalele sale componente, denumirea şi adresa juridică a utilizatorului, precum şi adresa locaţiilor de depozitare.
31. Dosarele în cauză se pun la dispoziţia organismelor de control în vederea inspectării, pe întreaga durată de plasare pe piaţă a fertilizantului şi pentru o perioadă suplimentară de doi ani de la data încheierii perioadei de furnizare.
Capitolul X.
Toleranţe
32. Conţinutul de nutrienţi al fertilizanţilor trebuie să se încadreze în toleranţele specificate în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică. Toleranţele în cauză sînt prevăzute pentru a ţine seama de variaţiile de fabricaţie, la prelevarea probelor şi analize.
33. Producătorul nu va profita permanent de toleranţele definite în anexa nr. 2 la prezenta Reglementare tehnică.
34. Nu se admite nici o toleranţă faţă de conţinuturile minime şi maxime de nutrienţi menţionate în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică.