1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (se anexează).
3. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.
Nr. 11. Chişinău, 12 ianuarie 2022.
Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 11/2022
NORMA SANITAR-VETERINARĂ privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman
Prezenta Normă sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman transpune Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 54 din 26 februarie 2011, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul Comisiei (UE) 2021/1891 din 26 octombrie 2021.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Norma sanitar-veterinară privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman (în continuare –Normă sanitar-veterinară) stabilește măsuri de punere în aplicare:
1) a cerințelor de sănătate publică și animală privind subprodusele de origine animală și produsele derivate prevăzute în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
2) a cerințelor față de anumite probe și produse care sunt scutite de controalele sanitar-veterinare la posturile de inspecție la frontieră în conformitate cu pct. 4 lit. c) și d) din Norma sanitar-veterinară privind stabilirea anumitor principii fundamentale de organizare a controalelor sanitar-veterinare la importul și comercializarea produselor de origine animală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008.
2. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare se aplică noțiunile menționate în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, precum și următoarele noțiuni:
animale de blană – animale care sunt crescute pentru producția de blană și care nu sunt destinate consumului uman;
sânge – sânge integral proaspăt;
materii prime furajere – produse de origine vegetală sau animală proaspete sau conservate și produse derivate din prelucrarea lor industrială, precum și substanțe organice și anorganice care conțin sau nu aditivi pentru hrana animalelor, destinate hrănirii animalelor, fie direct, fie după prelucrare, ori pentru prepararea furajelor combinate ori ca suport pentru preamestecuri, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de pește, derivați de grăsime, colagen, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;
produse din sânge – produse derivate obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;
proteine animale prelucrate – proteine animale obținute din materiale de categoria 3, inclusiv făina de sânge și făina de pește, care au fost tratate astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrășăminte organice ori în amelioratori de sol. Acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic, ouăle și produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic și colagenul;
făină de sânge – proteine animale prelucrate, obținute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui;
făină de pește – proteine obținute din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepția mamiferilor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie și orice:
1) pește din supraclasa Agnatha și din clasele Chondrichthyes și Osteichthyes;
2 ) moluscă din încrengătura Mollusca;
3 ) crustaceu din subîncrengătura Crustacea;
4 ) steaua-de-mare din specia Asterias rubens, care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor;
grăsimi topite – grăsimi obținute prin prelucrarea:
1) a subproduselor de origine animală;
2) a produselor destinate consumului uman, pe care un operator le-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;
ulei de pește – ulei obținut din prelucrarea animalelor acvatice, cu excepția mamiferilor marine, inclusiv nevertebrate acvatice de crescătorie și orice:
1) pește din supraclasa Agnatha și din clasele Chondrichthyes și Osteichthyes;
2) moluscă din încrengătura Mollusca;
3) crustaceu din subîncrengătura Crustacea;
4) steaua-de-mare din specia Asterias rubens, care sunt recoltate într-o zonă de producție a moluștelor; sau ulei obținut din prelucrarea peștelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;
subproduse apicole – miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen care nu sunt destinate consumului uman;
colagen – produse pe bază de proteine obținute din piei, oase și tendoane de animale;
gelatină – proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obținute prin hidroliza parțială a colagenului produs din oase, piei, tendoane și ligamente de animale;
jumări – reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;
proteine hidrolizate – polipeptide, peptide și aminoacizi, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;
apă albă – amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, înainte de curățare și dezinfecție;
conservă de hrană pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie prelucrată termic în recipiente închise ermetic;
produse de ros pentru câini – produse de ros pentru animale de companie, obținute din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;
subproduse aromatizate de origine animală – produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie;
hrană pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie și produsele de ros pentru câini, care constau din subproduse de origine animală sau produse derivate și care:
1) conțin materiale de categoria 3;
2) pot conține materiale de categoria 1 importate, obținute din animale care au fost supuse unui tratament ilegal;
hrană neprelucrată pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie care conține materiale de categoria 3 și care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;
hrană prelucrată pentru animale de companie – hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie;
reziduuri de digestie – reziduuri, inclusiv fracțiuni lichide, provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;
conținutul tractului digestiv – conținutul tractului digestiv al mamiferelor și ratitelor;
derivați de grăsime – produse derivate obținute din grăsimi topite provenite din materiale de categoria 1 sau 2, care au fost prelucrate în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară;
guano – produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice și care nu este mineralizat;
făină de carne și oase – proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau 2 în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;
piei tratate – produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:
1) uscate;
2) sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;
3) sărate timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu;
4) uscate timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C;
5) au fost supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire;
piei netratate – toate țesuturile cutanate și subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;
pene și părți de pene netratate – pene sau părți de pene, altele decât penele sau părțile de pene care au fost tratate:
1) cu un curent de aburi; sau
2) printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor;
lână netratată – lână, alta decât lâna care a fost:
1) supusă spălării industriale;
2) obținută prin tăbăcire;
3) tratată printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;
4) obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supusă spălării industriale, aceasta constând în scufundarea lânii într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu;
5) obținută de la animale, altele decât cele din specia porcină și este destinată pentru a fi expediată direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână pentru industria textilă și a fost supusă cel puțin unuia dintre tratamentele următoare:
a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;
b) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;
c) spălare industrială, care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;
d) depozitare, care poate include timpul de transport la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;
păr netratat – păr, altul decât părul care a fost:
1) supus spălării industriale;
2) obținut prin tăbăcire;
3) tratat printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;
4) obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină și a fost supus spălării industriale, aceasta constând în scufundarea părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu;
5) obținut de la animale, altele decât cele din specia porcină, și este destinat pentru a fi expediat direct la unitatea în care se fabrică produse derivate din păr pentru industria textilă, fiind supus cel puțin unuia dintre tratamentele următoare:
a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;
b) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;
c) spălare industrială, care constă în scufundarea părului într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;
d) depozitare, care poate include timpul de transport la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;
păr de porc netratat – păr de porc netăbăcit, nespălat industrial și netratat printr-o altă metodă pentru eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;
articol pentru expoziții – subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expozițiilor sau activităților artistice;
produs intermediar – produs derivat:
1) destinat utilizărilor în procesele de fabricare a medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale și veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale și veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice, după cum urmează:
a) ca material în cadrul unui proces de fabricație sau producția finală a unui produs finit;
b) în procesele de validare sau de verificare din cursul unui proces de fabricație;
c) în controlul calității unui produs finit;
2) pentru care stadiile de proiectare, de prelucrare și de fabricare au fost suficient de avansate pentru a putea fi considerat un produs derivat și pentru ca materialul să poată fi clasificat direct ca fiind un produs sau o componentă a unui produs destinat scopurilor menționate în subpct. 1);
3) care necesită anumite procedee sau prelucrări suplimentare, cum ar fi amestecarea, învelirea, asamblarea sau ambalarea, pentru ca produsul să fie introdus pe piață ca:
a) medicament;
b) medicament de uz veterinar;
c) dispozitiv medical destinat unor scopuri medicale sau veterinare;
d) dispozitiv medical implantabil activ;
e) dispozitiv medical pentru diagnostic in vitro destinat unor scopuri medicale sau veterinare;
f) reactiv de laborator;
g) produs cosmetic;
reactiv de laborator – produs ambalat, gata de utilizare, care conține subproduse de origine animală sau produse derivate, destinat individual sau în combinație cu substanțe de origine nonanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanțe;
produs utilizat pentru diagnostic in vitro – produs ambalat, gata de utilizare, care conține un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală, folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, fie individual, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat în scopul diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau al stabilirii nivelului de siguranță și al compatibilității cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;
probe pentru cercetare și diagnostic – subproduse de origine animală și produse derivate destinate activităților de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul științei și tehnologiei, a procesului educațional sau a activităților de cercetare;
probe comerciale – subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau, în vederea realizării unui proces de producție, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, producerea de hrană pentru animale, inclusiv de companie sau de produse derivate ori testarea unor mașini sau a unor echipamente;
combustie – proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală s au a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deșeuri;
incinerare – eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deșeuri într-o instalație de incinerare;
reziduuri de incinerare și coincinerare – orice reziduuri generate de instalațiile de incinerare sau coincinerare, care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;
cod de culori – folosirea sistematică a culorilor pentru expunerea informațiilor în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară, pe suprafața sau partea suprafeței unui ambalaj, recipient sau vehicul ori pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;
operațiuni intermediare – alte operațiuni decât depozitarea;
tăbăcire – întărirea pieilor cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe, precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;
taxidermie – arta preparării și împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;
metode de prelucrare – metodele enumerate în pct. 149-155;
lot – unitate de producție produsă într-o singură instalație prin utilizarea unor parametri de producție uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unități, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalație și depozitate împreună ca o unitate de expediere;
recipient închis ermetic – recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;
instalație de biogaz – instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;
centre de colectare – spații, altele decât instalațiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală și destinate hrănirii animalelor;
instalație de compostare – instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;
instalație de coincinerare – orice instalație fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale, care utilizează deșeuri drept combustibil obișnuit sau suplimentar sau în care deșeurile sunt supuse unui tratament termic în vederea eliminării lor;
instalație de incinerare – orice echipament sau unitate tehnică fixă sau mobilă destinată tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii produse prin ardere;
instalație de producere a hranei pentru animale de companie – spații ori instalații pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizate de origine animală;
fabrică de prelucrare – sedii sau instalații în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu prezenta Normă sanitar-veterinară;
substraturi de cultură – materiale, inclusiv pământ pentru ghivece, altele decât solul in situ, în care se cultivă plante și care sunt utilizate independent de solul in situ.
3. Pot fi introduse pe piață fără restricții următoarele produse derivate, altele decât cele importate, în conformitate cu art. 7 alin. (3) și (4) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:
1) biodieselul, care îndeplinește cerințele pentru eliminarea și utilizarea produselor derivate prevăzute în pct. 170 subpct. 2);
2) hrana prelucrată pentru animalele de companie care îndeplinește cerințele specifice prevăzute în pct. 366 subpct. 1);
3) produsele de ros pentru câini care îndeplinesc cerințele specifice prevăzute în pct. 366 subpct. 2);
4) pieile de ungulate care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct. 376, 377 și 378;
5) lâna și părul care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct. 385, 386 și 387;
6) penele și puful care îndeplinesc cerințele specifice privind punctul final pentru aceste produse prevăzute în pct. 388;
7) blănurile care îndeplinesc condițiile speciale aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv prevăzute în pct. 395;
8) uleiul de pește destinat producerii de medicamente care îndeplinește cerințele specifice aplicabile punctului final din lanțul de fabricație a produsului respectiv, prevăzute în capitolul XIV secțiunea a 11-a;
9) benzina și combustibilii care îndeplinesc cerințele specifice aplicabile produselor obținute prin procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, stabilite în pct. 170 subpct. 3);
10) produsele oleochimice derivate din grăsimi topite și care îndeplinesc cerințele prevăzute în capitolul XIV secțiunea a 10-a;
11) motorina regenerabilă, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă care îndeplinesc cerințele specifice pentru produsele rezultate în urma hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili, prevăzute în pct. 170 subpct.6).
4. Bolile enumerate în Lista bolilor, infecțiilor și infestărilor la animale terestre și acvatice, conform Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (anexa nr. 1) sunt considerate boli transmisibile grave privind sănătatea animalelor.
Capitolul II
ELIMINAREA ȘI UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE
Secțiunea 1
Competențele administrative și de reglementare ale autorităților și ale operatorilor
5. Operatorii menționați în capitolul III respectă:
1) condițiile privind hrănirea animalelor de blană cu anumite materiale derivate din cadavre sau părți de animale din aceeași specie;
2) restricțiile privind hrănirea animalelor de fermă cu iarbă provenită de pe terenuri pe care au fost aplicate anumite îngrășăminte organice și amelioratori de sol.
6. Incinerarea și coincinerarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate are loc numai în instalații de incinerare sau coincinerare, inclusiv mobile, autorizate de Agenția de Mediu în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
7. Agenția de Mediu autorizează instalațiile de incinerare și coincinerare în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, indiferent de capacitatea lor, dacă acestea îndeplinesc cerințele stabilite în capitolul IV, și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
8. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare respectă cerințele generale stabilite în capitolul IV secțiunea 1.
9. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de mare capacitate respectă condițiile specifice din capitolul IV secțiunea a 2-a.
10. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare de capacitate mică respectă condițiile specifice stabilite în capitolul IV secțiunea a 3-a.
11. Operatorii se asigură că instalațiile de incinerare sau coincinerare, altele decât cele la care se face referire în capitolul V secțiunea a 4-a, aflate sub controlul lor, în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate sunt utilizate drept combustibil, respectă cerințele generale și specifice stabilite în capitolul IV secțiunile a 4-a și a 5-a și sunt autorizate de Agenția de Mediu în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
12. Agenția de Mediu autorizează, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic, instalațiile de incinerare sau coincinerare stabilite în pct. 11 pentru utilizarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate drept combustibil, dacă acestea respectă cerințele generale și specifice stabilite în capitolul IV secțiunile a 4-a și a 5-a.
13. Pentru utilizarea dejecțiilor provenite de la animalele de fermă sau a făinii din carne și oase drept combustibil pentru ardere, în conformitate cu capitolul IV secțiunile a 4-a și a 5-a, suplimentar la prevederile stabilite, se aplică următoarele cerințe:
1) cererea de autorizare transmisă de operator Agenției de Mediu trebuie să conțină dovezi din care să rezulte că instalația de ardere în care dejecțiile provenite de la animalele de fermă sunt utilizate drept combustibil respectă pe deplin cerințele specifice stabilite în capitolul IV secțiunea a 5-a;
2) procedura de autorizare de către Agenția de Mediu se efectuează în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic, incluzând măsurătorile necesare privind temperatura și emisiile. Autorizația se acordă după ce rezultatele verificărilor respective demonstrează conformitatea cu cerințele specifice stabilite în capitolul IV secțiunea a 5-a;
3) nu se permite incinerarea făinii din carne și oase în instalațiile de incinerare sau coincinerare menționate în capitolul IV secțiunea a 5-a.
14. Operatorii se asigură că instalațiile de prelucrare și alte unități aflate sub controlul lor îndeplinesc cerințele prevăzute în capitolul V secțiunea 1.
15. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – Agenție) autorizează sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară numai instalațiile de prelucrare care îndeplinesc cerințele prevăzute în capitolul V secțiunea 1, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
16. Operatorii se asigură că instalațiile de prelucrare aflate sub controlul lor îndeplinesc:
1) cerințele privind igiena și prelucrarea prevăzute în capitolul V secțiunea a 2-a;
2) metodele de prelucrare standard prevăzute în capitolul V secțiunea a
3-a, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau în instalația respectivă;
3) metodele de prelucrare alternative prevăzute în capitolul V secțiunea a 4-a, cu condiția ca astfel de metode să fie utilizate în unitatea sau în instalația respectivă.
17. Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc cerințe privind transformarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în biogaz sau compost, stabilite în capitolul VI.
Secțiunea a 2-a
Norme speciale
18. Se permite transportul, utilizarea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală și dacă operatorii respectă cerințele stabilite în capitolul VII secțiunea 1.
19. Operatorii respectă normele speciale privind probele pentru cercetare și diagnostic prevăzute în capitolul VII secțiunea 1.
20. Se permite transportul, utilizarea și eliminarea probelor comerciale ca fiind subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize, în vederea realizării unui proces de producție, inclusiv prelucrarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, crearea de hrană pentru animale, de hrană pentru animale de companie sau de produse derivate ori testarea unor mașini sau a unor echipamente și a articolelor pentru expoziții în condiții care asigură controlul riscurilor pentru sănătatea publică și animală, și că operatorii respectă cerințele din capitolul VII secțiunea 1.
21. Operatorilor li se permite hrănirea animalelor din grădinile zoologice, a animalelor de blană, a câinilor din crescătorii (din haite recunoscute), a câinilor și pisicilor din adăposturi, a larvelor și viermilor pentru momeală de pescuit, a animalelor de circ cu materiale de categoria 2 și 3 care provin de la animalele care nu au fost ucise sau decedate în urma prezenței sau a suspectării prezenței unei boli transmisibile la om sau la animale, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute în capitolul VII secțiunea a 2-a.
22. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin material cu risc specificat pentru hrănirea:
1) în puncte de hrănire, cu respectarea cerințelor prevăzute în capitolul VII secțiunea a 2-a, a animalelor sălbatice din speciile pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, pentru promovarea biodiversității;
2) în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul, fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, a animalelor sălbatice din speciile pe cale de dispariție sau a speciilor protejate de păsări necrofage și a altor specii care trăiesc în habitatul lor natural, cu condiția respectării cerințelor prevăzute în capitolul VII secțiunea a 2-a.
23. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și a materialelor derivate din animale din grădini zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologice, cu condiția respectării cerințelor prevăzute în pct. 210.
24. Se permite eliminarea subproduselor de origine animală, prin derogare de la prevederile art. 19 lit. a), b), c), e) și f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu condiția respectării cerințelor prevăzute în capitolul VII secțiunea a 3-a.
Secțiunea a 3-a
Colectarea, transportul, identificarea și trasabilitatea
25. Operatorii se asigură că subprodusele de origine animală și produsele derivate respectă cerințele privind colectarea, transportul și identificarea prevăzute în capitolul IX secțiunile 1 și a 2-a, care sunt însoțite în timpul transportului de un certificat sanitar-veterinar, în conformitate cu cerințele capitolului IX secțiunea a 3-a, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
26. Operatorii care expediază, transportă sau primesc subproduse de origine animală sau produse derivate păstrează înregistrările transporturilor și certificatele sanitar-veterinare, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, în conformitate cu cerințele prevăzute în capitolul IX secțiunea a 4-a.
27. Operatorii respectă cerințele privind marcarea anumitor produse derivate, prevăzute în capitolul IX secțiunea a 5-a.
Secțiunea a 4-a
Autorizarea unităților și instalațiilor
28. Agenția autorizează sanitar-veterinar, conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, mai multe unități sau instalații aflate în aceeași locație, cu condiția ca amplasarea acestora și modul de manipulare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate exclude transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică și animală între unități sau instalații.
29. Operatorii se asigură că unitățile și instalațiile aflate sub controlul lor, autorizate de Agenție, respectă cerințele stabilite în:
1) pct. 257, în cazul în care aceștia produc hrană pentru animale;
2) pct. 258-264, în cazul în care aceștia depozitează subproduse de origine animală și manipulează subproduse de origine animală după colectarea acestora, prin următoarele operațiuni:
a) sortare;
b) tăiere;
c) refrigerare;
d) congelare;
e) sărare;
f) conservare prin alte procese;
g) îndepărtarea pieilor sau îndepărtarea materialului cu risc specificat;
h) operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală;
i) igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz/compostării înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații, în conformitate cu capitolul VI;
j) pasare;
3) pct. 265-270, în cazul în care depozitează produse derivate destinate anumitor scopuri preconizate, astfel cum este stabilit în art. 22 alin. (2) lit. j) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
4) pct. 273-283, în cazul în care depozitează în exploatație subproduse de origine animală destinate eliminării ulterioare, astfel cum este stabilit în art. 6 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
30. Operatorii instalațiilor sau unităților manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în condițiile stabilite în pct. 271 și 272.
31. Operatorii care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate, cu excepția transportului între două locații ale aceluiași operator, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în pct. 272.
32. Pct. 30 și 31 nu se aplică:
1) operatorilor pentru care transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate reprezintă o activitate auxiliară;
2) operatorilor care sunt autorizați sanitar-veterinar, conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru activități de transport al hranei pentru animale menționate în Hotărârea Guvernului nr. 910/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor sanitar-veterinare față de hrana pentru animale.
Secțiunea a 5-a
Introducerea pe piață
33. La prelucrarea și introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a subproduselor de origine animală și a produselor derivate destinate hrănirii animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană, operatorii respectă cerințele stabilite în capitolul XI.
34. Se permite introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a laptelui, a produselor pe bază de lapte și a produselor derivate din lapte clasificate ca materiale de categoria 3 și care nu au fost prelucrate în conformitate cu cerințele prevăzute în pct. 302-308, cu condiția ca materialele respective să îndeplinească cerințele privind derogarea pentru introducerea pe piață a laptelui prelucrat în conformitate cu cerințele prevăzute în pct. 309-312.
35. Transportul de uleiuri de pește și de făină de pește produse din materiale de categoria 3 și utilizate pentru producerea de materii prime destinate hranei animalelor, altele decât cele importate de la o unitate de prelucrare autorizată în țara de origine pentru producția de făină de pește și ulei de pește, la o unitate de producție a hranei pentru animale autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, pentru detoxificare, se efectuează în conformitate cu normele stabilite în capitolul IX secțiunea a 6-a.
36. La introducerea pe piață, cu excepția importurilor, a îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol, și la aplicarea unor astfel de produse pe terenuri, operatorii respectă cerințele stabilite în capitolul XII.
37. Introducerea pe piață a următoarelor produse nu depinde de sănătatea animalelor:
1) guano de la păsări marine sălbatice;
2) substraturi de cultură gata de vânzare, altele decât cele importate cu un conținut mai mic de:
a) 5 % în volum de produse derivate din materiale de categoria 3 sau de material de categoria 2, altul decât dejecții animaliere prelucrate; și
b) 50 % în volum de dejecții animaliere prelucrate.
38. Atunci când se aplică pe terenuri un îngrășământ organic sau un ameliorator de sol produs din făină de carne și oase derivată din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate, se permite utilizarea a uneia sau a mai multe componente care urmează să fie amestecate cu materialele menționate, conform cerințelor prevăzute în capitolul XII secțiunea a 2-a.
39. Produsele intermediare importate sau aflate în tranzit îndeplinesc condițiile de control al riscurilor pentru sănătatea publică și animală prevăzute în capitolul XIII.
40. Produsele intermediare care au fost transportate către o unitate sau o instalație menționată în capitolul XIII pot fi manipulate fără alte restricții, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) unitatea sau instalația dispune de dotări pentru primirea produselor intermediare care să prevină transmiterea bolilor transmisibile la om și la animale;
2) produsele intermediare nu prezintă niciun risc de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale datorită purificării sau datorită altor tratamente la care au fost supuse, datorită concentrației subproduselor de origine animală în produsul intermediar sau datorită măsurilor de biosecuritate privind manipularea produselor intermediare;
3) unitatea sau instalația păstrează înregistrări cu date referitoare la cantitățile de materiale primite, categoria acestora, precum și la unitatea, instalația sau operatorul căruia i-a furnizat produsele sale;
4) produsele intermediare neutilizate și materialele expirate sunt eliminate în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
41. Operatorul unității sau al fabricii de destinație a produselor intermediare utilizează și expediază produsele intermediare exclusiv în scopul fabricării medicamentelor, a medicamentelor de uz veterinar, a dispozitivelor medicale destinate unor scopuri medicale și veterinare, a dispozitivelor medicale implantabile active, a dispozitivelor medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale și veterinare, a reactivilor de laborator sau a produselor cosmetice.
42. Se interzice utilizarea materialelor de categoria 1 menționate în art. 10 lit. a), b), d) și e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru fabricarea produselor derivate destinate ingerării de către oameni sau animale ori aplicării pe oameni sau animale, altele decât produsele derivate menționate în art. 30 și 33 din legea respectivă.
43. În cazul în care un subprodus de origine animală sau un produs derivat poate fi utilizat pentru hrănirea animalelor de fermă sau pentru alte scopuri prevăzute în art. 33 lit. a) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, acestea se introduc pe piață, cu excepția importurilor, în conformitate cu cerințele specifice privind proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în capitolul XI secțiunea a 2-a, dacă capitolul XIV nu prevede cerințe specifice privind astfel de produse.
44. La introducerea pe piață, cu excepția importului:
1) a hranei pentru animalele de companie, operatorii respectă cerințele prevăzute în capitolul XIV secțiunile 1 și a 2-a;
2) a produselor derivate, operatorii respectă cerințele prevăzute în capitolul XIV secțiunile 1, a 3-a–a 11-a.
Secțiunea a 6-a
Importul, tranzitul și exportul
45. Sunt interzise importul și tranzitul următoarelor subproduse de origine animală:
1) gunoi de grajd neprelucrat;
2) pene și părți de pene și puf netratate;
3) ceară de albine sub formă de fagure.
46. Importul și tranzitul următoarelor subproduse de origine animală nu se supun niciunei condiții privind sănătatea animală:
1) lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile;
2) blănurile care au fost uscate cel puțin două zile la o temperatură ambiantă de 18 °C și 55 % umiditate;
3) lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care au fost tratate prin spălare industrială, aceasta constând în scufundarea lânii și a părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu;
4) lâna și părul obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și au fost tratate prin cel puțin una dintre următoarele metode:
a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;
b) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;
c) spălare industrială, care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;
d) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile;
5) lâna și părul care sunt uscate și introduse în ambalaje sigure, obținute de la animale, altele decât cele din specia porcină, care sunt destinate pentru a fi expediate la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână și păr pentru industria textilă și îndeplinesc următoarele condiții:
a) au fost produse cu cel puțin 21 de zile înainte de data de intrare în Republica Moldova și ținute într-o țară indemnă de febră aftoasă, iar în cazul în care este vorba de lână și de păr de ovine și caprine – de variolă ovină și caprină;
b) sunt însoțite de o declarație a importatorilor, în conformitate cu anexa nr. 39;
c) au fost prezentate de către operator pentru aprobare la unul din posturile de inspecție la frontieră unde au înregistrat un rezultat pozitiv la controlul documentar.
47. La importul și tranzitul anumitor subproduse de origine animală și produse derivate, operatorii respectă cerințele specifice pentru importul și tranzitul materialelor de categoria 3 și al produselor derivate destinate utilizărilor în lanțul furajer animal, altele decât ca hrana pentru animale de companie sau ca hrana pentru animale de blană, astfel cum este indicat în capitolul XV secțiunea 1.
48. La importul și tranzitul anumitor subproduse de origine animală și produse derivate, operatorii respectă cerințele specifice pentru importul și tranzitul subproduselor de origine animală și al produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă, prevăzute în capitolul XV secțiunea a 2-a.
49. Se permite introducerea pe piață, inclusiv importul, precum și exportul de piei provenite de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal, de intestine de rumegătoare, cu sau fără conținut de oase și produse din oase, care conțin coloana vertebrală și craniul, cu condiția îndeplinirii următoarelor cerințe:
1) materialele respective să nu fie materiale de categoria 1 provenite de la oricare dintre următoarele animale:
a) animale suspecte de encefalopatie spongiformă transmisibilă;
b) animale în care prezența encefalopatiei spongiforme transmisibile a fost confirmată oficial;
c) animale ucise în cadrul măsurilor de eradicare a encefalopatiei spongiforme transmisibile;
2) materialele respective să nu fie destinate hrănirii animalelor, aplicării pe terenuri din care se hrănesc animalele de fermă și producerii de:
a) produse cosmetice;
b) dispozitive medicale implantabile activ;
c) dispozitive medicale;
d) dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro;
e) medicamente de uz veterinar;
f) medicamente;
3) materialele se importă cu o etichetă și îndeplinesc cerințele specifice pentru deplasarea de subproduse de origine animală;
4) materialele să fie importate în conformitate cu cerințele de certificare sanitar-veterinară.
50. Se permite importul și tranzitul probelor pentru cercetare și diagnostic care conțin produse derivate sau subproduse de origine animală, inclusiv subproduse de origine animală prevăzute în pct. 45, numai cu respectarea următoarelor condiții:
1) introducerea transportului se notifica prealabil Agenției;
2) transportul se transmite direct de la punctul de trecere la frontieră către utilizatorul autorizat sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.
51. Operatorii prezintă probele pentru cercetare și diagnostic destinate importului la unul dintre posturile de inspecție la frontieră. La postul de inspecție la frontieră, probele pentru cercetare și diagnostic nu se supun controalelor sanitar-veterinare.
52. Operatorii care manipulează probe pentru cercetare sau probe pentru diagnostic îndeplinesc cerințele speciale privind eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic prevăzute în capitolul XV secțiunea a 3-a.
53. Se permite importul și tranzitul probelor comerciale în conformitate cu normele speciale prevăzute în capitolul XV secțiunea a 3-a.
54. Operatorii care manipulează probe comerciale îndeplinesc normele speciale privind manipularea și eliminarea probelor comerciale prevăzute în capitolul XV secțiunea a 3-a.
55. Se permite importul și tranzitul articolelor pentru expoziții în conformitate cu normele speciale privind articolele pentru expoziții prevăzute în capitolul XV secțiunea a 3-a.
56. Operatorii care manipulează articole pentru expoziții îndeplinesc condițiile privind ambalarea, manipularea și eliminarea articolelor pentru expoziții prevăzute în capitolul XV secțiunea a 3-a.
57. Transporturile de subproduse de origine animală și produse derivate pentru import sau tranzit sunt însoțite de certificate sanitar-veterinare, conform modelelor prevăzute în anexele nr. 4–nr. 13, nr. 15–nr. 19, nr. 21–nr. 30, nr. 32–37, la punctul de intrare în care au loc controalele sanitar-veterinare.
58. Agenția verifică întreg lanțul de colectare, transport, prelucrare, transformare, manipulare, utilizare și eliminare a subproduselor de origine animală și a produselor derivate în conformitate cu normele stabilite în Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor.
59. Controalele oficiale includ controalele privind păstrarea înregistrărilor și a altor documente în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor.
60. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, efectuează periodic controale oficiale:
1) ale instalațiilor de prelucrare, în conformitate cu cerințele prevăzute în pct. 450 și 451;
2) ale altor activități care implică manipularea subproduselor de origine animală și a produselor derivate în conformitate cu cerințele prevăzute în pct. 452-463.
61. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, efectuează controale ale sigiliilor aplicate transporturilor de subproduse de origine animală sau de produse derivate.
62. În cazul în care inspectorul Agenției de la posturile de inspecție la frontieră aplică un sigiliu unui astfel de transport, aceasta informează subdiviziunea teritorială a Agenției de la locul de destinație al subproduselor de origine animală sau al produselor derivate.
63. Operatorii, în conformitate cu art. 34 alin. (2) din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, notifică orice operațiune de export al materialelor de categoriile 1 și 2, al făinii de carne și oase sau al grăsimii animale derivate din materiale de categoriile 1 și 2.
64. Nu se interzice și nu se restricționează introducerea pe piață, din motive de sănătate publică sau animală, a următoarelor subproduse de origine animală și produse derivate, altele decât în conformitate cu normele prevăzute în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:
1) proteinele animale prelucrate și alte produse derivate prevăzute în capitolul XI secțiunea a 2-a;
2) hrana pentru animalele de companie și alte produse derivate prevăzute în capitolul XIV;
3) subprodusele de origine animală și produsele derivate importate sau aflate în tranzit în conformitate cu capitolul XV.
Capitolul III
RESTRICȚII PRIVIND UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ
Secțiunea 1
Reciclarea intraspecifică a animalelor de blană
65. Se permite hrănirea animalelor de blană ca vulpile (Vulpes vulpes și Alopex lagopus), câinii enoți (Nycteroites procynoides) și nurca americană (Mustela vison) cu făină de carne și oase sau alte produse prelucrate în conformitate cu capitolul V secțiunea a 3-a, obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie.
66. Hrănirea menționată în pct. 65 are loc cu respectarea următoarelor cerințe:
1) hrănirea are loc numai în fermele:
a) autorizate sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară și în care nu există suspiciunea sau prezența encefalopatiei spongiforme transmisibile (în continuare – EST);
b) unde există un sistem de supraveghere pentru EST la animale de blană și care include teste de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST;
c) care oferă garanții că în lanțul alimentar uman sau în lanțul furajer al altor animale decât animalele de blană nu pătrund subproduse de origine animală, făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu capitolul V secțiunea a 3-a și care sunt derivate din animalele respective sau din descendenții acestora;
d) care nu au avut niciun contact cu fermele unde s-au înregistrat focare confirmate sau suspecte de EST;
e) unde se asigură că:
- carcasele animalelor de blană destinate hrănirii animalelor din aceeași specie sunt manipulate și prelucrate separat de carcasele nedestinate pentru scopul respectiv;
- animalele de blană hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu capitolul V secțiunea a 3-a și care sunt derivate din animale de aceeași specie sunt păstrate separat de animalele care nu sunt hrănite cu produse derivate din animale de aceeași specie;
- ferma îndeplinește cerințele prevăzute în capitolul VII secțiunea a 2-a și în capitolul IX secțiunea a 2-a;
2) operatorul fermei se asigură că făina de carne și oase sau alte produse derivate dintr-o specie și destinate hrănirii aceleiași specii:
a) sunt prelucrate în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, prin utilizarea metodelor de prelucrare menționate în pct. 149-151 sau a metodei de prelucrare prevăzute în pct.155 într-o instalație de prelucrare autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
b) sunt produse din animale sănătoase, ucise pentru producerea blănurilor;
3) în cazul oricărui contact cunoscut sau suspect cu orice fermă în care s-au înregistrat focare confirmate sau suspectate de EST, operatorul fermei:
a) informează Agenția cu privire la un astfel de contact;
b) oprește expedierea de animale de blană către orice destinație.
Secțiunea a 2-a
Hrănirea animalelor de fermă cu iarbă
67. Animalele de fermă pot fi hrănite cu iarbă de pe terenuri unde sunt folosite îngrășăminte organice sau amelioratori de sol, fie prin acces direct al animalelor la terenurile respective, fie prin utilizarea ierbii cosite ca furaj, dacă:
1) se respectă perioada de așteptare de cel puțin 21 de zile de la aplicarea îngrășămintelor organice sau a amelioratorilor de sol pe terenurile respective;
2) se utilizează numai îngrășăminte organice și amelioratori de sol în conformitate cu art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
68. Cerințele menționate în pct. 67 nu se aplică dacă pe terenuri se folosesc următoarele îngrășăminte organice și amelioratori de sol:
1) gunoi de grajd și guano;
2) conținutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru care nu prezintă riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.
Capitolul IV
ELIMINAREA, RECUPERAREA ȘI UTILIZAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE DREPT COMBUSTIBIL
Secțiunea 1
Cerințe generale privind incinerarea și coincinerarea
69. Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare, inclusiv mobile, prevăzute în pct. 6 se asigură că instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele cerințe:
1) subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt depozitate și eliminate după sosirea acestora;
2) instalațiile sunt dotate cu utilaje pentru curățarea și dezinfectarea recipientelor și a vehiculelor într-o zonă desemnată, din care apele uzate sunt eliminate, pentru excluderea riscurilor de contaminare;
3) instalațiile sunt plasate pe o suprafață solidă cu scurgere;
4) instalațiile sunt dotate cu sisteme pentru protecția împotriva insectelor, a rozătoarelor și a păsărilor.
În acest scop, se utilizează un program documentat pentru controlul dăunătorilor;
5) personalul are acces la mijloace de igienă personală, lavabouri, vestiare și chiuvete, pentru a preveni riscurile de contaminare;
6) procedurile de curățare pentru toate zonele din incintă, cu folosirea echipamentelor și agenților de curățare, se stabilesc și se documentează;
7) se monitorizează emisiile, prin evidența permanentă a compoziției, a cantității emisiilor de poluanți în atmosferă, și se raportează conform Registrului național al emisiilor și al transferului de poluanți, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 373/2018.
70. Operatorul instalației de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de protecție în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, pentru a preveni sau a reduce riscurile pentru sănătatea umană sau animală.
71. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalații, subproduse de origine animală ori produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate ori la cenușa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.
72. Atunci când instalația de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploatație de creștere a animalelor de fermă:
1) trebuie să existe o separare fizică între echipamentul de incinerare sau coincinerare și efectivele de animale, furaje și așternutul acestora;
2) echipamentul trebuie dedicat în exclusivitate operării incineratorului și nu poate fi utilizat altundeva în exploatație sau, în mod alternativ, acesta trebuie curățat și dezinfectat înainte de o astfel de utilizare;
3) personalul care lucrează la instalație schimbă îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea înainte de manipularea animalelor sau a furajelor.
73. Depozitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum și a cenușii se efectuează în recipiente acoperite și/sau în recipiente etanșe.
74. Subprodusele de origine animală incinerate incomplet sunt reincinerate sau eliminate prin alte metode de eliminare într-un depozit de deșeuri autorizat, în conformitate cu art.14, 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
75. Instalațiile de incinerare sau coincinerare se proiectează, se dotează, se construiesc și se exploatează astfel încât gazul rezultat din aceste procese să se ridice în mod controlat și omogen, chiar și în cele mai defavorabile condiții, la o temperatură de 850 °C timp de cel puțin două secunde sau la o temperatură de 1100 °C timp de 0,2 secunde, măsurată în apropierea peretelui intern ori în punctul în care are loc incinerarea sau coincinerarea.
76. Cantitatea de reziduuri de incinerare și coincinerare este minimă, iar reziduurile sunt inofensive și recuperate direct din instalație sau în afara acesteia ori eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat.
77. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, se efectuează în recipiente închise, astfel încât să se prevină răspândirea lor în mediu.
78. Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.
79. Cerințele privind măsurarea temperaturii, monitorizarea, evidența și raportarea emisiilor de poluanți și a reziduurilor rezultate în procesul de incinerare sau coincinerare sunt stabilite în autorizația pentru emisia în atmosferă a poluanților de la sursele fixe de poluare și în autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, eliberate de către Agenția de Mediu conform art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic și art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.
80. Funcționarea echipamentelor de monitorizare automată face obiectul unor controale și al unui test anual de supraveghere.
81. Rezultatele măsurărilor de temperatură, de emisii de poluanți în aerul atmosferic și de evidență a cantităților de reziduuri (deșeuri) generate sunt înregistrate și raportate anual Agenției de Mediu în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 373/2018 cu privire la Registrul național al emisiilor și al transferului de poluanți, Hotărârii Guvernului nr. 501/2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora și ale Hotărârii Guvernului nr. 682/2018 cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”.
82. În cazul unei defecțiuni a instalației de incinerare sau de coincinerare, operatorul reduce sau oprește operațiunile până în momentul în care se elimină defecțiunile.
Secțiunea a 2-a
Instalații de incinerare și coincinerare de mare capacitate Condiții specifice de operare. Evacuarea apelor uzate
83. Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează subproduse de origine animală și produse derivate cu o capacitate de peste 50 kg pe oră (instalații de mare capacitate):
1) sunt echipate pentru fiecare linie cu un arzător auxiliar, care pornește automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecție de aer de combustie scade sub 850 °C sau 1100 °C. Acesta se folosește și în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a menține temperatura de 850 °C sau 1100 °C pe tot parcursul și pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears;
2) dispun de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire înainte de atingerea temperaturii de 850 °C sau 1100 °C, după caz, și în orice moment în care temperatura respectivă nu este menținută, dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu;
3) operează incinerarea astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.
84. Amplasamentul instalațiilor de mare capacitate și zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată și accidentală de orice substanțe poluante în sol, ape de suprafață și ape subterane. În acest scop, proiectarea este precedată, în mod obligatoriu, de o evaluare a impactului asupra mediului, în condițiile Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului.
85. Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa pluvială contaminată provenită de la amplasamentul instalației sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.
86. Dacă este necesar, operatorul se asigură că apa pluvială sau apa menționată mai sus poate fi testată și epurată înainte de eliminare.
Secțiunea a 3-a
Instalații de incinerare și coincinerare de capacitate mică
87. Instalațiile de incinerare și coincinerare care tratează numai subproduse de origine animală și produse derivate cu o capacitate maximă mai mică de 50 kg de subproduse de origine animală per oră sau per lot (instalații de capacitate mică) se utilizează numai pentru eliminarea:
1) a cadavrelor animalelor de companie menționate în art. 10 lit. a) pct. 3 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
2) a materialelor de categoria 1 menționate în art. 10 lit. b), e) și f), a materialelor de categoria 2 menționate în art. 11 sau a materialelor de categoria 3 menționate în art. 12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
3) a cadavrelor de ecvine identificate individual din exploatații care nu fac obiectul unor restricții sanitare.
88. Instalațiile indicate în pct. 87:
1) sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalația de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute în art. 10 lit. b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
2) sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenușă.
Secțiunea a 4-a
Cerințe generale pentru utilizarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate drept combustibil
89. Operatorii instalațiilor de ardere menționați în pct. 11 trebuie:
1) să utilizeze cât mai rapid subprodusele de origine animală și produsele derivate destinate utilizării drept combustibil sau să le depoziteze în condiții de siguranță până la utilizare;
2) să curățe și să dezinfecteze recipientele și vehiculele într-o zonă desemnată, din care apele reziduale se colectează și se elimină în vederea excluderii riscurilor de contaminare a mediului. Recipientele și vehiculele utilizate la transportul grăsimilor topite sunt curățate și dezinfectate la sediul unde se află instalația de încărcare sau la sediul oricărei alte instalații autorizate sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
3) să amplaseze instalațiile de incinerare sau coincinerare pe o fundație bine drenată;
4) să aplice măsuri de protecție împotriva dăunătorilor, cu utilizarea unui program de control al dăunătorilor;
5) să asigure personalului acces la mijloace de igienă personală, săli de baie, vestiare și căzi, pentru a preveni riscurile contaminării echipamentului de manipulare a animalelor de fermă sau a furajelor;
6) să stabilească și să documenteze pentru toate părțile instalației de ardere procedurile de curățare și dezinfectare;
7) să asigure controlul igienei prin verificări regulate ale mediului și ale echipamentelor, ale căror rezultate să fie documentate și păstrate cel puțin doi ani
8) să desfășoare în condiții de separare strictă prelucrarea alimentelor sau a furajelor în același loc cu grăsimile topite în cazul în care grăsimile topite sunt utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în motoarele fixe cu ardere internă situate în fabrici de prelucrare a alimentelor sau a furajelor, autorizate sanitară veterinar conform art.18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitar veterinară.
90. Operatorii instalațiilor de ardere iau toate măsurile de precauție în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în scopul de a preveni sau a limita riscurile pentru sănătatea umană sau animală și pentru mediu.
91. Animalele nu trebuie să aibă acces la instalația de ardere, la subprodusele de origine animală, la produsele derivate care urmează a fi arse sau la cenușa care rezultă din incinerare.
92. În cazul în care instalația de ardere este situată într-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente:
1) trebuie să existe o separare fizică între echipamentele de incinerare și animale, furaje și așternutul acestora;
2) echipamentele trebuie utilizate în exclusivitate pentru funcționarea instalației de ardere și să nu fie utilizate în alte locuri din exploatație, cu excepția cazului în care acestea au fost curățate și dezinfectate eficient înainte de o astfel de utilizare;
3) personalul care lucrează în instalația de ardere trebuie să-și schimbe îmbrăcămintea exterioară și încălțămintea și să ia măsuri de igienă personală înainte de manipularea animalelor din exploatație, a hranei animalelor sau a așternutului acestora.
93. Subprodusele de origine animală și produsele derivate care urmează să fie arse drept combustibil și reziduurile de incinerare sunt depozitate într-o zonă închisă și acoperită sau în recipiente acoperite și etanșe.
94. Combustia subproduselor de origine animală sau a produselor derivate trebuie să se efectueze în condiții care împiedică contaminarea hranei pentru animale.
95. Instalațiile de incinerare sau coincinerare sunt proiectate, construite, echipate și exploatate astfel încât subprodusele de origine animală și produsele derivate să fie tratate cel puțin 2 secunde la temperatura de 850 °C sau cel puțin 0,2 secunde la temperatura de 1100 °C.
96. Gazul care rezultă din proces se expune timp de 2 secunde la temperatura de 850 °C sau timp de 0,2 secunde la temperatura de 1100 °C. Temperatura se măsoară în apropierea peretelui intern sau într-un alt punct al camerei de incinerare sau coincinerare.
97. Tehnicile automatizate se utilizează pentru monitorizarea parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.
98. Rezultatele măsurătorilor temperaturii sunt înregistrate automat și prezentate astfel încât să permită verificarea respectării condițiilor de funcționare.
99. Operatorul instalației de ardere se asigură că arderea combustibilului se realizează astfel încât conținutul de carbon organic total din zgură și din cenușa decantată să fie mai mic de 3 % din greutatea materialului în stare uscată sau astfel încât pierderea prin incinerare sau coincinerare a acestora să fie mai mică de 5 % din această greutate.
100. Cantitatea și nocivitatea reziduurilor de incinerare este redusă la minimum și astfel de reziduuri sunt recuperate, eliminate sau utilizate.
101. Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze în recipiente închise sau într-un alt mod prin care să prevină răspândirea în mediu.
102. Instalația de ardere este dotată cu sisteme care închid automat operațiunile în cazul unei defecțiuni.
103. Subprodusele de origine animală și produsele derivate arse incomplet sunt arse din nou sau eliminate prin metodele menționate în art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, altele decât eliminarea într-un depozit de deșeuri.
Secțiunea a 5-a
Tipuri de instalații și de combustibili care pot fi utilizate pentru incinerare și coincinerare și cerințe specifice pentru anumite tipuri de instalații
104. Pentru incinerarea sau coincinerarea subproduselor în motoare fixe cu ardere internă, o fracțiune de grăsimi derivată din subproduse de origine animală din toate categoriile poate fi utilizată dacă îndeplinește următoarele condiții:
1) în afara cazurilor în care s-au utilizat uleiul de pește sau grăsimile topite produse în conformitate cu capitolele IX și XIII din Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, fracția de grăsime derivată din subproduse de origine animală trebuie să fie prelucrată în prealabil utilizând:
a) în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoriile 1 și 2 – oricare dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153. În cazul în care această grăsime este transportată, prin intermediul unui sistem de transport închis, autorizat sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, de la instalația de prelucrare în vederea arderii directe imediate, marcarea permanentă cu gliceroltriheptanoat (GTH), menționată în capitolul IX secțiunea a 5-a, nu este necesară;
b) în cazul unei fracții de grăsime obținute din materiale din categoria 3 –oricare dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau metoda de la pct. 155;
c) în cazul materialelor derivate din pește – oricare dintre metodele de prelucrare, astfel cum sunt prezentate în capitolul V secțiunea a 3-a;
2) fracția de grăsime este separată de proteine, iar în cazul grăsimii obținute de la rumegătoare și destinate arderii în altă instalație, sunt îndepărtate impuritățile insolubile al căror nivel depășește 0,15 % ca greutate.
105. Incinerarea sau coincinerarea grăsimilor animale drept combustibil într-un motor fix cu ardere internă se realizează în modul următor:
1) fracțiile de grăsime menționate în pct. 104 sunt supuse arderii:
a) în condițiile prezentate în pct. 95;
b) utilizând parametrii de prelucrare prin care se obține un rezultat echivalent condițiilor de la pct. 95;
2) nu se permite incinerarea sau coincinerarea materiilor de origine animală care nu sunt grăsimi;
3) grăsimile animale derivate din categoria 1 sau 2 incinerate în unitățile autorizate de Agenția de Mediu în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și cu art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic sau în locuri publice se prelucrează prin metoda stabilită în pct. 149-153 sau prin metoda de prelucrare stabilită în pct. 155;
4) incinerarea sau coincinerarea grăsimilor animale se efectuează în conformitate cu Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.
106. Prin derogare de la pct. 96, cerințele bazate pe alți parametri de prelucrare, care asigură un rezultat echivalent în ceea ce privește mediul, se aplică conform prevederilor Legii nr. 209/2016 privind deșeurile.
107. În instalațiile de incinerare sau coincinerare situate în exploatații cu o putere termică nominală totală care nu depășește 5 MW, în care dejecțiile de păsări de curte sunt utilizate drept combustibil:
1) ca materie primă se folosesc dejecții neprelucrate de păsări de curte, astfel cum se menționează în art. 11 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman destinate utilizării drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în conformitate cu cerințele de la pct. 40, 41 și 42.
Incinerarea sau coincinerarea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate și a dejecțiilor provenite de la alte specii sau generate în afara exploatației, în scopul utilizării drept combustibil, nu este permisă;
2) trebuie să existe:
a) un sistem de gestionare automată a combustibilului pentru a introduce combustibilul direct în camera de incinerare sau coincinerare, fără manipulări suplimentare;
b) un arzător auxiliar care se utilizează în timpul operațiunilor de pornire și de oprire pentru a se asigura că cerințele de temperatură prevăzute în pct. 96 sunt îndeplinite în orice moment în timpul operațiunilor respective și atât timp cât în camera de incinerare sau coincinerare se află material nears.
108. Dejecțiile de păsări de curte utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare se depozitează în siguranță într-un spațiu de depozitare închis, pentru a minimiza necesitatea de manipulare suplimentară și pentru a preveni contaminarea altor zone dintr-o exploatație în care se află animale din specii destinate producției de alimente.
109. Emisiile de dioxid de sulf, de oxizi de azot (și anume suma dintre monoxidul de azot și dioxidul de azot, exprimată ca dioxid de azot) și de materii sub formă de particule nu depășesc valori-limită ale emisiilor stabilite în tabelul 1, exprimate în mg/Nm3 la temperatura de 273,15 K, la presiunea de 101,3 kPa și în condițiile unui conținut de oxigen de 11 %, după ajustarea în funcție de conținutul în vapori de apă al gazelor reziduale:
Tabelul 1
| Poluant | Valorile-limită ale emisiilor, în mg/Nm3 |
| Dioxid de sulf | 50 |
| Oxizi de azot (ca NO2) | 200 |
| Materie sub formă de particule | 10 |
Operatorul instalației de ardere din exploatație măsoară cel puțin o dată pe an valoarea dioxidului de sulf, a oxizilor de azot și a materiilor aflate sub formă de particule. Pentru a determina emisiile de dioxid de sulf pot fi utilizate alte proceduri verificate și permise de către Agenția de Mediu, în conformitate cu Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
Rezultatele măsurării se înregistrează, se prelucrează și se prezintă anual Agenției de Mediu, astfel încât să permită acesteia să verifice respectarea valorilor-limită ale emisiilor stabilite în autorizația pentru emisia în atmosferă a poluanților de la sursele fixe de poluare.
Funcționarea eficace a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor utilizate în instalațiile de incinerare sau coincinerare este monitorizată continuu și rezultatele acesteia se înregistrează.
Conform art.17 alin. (10) și alin.(11) din Legea nr.209/2016 privind deșeurile, emisiile în aer provenite de la instalațiile de incinerare și de coincinerare a deșeurilor nu trebuie să depășească valorile-limită de emisie. Operatorul instalației de incinerare sau de coincinerare a deșeurilor este obligat să asigure monitorizarea continuă a emisiilor substanțelor periculoase în aer conform cerințelor stabilite în regulamentul menționat.
În cazul nerespectării valorilor-limită ale emisiilor sau în cazul în care o instalație de ardere din exploatație nu îndeplinește cerințele de la pct. 95, operatorii informează imediat Agenția de Mediu și iau măsurile necesare pentru a restabili conformitatea în cel mai scurt timp posibil. În cazul în care conformitatea nu poate fi restabilită, Agenția de Mediu suspendă funcționarea instalației și îi anulează autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, eliberată în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, și autorizația pentru emisia în atmosferă a poluanților de la sursele fixe de poluare, eliberată conform art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
110. În cazul modificării funcționării și al defecțiunilor:
1) operatorul notifică Agenției de Mediu, în conformitate cu Legea nr.209/2016 privind deșeurile și Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic, orice modificare planificată vizând instalația de ardere din exploatație care i-ar putea afecta emisiile cu cel puțin o lună înainte de data la care se realizează modificarea;
2) operatorul ia măsurile necesare pentru ca perioadele de pornire și de oprire a instalațiilor de ardere din exploatație și perioadele corespunzătoare oricăror defecțiuni să fie cât mai scurte. În cazul unei funcționări deficitare sau al unei defecțiuni a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor, operatorul informează imediat Agenția de Mediu în conformitate cu Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic.
111. La instalații de ardere cu o putere termică nominală totală de maximum 50 MW se folosesc doar dejecții provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte, care urmează să fie utilizate drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare în conformitate cu prezenta secțiune.
Incinerarea sau coincinerarea altor subproduse de origine animală sau a altor produse derivate, utilizate drept combustibil, nu este permisă.
Dejecțiile provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte, generate în afara exploatației, nu trebuie să intre în contact cu animalele de fermă.
112. Instalațiile de incinerare sau coincinerare în care se utilizează drept combustibil dejecții provenite de la animalele de fermă, altele decât dejecțiile provenite de la păsările de curte prevăzute, respectă cerințele stabilite în pct. 107 subpct. 2), pct. 108, 109 și 110.
113. Se permite:
1) prin derogare de la pct. 109, emisii de particule de maximum 50 mg/m3, cu condiția ca puterea termică nominală totală a instalațiilor de ardere să nu depășească 5 MW;
2) prin derogare de la pct.107 subpct. 2) lit. a), introducerea manuală a dejecțiilor provenite de la ecvidee drept combustibil în camera de incinerare sau coincinerare, în cazul în care puterea termică nominală totală nu depășește 0,5 MW.
114. În instalațiile de incinerare sau coincinerare cu o putere termică instalată totală de maximum 50 MW, în care se utilizează drept combustibil făină de carne și oase ca materie primă, se folosesc făină de carne și oase din materiale de categoria 1 și 2, fie separat, fie în amestec de făină de carne și oase, grăsime topită și dejecții.
115. Făina de carne și oase, în cazul în care este utilizată drept combustibil pentru incinerare sau coincinerare, se depozitează în siguranță în instalația de ardere într-un spațiu de depozitare închis, protejat împotriva accesului animalelor și nu se trimite spre o altă destinație decât în cazul unei defecțiuni sau al unor condiții anormale de funcționare.
116. Instalația de ardere specificată în pct. 114 este utilată cu:
1) un sistem de gestionare automată sau continuă a combustibilului, pentru a introduce combustibilul direct în camera de incinerare sau coincinerare, fără manipulări suplimentare;
2) un arzător auxiliar, care este utilizat în timpul operațiunilor de pornire și de oprire pentru a se asigura că cerințele de temperatură prevăzute în pct. 96 sunt îndeplinite în orice moment în timpul operațiunilor respective și atât timp cât în camera de incinerare sau coincinerare se află material nears.
117. Instalațiile de incinerare sau coincinerare în care se utilizează drept combustibil făină de carne și oase din materiale de categoria 1 și 2 respectă cerințele stabilite în secțiunea a 4-a și în pct. 109 și 110.
Capitolul V
PRELUCRAREA
Secțiunea 1
Cerințe privind instalațiile de prelucrare și alte instalații și unități
118. Instalațiile de prelucrare îndeplinesc cerințele privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în art. 4 lit. c) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
119. Instalațiile de prelucrare nu trebuie să fie situate în același loc cu abatoarele sau alte unități, cu excepția cazului în care riscurile pentru sănătatea publică și animală care rezultă din prelucrarea subproduselor de origine animală provenite din astfel de abatoare sau din alte unități sunt controlate prin respectarea următoarelor condiții:
1) instalația de prelucrare este separată fizic de abator sau de alte unități, prin amplasarea ei într-o clădire complet separată de abator sau de alte unități;
2) în instalația de prelucrare sunt instalate și utilizate:
a) un sistem de bandă rulantă, care leagă instalația de prelucrare de abator sau alte unități și care nu poate fi ocolit;
b) intrări, zone de recepție, echipamente și ieșiri separate, atât pentru instalația de prelucrare, cât și pentru abator sau unități;
3) sunt luate măsuri pentru prevenirea răspândirii riscurilor prin intermediul personalului comun instalației de prelucrare și abatorului sau altor unități;
4) persoanele neautorizate și animalele nu trebuie să aibă acces la instalația de prelucrare.
120. Prin derogare de la pct. 119, în cazul unităților de prelucrare a materialelor de categoria 3, pot fi aplicate alte condiții care să reducă riscurile pentru sănătatea publică și animală, inclusiv riscurile rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 3 provenite din unități exterioare.
121. Instalația de prelucrare separă un sector curat de un sector murdar. Sectorul murdar cuprinde un spațiu acoperit pentru recepționarea subproduselor de origine animală și este construit astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Podelele sunt construite astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor.
122. Instalația de prelucrare trebuie să fie dotată cu toaletă, vestiare și lavoare pentru personal.
123. Instalația de prelucrare are o capacitate suficientă de producție de apă caldă și abur pentru prelucrarea subproduselor de origine animală.
124. Sectorul murdar, după caz, conține echipamente pentru reducerea dimensiunii subproduselor de origine animală și pentru încărcarea subproduselor de origine animală zdrobite în unitatea de prelucrare.
125. Dacă este necesar tratamentul termic, toate instalațiile sunt dotate cu:
1) echipament de măsurare pentru monitorizarea temperaturii în funcție de timp și, dacă se aplică metodei de prelucrare utilizate, a presiunii în punctele critice;
2) dispozitive pentru înregistrarea continuă a rezultatelor acestor măsurători, astfel încât acestea să rămână accesibile pentru controale oficiale;
3) un sistem de siguranță care să prevină supraîncălzirea.
126. Pentru prevenirea recontaminării produselor derivate prin introducerea de subproduse de origine animală, există o separare clară a zonei din instalație unde sunt descărcate subprodusele de origine animală care urmează a fi prelucrate în zonele prevăzute pentru prelucrarea produsului în cauză și pentru depozitarea produsului derivat.
127. Instalațiile de prelucrare dispun de echipament pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.
128. Trebuie să existe echipament pentru dezinfectarea roților și a altor părți ale vehiculului la plecarea acestora din sectorul murdar al instalației de prelucrare.
129. Toate instalațiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate.
130. Instalația de prelucrare dispune de laborator sau folosește serviciile unui laborator acreditat.
131. În instalația de prelucrare este prevăzută o încăpere care poate fi încuiată și care poate fi utilizată exclusiv de medicul veterinar.
132. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1, unitățile în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum și abatoarele și instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 2 dispun de bazine colectoare sau site cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 6 mm, situate în avalul procesului pentru reținerea și colectarea materialelor de origine animală, ca o primă etapă a epurării apelor uzate.
133. Apele uzate provenite de la unitățile menționate în pct. 132 trec printr-un proces de pretratare, care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unitățile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.
134. Toate materialele de origine animală reținute în procesul de pretratare din unitățile menționate în pct. 132 se colectează și se transportă ca materiale de categoria 1 sau 2 și sunt eliminate în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
135. Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unitățile menționate în pct. 132 și apele uzate din alte unități care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală sunt epurate fără restricții.
136. Operatorii epurează apele uzate provenite din sectorul murdar al instalațiilor de prelucrare și din instalațiile sau unitățile care efectuează operațiuni intermediare, altele decât depozitarea, cu materiale de categoria 1 sau 2 ori care depozitează materiale de categoria 1 sau 2, în conformitate cu condițiile care asigură reducerea riscurilor prezenței agenților patogeni.
137. Fără a aduce atingere dispozițiilor de la pct. 132-136, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală, inclusiv a sângelui, a laptelui sau a produselor derivate, prin sistemul de ape uzate.
138. Materialele de categoria 3 care constau din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării pot fi eliminate prin sistemul de ape uzate, cu condiția ca acestea să fi fost supuse unuia dintre tratamentele prevăzute în capitolul XI secțiunea a 2-a.
139. Amplasarea instalațiilor de prelucrare a materialelor de categoria 1 de materialele de categoria 2 asigură o separare totală a acestora, de la recepționarea materiilor prime până la expedierea produsului derivat rezultat, cu excepția cazului în care un amestec de materiale de categoria 1 și 2 este prelucrat ca material de categoria 1.
140. Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeași locație cu instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.
Se permite prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o instalație care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau 2, dacă se previne contaminarea încrucișată prin amplasarea incintelor, dispunerea zonelor de recepție, precum și prin manipularea ulterioară a materiilor prime, prin dispunerea și gestionarea echipamentului utilizat pentru prelucrare, a unor linii de prelucrare separate sau proceduri de curățare care exclud propagarea oricăror riscuri potențiale pentru sănătatea publică și animală; prin dispunerea și gestionarea zonelor de depozitare temporară a produselor finite.
Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 sunt prevăzute cu o instalație de verificare a prezenței corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucățile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.
Secțiunea a 2-a
Cerințe privind igiena și prelucrarea
141. Instalațiile de prelucrare implementează un sistem de protecție împotriva insectelor, a rozătoarelor și a păsărilor, conform art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
142. Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare se folosesc aparate de măsură și dispozitive de înregistrare calibrate. Se păstrează evidența care indică data calibrării aparatelor de măsură și a dispozitivelor de înregistrare.
143. Materiile prime care nu sunt supuse tratamentului termic, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalația de tratament termic sau colectate și reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
144. Materialele de categoria 1 și 2 se prelucrează în conformitate cu metodele de prelucrare 2, 3, 4 sau 5 prevăzute în pct. 150-153, cu excepția cazului în care se aplică sterilizarea sub presiune conform metodei 1 prevăzute la pct. 149.
145. Pentru fiecare metodă de prelucrare stabilită în secțiunea a 3-a a materialelor de categoria 3, punctele critice de control, care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare, includ:
1) dimensiunea particulelor materiilor prime;
2) temperatura atinsă în procesul de tratament termic;
3) presiunea, dacă se aplică materiilor prime;
4) durata procesului de tratament termic sau viteza de alimentare pentru un sistem continuu. Pentru fiecare punct critic de control se specifică standarde de prelucrare minime.
146. În cazul tratamentelor chimice care a fost aplicată ca metodă de prelucrare 7 stabilită la pct. 155 a materialelor de categoria 3,, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului.
147. Pentru materialele de categoria 3, înregistrările se păstrează timp de cel puțin doi ani, pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.
148. Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în pct. 149-153 sau cu metoda de prelucrare stabilită în pct.155, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în secțiunea a 3-a.
Secțiunea a 3-a
Metode de prelucrare standard
149. Metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune).
Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 mm. Eficiența echipamentelor de reducere se verifică zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 mm, procesul se oprește și se efectuează reparații înainte de reluarea acestuia.
Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 mm se încălzesc la o temperatură internă de peste 133 °C timp de cel puțin 20 de minute, fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari. Presiunea se produce prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare și înlocuirea acestuia cu aburi („aburi saturați”). Tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.
Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
150. Metoda de prelucrare 2
Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrată este mai mare de 150 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală se reduce astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 mm. Eficiența echipamentelor se verifică zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 mm, procesul este oprit și se efectuează reparații înainte de reluarea acestuia.
După reducere, subprodusele de origine animală se încălzesc astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.
Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
151. Metoda de prelucrare 3
Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 mm. Eficiența echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 mm, procesul este oprit și sunt efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.
După reducere, subprodusele de origine animală sunt încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 de minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.
Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
152. Metoda de prelucrare 4
Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală este redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 mm. Eficiența echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 mm, procesul este oprit și sunt efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.
După reducere, subprodusele de origine animală sunt introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute. Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.
Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
153. Metoda de prelucrare 5
Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 mm, dimensiunea subproduselor de origine animală se reduce astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 mm. Eficiența echipamentelor este verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 mm, procesul este oprit și sunt efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.
După reducere, subprodusele de origine animală se încălzesc până la coagulare, apoi se presează astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteic. Materialul proteic este apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute. Temperaturile interne sunt atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.
Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
154. Metoda de prelucrare 6
Metoda se aplică pentru subproduse de origine animală de categoria 3 provenite numai de la animale acvatice sau nevertebrate acvatice.
Subprodusele de origine animală sunt reduse astfel încât dimensiunea particulelor este de cel mult:
1) 50 mm, după reducere, amestecul este încălzit la o temperatură internă de cel puțin 90 °C timp de cel puțin 60 de minute;
2) 30 mm, după reducere, amestecul este încălzit la o temperatură internă de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute;
3) subprodusele de la lit. a) și b) sunt amestecate apoi cu acid formic pentru a reduce și a menține pH-ul la cel mult 4,0. Amestecul este depozitat timp de cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea altui tratament.
În cazul în care se utilizează un sistem continuu, avansarea produsului prin convertorul de căldură este controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia, astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.
Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.
155. Metoda de prelucrare 7
Orice metodă de prelucrare pentru care operatorul a demonstrat următoarele:
1) identificarea riscurilor relevante prezentate de materiile prime, având în vedere originea materialelor, precum și a riscurilor potențiale, având în vedere starea de sănătate a animalelor;
2) capacitatea metodei de prelucrare de a reduce riscurile menționate la un nivel care nu prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală;
3) prelevarea zilnică de probe din produsul finit pe o perioadă de 30 de zile de producție, cu respectarea următoarelor standarde microbiologice:
a) probe de material prelevate direct după tratament:
Clostridium perfringens: absent în 1 g de produs;
b) probe de material prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit:
Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2; m = 10; M = 300 în 1 g, unde:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare;
c = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
Detaliile privind punctele critice de control sunt înregistrate și păstrate astfel încât operatorul sau Agenția să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează includ dimensiunea particulelor și, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.
Secțiunea a 4-a
Metode de prelucrare alternative
156. Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoriile 1 și 2 se marchează în mod permanent în conformitate cu cerințele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în capitolul IX secțiunea a 5-a.
157. Marcarea menționată în pct. 156 nu este cerută pentru următoarele materiale:
1) biodieselul produs în conformitate cu pct. 161;
2) amestecurile de var nestins și de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte, amestecurile respective fiind produse în conformitate cu pct. 165;
c) combustibilii regenerabili produși din grăsimi topite, care sunt derivate din materiale de categoriile 1 și 2, în conformitate cu pct. 166 și 168.
158. Procesul de hidroliză alcalină
Pentru acest proces se utilizează subproduse de origine animală din toate categoriile.
Procesul de hidroliză alcalină se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:
1) se utilizează o soluție de hidroxid de sodiu (NaOH) sau de hidroxid de potasiu (KOH) sau o combinație a acestora într-o cantitate care să asigure o echivalență molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul și compoziția subproduselor de origine animală care sunt supuse digestiei. Dacă baza este neutralizată de un conținut ridicat de lipide al subproduselor de origine animală, baza adăugată se ajustează astfel încât să se atingă echivalența molară menționată;
2) subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oțel, se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluție, în conformitate cu subpct. 1);
3) recipientul se închide, iar subprodusele de origine animală și amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puțin 150 °C, la o presiune absolută de cel puțin 4 bari, timp de cel puțin:
a) trei ore fără întrerupere;
b) șase ore fără întrerupere în cazul tratamentului subproduselor de origine animală menționate în art. 10 lit. a) pct. 1 și 2 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
Materialele obținute din materiale de categoria 1, care constau din animale ucise în contextul măsurilor de eradicare a EST și care sunt rumegătoare care nu necesită testare pentru EST sau care au fost testate și rezultatul a fost negativ, pot fi prelucrate în conformitate cu subpct. 3) lit. a);
c) o oră fără întrerupere, în cazul subproduselor de origine animală care constau din materiale obținute din pește sau păsări;
4) procesul se efectuează într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient se amestecă în mod continuu, pentru a facilita procesul de digestie, până când se obține dizolvarea țesuturilor și înmuierea oaselor și a dinților;
5) subprodusele de origine animală sunt tratate astfel încât cerințele privind timpul, temperatura și presiunea sunt îndeplinite simultan.
159. Procesul de hidroliză la temperatură ridicată și presiune înaltă
Pentru acest proces se utilizează materiale de categoriile 2 și 3.
Procesul de hidroliză la temperatură ridicată și presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:
1) subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puțin 180 °C timp de cel puțin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune absolută de cel puțin 12 bari, încălzirea fiind obținută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;
2) tratarea se efectuează discontinuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;
3) subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea.
160. Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă
Pentru acest proces se utilizează subproduse de origine animală din toate categoriile.
Procesul de producere a biogazului prin hidroliză la presiune înaltă se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:
1) subprodusele de origine animală sunt mai întâi prelucrate într-o instalație autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune), prevăzută în pct. 149;
2) la sfârșitul procesului prevăzut în subpct. 1), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puțin 220 °C timp de cel puțin 20 de minute, la o presiune absolută de cel puțin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima – prin injecție directă de aburi, iar a doua – în mod indirect, printr-un schimbător de căldură coaxial;
3) procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;
4) subprodusele de origine animală se tratează respectând cerințele privind timpul, temperatura și presiunea;
5) materialul rezultat este apoi amestecat cu apă și fermentat în condiții anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;
6) în cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces are loc în aceeași locație și într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului este supus rapid procesului de combustie în aceeași instalație la minimum 900 °C, urmat de răcire rapidă „stingere”.
161. Procesul de obținere de biodiesel
Pentru acest proces se utilizează fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală din toate categoriile.
Producerea de biodiesel se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:
1) cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează utilizând:
a) în cazul materialelor de categoria 1 sau 2, metoda de prelucrare de la pct. 149 (sterilizare prin presiune);
b) în cazul materialelor de categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare în conformitate cu secțiunea a 3-a;
2) grăsimile procesate preliminar se prelucrează în continuare utilizând una dintre următoarele metode:
a) un proces prin care grăsimile prelucrate se separă de proteine, în cazul grăsimilor provenite de la rumegătoare, impuritățile insolubile peste 0,15 % din greutate se îndepărtează, iar grăsimile prelucrate se supun ulterior esterificării și transesterificării.
Esterificarea nu este obligatorie pentru grăsimile prelucrate derivate din materiale de categoria 3. Pentru esterificare se scade pH-ul sub 1, prin adăugarea acidului sulfuric (H2SO4) sau a unui acid echivalent, iar amestecul se încălzește la 72 °C timp de cel puțin două ore, amestecând cu putere.
Transesterificarea se efectuează prin creșterea pH-ului la aproximativ 14 cu ajutorul hidroxidului de potasiu sau cu o bază echivalentă la o temperatură cuprinsă între 35 °C și 50 °C timp de cel puțin 15 minute. Transesterificarea se realizează de două ori în condițiile descrise în prezentul punct, utilizând o nouă soluție bazică. Acest proces este urmat de rafinarea produselor, inclusiv printr-o distilare în vid la 150 °C, care rezultă în producerea de biodiesel;
b) un proces care utilizează parametri echivalenți.
162. Procesul de gazificare Brookes
Pentru acest proces se utilizează materiale de categoria 2 și 3.
Gazificarea Brookes se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:
1) camera de postcombustie se încălzește cu gaze naturale;
2) subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide ușa. Camera primară nu are arzătoare și se încălzește prin căldura transferată prin conducție de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe ușa principală pentru a mări eficiența procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;
3) subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obținute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare și cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezența unui exces de aer;
4) fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare și două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenție de două secunde la o temperatură de cel puțin 850 °C, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de combustie;
5) la ieșirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric, situat la baza coșului, care le răcește și le diluează cu aer ambiant, menținând o presiune constantă în camera primară și cea secundară;
6) procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea și eliminarea cenușii. La sfârșitul ciclului, cenușa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracție cu vid în saci închiși, care se sigilează înainte de transport;
7) nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.
163. Pentru procesul de combustie a grăsimilor animale într-un cazan termic se utilizează fracții de grăsime obținute din subproduse de origine animală din toate categoriile. Procesul se efectuează în conformitate cu următoarele standarde de prelucrare:
1) cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală se prelucrează utilizând:
a) în cazul fracției de grăsime a materialelor de categoriile 1 și 2 destinată combustiei în altă instalație:
- pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea rumegătoarelor care au fost testate și sunt negativ la EST și din prelucrarea animalelor, altele decât rumegătoarele care necesită testare pentru EST, oricare dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153;
- pentru fracția de grăsime obținută din prelucrarea altor rumegătoare, metoda de prelucrare 1, conform pct. 149;
b) în cazul materialelor de categoriile 1 și 2 destinate combustiei în aceeași instalație sau în cazul materialelor de categoria 3, oricare dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau metoda de prelucrare de la pct. 155; în cazul materialelor obținute din pește, metodele de prelucrare stabilite în secțiunea a 3-a;
2) fracția de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obținute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalație se îndepărtează impuritățile insolubile peste 0,15 % în greutate;
3) după procesul de prelucrare prevăzut în subpct. 1) și 2), grăsimile:
a) se vaporizează într-un cazan de producere de vapori și se supun combustiei la o temperatură de cel puțin 1100 °C, minimum 0,2 secunde;
b) se prelucrează printr-un proces care utilizează parametri echivalenți;
4) nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale;
5) combustia grăsimilor obținute din materiale de categoriile 1 și 2 se efectuează în aceeași instalație în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire.
Se permite transportul acestor grăsimi către alte instalații pentru a fi supuse combustiei, cu condiția ca:
a) instalația de destinație să fie autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, să efectueze combustia;
b) prelucrarea produselor alimentare sau a hranei pentru animale într-o instalație din același loc să se efectuează în condiții de separare strictă;
6) combustia se efectuează în conformitate cu Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, folosind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.
164. Procesul termomecanic de producere a biocombustibilului
Pentru acest proces se utilizează gunoiul de grajd, conținutul tractului digestiv și materialele de categoria 3.
Producerea termomecanică de biocombustibil se efectuează în conformitate cu următoarele metode de prelucrare:
1) subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor și se tratează ulterior la o temperatură de 80 °C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului este redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament de abraziune mecanică;
2) materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin două ore;
3) dimensiunea particulelor materialului rezultat este mai mică de 20 mm;
4) subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea prevăzute în subpct. 1) și 2);
5) în cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului și se trece printr-un condensator din oțel inoxidabil. Condensatul se păstrează la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;
6) după tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă și se transportă automat printr-un conveier interconectat și acoperit în întregime, în vederea incinerării sau coincinerării în același loc;
7) procesul se efectuează în sistem discontinuu.
165. Pentru tratarea cu var a gunoiului de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte, se utilizează gunoiul de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte, astfel cum este menționat în art. 11 lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, și se aplică următoarele standarde de prelucrare:
1) conținutul de substanță uscată al gunoiului de grajd se determină prin utilizarea metodei SM SR EN 12880:2012 „Caracterizarea nămolurilor. Determinarea reziduului uscat și a conținutului de apă”.
Pentru acest proces, conținutul de materie uscată este între 15 % și 70 %;
2) cantitatea de var care se adaugă este determinată în așa fel încât să se obțină una dintre combinațiile de durată și temperatură stabilite în subpct. 6);
3) dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează a fi prelucrate este de maximum 12 mm.
Dacă este necesar, dimensiunea particulelor gunoiului de grajd este diminuată astfel încât să nu se depășească dimensiunea maximă respectivă a particulelor;
4) gunoiul de grajd este amestecat cu var nestins (CaO), care are un timp de reactivitate medie până la ridicată mai mic de șase minute pentru a obține o creștere cu 40 °C a temperaturii, conform criteriilor testului de reactivitate din metoda SMEN 459-2:2013.
Amestecul este realizat prin utilizarea a două mixere sincronizate, fiecare dintre acestea dispunând de câte două elice.
Ambele mixere:
a) sunt echipate cu elice cu diametrul de 0,55 mm și cu o lungime de 3,5 m;
b) funcționează cu o putere de 30 kW și o viteză de rotație a elicei de 156 rpm;
c) au o capacitate de tratare de 10 tone pe oră.
Durata medie de amestecare este de aproximativ două minute;
5) amestecul este amestecat pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ore până la obținerea unei mase cu dimensiunea minimă de două tone;
6) măsurarea continuă se efectuează în puncte de control al masei obținute, pentru a demonstra că amestecul din aceasta atinge un pH de cel puțin 12 pe parcursul unei perioade, fiind necesar să se atingă una dintre temperaturile următoare:
a) 60 °C timp de 60 de minute; sau
b) 70 °C timp de 30 de minute;
7) procesul să efectuează în sistem discontinuu;
8) se instituie o procedură scrisă permanentă privind principiile HACCP (engl. Hazard Analysis and Critical Control Point – analiza pericolelor și punctele critice de control);
9) un proces în care se utilizează un dispozitiv de amestecare diferit de cele menționate în subpct. 4) sau în care se utilizează var dolomitic (CaOMgO) în loc de var nestins este cel puțin la fel de eficient ca procesul descris în subpct. 1)-8) printr-o validare care:
a) demonstrează că prin utilizarea unui dispozitiv de amestecare diferit de cel menționat în subpct. 4) sau a varului dolomitic, după caz, se poate obține un amestec cu gunoiul de grajd care să întrunească parametrii referitori la pH, durata și temperatura care sunt menționate în subpct. 6);
b) se bazează pe monitorizarea duratei și a temperaturii în partea inferioară, la mijlocul și în partea superioară a masei obținute, asigurându-se un număr reprezentativ de puncte de monitorizare (cel puțin patru puncte de monitorizare în partea inferioară a masei, punctele respective fiind localizate la o distanță maximă de 10 cm deasupra bazei părții inferioare și, respectiv, 10 cm sub limita superioară a părții inferioare; un punct de monitorizare la mijlocul distanței dintre baza și vârful masei; și patru puncte de monitorizare în partea superioară a masei, acestea fiind localizate la o adâncime maximă de 10 cm de suprafața masei și, respectiv, la o distanță maximă de 10 cm de limita superioară a masei);
c) se efectuează pe parcursul a două perioade de cel puțin 30 de zile, una din acestea fiind în anotimp rece al anului și în zona geografică în care se utilizează dispozitivul de amestecare.
166. Procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:
1) pentru procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se utilizează următoarele materiale:
a) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 2, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei 1 de prelucrare, stabilite în pct. 149;
b) uleiul de pește și grăsimile topite derivate din materiale de categoria 3, care au fost prelucrate prin utilizarea:
- a oricăreia dintre metodele de prelucrare stabilite în pct. 149-153 sau a metodei de prelucrare stabilite în pct. 155; sau
- a oricăreia dintre metodele 1–7 de prelucrare stabilite în secțiunea a 3-a, în cazul materialelor obținute din ulei de pește;
c) uleiul de pește sau grăsimea topită care au fost produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010;
d) se interzice utilizarea pentru acest proces a grăsimilor topite derivate din materiale de categoria 1;
2) pentru procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se aplică următoarea metodă de prelucrare:
a) grăsimea topită este obiectul unui tratament prealabil, care constă în:
- înălbirea materialelor centrifugate prin trecerea acestora printr-un filtru cu argilă;
- îndepărtarea prin filtrare a impurităților insolubile rămase;
b) materialele tratate în prealabil sunt supuse unui proces catalitic în mai multe etape care cuprinde o etapă de hidrodezoxigenare, urmată de o etapă de izomerizare.
Materialele sunt supuse unei presiuni de cel puțin 20 de bari la o temperatură de cel puțin 250 °C, timp de cel puțin 20 de minute.
167. Însilozarea materiilor derivate din pește
Pentru acest proces se utilizează materiale de categoria 2 menționate în art. 11 lit. f) pct. 1 și 3 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și materiale de categoria 3, obținute din animale acvatice.
La însilozarea materiilor derivate din pește se aplică următoarele standarde:
1) materialele care urmează să fie tratate se colectează în fermele de acvacultură și în unitățile de prelucrare a alimentelor, zilnic măcinate sau tăiate în bucăți, fiind ulterior însilozate la un pH de 4 sau mai mic, cu acid formic sau cu un alt acid organic similar. Peștele însilozat rezultat este o suspensie de părți ale animalelor acvatice lichefiate prin acțiunea enzimelor endogene în prezența acidului adăugat. Proteinele provenite de la animale acvatice sunt reduse în unități solubile mai mici, cu ajutorul enzimelor și al acidului, pentru a se preveni alterarea microbiană. Materialul însilozat este transportat la fabrica de prelucrare;
2) în fabrica de prelucrare, materialul însilozat provenit de la animale acvatice se introduce în rezervoare de depozitare închise. Perioada de incubare este de cel puțin 24 de ore, la un pH de 4 sau mai mic, înainte ca tratamentul termic să poată fi aplicat. Înainte de aplicarea tratamentului termic, materialul însilozat provenit de la animale acvatice are un pH de 4 sau mai mic și un diametru al particulelor mai mic de 10 mm după filtrare sau macerare în fabrică. În timpul prelucrării, el se supune preîncălzirii la o temperatură de peste 85 °C, urmate de incubare într-un recipient izolat, astfel încât să se obțină temperatura de 85 °C în întreaga masă a materialului de pește, timp de 25 de minute. Procesul se desfășoară într-o linie de producție închisă, cu rezervoare și conducte;
3) înainte de acordarea autorizației sanitar-veterinare conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, procedura scrisă permanentă a operatorului, menționată în art. 26 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, este evaluată de Agenție.
168. În scopul hidrotratamentului catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se utilizează următoarele materiale:
1) grăsimi topite derivate din materiale de categoria 1, care au fost prelucrate prin utilizarea metodei de prelucrare de la pct. 149 (sterilizarea sub presiune);
2) grăsimi topite și ulei de pește, în conformitate cu pct. 166.
La hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili se aplică următoarea standarde:
a) grăsimea topită este, în prealabil, albită cu acid în prezența unei argile decolorante și apoi filtrată. Înainte de acest tratament, grăsimea topită se demucilaginează cu acid și/sau cu soluție caustică, în scopul înlăturării impurităților din grăsimea topită prin formarea de mucilagii și separarea lor prin centrifugare;
b) materialele tratate în prealabil sunt supuse unui proces de hidrotratament, care cuprinde o etapă de hidrotratament catalitic, o etapă de stripare, urmată de o etapă de izomerizare.
Materialele sunt supuse unei presiuni de cel puțin 30 de bari la o temperatură de cel puțin 265 °C, timp de cel puțin 20 de minute.
169. Produsele derivate din prelucrarea:
1) materialelor de categoria 1:
a) se elimină în conformitate cu art. 14 lit. a) sau b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
b) se elimină prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat sanitar- veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
c) se transformă în biogaz. În acest caz, reziduurile de digestie sunt eliminate în conformitate cu prezentul punct, cu excepția cazurilor în care materialul rezultă din prelucrarea, în conformitate cu pct. 170 subpct. 1) sau 2), în cazul în care reziduurile pot fi utilizate în conformitate cu condițiile stabilite în pct. 170 subpct. 1) sau pct. 170 subpct. 2) lit. c), după caz, sau se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;
2) materialelor de categoria 2 sau 3:
a) se elimină în conformitate cu art. 14 lit. a) sau b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, cu sau fără prelucrare prealabilă, în conformitate cu art. 15 lit. a) și b) și art. 16 lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
b) se prelucrează mai departe în derivați de grăsime pentru alte utilizări decât hrănirea animalelor;
c) se utilizează ca îngrășăminte organice sau ca amelioratori de sol;
d) se compostează sau se transformă în biogaz.
170. Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:
1) procesul de hidroliză alcalină, definit în pct. 158 subpct. 1), pot fi transformate într-o instalație de biogaz și ulterior supuse combustiei rapide la minimum 900 °C, urmată de răcire rapidă („stingere”), în cazul în care materialul prevăzut în art. 10 lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, a fost utilizat ca materie primă, transformarea în biogaz are loc în același loc ca și prelucrarea, într-un sistem închis;
2) procesul de producere de biodiesel:
a) biodieselul și reziduurile de la distilarea de biodiesel pot fi utilizate drept combustibil fără restricții (punct final);
b) sulfatul de potasiu poate fi utilizat pentru aplicarea directă pe sol sau pentru fabricarea de produse derivate pentru aplicarea pe sol;
c) glicerina derivată din materialele de categoriile 1 și 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1, stabilită în pct. 149:
- folosită în scopuri tehnice;
- transformată în biogaz, în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren;
- utilizată pentru denitrificare la o stație de epurare a apelor reziduale, în care reziduurile de denitrificare se pot aplica pe teren;
d) glicerina derivată din materiale de categoria 3:
- folosită în scopuri tehnice;
- transformată în biogaz, în care reziduurile de digestie se pot aplica pe teren;
- utilizată pentru hrănire, cu condiția ca glicerina să nu fie derivată din materiale de categoria 3, menționate în art. 12 lit. m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
3) procesul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili este:
a) în cazul benzinei și al altor combustibili rezultați din acest proces, se utilizează drept combustibil fără restricții;
b) în cazul argilei utilizate pentru înălbire și al nămolului rezultat din procesul de tratare prealabilă, stabilită în pct. 166 subpct. 2 lit. a):
- se elimină prin incinerare sau coincinerare;
- se transformă în biogaz;
- se compostează sau se utilizează la fabricarea produselor derivate menționate în art. 33 lit. a) pct. 1 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
4) amestecul de gunoi de grajd provenit de la porci și de la păsări de curte tratat cu var se poate aplica pe teren ca îngrășământ prelucrat;
5) produsul final obținut din însilozarea materialelor obținute din pește:
a) pentru materialele de categoria 2, poate fi utilizat în scopurile menționate în art. 15 lit. a)-d), g), h) și i) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman fără prelucrare suplimentară sau ca hrană pentru animalele menționate în art. 18 sau în art. 33 lit. a) pct. 2 din legea respectivă;
b) pentru materialele de categoria 3, poate fi utilizat în scopurile menționate în art. 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
6) hidrotratamentul catalitic în mai multe etape pentru producerea de combustibili regenerabili:
a) motorina, combustibilul regenerabil pentru aviație, propanul regenerabil și benzina regenerabilă rezultate din acest proces pot fi utilizate drept combustibili fără restricții (punct final);
b) argila decolorantă uzată și nămolul rezultat din procesul de tratament prealabil menționat în pct. 168 subpct. 2) lit. a) pot fi:
- eliminate în conformitate cu art. 14 lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
- eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri;
- transformate în biogaz, cu condiția ca reziduurile de digestie obținute în urma transformării în biogaz să fie eliminate prin incinerare, coincinerare sau îngropare într-un depozit de deșeuri;
- utilizate în scopurile tehnice menționate în art. 33 lit. a) pct. 1 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
171. Orice deșeuri, cu excepția subproduselor animale și a produselor derivate menționate în pct. 170, rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu pct.169 și 170, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenușa și reziduurile de digestie, se elimină în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
Capitolul VI
TRANSFORMAREA SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ȘI A PRODUSELOR DERIVATE ÎN BIOGAZ ȘI COMPOST
Secțiunea 1
Cerințe aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare
172. Instalațiile de biogaz sunt echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:
1) instalații de monitorizare care să asigure că temperatura de 70 °C este atinsă timp de o oră;
2) instrumente pentru înregistrarea continuă a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare prevăzute în subpct. 1);
3) un sistem care previne o încălzire insuficientă.
173. Prin derogare de la pct. 172, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalațiilor de biogaz care transformă numai:
1) materiale de categoria 2 care au fost prelucrate în conformitate cu metoda de prelucrare 1, stabilită în pct. 149;
2) materiale de categoria 3 care au fost prelucrate în conformitate cu oricare dintre metodele de prelucrare stabilite în capitolul V secțiunea a 3-a;
3) materiale de categoria 3 care au fost supuse pasteurizării/igienizării în altă instalație autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
4) subproduse de origine animală care sunt aplicate pe soluri fără prelucrare în conformitate cu art. 15 lit. f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul în care Agenția nu consideră că acestea prezintă un risc de răspândire a vreunei boli transmisibile grave la om sau la animale;
5) subproduse de origine animală care au fost supuse procesului de hidroliză alcalină, prevăzut în pct. 158;
6) subproduse de origine animală:
a) prevăzute în art. 12 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care au fost supuse prelucrării în momentul în care acestea sunt destinate altor scopuri decât consumul uman;
b) prevăzute în art. 12 lit. f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
c) care sunt transformate în biogaz, dacă reziduurile de digestie sunt ulterior compostate, prelucrate sau eliminate.
174. Dacă instalația de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația este amplasată la o distanță care asigură că nu există riscuri de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de biogaz.
În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de biogaz și animalele, furajele și așternutul acestora.
175. Fiecare instalație de biogaz trebuie să aibă propriul laborator, care să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare, sau să utilizeze un laborator acreditat.
176. Instalațiile de compostare sunt echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalație, și este echipată cu:
1) instalații de monitorizare a temperaturii în timp;
2) dispozitive pentru înregistrarea, după caz continuă, a rezultatelor măsurătorilor de monitorizare menționate în subpct. 1);
3) sistem de siguranță care să prevină încălzirile insuficiente.
177. Prin derogare de la pct. 176, se permit alte tipuri de sisteme de compostare, dacă acestea:
1) sunt exploatate încât toate materialele din sistem să îndeplinească parametrii de timp și temperatură, cu monitorizarea continuă a acestora;
2) transformă numai materialele prevăzute în pct. 173;
3) îndeplinesc toate celelalte cerințe ale prezentei Norme sanitar-veterinare.
178. Dacă instalația de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, aceasta se amplasează la o distanță care asigură că nu există riscuri de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale.
În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de compostare și animale, furaje și așternutul acestora.
179. Fiecare instalație de compostare trebuie să aibă propriul laborator, care să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare sau să utilizeze un laborator acreditat.
Secțiunea a 2-a
Cerințe de igienă aplicabile instalațiilor de biogaz și de compostare
180. Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalația de biogaz sau de compostare. Acestea sunt depozitate până în momentul tratării.
181. Containerele, recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăță și se dezinfectează într-o zonă desemnată, amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.
182. În cadrul instalațiilor de biogaz și de compostare se aplică măsuri de prevenire împotriva păsărilor, a rozătoarelor, a insectelor și a altor dăunători cu documentarea rezultatelor de control al dăunătorilor.
183. În cadrul instalațiilor de biogaz și de compostare se efectuează și se documentează proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă, folosind echipamente și agenți de curățare.
184. Controlul igienei include inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor, iar rezultatele acestora se documentează.
185. Instalațiile și echipamentele se păstrează în stare bună de întreținere, iar echipamentul de măsurare se calibrează la intervale regulate.
186. Reziduurile de digestie și compostul se manipulează și se depozitează în instalația de biogaz sau de compostare, astfel încât să se prevină orice recontaminare.
Secțiunea a 3-a
Parametri de transformare
187. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:
1) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în instalație: 12 mm;
2) temperatura minimă a tuturor materialelor din instalație: 70 °C;
3) timpul minim neîntrerupt al materialelor în instalație: 60 de minute.
Laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul și produsele din colostru de categoria 3 pot fi utilizate fără pasteurizare/igienizare ca materii prime într-o instalație de biogaz, dacă acestea nu prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale.
188. Cerințele minime prevăzute în pct. 187 subpct. 2) și 3) se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt introduse într-o instalație de biogaz fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu art. 15 lit. e) pct. 2 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
189. Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:
1) dimensiunea maximă a particulelor la intrarea în reactorul de compostare: 12 mm;
2) temperatura minimă a tuturor materialelor din reactor: 70 °C;
3) timpul minim fără întrerupere: 60 de minute.
Cerințele minime prevăzute în subpct. 2) și 3) se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt compostate fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu art. 15 lit. e) pct. 2 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
190. Se permite utilizarea altor parametri decât cei prevăzuți în pct. 172 și parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea riscurilor biologice. Această demonstrare include o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerințe:
1) identificarea și analiza pericolelor, inclusiv impactul materiilor prime, pe baza unei descrieri complete a condițiilor și parametrilor de transformare;
2) evaluarea riscurilor privind modul în care condițiile de transformare specifice menționate în subpct. 1) sunt realizate în practică, în situații normale și anormale;
3) validarea procesului preconizat prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității:
a) organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:
- este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;
- nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procesului de transformare, dar nici mult mai rezistent decât agenții patogeni care sunt monitorizați de către acesta;
- este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat;
b) unui organism indicator sau a unui virus bine caracterizat, pe durata expunerii, introdus în materiile prime în interiorul unui suport indicator;
4) validarea procesului menționat în subpct. 3) trebuie să demonstreze că procesul reduce următoarele riscuri:
a) pentru procesele termice și chimice:
- o reducere de 5 log10 a Enterococcus faecalis sau a Salmonella Senftenberg (775W, H2S negativ);
- o reducere a titrului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente, precum parvovirusul, cu cel puțin 3 log10, atunci când acestea sunt identificate ca prezentând un risc relevant; și
b) pentru procesele chimice:
- o reducere a paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., de cel puțin 99,9 % (3 log10) a stadiilor viabile;
5) elaborarea unui program de control complet, care include proceduri de monitorizare a funcționării procesului menționat în subpct. 3);
6) aplicarea măsurilor care să asigure o monitorizare continuă a parametrilor procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.
Detaliile privind parametrii relevanți ai procesului utilizați într-o instalație de biogaz sau într-o instalație de compostare, precum și celelalte puncte critice de control se înregistrează și se păstrează astfel încât operatorul și Agenția să poată monitoriza funcționarea instalației.
La cerere, operatorul pune la dispoziția Agenției aceste înregistrări.
191. Prin derogare de la pct. 190, se permite utilizarea unor cerințe specifice, altele decât cele prevăzute în prezenta secțiune, cu condiția ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea patogenilor pentru:
1) deșeuri de catering utilizate ca singurele subproduse de origine animală într-o instalație de biogaz sau de compostare; și
2) amestecuri de deșeuri de catering cu următoarele materiale:
a) gunoi de grajd;
b) conținutul tractului digestiv separat de tractul digestiv;
c) lapte;
d) produse pe bază de lapte;
e) produse derivate din lapte;
f) colostru;
g) produse din colostru;
h) ouă;
i) produse din ouă;
j) subproduse de origine animală menționate în art. 12 lit. e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman care au fost supuse prelucrării;
k) amestec de subproduse de origine animală menționate în pct. 191 subpct. 2) cu materiale derivate din subproduse care nu provin de la animale.
192. Dacă materialele menționate în pct. 191 subpct. 2) sau produsele derivate menționate în art. 12 lit. f) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalație de biogaz sau de compostare, se permite utilizarea altor cerințe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta:
1) să nu prezinte un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale;
2) reziduurile de digestie sau compostul sunt materiale neprelucrate și operatorii le tratează în conformitate cu Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, sau, în cazul compostului sau al reziduurilor de digestie derivate din deșeurile de catering, le recuperează sau le elimină în conformitate cu Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.
193. Se permite introducerea pe piață a reziduurilor de digestie și compost care au fost produse în conformitate cu parametrii de la pct. 190.
194. Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în cursul transformării sau imediat după aceea în instalația de biogaz sau în instalația de compostare în scopul monitorizării procesului respectă următoarele standarde:
Escherichia coli: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;
sau
Enterococcaceae: n = 5, c = 1, m = 1 000 , M = 5 000 în 1 g;
195. Probele reprezentative de reziduuri de digestie sau compost prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit respectă următoarele standarde:
Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0, unde, pentru pct. 194 și 195:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este egal cu M sau mai mare;
C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
196. Compostul sau reziduurile de digestie, altele decât cele menționate în pct. 192 subpct. 2), care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune sunt supuse din nou transformării sau compostării și, în cazul prezenței bacteriilor din genul Salmonella, sunt manipulate sau eliminate.
197. Atunci când subprodusele de origine animală sunt transformate în biogaz sau sunt compostate împreună cu alte materiale care nu sunt de origine animală, se permite operatorilor să preleveze probe după pasteurizarea sau după compostarea, după caz, și înainte să aibă loc amestecarea cu materialele care nu sunt de origine animală, cu scopul de a monitoriza eficiența transformării în biogaz sau a compostării subproduselor de origine animală, după caz.
Capitolul VII
NORME SPECIALE PRIVIND CERCETAREA, HRĂNIREA ANIMALELOR, COLECTAREA ȘI ELIMINAREA
Secțiunea 1
Norme speciale privind probele pentru cercetare și alte scopuri
198. Operatorii se asigură că transportarea probelor pentru cercetare și diagnostic sunt însoțite de un document comercial, care specifică:
1) descrierea materialului și specia animală de la care provine;
2) categoria materialului;
3) cantitatea materialului;
4) locul de origine și locul de expediere a materialului;
5) numele și adresa expeditorului;
6) numele și adresa destinatarului și/sau utilizatorului.
199. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.
200. Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare și diagnostic în alte scopuri decât pentru examinarea în contextul activităților de diagnostic sau analiză în scopul promovării progresului în domeniul științei și tehnologiei, în context educațional sau în activități de cercetare.
201. Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, se elimină:
1) ca deșeuri prin incinerare sau coincinerare;
2) în cazul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate prevăzute în art. 10 lit. a) pct. 4, art. 10 lit. c) și d) și în art. 11 și 12 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care fac parte din culturi de celule, seturi de laborator sau probe de laborator, prin tratament în condiții cel puțin echivalente cu metoda validată pentru autoclavele cu aburi și eliminare ulterioară ca deșeuri sau ape uzate;
3) prin sterilizare sub presiune și eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu art. 14, 15, și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
202. Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic țin un registru cu expedierile probelor respective.
Registrul include informațiile menționate în pct.198, data și metoda de eliminare a probelor și a oricăror produse derivate.
203. Prin derogare de la pct. 198, 201 și 202, se permite manipularea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale în alte condiții care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.
204. Probele comerciale și articolele pentru expoziții pot fi transportate, utilizate și eliminate numai în conformitate cu pct. 198–201 și 203.
205. După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, probele comerciale:
1) se reexpediază în țara de origine;
2) se expediază către o altă țară, dacă o astfel de expediere a fost în prealabil autorizată de autoritatea competentă din țara de destinație;
3) se elimină sau se utilizează în conformitate cu art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
206. După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție se reexpediază în țara de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu pct. 205.
Secțiunea a 2-a
Norme speciale privind hrănirea animalelor
207. Materialele de categoriile 2 și 3 prevăzute în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pot fi utilizate ca hrană pentru animalele prevăzute în alin. (1) lit. a), b), d), f), g) și h) din articolul menționat, dacă, pe lângă orice condiții prevăzute în art. 18 alin. (1) din legea respectivă, sunt îndeplinite cel puțin următoarele condiții:
1) subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu pct. 225-232;
2) centrele de colectare:
a) îndeplinesc cerințele privind instalațiile care efectuează operațiunile intermediare prevăzute în pct. 258-264;
b) dispun de dotări pentru distrugerea materialelor neutilizate ori le trimit la o instalație de prelucrare sau la o instalație de incinerare sau coincinerare;
3) utilizarea ca centru de colectare a unei instalații de prelucrare pentru materialele de categoria 2 a fost autorizată sanitar-veterinar conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
4) operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente:
a) denaturare cu o soluție de agent colorant; soluția are o astfel de concentrație încât colorația materialului colorat să fie vizibilă în mod clar și să nu dispară atunci când materialele colorate sunt supuse congelării sau refrigerării, iar întreaga suprafață a tuturor pieselor de material este colorată cu o astfel de soluție fie prin imersarea materialului în soluție, fie prin pulverizare sau alte moduri de aplicare a soluției;
b) sterilizare prin fierbere sau cu aburi sub presiune până când fiecare piesă de material este complet fiartă; sau
c) orice altă manipulare sau tratament.
208. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute în art. 18 alin. 2) lit. b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru hrănirea speciilor protejate sau pe cale de dispariție în punctele de hrănire, dacă:
1) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;
2) există un sistem de supraveghere a EST, care implică teste de laborator periodice pentru detectarea EST;
3) există o zonă pentru hrănire îngrădită cu gard sau alte mijloace care corespund modului natural de hrănire a animalelor;
4) operatorul asigură că toate cadavrele de bovine și cel puțin 4 % din cadavrele de ovine și caprine destinate utilizării ca hrană pentru animale sunt testate înainte de utilizare, cu rezultate negative, în cadrul programului de monitorizare a EST;
5) operatorul are un sistem de evidență a numărului, a naturii, a greutății estimate și a originii carcaselor animalelor utilizate pentru hrănire, a datei hrănirii, a locului unde a avut loc hrănirea și, după caz, a rezultatelor testelor EST.
209. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat în afara punctelor de hrănire, dacă este cazul fără colectarea prealabilă a animalelor moarte, pentru hrănirea animalelor sălbatice din speciile protejate sau pe cale de dispariție, în următoarele condiții:
1) zona de hrănire nu se extinde pe arii de creștere intensivă a animalelor;
2) animalele de fermă din exploatațiile sau efectivele din zona de hrănire se supun supravegherii periodice a medicului veterinar oficial în ceea ce privește prevalența EST și a bolilor transmisibile la om sau la animale;
3) hrănirea este suspendată imediat în cazul:
a) unei implicări suspecte sau confirmate a unei exploatații sau a unui efectiv în răspândirea EST, până la excluderea riscurilor;
b) unui focar suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă la om sau la animale într-o exploatație sau într-un efectiv, până la excluderea riscurilor; sau
c) nerespectării oricărei norme prevăzute în prezenta Normă sanitar-veterinară;
4) în cazul în care hrănirea este efectuată fără colectarea în prealabil a animalelor moarte, se efectuează o estimare a ratei mortalității preconizate în zona de hrănire și a cerințelor de hrănire preconizate a animalelor sălbatice, pentru a servi ca bază pentru evaluarea riscurilor potențiale de transmitere a bolilor.
210. Se permite utilizarea materialelor de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat și utilizarea materialelor obținute din animale din grădinile zoologice pentru hrănirea animalelor din grădinile zoologie, în următoarele condiții:
1) hrănirea nu este utilizată ca o metodă alternativă de eliminare a materialelor cu risc specificat sau a cadavrelor de rumegătoare care conțin astfel de materiale cu risc de transmitere a EST;
2) există un sistem de supraveghere pentru EST care implică testări de laborator periodice ale probelor pentru detectarea EST, dacă se utilizează materiale de categoria 1 care constau din cadavre întregi sau părți de animale moarte care conțin materiale cu risc specificat, provenite de la bovine;
3) operatorul responsabil de hrănire:
a) depozitează materialul care urmează a fi utilizat pentru hrănire și efectuează hrănirea într-o zonă îngrădită cu gard, pentru a se asigura că la materialele pentru hrănire nu au acces alte animale carnivore decât animalele din grădinile zoologice;
b) se asigură că rumegătoarele destinate utilizării ca hrană sunt incluse în programul de monitorizare a EST;
c) păstrează înregistrări care conțin cel puțin numărul, natura, greutatea estimată și originea cadavrelor animalelor utilizate pentru hrănire, rezultatele testelor EST și data hrănirii.
Secțiunea a 3-a
Norme speciale privind colectarea și eliminarea
211. Eliminarea subproduselor de origine animală la fața locului în conformitate cu art. 19 lit. a), b), c), e) și f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman are loc:
1) prin incinerare în incinta de origine a subproduselor de origine animală;
2) într-un depozit de deșeuri autorizat;
3) prin incinerare sau îngropare într-un loc aflat la o distanță care să permită gestionarea prevenirii riscurilor pentru sănătatea animală, sănătatea publică și mediu.
212. Incinerarea subproduselor de origine animală, prevăzută în art. 19 lit. b) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, este efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt incinerate:
1) în instalații de incinerare sau de coincinerare în conformitate cu actele permisive de mediu;
2) fără periclitarea sănătății umane;
3) fără utilizarea de procese sau metode care ar putea dăuna mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale ori prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute;
4) în condiții care să asigure că toate cenușile rezultate sunt eliminate prin îngropare într-un depozit de deșeuri autorizat.
213. Înhumarea subproduselor de origine animală prevăzută în art. 19 lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman este efectuată astfel încât să se asigure că acestea sunt îngropate:
1) într-un mod care să împiedice accesul animalelor carnivore sau omnivore la acestea;
2) într-un depozit de deșeuri autorizat sau în alt loc, fără a periclita sănătatea umană, și utilizând procese sau metode care nu dăunează mediului, în special în cazul în care acestea ar putea genera riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, ori prin producerea de zgomot sau mirosuri neplăcute.
214. În cazul eliminării în conformitate cu art. 19 lit. a), b), c) și e) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, transportul subproduselor de origine animală de la locul de origine la locul de eliminare se efectuează în următoarele condiții:
1) transportarea în recipiente sau vehicule sigure și etanșe;
2) încărcarea și descărcarea subproduselor de origine animală sub supravegherea medicului veterinar;
3) dezinfectarea roților vehiculelor;
4) curățarea și dezinfectarea recipientelor și vehiculelor utilizate după descărcare;
5) asigurarea escortei pentru vehicule, a testelor de etanșeitate și a acoperitorilor duble.
215. Procentajele maxime ale populației de animale dintr-o anumită specie din zonele izolate nu trebuie să depășească:
1) 10 % din populația de bovine;
2) 25 % din populația de ovine și caprine;
3) 10 % din populația de porcine;
4) un procentaj din populația altor specii, stabilit de Agenție pe baza unei evaluări a riscurilor potențiale pentru sănătatea publică și animală generate de eliminarea animalelor din speciile respective prin incinerare sau îngropare la fața locului.
216. În cazul albinelor și al subproduselor apicole, se permite eliminarea prin incinerare sau îngropare la fața locului a acestora, cu condiția că se iau toate măsurile necesare pentru asigurarea sănătății animale, umane sau a mediului.
Secțiunea a 4-a
Eliminarea prin alte mijloace
217. Se permite colectarea, transportul și eliminarea materialelor de categoria 3 prevăzute în art. 12 lit. f) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman prin alte mijloace decât incinerarea sau înhumarea la fața locului, dacă volumul materialelor nu depășește 20 kg pe săptămână în unitatea sau instalația de colectare a materialelor, indiferent de specia sau originea materialelor, și dacă materialele sunt colectate, transportate și eliminate prin mijloace care previn transmiterea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.
218. Agenția efectuează verificări periodice, inclusiv ale înregistrărilor păstrate de operatori, în unitățile sau instalațiile în care sunt colectate materialele, pentru asigurarea respectării dispozițiilor prezentei secțiuni.
Capitolul VIII
AUTORIZAREA METODELOR ALTERNATIVE DE UTILIZARE SAU ELIMINARE A SUBPRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU A PRODUSELOR DERIVATE
219. Aplicarea metodelor alternative de utilizare sau eliminare a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate poate avea loc numai cu condiția obținerii autorizației sanitar-veterinare conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară și art. 39 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
220. Evaluarea siguranței metodei alternative propuse trebuie să descrie, în special:
1) categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;
2) întregul proces;
3) pericolele biologice privind sănătatea oamenilor și a animalelor;
4) gradul de reducere a riscului care trebuie atins grație procesului;
5) punctele aplicabile din art. 10, 11 și 12 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv starea fizică a materialelor respective și orice tratament prealabil la care au fost supuse materialele respective, indicându-se orice alte materiale în afara subproduselor de origine animală care urmează să fie utilizate în cursul procesului;
6) un protocol HACCP și o diagramă flux, care să indice clar fiecare etapă a procesului, să identifice parametrii critici pentru inactivarea unor patogeni relevanți, cum ar fi temperatura, presiunea, timpul de expunere, ajustarea valorii pH și dimensiunea particulelor, și să fie completată cu fișe de date tehnice privind echipamentele utilizate pe parcursul procesului;
7) pericolele biologice pentru sănătatea oamenilor și a animalelor pe care le prezintă categoriile de subproduse de origine animală care se intenționează să fie supuse metodei;
8) faptul că cele mai rezistente pericole biologice asociate categoriei de materiale care urmează să fie prelucrate sunt reduse în oricare dintre produsele generate pe parcursul procesului, inclusiv în apele reziduale, cel puțin până la nivelul atins de standardele de prelucrare stabilite pentru aceeași categorie de subproduse de origine animală.
Gradul de reducere a riscurilor este determinat prin măsurări directe validate, cu excepția cazului în care se acceptă utilizarea de modele sau comparații cu alte procese.
221. Măsurările directe validate, menționate în pct. 220 subpct. 8), înseamnă:
1) măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității organismelor indicatoare endogene în timpul procesului, atunci când indicatorul:
a) este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime;
b) nu este mai puțin rezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenții patogeni pe care le controlează;
c) este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat; sau
2) folosirea unui organism de probă sau a unui virus bine caracterizat, introdus în materiile prime din cadrul unui corp de probă.
În cazul în care sunt implicate mai multe etape, se evaluează în ce măsură diferitele etape de reducere au un efect cumulativ sau dacă primele etape ale procesului riscă să compromită eficacitatea etapelor ulterioare;
3) raportarea de rezultate complete, prin:
a) descrierea în detaliu a metodologiei utilizate;
b) descrierea naturii probelor care au fost analizate;
c) demonstrarea faptului că numărul de probe analizate este reprezentativ;
d) justificarea numărului de teste efectuate și selectarea punctelor de măsurare;
e) indicarea sensibilității și a specificității metodelor de detectare utilizate;
f) furnizarea de date privind repetabilitatea și variabilitatea statistică a măsurărilor obținute pe parcursul experimentelor;
g) justificarea, dacă sunt utilizate, a caracterului semnificativ al surogatelor prionului – în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie;
h) demonstrarea, în cazul în care, în absența măsurărilor directe, se utilizează modele sau comparații cu alte procese, a faptului că factorii care duc la reducerea riscurilor sunt bine cunoscuți și că modelul de reducere a riscurilor este bine stabilit;
i) furnizarea de date, pentru întregul proces, cu privire la măsurătorile directe ale tuturor factorilor care duc la reducerea riscurilor, care demonstrează că acești factori sunt aplicați în mod omogen la nivelul întregului lot tratat.
222. În scopul reducerii riscurilor, protocolul HACCP, stabilit în pct. 220 subpct. 6), se bazează pe următorii parametri:
1) temperatura;
2) presiunea;
3) timpul;
4) criteriile microbiologice.
Limitele determinante stabilite în planul HACCP trebuie definite pe baza rezultatelor validării experimentale și/sau a modelului furnizat.
Dacă buna funcționare a procesului nu poate fi demonstrată decât pe baza parametrilor tehnici legați în mod specific de echipamentul utilizat în cadrul procesului, planul HACCP include, de asemenea, limitele tehnice care se respectă, în special consumul de energie, numărul de bătăi ale pompei sau dozele de substanțe chimice.
Sunt furnizate informații cu privire la parametrii determinanți și tehnici care sunt monitorizați și înregistrați încontinuu sau la intervale definite, precum și cu privire la metodele utilizate pentru măsurare și monitorizare.
Sunt luate în considerare variabilitatea parametrilor în condiții de producție obișnuite.
Planul HACCP reflectă condițiile de exploatare normale și cazurile de anomalie sau de urgență, inclusiv o defecțiune survenită în cursul procesului, și precizează măsurile corective care sunt aplicate în caz de anomalie sau de urgență.
223. Evaluarea siguranței metodei alternative propuse conține informații privind:
1) riscurile asociate proceselor interdependente și, în special, privind rezultatul unei evaluări a eventualelor impacturi indirecte, care ar putea:
a) influența nivelul de reducere a riscurilor asociate unui anumit proces;
b) influența transportului sau depozitarea oricăror produse obținute în cursul procesului și eliminarea în condiții de siguranță a acestor produse, inclusiv apele uzate;
2) riscurile asociate utilizării finale preconizate a produselor, în special:
a) indicarea utilizării finale preconizate a oricăror produse obținute în cursul procesului;
b) evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană și animală și a efectelor potențiale asupra mediului pe baza reducerii riscurilor estimate în conformitate cu pct. 222 subpct. 4).
224. Evaluarea siguranței metodei alternative propuse este însoțită de:
1) documente justificative, în special:
a) schema tehnică care detaliază funcționarea procesului;
b) elementele de probă destinate să susțină informațiile furnizate în cadrul cererii, astfel cum este stabilit în pct. 220;
2) numele și adresa completă, numerele de telefon și/sau de fax și/sau adresa de e-mail ale unei persoane de contact, care acționează în calitate de parte interesată sau în numele acesteia.
Capitolul IX
COLECTAREA, TRANSPORTUL ȘI TRASABILITATEA
Secțiunea 1
Colectare și transport
225. Începând cu punctul inițial al lanțului de prelucrare menționat în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt colectate și transportate în ambalaje noi închise ermetic sau în recipiente sau vehicule etanșe acoperite.
226. Vehiculele și recipientele refolosibile, precum și toate echipamentele sau aparatele reutilizabile care intră în contact cu subproduse de origine animală sau cu produse derivate introduse pe piață și care sunt depozitate și transportate sunt păstrate curățate.
Dacă nu sunt dedicate transportului de subproduse de origine animală sau de produse derivate specifice într-un mod care să împiedice orice contaminare încrucișată, ele trebuie să fie:
1) curate și uscate înainte de utilizare;
2) curățate, spălate și/sau dezinfectate după fiecare utilizare în măsura necesară pentru a împiedica o contaminare încrucișată.
227. Recipientele reutilizabile sunt folosite numai pentru transportul unui anumit subprodus de origine animală sau produs derivat pentru evitarea contaminării încrucișate.
Cu toate acestea, recipientele refolosibile pot fi utilizate:
1) pentru transportul diferitor subproduse de origine animală sau produse derivate, cu condiția că sunt curățate și dezinfectate între diferitele utilizări într-un mod care să împiedice contaminarea încrucișată;
2) pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate menționate în art. 12 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, după ce au fost folosite pentru transportul produselor destinate consumului uman, în condiții care să împiedice contaminarea încrucișată.
228. Deșeurile de ambalaje generate vor fi colectate separat și, ulterior, transmise pentru valorificare agenților economici autorizați în domeniul gestionării deșeurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 209/2016 privind deșeurile.
229. Transportul subproduselor de origine animală destinate producției de materii prime furajere sau de hrană neprelucrată pentru animale de companie trebuie să se desfășoare la o temperatură adecvată, adică la o temperatură maximă de 7 °C, în cazul subproduselor de origine animală obținute din carne și produse pe bază de carne care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția cazului în care sunt utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu capitolul III secțiunea 1, pentru a se evita orice risc pentru sănătatea animală sau publică.
230. Materialele de categoria 3 neprelucrate destinate producției de materii prime furajere sau de hrană pentru animale de companie se depozitează și se transportă în stare refrigerată, congelată sau însilozată, cu excepția cazurilor în care:
1) sunt prelucrate în termen de 24 de ore de la colectare sau de la sfârșitul depozitării în stare refrigerată sau congelată, dacă transportul ulterior este asigurat prin mijloace de transport prin care este menținută temperatura de depozitare;
2) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte sau al produselor derivate din lapte care nu au fost supuse niciunuia dintre tratamentele menționate în capitolul XI secțiunea a 2-a, sunt transportate în stare refrigerată și în recipiente izolate, cu excepția situațiilor în care riscurile pot fi limitate prin alte măsuri, datorită caracteristicilor materiilor.
231. Structura vehiculelor frigorifice folosite pentru transport trebuie să asigure menținerea unei temperaturi corespunzătoare pe întreaga durată a transportului, precum și monitorizarea acestei temperaturi.
232. Pct. 225-228 nu se aplică transportului și colectării de materiale de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor.
233. Prin derogare de la pct. 225-232 și pct. 234-238, se permite ca transportul și colectarea gunoiului de grajd transportat între două puncte aflate pe teritoriul aceleiași ferme sau între ferme să se efectueze în condiții care să asigure prevenirea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.
Secțiunea a 2-a
Identificarea
234. Se iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că:
1) transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate pot fi identificate și sunt păstrate separat și pot fi identificate în timpul colectării la locul de origine al subproduselor de origine animală și în timpul transportului;
2) o substanță de marcaj pentru identificarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate dintr-o anumită categorie este folosită numai pentru categoria pentru care utilizarea sa este cerută;
3) transporturile de subproduse de origine animală și de produse derivate sunt expediate în ambalaje, recipiente sau vehicule care poartă, în mod vizibil, cel puțin pe durata transportului, codul de culori utilizat pentru afișarea informațiilor pe suprafața sau pe o parte a ambalajului, a recipientului, a vehiculului, pe o etichetă sau un simbol aplicat pe acestea:
a) în cazul materialelor de categoria 1, folosind culoarea neagră;
b) în cazul materialelor de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tractului digestiv, folosind culoarea galbenă;
c) în cazul materialelor de categoria 3, folosind culoarea verde cu conținut ridicat de albastru, pentru a o distinge în mod clar de celelalte culori;
d) în cazul transporturilor importate, culoarea menționată pentru materiile respective la lit. a), b) și c), de îndată ce transportul a trecut de punctul de trecere la frontieră.
235. În timpul transportului și al depozitării, pe eticheta atașată pe ambalaj, recipient sau vehicul trebuie:
1) să indice, în mod clar, categoria de subproduse de origine animală sau de produse derivate; și
2) să poarte una dintre următoarele mențiuni, care să apară în mod vizibil și lizibil pe ambalaj, pe un recipient sau pe un vehicul:
a) în cazul materialelor de categoria 3: „impropriu pentru consumul uman”;
b) în cazul materialelor de categoria 2, altele decât gunoiul de grajd și conținutul tubului digestiv și al produselor derivate din materialele de categoria 2: „impropriu pentru consumul uman”; cu toate acestea, dacă materialele de categoria 2 sunt destinate hranei animalelor menționate în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în condițiile prevăzute sau stabilite în conformitate cu articolul respectiv, eticheta va purta mențiunea „pentru hrana …”, completată cu denumirea speciilor specifice de animale cărora le sunt destinate materiile respective;
c) în cazul materialelor de categoria 1 și al produselor derivate din materiale de categoria 1 care sunt destinate:
- eliminării: „exclusiv pentru eliminare”;
- fabricării de hrană pentru animale de companie: „exclusiv pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie”;
- fabricării unui produs derivat menționat în art. 33 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman: „exclusiv pentru fabricarea de produse derivate. Impropriu pentru consumul uman sau animal sau pentru fertilizarea solurilor”;
d) în cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte, al produselor derivate din lapte, al colostrului și al produselor din colostru: „impropriu pentru consumul uman”;
e) în cazul gelatinei produse pornind de la materiale de categoria 3: „gelatină destinată consumului animal”;
f) în cazul colagenului produs pornind de la materiale de categoria 3: „colagen destinat consumului animal”;
g) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: „A se utiliza exclusiv ca hrană pentru animale de companie. A se păstra separat de alimente. Spălați-vă pe mâini și curățați instrumentele, ustensilele și suprafețele după manipularea acestui produs.”;
h) în cazul peștelui și al produselor derivate din pește destinate hranei peștilor, tratate și ambalate înainte de distribuție, denumirea și adresa unității de producție de origine a furajelor, marcate în mod clar și lizibil; și
- în cazul făinii de pește provenite de la pești sălbatici: „Conține făină de pește provenită de la pești sălbatici, poate fi folosită pentru hrana peștilor de crescătorie din toate speciile.”;
- în cazul făinii de pește provenite de la pești de crescătorie: „Conține făină de pește provenită de la pești de crescătorie din specia […], poate fi folosită pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii.”;
- în cazul făinii de pește provenite de la pești sălbatici și pești de crescătorie: „Conține făină de pește provenite de la pești sălbatici și pești de crescătorie din specia […], poate fi folosită pentru hrana peștilor de crescătorie din alte specii.”;
i) în cazul produselor din sânge provenite de la ecvidee nedestinate hranei animalelor: „Sânge și produse din sânge provenite de la ecvidee. Impropriu pentru consumul uman sau animal.”;
j) în cazul coarnelor, copitelor și al altor materii destinate producției de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol menționate în capitolul XV secțiunea a 2-a: „impropriu pentru consumul uman sau animal”;
k) în cazul îngrășămintelor organice și al amelioratorilor de sol: „Îngrășăminte organice sau amelioratori de sol/accesul animalelor de fermă la pășuni sau utilizarea recoltelor în calitate de pășuni sunt interzise timp de cel puțin 21 de zile după aplicare.”;
l) în cazul materialelor utilizate pentru hrana animalelor în conformitate cu capitolul VII secțiunea a 2-a: denumirea și adresa centrului de colectare și mențiunea „impropriu pentru consumul uman”;
m) în cazul gunoiului de grajd și al conținutului tractului digestiv: „gunoi de grajd”;
n) în cazul produselor intermediare, pe ambalajul exterior: „exclusiv pentru medicamente/medicamente de uz veterinar/dispozitive medicale/dispozitive medicale implantabile activ/dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro/reactivi de laborator”;
o) în cazul probelor pentru cercetare și diagnostic: „pentru cercetare și diagnostic”;
p) în cazul probelor comerciale: „probe comerciale improprii pentru consumul uman”;
q) în cazul articolelor pentru expoziții: „articole pentru expoziții improprii pentru consumul uman”;
r) în cazul uleiului de pește destinat producției de medicamente: „ulei de pește destinat producției de medicamente”;
s) în cazul gunoiului de grajd supus tratamentului cu var: „amestec de gunoi de grajd și var”;
t) în cazul gunoiului de grajd prelucrat: „gunoi de grajd prelucrat”;
3) eticheta menționată în subpct. 2) lit. k) nu este cerută pentru îngrășămintele organice și amelioratorii de sol:
a) ambalate în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 kg și care sunt destinate a fi utilizate de către consumatorul final; sau
b) ambalate în saci mari, a căror greutate nu depășesc 1000 kg, cu condiția indicării pe aceste ambalaje sau pe acești saci a faptului că ele nu sunt destinate a fi utilizate pe soluri la care au acces animalele de fermă.
236. Pct. 234 și 235 nu se aplică identificării materialelor de categoria 3 compuse din lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte efectuate de operatorii unor unități de prelucrare a laptelui, care recepționează produse pe care le-au livrat anterior și care le-au fost returnate, în special de către clienții lor.
237. Prin derogare de la pct. 234 și 235, se permite ca identificarea gunoiului de grajd transportat între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme sau între ferme sau pe teritoriul Republicii Moldova să se efectueze prin alte mijloace.
238. Furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau produse derivate și care sunt ambalate și introduse pe piață în calitate de furaje nu trebuie identificate în conformitate cu pct. 234 și nu trebuie etichetate în conformitate cu pct. 235.
Secțiunea a 3-a
Certificate sanitar-veterinare
239. În timpul transportului, subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr.2, cu excepția cazurilor în care:
1) comercianții cu amănuntul furnizează produse derivate din materiale de categoria 3, îngrășăminte organice și amelioratori de sol unor utilizatori finali care nu sunt operatori ai sectorului subproduselor de origine animală și produselor derivate;
2) laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte, care sunt materiale de categoria 3, sunt colectate și returnate unor operatori ai unor unități de prelucrare a laptelui, dacă acești operatori recepționează produse, în special de la clienții lor, pe care le-au livrat anterior;
3) furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau produse derivate sunt introduse pe piață, ambalate și etichetate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 910/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor sanitar-veterinare față de hrana pentru animale.
240. Certificatul sanitar-veterinar se redactează în trei exemplare (un exemplar original și două copii). Originalul însoțește transportul până la destinația finală. Destinatarul păstrează documentul original, producătorul păstrează una dintre copii, iar transportatorul păstrează cealaltă copie.
241. Certificatul sanitar-veterinar:
1) se eliberează în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 2. Acesta include, numerotate în ordinea indicată, atestările necesare pentru transportul subproduselor de origine animală și al produselor derivate;
2) originalul fiecărui certificat sanitar-veterinar este compus dintr-o singură foaie de hârtie, recto și verso, sau, în cazul în care nu este suficient, este prezentat astfel încât toate foile de hârtie necesare să facă parte dintr-un tot integrat și indivizibil;
3) în cazul în care la certificatul sanitar-veterinar se anexează foi suplimentare din rațiuni legate de identificarea diverselor articole ale transportului, aceste foi sunt considerate, de asemenea, ca făcând parte din certificatul original, iar semnătura și ștampila persoanei responsabile pentru transport este aplicată pe fiecare pagină;
4) în cazul în care certificatul sanitar-veterinar, inclusiv foile suplimentare prevăzute în subpct. 4), se compune din mai multe pagini, fiecare pagină se numerotează în josul paginii – (numărul paginii) din (numărul total de pagini) – și este prevăzută, în partea de sus a paginii, cu numărul de cod al documentului atribuit de persoana responsabilă;
5) originalul certificatului sanitar-veterinar trebuie completat și semnat de către persoana responsabilă și să indice:
a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;
b) descrierea materialelor, inclusiv;
- identificarea materialelor într-una dintre categoriile menționate în art. 10, 11 și 12 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
- specia de animale și referirea specifică la punctul aplicabil al art. 12 din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate din acestea, care sunt destinate pentru hrana animalelor; și
- numărul crotaliei animalului, după caz;
c) cantitatea de materiale, în volum, greutate sau în număr de ambalaje;
d) numele, adresa, numărul autorizației sanitar-veterinare ale unității sau ale instalației de origine a materialului, precum și natura și metoda de tratare, dacă este cazul;
e) numele, adresa și numărul de înregistrare ale transportatorului materialului;
f) numele și adresa unității sau ale instalației de destinație și numărul autorizației sanitar-veterinare;
g) numărul complet de identificare al containerului emis de Biroul internațional pentru containere și transport intermodal (BIC), în cazul transportului în containere;
h) statul de ieșire și punctul de inspecție la frontiera de ieșire, în cazul exportului de proteine animale prelucrate și de produse care conțin proteine animale prelucrate;
6) culoarea semnăturii persoanei responsabile trebuie să difere de cea a textului tipărit;
7) numărul de referință al documentului și numărul de referință local nu pot fi atribuite decât o singură dată pentru același transport;
8) în cazul importului sau exportului, autoritatea competentă responsabilă de locul de destinație informează, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea prin intermediul TRACES, autoritatea competentă din locul de origine cu privire la sosirea transportului.
242. Certificatul sanitar-veterinar se emite de către Agenție și se semnează de medicul veterinar. Acesta însoțește transportul până la destinația finală. Actul permisiv se include în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.
243. Registrele și certificatele sanitar-veterinare sunt păstrate pe o perioadă de cel puțin doi ani și se prezintă, la cerere, Agenției.
Secțiunea a 4-a
Înregistrări
244. Registrele stabilite în art. 21 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pentru subprodusele de origine animală și produsele derivate, altele decât furajele combinate care sunt fabricate din subproduse de origine animală sau de la produse derivate și care sunt introduse pe piață în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 910/2020 cu privire la aprobarea Cerințelor sanitar-veterinare față de hrana pentru animale, conțin:
1) o descriere a speciei de animale pentru materialele de categoria 3 și produsele derivate ale acestora destinate utilizării ca materii prime furajere și, dacă este cazul, numărul crotaliei animalului, în cazul carcaselor întregi și al capetelor, și cantitatea de materiale;
2) în cazul expedierii subproduselor de origine animală sau produse derivate:
a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;
b) numele și adresa transportatorului și ale destinatarului și numărul lor de autorizare;
3) în cazul transportului subproduselor de origine animală sau produse derivate:
a) data la care materialele au fost preluate de la unitate;
b) locul de origine al materialelor, de unde acestea au fost expediate;
c) numele și adresa destinatarului și numărul său de autorizare;
4) în cazul recepționării subproduselor de origine animală sau produse derivate:
a) data recepționării;
b) locul de origine, de unde acestea au fost expediate;
c) numele și adresa transportatorului.
Operatorii nu păstrează separat informațiile menționate în subpct. 1) și 2) lit. a), subpct. 3) lit. a) și c) și subpct. 4) lit. b) și c) numai dacă păstrează o copie a certificatului sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr. 3.
245. Operatorii instalațiilor de incinerare și de coincinerare păstrează datele privind cantitățile și categoria subproduselor de origine animală și ale produselor derivate incinerate sau coincinerate, precum și data la care au fost efectuate aceste operațiuni.
246. În cazul subproduselor de origine animală utilizate în scopuri furajere speciale, suplimentar la informațiile solicitate în pct. 244 și 245, operatorii păstrează următoarele date:
1) în cazul utilizatorilor finali:
a) cantitatea utilizată;
b) animalele pentru care servesc drept hrană și data utilizării;
2) în cazul centrelor de colectare:
a) cantitatea manipulată sau tratată în conformitate cu pct. 201;
b) numele și adresa fiecărui utilizator final care utilizează materialele;
c) incintele în care materialele urmează a fi utilizate;
d) cantitatea expediată;
e) data expedierii materialelor.
247. Operatorul fermei menționat în capitolul III secțiunea 1 înregistrează cel puțin:
1) numărul de blăni și de carcase provenind de la animale hrănite cu materiale provenind din propria lor specie;
2) fiecare transport, pentru a asigura trasabilitatea materialelor.
248. Persoana responsabilă de terenurile pe care se aplică îngrășăminte organice și amelioratori de sol, altele decât materialele menționate în pct. 68, și la care au acces animale de fermă sau de pe care se taie iarbă pentru hrana animalelor de fermă păstrează, pe o perioadă de cel puțin doi ani, următoarele informații:
1) cantitățile de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol aplicate;
2) data la care s-au aplicat îngrășămintele organice și amelioratorii de sol și locurile aplicării acestora;
3) data la care animalele au fost lăsate să pască pe teren sau la care iarba de pe terenul respectiv a fost tăiată pentru a fi utilizată în calitate de furaj, în urma aplicării îngrășământului organic sau a amelioratorului de sol.
249. Instalațiile de prelucrare care produc făină de pește sau alte furaje provenite de la animale acvatice păstrează următoarele date:
1) cantitățile produse în fiecare zi;
2) specia de origine, precizând dacă animalele acvatice au fost capturate în natură sau dacă provin din acvacultură;
3) denumirea științifică a speciei de origine, în cazul făinii de pește obținute din pești de crescătorie, destinată hranei peștilor de crescătorie dintr-o altă specie.
250. În cazul incinerării sau al îngropării subproduselor de origine animală, operatorul păstrează următoarele date:
1) cantitățile, categoriile și speciile de subproduse de origine animală incinerate sau îngropate;
2) datele și locurile de incinerare și de îngropare.
251. Operatorii din industria fotografică menționate păstrează datele referitoare la achizițiile și la utilizările fotogelatinei, precum și la eliminarea reziduurilor și a materialelor în surplus.
Secțiunea a 5-a
Marcarea anumitor produse derivate
252. În instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, produsele derivate sunt marcate în mod permanent cu triheptanoat de glicerol (în continuare – GTH), astfel încât:
1) GTH să se adauge la produsele derivate care au fost supuse unui prim tratament de dezinfectare termică la o temperatură internă de cel puțin 80 °C și rămân protejate de recontaminare;
2) toate produsele derivate să conțină în întreaga substanță, în mod omogen, o concentrație minimă de cel puțin 250 mg GTH pe kilogram de grăsime.
253. Operatorii instalațiilor de prelucrare trebuie să dispună de un sistem de monitorizare și de înregistrare a parametrilor care să permită să se demonstreze că este atinsă concentrația minimă omogenă cerută de GTH.
Acest sistem de monitorizare și înregistrare include determinarea, pe baza unor probe prelevate la intervale regulate, a conținutului de GTH intact ca trigliceridă într-un extract de GTH curățat în eter de petrol 40-70.
254. Marcarea cu GTH nu este cerută pentru:
1) produsele derivate lichide destinate unor instalații de biogaz sau de compostare;
2) produsele derivate utilizate pentru hrana animalelor de blană în conformitate cu capitolul III secțiunea 1;
3) biodieselul produs în conformitate cu pct. 161;
4) produsele derivate obținute în conformitate cu art. 14 lit. a) pct. 2 și lit. b) pct. 2, art. 15 lit. a) pct. 2 și lit. b) pct. 2, art. 16 alin. 2) lit. c) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cazul în care aceste produse sunt:
a) deplasate în afara instalației de prelucrare cu ajutorul unui sistem închis de bandă rulantă, care nu poate fi ocolit, pentru:
- o incinerare sau o coincinerare directă imediată;
- o utilizare imediată în conformitate cu o metodă pentru subprodusele de origine animală de categoriile 1 și 2, în conformitate cu capitolul V secțiunea a 4-a;
b) produsele destinate cercetării și altor scopuri specifice menționate în art. 17 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
5) combustibilii regenerabili produși din grăsimi topite care sunt derivate din materiale de categoriile 1 și 2, în conformitate cu pct. 166 și 167.
Secțiunea a 6-a
Transportul la o unitate de detoxificare al uleiurilor de pește și al făinii de pește destinate producției de materii prime utilizate în hrana pentru animale
255. Operatorii, în conformitate cu art. 34 alin. (2) din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, notifică orice operațiune de transportare a uleiului de pește și făină de pește produse din materiale de categoria 3 destinate producției de hrană pentru animale, de la o unitate de prelucrare la o unitate de producție a hranei pentru animale, pentru detoxifiere.
256. Pct. 255 nu se aplică uleiurilor de pește și făinii de pește produse din materiale de categoria 3, introduse pe piață pentru producția de hrană pentru animale, cu nivel sau niveluri excesive de dioxine și/sau bifenili policlorurați (PCB) detectate în cursul controalelor oficiale.
Capitolul X
CERINȚE APLICABILE ANUMITOR UNITĂȚI ȘI INSTALAȚII
257. Unitățile sau instalațiile care produc hrană pentru animalele de companie dispun de dotări corespunzătoare pentru:
1) depozitarea și tratarea materialelor în deplină siguranță;
2) eliminarea subproduselor de origine animală rămase după producția produselor ori aceste materiale sunt trimise către o instalație de incinerare, o instalație de coincinerare, o instalație de prelucrare sau, în cazul materialelor de categoria 3, o instalație de biogaz sau de compostare.
258. Cerințele pct. 259-264 se aplică depozitării și următoarelor operațiuni de manipulare a subproduselor de origine animală după colectarea lor:
1) sortare;
2) tăiere;
3) refrigerare;
4) congelare;
5) sărare sau alte procese de conservare;
6) înlăturarea pieilor;
7) îndepărtarea materialelor cu risc specificat;
8) operațiuni care implică manipularea subproduselor de origine animală, cum ar fi examinarea post-mortem sau prelevarea de probe;
9)igienizarea/pasteurizarea subproduselor de origine animală destinate transformării în biogaz sau compostării înainte de transformarea sau compostarea în alte unități sau instalații;
10) strecurare;
11) procesele care implică o tranziție de fază a materialelor de categoria 3, cum ar fi termocoagularea sângelui, centrifugarea sângelui, depozitarea controlată, hidrolizarea copitelor, părului de porc, penelor și părului, destinate prelucrării cu metodele de prelucrare.
259. Spațiile și instalațiile în care se efectuează operațiuni intermediare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
1) sunt separate de drumurile publice prin care se poate propaga o contaminare și de alte spații, cum ar fi abatoarele. Structura instalațiilor asigură separarea completă a materialelor de categoriile 1 și 2, pe de o parte, de materialele de categoria 3, pe de altă parte, de la primire până la expediere, în afara cazului în care se află în clădiri complet separate;
2) instalația dispune de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea subproduselor de origine animală, cu excepția cazului în care acestea sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru subprodusele lichide de origine animală;
3) instalația este construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua este instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;
4) instalația este prevăzută cu lavabouri, vestiare, chiuvete pentru personal și, dacă este necesar, cu birouri, care sunt puse la dispoziția personalului care efectuează controale oficiale;
5) instalația beneficiază de aranjamentele pentru protecția împotriva dăunătorilor, precum insectele, rozătoarele și păsările;
6) dacă este necesar, instalațiile trebuie să dispună de unități de depozitare cu temperatură controlată, cu o capacitate suficientă pentru păstrarea subproduselor de origine animală la temperaturi corespunzătoare și proiectate astfel încât să permită monitorizarea și înregistrarea acestor temperaturi.
260. Instalația dispune de dotări pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite subprodusele de origine animală, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate. Să existe dotări pentru dezinfectarea roților vehiculelor.
261. Sortarea subproduselor de origine animală se efectuează astfel încât să se evite orice risc de propagare a bolilor animale.
262. Pe întreg parcursul depozitării, subprodusele de origine animală se manevrează și se depozitează separat de alte mărfuri, astfel încât să se prevină propagarea agenților patogeni.
263. Subprodusele de origine animală se depozitează în condiții de temperatură adecvate, până la reexpediere.
264. Igienizarea/pasteurizarea este efectuată în conformitate cu cerințele de prelucrare menționate în pct. 172 sau în conformitate cu parametrii de transformare alternativi autorizați în conformitate cu pct. 190.
265. Incintele și dotările în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 3 nu pot fi situate în același loc cu incintele în care sunt depozitate produse derivate din materiale de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care contaminarea încrucișată este împiedicată de structura și de gestionarea spațiilor, de exemplu prin depozitarea în clădiri complet separate.
266. Instalația:
1) dispune de un spațiu acoperit pentru primirea și expedierea produselor derivate, cu excepția cazului în care produsele derivate:
a) sunt descărcate cu ajutorul unor instalații care împiedică propagarea unor riscuri pentru sănătatea publică și animală, cum ar fi tuburile închise pentru produsele lichide; sau
b) sunt recepționate ambalate în saci mari sau în recipiente sau mijloace de transport ermetice acoperite;
2) este construită astfel încât să fie ușor de curățat și dezinfectat. Dușumeaua este instalată astfel încât să faciliteze drenarea lichidelor;
3) dispune de băi, vestiare și chiuvete pentru personal;
4) beneficiază de sisteme de protecție împotriva insectelor, rozătoarelor și păsărilor.
267. Instalația dispune de dotări pentru curățarea și dezinfectarea containerelor și a recipientelor în care sunt primite produsele derivate, precum și a vehiculelor, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.
268. Produsele derivate se depozitează până la reexpediere.
269. Depozitarea produselor menționate în pct. 309-312 se efectuează la o temperatură care ar evita orice risc pentru sănătatea publică sau animală, într-o unitate sau o instalație de depozitare autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, prevăzută în acest scop sau într-o zonă de depozitare separată, prevăzută în acest scop, în cadrul unei unități sau instalații de depozitare.
270. Probele prelevate din produsele finale în cursul sau la terminarea depozitării sunt conforme cu standardele microbiologice stabilite în capitolul XI secțiunea 1.
271. Operatorii instalațiilor sau unităților manipulează subprodusele de origine animală și produsele derivate în următoarele condiții:
1) spațiile sunt construite încât să poată fi curățate și dezinfectate în mod eficace;
2) spațiile sunt prevăzute cu sisteme pentru protecția împotriva insectelor, rozătoarelor și păsărilor;
3) instalațiile și echipamentele sunt păstrate în condiții de igienă;
4) subprodusele de origine animală și produsele derivate sunt depozitate în condiții care să împiedice orice contaminare.
Operatorii instalațiilor sau unităților păstrează înregistrările într-o formă accesibilă.
272. Operatorii care transportă subproduse de origine animală sau produse derivate între locuri care nu constituie spațiile aceluiași operator:
1) dispun de informații de identificare a vehiculelor, care să permită verificarea utilizării acestora pentru transportul subproduselor de origine animală sau al produselor derivate;
2) curăță și dezinfectează vehiculele;
3) iau toate măsurile necesare pentru a preveni contaminarea și propagarea bolilor transmisibile la om și la animale.
273. Materialele care rezultă din aplicarea unei metode de depozitare controlată pot fi utilizate sau eliminate.
274. Pentru maturarea aerobă și depozitarea porcilor care au murit în fermă, precum și a anumitor alte materiale de origine porcină, urmate de incinerare sau de coincinerare, pot fi utilizate numai următoarele materiale provenite de la porcine:
(a) materialele de categoria 2 menționate în art. 11 lit. f) pct. 1), 2) și 3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
(b) materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. g) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
275. Această metodă este aplicabilă doar în cazul eliminării porcinelor care provin din aceeași exploatație, cu condiția ca această exploatație să nu fie supusă unor restricții cauzate de un focar epidemic suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă ce afectează porcinele și nu poate fi utilizată nici în cazul animalelor care au murit din cauza bolilor respective sau au fost ucise din motive de control al bolilor, nici în cazul părților provenite de la animalele respective.
276. Metoda de depozitare controlată este un proces care respectă următoarele cerințe:
1) locul este construit și amenajat astfel încât să se prevină mirosul și riscul la adresa solului și a apei freatice;
2) operatorul:
a) aplică măsuri de prevenire a accesului animalelor și pune în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor;
b) pune în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii bolilor;
c) pune în aplicare proceduri de prevenire a răspândirii rumegușului uzat în afara sistemului închis;
3) procesul este efectuat într-un sistem închis, format din mai multe celule, cu podea impermeabilă la apă și delimitat de pereți solizi;
4) toată apa reziduală este colectată; celulele sunt conectate cu o conductă de drenare, dotată cu un grilaj cu deschideri de 6 mm, pentru a capta materialele solide;
5) dimensiunea și numărul de celule sunt adaptate nivelului mortalității definit în procedura scrisă permanentă menționată în art. 26 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu o capacitate suficientă pentru nivelul de mortalitate în fermă pe o perioadă de cel puțin opt luni.
277. Faza de umplere și de depozitare constituie procesul unde porcii decedați și alte materiale provenite de la porcine trebuie să fie acoperite în mod individual cu rumeguș și puse una peste alta până când celula este plină.
În primul rând, pe pământ se pune un strat de rumeguș de cel puțin 30 cm. Carcasele de porcine și alte material provenite de la acestea sunt plasate pe acest prim strat de rumeguș și fiecare strat de carcase și de alte materiale provenite de la porcine trebuie acoperite cu un strat de rumeguș de cel puțin 30 cm.
Personalul nu pășește pe materialele depozitate.
278. Faza de maturare începe atunci când celula este plină și o creștere a temperaturii permite degradarea tuturor țesuturilor moi, care durează cel puțin 3 luni.
279. La sfârșitul fazei de umplere și de depozitare și pe parcursul întregii faze de maturare, operatorul monitorizează temperatura din fiecare celulă cu un senzor de temperatură plasat la o adâncime de 40-60 cm sub suprafața grămezii a ultimului strat aplicat.
Citirea electronică și monitorizarea temperaturii este înregistrată de către operator.
La sfârșitul fazei de umplere și de depozitare, monitorizarea temperaturii este un indicator al amenajării satisfăcătoare a grămezii.
Temperatura este măsurată cu un dispozitiv de înregistrare automată. Obiectivul este de a se ajunge la 55 °C timp de 3 zile consecutive, ceea ce înseamnă că procesul de maturare este activ, iar amenajarea grămezii este eficientă, precum și că faza de maturare a început.
280. Operatorul monitorizează temperatura o dată pe zi și, în funcție de rezultatul acesteia, aplică următoarele măsuri:
1) în cazul în care temperatura de 55 °C sau mai mare este menținută timp de 3 zile consecutive, grămada poate fi îndepărtată după o fază de maturare de 3 luni consecutive sau poate să rămână stocată la fața locului până la îndepărtarea ulterioară;
2) în cazul în care nu se ajunge la temperatura de 55 °C timp de 3 de zile consecutive, operatorul aplică măsurile definite în procedura scrisă permanentă menționată în art. 26 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; dacă este necesar, desfășurarea metodei de prelucrare poate fi stopată, iar materialele trebuie eliminate în conformitate cu art. 15 din legea menționată anterior.
Procesul de depozitare este limitat în timp.
281. Transportul materialelor rezultate din faza de maturare la instalația de incinerare sau de coincinerare face obiectul controalelor menționate în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
282. Pentru hidroliza cu eliminare ulterioară se pot utiliza numai materialele de origine porcină de mai jos:
1) materialele de categoria 2 menționate în art. 11 lit. f) subpct. 1), 2) și 3) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
2) materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. g) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
Această metodă este aplicabilă doar în cazul eliminării porcinelor care provin din aceeași exploatație, cu condiția ca această exploatație să nu fie supusă unor interdicții cauzate de un focar epidemic suspect sau confirmat de boală transmisibilă gravă care afectează porcinele, ori a animalelor care au fost ucise din motive de control al bolilor.
283. Hidroliza cu eliminarea ulterioară constă într-o depozitare temporară la fața locului și se efectuează în conformitate cu următoarele standarde:
1) după colectarea subproduselor de origine animală într-o exploatație în care se permite utilizarea metodei de prelucrare pe baza unei evaluări a densității animalelor din exploatație, a ratei mortalității și a potențialelor riscuri pentru sănătatea publică și a animalelor, subprodusele respective sunt introduse într-un recipient construit în conformitate cu subpct. 2) și care a fost amplasat într-un loc rezervat în conformitate cu subpct. 3) și 4);
2) recipientul este:
a) prevăzut cu un dispozitiv de închidere;
b) impermeabil la apă, etanș și sigilat ermetic;
c) învelit într-un mod care să prevină coroziunea;
d) dotat cu un dispozitiv de control al emisiilor în conformitate cu subpct. 5);
3) recipientul este amplasat într-un loc special rezervat și care este separat din punct de vedere fizic de exploatație.
Locul respectiv este asigurat cu căi de acces pentru transportarea materialelor și cu vehicule de colectare;
4) recipientul este construit și locul este amenajat cu condiția prevenirii mirosurilor și a riscurilor la adresa solului și a apei freatice;
5) recipientul este conectat la o conductă de evacuare a emisiilor de gaze, care este echipată cu filtre adecvate, menite să prevină transmiterea bolilor transmisibile la oameni și la animale;
6) recipientul este închis pe parcursul procesului de hidroliză, timp de cel puțin trei luni, astfel încât să se prevină orice deschidere a acestuia;
7) operatorul pune în aplicare proceduri de prevenire a transmiterii bolilor transmisibile la oameni sau la animale prin restricționarea circulației personalului;
8) operatorul:
a) aplică măsuri preventive împotriva păsărilor, a rozătoarelor, a insectelor și a altor dăunători;
b) pune în aplicare un program documentat de control al dăunătorilor;
9) operatorul înregistrează:
a) orice introducere a unor materiale în recipient;
b) orice colectare a materialelor hidrolizate din recipient;
10) operatorul golește recipientul la intervale regulate pentru:
a) a verifica absența coroziunii;
b) a detecta și a preveni orice eventuală scurgere în sol a unor materiale lichide;
11) după hidroliză, materialele sunt colectate, utilizate și eliminate în conformitate cu art. 15 lit. a), b) și c) sau cu art. 15 lit. e) subpct. 2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman sau cu art. 16 din aceeași lege, pentru materialele de categoria 3;
12) procesul se efectuează în sistem discontinuu;
13) se interzice orice altă manipulare sau utilizare a materialelor hidrolizate, inclusiv aplicarea acestora pe sol.
Capitolul XI
MATERII PRIME FURAJERE
Secțiunea 1
Cerințe generale referitoare la prelucrare și la introducerea pe piață
284. La prelucrarea produselor derivate se aplică următoarele standarde microbiologice:
probele de produse finale prelevate în timpul depozitării sau la scoaterea din depozit în instalația de prelucrare respectă:
Salmonella: absență în 25 g: n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, unde:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii, rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
285. Standardele microbiologice stabilite în pct. 284 nu se aplică grăsimilor topite și uleiului de pește provenite din prelucrarea subproduselor de origine animală, atunci când proteinele animale prelucrate, obținute în cursul aceleiași prelucrări, sunt supuse unei prelevări aleatorii de probe cu scopul de a asigura respectarea acestor standarde.
Secțiunea a 2-a
Cerințe specifice referitoare la proteinele animale prelucrate și la alte produse derivate
286. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din astfel de subproduse de origine animală, altele decât materialele de categoria 3 menționate în art. 12 lit. m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea proteinelor animale prelucrate.
287. Proteinele animale prelucrate derivate din insecte de crescătorie, destinate producției de hrană pentru alte animale de fermă decât cele de blană, pot fi obținute din următoarele specii de insecte:
1) musca „soldatul negru” (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);
2) viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphitobius diaperinus);
3) greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis).
288. Proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere sunt supuse metodei de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) descrise în pct. 149, cu toate acestea:
1) sângele porcin sau componentele sângelui porcinelor destinate producerii făinii de sânge sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau metodei de prelucrare de la pct. 155, cu condiția ca, în cazul acesteia, să se aplice un tratament termic la o temperatură de 80 °C pentru întregul conținut;
2) proteinele animale prelucrate provenite de la mamifere:
a) sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau metodei de prelucrare de la pct. 155, cu condiția ca ele să fie apoi eliminate sau utilizate în calitate de combustibil;
b) în cazul în care sunt destinate exclusiv hranei pentru animalele de companie, sunt supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau metodei de prelucrare de la pct. 155, cu condiția ca acestea:
- să fie transportate în recipiente prevăzute în acest scop, care să nu fie utilizate pentru transportul subproduselor de origine animală sau al furajelor pentru animalele de fermă; și
- să fie expediate direct dintr-o instalație de prelucrare de materiale de categoria 3 către instalația de producere a hranei pentru animale de companie sau către o instalație de depozitare, de unde sunt expediate direct către o instalație de producere a hranei pentru animale de companie.
289. Proteinele animale prelucrate de alte animale decât mamiferele, cu excepția făinii de pește, sunt supuse oricărei metode de prelucrare de la pct. 149-153 sau metodei de prelucrare de la pct. 155.
290. Făina de pește este supusă:
1) oricăreia dintre metodele de prelucrare descrise în pct. 149-155; sau
2) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise la secțiunea 1.
291. Proteinele animale prelucrate sunt ambalate și depozitate în saci noi sau sterilizați ori depozitate în silozuri pentru marfă în vrac, construite în mod corespunzător sau în hambare.
Trebuie să se adopte măsuri suficiente pentru reducerea la minimum a condensului din interiorul silozurilor, al transportoarelor sau al ascensoarelor.
292. Produsele din transportoare, ascensoare și silozuri sunt protejate împotriva contaminării accidentale.
293. Echipamentele de manipulare a proteinelor animale prelucrate trebuie menținute în stare uscată și curată și trebuie să existe puncte de inspecție adecvate, astfel încât echipamentele să poată fi examinate în ceea ce privește gradul de curățenie.
Toate unitățile de depozitare sunt golite și curățate în mod regulat, în măsura necesară pentru a preveni orice contaminare.
294. Proteinele animale prelucrate sunt păstrate la loc uscat.
Trebuie să se prevină scurgerile și condensul din zonele de depozitare.
295. Sângele obținut conform art. 12 lit. a) și p) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman poate fi utilizat pentru producerea de produse din sânge.
296. Produsele din sânge sunt supuse:
1) oricăreia dintre metodele de prelucrare prevăzute în pct.149-153 sau metodei de prelucrare de la pct.155;
2) unei alte metode care să garanteze conformitatea produsului din sânge cu cerințele pentru produse derivate descrise în pct. 286-294.
297. Pentru producerea de grăsimi topite pot fi utilizate materialele de categoria 3, altele decât cele menționate în art. 12 lit. m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
298. Materialele de categoria 3 menționate în art. 12 lit. h), i) și k) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și materialele de categoria 3 provenite de la animalele acvatice menționate în art. 12 lit. d) și e) din aceeași lege pot fi utilizate pentru producerea de ulei de pește.
299. Dacă uleiul de pește sau grăsimile topite nu au fost produse în conformitate cu Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010, grăsimile topite sunt produse cu ajutorul uneia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau al metodei de prelucrare de la pct. 155, iar uleiurile de pește sunt produse:
1) folosind una dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-155; sau
2) în conformitate cu o altă metodă care să garanteze conformitatea produsului cu standardele microbiologice pentru produse derivate descrise în pct. 284 și 285.
Grăsimile topite obținute de la rumegătoare sunt purificate astfel încât nivelul maxim al cantității totale de impurități insolubile rămase să nu depășească 0,15 % din greutate.
Derivații de grăsime provenind de la grăsimi topite sau uleiuri de pește de categoria 3 trebuie să fie produși în conformitate cu una dintre metodele de prelucrare menționate în pct. 149-155.
300. În cazul în care se ambalează grăsimile topite sau uleiul de pește, acestea sunt ambalate în recipiente noi sau în recipiente care au fost curățate și dezinfectate, dacă acest lucru este necesar pentru prevenirea contaminării, luându-se toate măsurile de precauție, pentru a se preveni recontaminarea acestora.
301. În cazul în care urmează să se efectueze transportul în vrac al produselor respective, tuburile, pompele și rezervoarele pentru marfa în vrac, precum și orice alt recipient sau autocisternă pentru marfă în vrac, folosite la transportul produselor din unitatea producătoare, fie direct pe navă, fie în rezervoare de coastă, fie direct în instalații, trebuie să fie curate înainte de utilizare.
302. Laptele menționat în art. 12 lit. d) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, cu excepția nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării, și laptele menționat în art. 12 lit. e) și g) din legea respectivă este utilizat pentru producția de lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte.
Colostrul nu poate fi utilizat decât dacă provine de la animale vii care nu prezentau niciun semn de boală transmisibilă la om sau la animale.
303. Laptele este supus unuia dintre următoarele tratamente:
1) sterilizare la valoarea F0 reprezintă efectul bactericid calculat asupra sporilor de bacterii. O valoare F0 de 3,00 înseamnă că punctul cel mai rece din produs a fost încălzit suficient pentru a obține același efect bactericid ca la 121 °C (250 °F) în trei minute, cu încălzire și răcire instantanee;
2) tratament la temperatură de 132 °C timp de cel puțin o secundă (în continuare – UHT), combinat cu unul dintre următoarele tratamente:
a) un tratament fizic ulterior printr-un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C, sau prin reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;
b) condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara de origine;
3) tratament la temperatura ridicată la 72 °C timp de cel puțin 15 secunde sau efect de pasteurizare echivalent cu reacție negativă la fosfatază (în continuare – HTST), aplicat de două ori;
4) tratament HTST, combinat cu unul dintre următoarele tratamente:
a) un tratament fizic ulterior, printr-un proces de deshidratare, combinat, în cazul laptelui pentru hrana animalelor, cu o încălzire suplimentară la cel puțin 72 °C sau reducerea pH-ului la un nivel mai mic de 6 timp de cel puțin o oră;
b) condiția ca laptele, produsul pe bază de lapte sau produsul derivat din lapte să fi fost produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și ca în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara de origine.
304. Produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte trebuie supuse cel puțin unuia dintre tratamentele prevăzute în pct. 303 sau să fie produse din lapte tratat în conformitate cu pct. 303.
305. Zerul destinat hranei animalelor din specii receptive la febra aftoasă și produs din lapte tratat în conformitate cu pct. 303 trebuie:
1) colectat la cel puțin 16 ore de la coagularea laptelui, iar pH-ul înregistrat este sub 6,0 înainte de a fi transportat la exploatațiile de animale;
2) produs cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă nu s-a detectat niciun caz de febră aftoasă în țara de origine.
306. Pe lângă cerințele prevăzute în pct. 303, 304 și 305, laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte îndeplinesc următoarele cerințe:
1) după prelucrare, se iau toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea produselor;
2) produsul final este etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conține materiale de categoria 3 și nu este destinat consumului uman, fiind:
a) ambalat în recipiente noi; sau
b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport, care, înainte de utilizare, a fost curățat și dezinfectat în totalitate.
307. Laptele crud este produs în condiții care să ofere garanții privind sănătatea animalelor.
308. Colostrul și produsele din colostru sunt:
1) obținute de la bovine crescute într-o exploatație în care toate efectivele de bovine sunt recunoscute oficial indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină;
2) produse cu cel puțin 21 de zile înainte de expediere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țară de origine;
3) supuse unui tratament unic HTST;
4) îndeplinesc cerințele stabilite în pct. 306.
309. Cerințele de la pct. 310 și 311 se aplică prelucrării, utilizării și depozitării laptelui, produselor pe bază de lapte și produselor derivate din lapte care sunt materiale de categoria 3, cu excepția nămolurilor rezultate în urma centrifugării sau separării laptelui, a laptelui, a produselor pe bază de lapte și a produselor derivate din lapte, care nu au fost prelucrate în conformitate cu prezenta secțiune.
310. Se permite unităților de prelucrare a laptelui să furnizeze lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte pentru utilizările menționate în pct. 311, cu condiția asigurării trasabilității produselor.
311. Laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte pot fi furnizate și utilizate ca materii prime furajere:
1) în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă (amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, înainte de curățare și dezinfecție), care au fost în contact cu lapte crud și/sau cu lapte pasteurizat, dacă aceste produse au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente:
a) tratamentul UHT;
b) o sterilizare în urma căreia se atinge o valoare Fc mai mare sau egală cu 3 sau care a fost efectuată la o temperatură de minimum 115 °C timp de 15 minute sau o combinație echivalentă de temperatură și timp;
c) o pasteurizare sau o sterilizare, alta decât cea prevăzută la lit. b), urmată de:
- în cazul laptelui deshidratat sau al produselor deshidratate pe bază de lapte sau derivate din lapte, de un proces de deshidratare;
- în cazul unui produs din lapte acidificat, un proces prin care valoarea pH-ului este redusă și menținută timp de cel puțin o oră la un nivel sub 6;
2) în cazul produselor derivate, inclusiv apa albă, care au fost în contact cu lapte care a fost doar pasteurizat, și al zerului produs pornind de la produse pe bază de lapte netratate termic, care a fost colectat la cel puțin 16 ore după coagularea laptelui și al cărui pH este măsurat la o valoare mai mică de 6,0 înainte de livrarea zerului pentru a fi utilizat ca hrană pentru animale, cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil de către alt stat vizat în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă;
3) în cazul produselor crude, inclusiv apa albă care a fost în contact cu lapte crud și cu alte produse care nu pot fi supuse tratamentelor, cu condiția ca ele să fie trimise unui număr limitat de exploatații de animale, pe baza unei evaluări a riscurilor efectuate în cazul scenariului cel mai favorabil și al scenariului cel mai puțin favorabil în cadrul elaborării planurilor de urgență privind epizootiile, în special febra aftoasă, și cu condiția ca animalele prezente în exploatațiile de animale să nu poată fi deplasate decât:
- direct către un abator situat în aceeași localitate; sau
- către o altă exploatație care garantează că animalele receptive la febra aftoasă nu pot părăsi exploatația decât pentru a fi transportate direct către un abator sau dacă animalele au fost expediate către o exploatație care nu utilizează aceste produse, după trecerea unei perioade de așteptare de 21 de zile de la introducerea animalelor.
312. Se permite furnizarea de colostru care nu îndeplinește condițiile de la pct. 308 în scopuri furajere numai în condiții care să împiedice transmiterea riscurilor pentru sănătatea publică și animală.
313. Materialele de categoria 3 compuse din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării sunt supuse unui tratament termic de cel puțin 70 °C timp de 60 de minute sau de cel puțin 80 °C timp de 30 de minute înainte de a putea fi introduse pe piață pentru a fi utilizate la hrana animalelor de fermă.
314. Prin derogare de la pct. 313, se permite folosirea parametrilor alternativi pentru tratamentul termic al nămolurilor rezultate din centrifugare sau separare, cu condiția ca operatorii să poată demonstra că tratamentul termic efectuat în conformitate cu parametrii alternativi să garanteze cel puțin aceeași reducere a riscurilor ca și cea determinată de tratamentul efectuat în conformitate cu parametrii menționați în pct. 313.
315. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate în art. 12 lit. l), m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea gelatinei și a proteinelor hidrolizate.
316. Dacă gelatina nu a fost produsă în conformitate cu capitolul XV din Hotărârea Guvernului nr. 435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, ea trebuie să fie produsă printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 sunt supuse unui tratament cu acid sau cu substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri.
Este necesar ca pH-ul să fie apoi rectificat și gelatina să fie extrasă cu ajutorul mai multor operațiuni succesive de încălzire, urmate de o purificare prin filtrare și sterilizare.
317. După ce a fost supusă proceselor menționate în pct. 316, gelatina poate trece printr-un proces de deshidratare și, dacă este necesar, printr-un proces de pulverizare sau de laminare.
Utilizarea conservanților, alții decât dioxidul de sulf sau apa oxigenată, este interzisă.
318. Gelatina este împachetată, ambalată, depozitată și transportată respectând următoarele condiții:
1) depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare are loc în spații sau camere special destinate acestui scop;
2) împachetarea și ambalarea are loc în încăperi sau spații special destinate acestui scop.
319. Proteinele hidrolizate sunt produse printr-un proces de producție care include măsuri de reducere la minimum a riscurilor de contaminare. Proteinele hidrolizate provenite de la rumegătoare au o greutate moleculară sub 10 000 Dalton.
320. Proteinele hidrolizate provenite integral sau parțial din piei de rumegătoare sunt produse într-o instalație de prelucrare destinată în exclusivitate producerii proteinelor hidrolizate, printr-un proces care include prepararea materiilor prime de categoria 3 prin tratare cu saramură, cenușărire și spălare intensivă, urmate de expunerea materiilor la:
1) un pH mai mare de 11 timp de peste trei ore la o temperatură de peste 80 °C și tratament termic ulterior la peste 140 °C timp de 30 de minute, la o presiune de peste 3,6 bari;
2) un pH de 1-2, urmat de un pH mai mare de 11, urmat de tratament termic la 140 °C timp de 30 de minute, la o presiune de 3 bari.
321. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate în art. 12 lit. l), m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului dicalcic.
322. Fosfatul dicalcic este produs printr-un proces care cuprinde următoarele trei etape:
1) întregul material osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat cu apă fierbinte și tratat cu acid clorhidric diluat (la o concentrație minimă de 4 % și la un pH mai mic de 1,5) timp de cel puțin două zile;
2) după etapa din proces prevăzută în subpct. 1), se aplică un tratament cu soluție fosforică obținută cu oxid de calciu, rezultând un precipitat de fosfat dicalcic cu un pH de 4-7;
3) în final, precipitatul de fosfat dicalcic este uscat cu aer la o temperatură de intrare între 65 °C și 325 °C și o temperatură de ieșire între 30 °C și 65 °C.
323. În cazul în care fosfatul dicalcic este derivat din oase degresate, el provine din oase menționate în art. 12 lit. p) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
324. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate în art. 12 lit. l), m), n) și o) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea fosfatului tricalcic.
325. Fosfatul tricalcic este produs printr-un proces care să asigure:
1) că tot materialul osos de categoria 3 este zdrobit în particule fine și degresat în contracurent cu apă fierbinte (așchiile de os sunt mai mici de 14 mm);
2) o fierbere continuă în aburi timp de 30 de minute, la o temperatură de 145 °C și o presiune de 4 bari;
3) separarea masei proteinice din hidroxiapatită (fosfatul tricalcic) prin centrifugare;
4) granularea fosfatului tricalcic după uscare în pat fluidizat cu aer la 200 °C.
326. Doar subprodusele de origine animală care sunt materiale de categoria 3 sau produsele care sunt derivate din aceste subproduse de origine animală, altele decât materialele menționate în art. 12 lit. l), m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi utilizate pentru producerea colagenului.
327. Colagenul este produs printr-un proces care să garanteze că materialele de categoria 3 neprelucrate sunt supuse unui tratament care include spălarea, adaptarea pH-ului, utilizându-se un acid sau substanțe alcaline, urmat de una sau mai multe clătiri, filtrare și extrudare.
După acest tratament, colagenul este supus unui proces de uscare.
Se interzice utilizarea altor agenți de conservare decât cei incluși în Registrul aditivilor pentru hrana animalelor al Uniunii Europene conform pct. 7 din Cerințele sanitar-veterinare față de aditivii pentru hrana animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 27/2020.
328. Colagenul este ambalat, împachetat, depozitat și transportat respectând următoarele cerințe:
1) depozitarea materialelor de ambalare și de împachetare se efectuează într-o cameră sau un spațiu special prevăzut;
2) împachetarea și ambalarea au loc într-o încăpere sau într-un spațiu special destinat acestui scop.
329. Doar subprodusele de origine animală menționate în art. 12 lit. d) și e) și art. 12 lit. j) pct. 2 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman pot fi utilizate pentru producerea de produse din ouă.
330. Produsele din ouă, în prealabil, sunt:
1) supuse oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau de la pct. 155;
2) supuse unei alte metode și unor parametri care garantează conformitatea produselor cu standardele microbiologice aplicabile produselor derivate enunțate în pct. 284 și 285;
3) tratate în conformitate cu cerințele referitoare la ouă și la produsele din ouă enunțate în Regulile specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 435/2010.
331. Materialele de categoria 3 care conțin produse de origine animală și care nu mai sunt destinate consumului uman din motive comerciale sau din cauza unor probleme de fabricație ori a unor defecte de ambalare sau a altor defecte care nu determină niciun risc pentru sănătatea publică sau animală, menționate în art. 12 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, pot fi introduse pe piață pentru a fi utilizate ca hrană pentru animalele de fermă, altele decât animalele pentru blană, fără alte tratamente suplimentare, cu condiția ca materialele:
1) să fi fost supuse prelucrării conform Legii nr. 296/2017 privind cerințele generale de igienă a produselor alimentare;
2) să fie formate din sau să conțină unul sau mai multe dintre următoarele materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. e) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:
- lapte;
- produse pe bază de lapte;
- produse derivate din lapte;
- ouă;
- produse din ouă;
- miere;
- grăsimi topite;
- colagen;
- gelatină;
3) să nu fi fost în contact cu niciun alt material de categoria 3;
4) să nu fi fost luate toate măsurile de precauție necesare pentru a preveni contaminarea materialelor.
Secțiunea a 3-a
Cerințe referitoare la anumite tipuri de hrană pentru pești și momeli pentru pescuit
332. Subprodusele de origine animală provenite din pești sau nevertebrate acvatice și produsele derivate din acestea care sunt destinate a fi utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie sau a altor specii de acvacultură sunt:
1) manipulate și prelucrate separat de materialele care nu sunt autorizate în acest scop;
2) provin:
a) din pești sau alte animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine debarcate în scop comercial sau din subproduse de origine animală provenite din pești sălbatici care provin din unitățile de fabricare a produselor din pește pentru consumul uman;
b) din pești de crescătorie, cu condiția să fie utilizate pentru hrana peștilor de crescătorie dintr-o altă specie;
3) prelucrate într-o instalație de prelucrare conform unei metode care să asigure siguranța microbiologică a produsului, inclusiv în ceea ce privește agenții patogeni ai peștilor.
333. În scopul prevenirii riscurilor inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om și la animale, se pot stabili condiții aplicabile în cazul utilizării animalelor acvatice și a nevertebratelor acvatice și terestre:
1) pentru hrana peștilor de crescătorie sau a nevertebratelor acvatice, atunci când subprodusele de origine animală nu au fost prelucrate în conformitate cu pct. 332 subpct. 3);
2) ca momeală pentru pescuit, inclusiv pentru nevertebratele acvatice.
Capitolul XII
ÎNGRĂȘĂMINTELE ORGANICE ȘI AMELIORATORII DE SOL
Secțiunea 1
Cerințe referitoare la gunoiul de grajd neprelucrat, la gunoiul de grajd prelucrat și la produsele derivate din gunoiul de grajd prelucrat
334. Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la alte specii decât păsările de curte sau ecvideele este interzis, cu excepția cazului în care gunoiul de grajd provine dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza unei boli transmisibile grave și destinat aplicării pe un teren care face parte dintr-o singură exploatație.
335. Ținând cont de originea gunoiului de grajd, destinația sa și de considerente privind sănătatea publică și animală, se permite introducerea:
1) a gunoiului de grajd destinat:
- prelucrării într-o instalație pentru fabricarea produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului furajer animal; sau
- transformării în biogaz sau compost în conformitate cu Legea nr.129/2019 și cu capitolul VI, în vederea fabricării produselor menționate în pct. 341;
2) a gunoiului de grajd destinat a fi aplicat pe terenul unei exploatații.
336. În cazurile menționate în pct. 335, transportul gunoiului de grajd este însoțit de un certificat sanitar-veterinar, conform modelului din anexa nr. 3.
337. Comerțul cu gunoi de grajd neprelucrat provenit de la păsările de curte este supus următoarelor condiții:
1) gunoiul de grajd provine dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza bolii Newcastle sau a gripei aviare;
2) gunoiul de grajd netransformat provenind de la efectivele de păsări de curte vaccinate împotriva bolii Newcastle nu este livrat într-o regiune care a obținut statutul de zonă care nu se supune obligației de vaccinare împotriva bolii Newcastle;
3) transportul gunoiului de grajd este însoțit de un certificat sanitar- veterinar, conform modelului din anexa nr. 3.
338. Gunoiul de grajd neprelucrat de la ecvidee se comercializează cu acordul punctului de destinație și trebuie să se asigure că el nu provine dintr-o exploatație supusă restricțiilor în materie de sănătate animală legate de răpciugă, stomatita veziculoasă, antrax sau rabie.
339. Se permite expedierea gunoiului de grajd între două puncte situate în cadrul aceleiași ferme, cu condiția controlului riscurilor pentru sănătatea publică și animală.
340. La introducerea pe piață a gunoiului de grajd prelucrat, a produselor derivate din gunoi de grajd prelucrat și guano de la lilieci, trebuie să se respecte următoarele condiții:
1) să provină dintr-o instalație pentru produse derivate destinate unor utilizări în afara lanțului furajer animal, dintr-o instalație de biogaz sau de compostare sau dintr-o instalație de producție de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol;
2) sunt supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin 60 de minute și unui tratament pentru reducerea bacteriilor generatoare de spori și a formării de substanțe toxice, atunci când acestea sunt identificate ca fiind un risc relevant;
3) se permite utilizarea altor parametri standardizați decât cei descriși în subpct. 2), cu condiția ca solicitantul să demonstreze că aceștia asigură reducerea la minimum a riscurilor biologice.
Această demonstrare presupune o validare, care se efectuează prin:
a) identificarea și analiza eventualelor pericole, inclusiv a efectelor materiilor prime, pe baza unei definiții complete a condițiilor de transformare și evaluare a riscurilor pe care le poate crea obținerea practică a condițiilor de transformare specifice, în situații normale și atipice;
b) validarea procedeului care are loc:
- prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității organismelor indicatoare endogene în cursul procedeului, atunci când indicatorul este prezent în mod sistematic în număr mare în materiile prime, nu este mai puțin termorezistent la aspectele letale ale procedeului de tratare, cu toate acestea fără a fi mult mai rezistent decât agenții patogeni pe care trebuie să-i controleze și este relativ ușor de cuantificat, de identificat și de confirmat;
- prin măsurarea reducerii viabilității/infecțiozității, pe durata expunerii, a unui organism de probă sau a unui virus bine caracterizat, introdus în materiile prime dintr-un corp de probă adecvat;
- validarea menționată la subpct. 3) lit. b) să demonstreze că procedeul realizează reducerea globală a următoarelor riscuri:
pentru procedeele termice și chimice, prin reducerea cu cel puțin 5 log10 a Enterococcus faecalis și prin reducerea titlului de infecțiozitate a virusurilor termorezistente, precum parvovirus, cu cel puțin 3 log10, atunci când sunt identificate ca un risc de luat în considerare;
pentru procedeele chimice, de asemenea, prin reducerea paraziților rezistenți, precum ouăle de Ascaris spp., cu cel puțin 99,9 % (3 log10) din stadiile viabile;
d) prin elaborarea unui program de control complet, care să includă proceduri de supraveghere a funcționării procesului;
e) prin măsuri care să asigure o monitorizare și o supraveghere continuă a parametrilor relevanți ai procesului stabiliți în programul de control, atunci când instalația funcționează.
Datele detaliate privind parametrii adecvați ai procedeului dintr-o instalație, precum și alte puncte critice de control se consemnează și se păstrează astfel încât proprietarul, operatorul și Agenția să poată verifica funcționarea unității;
4) probele reprezentative de gunoi de grajd prelevate în instalație, în cursul transformării sau imediat după aceea, în scopul controlării procedeului, îndeplinesc următoarele norme:
Escherichia coli: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;
sau
Enterococcaceae: n = 5, c = 5, m = 0, M = 1 000 în 1 g;
și probele reprezentative de reziduuri de gunoi de grajd, în cursul sau la termenul de reducere a stocurilor din instalația de producție, instalația de biogaz sau instalația de compostare, îndeplinesc următoarele standarde:
Salmonella: absență în 25 g: n = 5; c = 0; m = 0; M = 0, unde:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M;
C = numărul de probe în care numărul de bacterii poate fi cuprins între m și M, probele putând fi considerate totuși acceptabile dacă numărul de bacterii din celelalte probe este mai mic sau egal cu m.
Gunoiul de grajd transformat sau produsele pe bază de gunoi de grajd transformate care nu îndeplinesc standardele de la prezentul punct sunt considerate neprelucrate;
5) să fie depozitat în așa fel încât după tratare, contaminarea, infestarea secundară sau formarea de umiditate să se reducă la minimum. Prin urmare, acestea trebuie să fie depozitate în:
a) silozuri bine sigilate și izolate sau hambare construite în mod corespunzător; sau
b) saci sigilați corespunzător, precum sacii de plastic sau „sacii mari”.
Secțiunea a 2-a
Cerințe privind anumite îngrășăminte organice și amelioratori de sol
341. Îngrășămintele organice și amelioratorii de sol, care nu sunt gunoi de grajd, conținut al tractului digestiv, compost, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz, sunt fabricate:
1) prin aplicarea metodei de prelucrare de la pct. 149 (sterilizare sub presiune), atunci când materialele de categoria 2 sunt utilizate ca materii prime;
2) prin utilizarea unor proteine animale, inclusiv proteinele de origine animală care au fost produse pornind de la materiale de categoria 3 în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a sau de la materiale care au fost supuse unui alt tratament, atunci când aceste materiale pot fi utilizate pentru producerea de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol;
3) prin aplicarea oricăreia dintre metodele de prelucrare de la pct. 149– 155 atunci când materialele de categoria 3 sunt utilizate ca materii prime care nu sunt folosite pentru producerea de proteine animale prelucrate.
342. Îngrășămintele organice și amelioratorii de sol care constau în făină de carne și oase obținută din materiale de categoria 2 sau din proteine animale prelucrate ori care au fost produși pornind de la aceste materiale sunt amestecate, cu o proporție minimă suficientă a unei componente acceptate, pentru a exclude utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere.
343. Se acceptă componenta menționată la pct. 342 în următoarele condiții:
1) componenta constă în var, gunoi de grajd, urină, compost sau reziduuri de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală în biogaz sau alte substanțe, cum ar fi îngrășămintele minerale, care nu sunt utilizate în hrana pentru animale și care exclud utilizarea ulterioară a amestecului în scopuri furajere;
2) componenta este determinată pe baza unei evaluări a condițiilor climatice și a condițiilor solului în vederea utilizării amestecului ca îngrășământ, pe baza indicațiilor conform cărora componenta face amestecul de neconsumat pentru animale sau este eficace în ceea ce privește prevenirea unei utilizări abuzive a amestecului în scopuri furajere.
344. Cu toate acestea, cerințele menționate în pct. 342 nu se aplică:
1) îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol ambalați în ambalaje prevăzute pentru vânzare, a căror greutate nu depășește 50 kg și care sunt destinați a fi utilizați de către consumatorul final;
2) îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol ambalați în saci mari, a căror greutate nu depășește 1 000 kg, pe ale căror ambalaje este indicat faptul că îngrășămintele organice nu sunt destinate terenurilor la care au acces animalele de fermă.
345. Producătorii de îngrășăminte organice și de amelioratori de sol trebuie să asigure că decontaminarea de agenții patogeni este efectuată înainte de introducerea lor pe piață, în conformitate cu:
1) capitolul XI secțiunea 1, în cazul proteinelor animale prelucrate sau al produselor derivate obținute din materiale de categoria 2 sau 3;
2) capitolul VI secțiunea a 3-a, în cazul compostului și al reziduurilor de digestie provenite din transformarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în biogaz.
346. După prelucrare sau transformare, îngrășămintele organice și amelioratorii de sol sunt depozitați și transportați:
1) în vrac, în condiții care să împiedice orice contaminare;
2) ambalați în saci mari, în cazul îngrășămintelor organice sau al amelioratorilor de sol destinați a fi vânduți utilizatorilor finali;
3) într-un loc la care animalele de fermă nu au acces.
347. Pentru a fi autorizați sanitar-veterinar în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, operatorii se asigură că unitățile sau fabricile care efectuează activitățile menționate în pct. 368-381 îndeplinesc cerințele stabilite în capitolul V secțiunea 1; și:
1) dispun de dotări pentru depozitarea ingredientelor primite, pentru a preveni contaminarea încrucișată și pentru a evita contaminarea în timpul depozitării;
2) elimină subprodusele de origine animală sau produsele derivate neutilizate în conformitate cu art. 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
Capitolul XIII
PRODUSE INTERMEDIARE
348. La importul și tranzitul produselor intermediare se aplică următoarele condiții:
1) produsele intermediare sunt derivate din:
a) materiale de categoria 3, altele decât materialele prevăzute în art. 12 lit. b), m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
b) produsele provenite din animale menționate în art. 12 lit. h), k) și l) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
c) amestecuri de materiale menționate în art. 12 lit. b), m), n), o) h), k) și l) din Legea nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
2) produsele intermediare destinate producerii de dispozitive medicale, dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro și reactivi de laborator sunt derivate din:
a) materiale care îndeplinesc criteriile menționate în subpct. 1), cu excepția faptului că pot proveni de la animale care au fost supuse unui tratament ilegal;
b) materiale de categoria 2 menționate în art. 11 lit. f) și h) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
c) amestecuri de materiale menționate în lit. a) și b);
3) produsele intermediare destinate producerii de dispozitive medicale implantabile activ, medicamentele de uz uman și veterinar sunt derivate din materialele menționate în subpct. 2), în cazul în care utilizarea acestor materiale este justificată pentru protecția sănătății publice sau animale;
4) provine dintr-o țară care figurează pe lista Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE) publicată în buletinul OIE;
5) provine dintr-o unitate sau dintr-o instalație autorizată sanitar-veterinar de Agenție în conformitate cu art.18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară;
6) fiecare transport este însoțit de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător;
7) materialele menționate în subpct. 2) sunt transportate în condiții care să excludă transmiterea oricăror boli la om sau la animale.
349. O unitate sau o instalație este autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, cu condiția că:
1) dispune de utilaj pentru transformarea materialelor menționate în pct. 348 subpct. 1), 2) și 3), pentru a asigura încheierea etapelor necesare de concepere, transformare și fabricare;
2) aplică metode de monitorizare și verificare a punctelor critice de control în funcție de procesul folosit;
3) păstrează înregistrări ale informațiilor obținute în temeiul subpct. 2) timp de cel puțin doi ani, pentru a fi prezentate la cerere;
4) informează despre existența unui risc grav pentru sănătatea animală sau sănătatea publică.
350. Produsele intermediare importate sunt verificate la postul de inspecție la frontieră și sunt transportate direct de la punctul de inspecție la frontieră la o unitate sau o fabrică, pentru producția de reactivi de laborator, dispozitive medicale și dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro destinate unor scopuri medicale sau veterinare sau de produse derivate menționate în art. 30 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, unde produsele intermediare sunt amestecate în continuare, utilizate pentru învelire, asamblate sau ambalate înainte de a fi introduse pe piață sau date în folosință.
351. Produsele intermediare importate sunt verificate la postul de inspecție la frontieră și sunt transportate direct de la punctul de inspecție la frontieră la o unitate sau o instalație pentru depozitarea subproduselor de origine animală în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, de unde pot fi expediate doar către o unitate sau o instalație și pentru utilizările menționate în pct. 350.
352. Medicul veterinar oficial al postului de inspecție la frontieră vizat informează autoritatea responsabilă de unitate sau de instalație de la locul de destinație cu privire la transport prin intermediul sistemului TRACES.
353. Operatorul sau proprietarul unității sau al instalației de destinație ori reprezentantul său păstrează înregistrări în conformitate cu art. 21 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și pune la dispoziție, la cererea Agenției, informațiile necesare privind achizițiile, vânzările, utilizările, stocurile și eliminările produselor intermediare în surplus, în scopul verificării conformității.
354. Agenția se asigură că transporturile de produse intermediare sunt expediate de la punctele de trecere a frontierei de stat către instalația de destinație sau, în caz de tranzit, către punctul de trecere la frontieră de ieșire.
355. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 u privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor efectuează controale documentare la intervale regulate pentru a controla corespunderea dintre cantitățile de produse intermediare importate, pe de o parte, și cantitățile depozitate, utilizate, expediate sau eliminate, pe de altă parte.
356. În ceea ce privește transporturile de produse intermediare în tranzit, autoritățile competente responsabile de la punctele de trecere la frontieră de intrare și, respectiv, de ieșire cooperează, în măsura necesară, pentru a garanta realizarea unor controale efective și trasabilitatea acestor transporturi.
Capitolul XIV
HRANA PENTRU ANIMALELE DE COMPANIE ȘI ALTE PRODUSE DERIVATE
Secțiunea 1
Cerințe generale
357. Instalațiile de producție a hranei pentru animale de companie și unitățile sau instalațiile care produc produse derivate menționate în prezentul capitol dispun de utilaj pentru depozitarea și tratarea materiilor prime în condiții care să elimine riscurile pentru sănătatea publică și animală.
358. Instalațiile de producție a hranei pentru animale de companie și unitățile sau instalațiile care produc produse derivate dispun de utilaj pentru eliminarea subproduselor de origine animală nefolosite și a produselor derivate rămase după producție, cu excepția cazului în care materialele neutilizate sunt trimise către o altă unitate sau instalație pentru prelucrare sau eliminare.
Secțiunea a 2-a
Cerințe specifice privind hrana pentru animalele de companie, inclusiv produsele de ros pentru câini
359. La producerea hranei neprelucrate pentru animale de companie operatorii utilizează doar material de categoria 3 menționat în art. 12 lit. a) pct. 1 și 2 și lit. p) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, care sunt ambalate în ambalaje noi, pentru a se preveni orice scurgeri, și iau măsuri eficiente pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării pe parcursul întregului lanț de producție și până la punctul de vânzare.
360. La producerea hranei prelucrate pentru animale de companie și a produselor de ros pentru câini, operatorii pot utiliza materiale de categoria 3, altele decât cele prevăzute în art. 12 lit. m), n) și o) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
361. Conserva de hrană pentru animale de companie este hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic, supuse unui tratament termic la o valoare Fc minimă de 3.
362. Hrana prelucrată pentru animale de companie, alta decât cea folosită în conserve, este:
1) supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C în întregul conținut al produsului final;
2) supusă unui tratament termic la cel puțin 90 °C pentru ingredientele de origine animală; sau
3) produsă în ceea ce privește materiile prime furajere de origine animală exclusiv prin utilizarea de:
a) subproduse de origine animală sau produse derivate din carne sau din produse din carne care au fost supuse unui tratament termic la cel puțin 90 °C pentru întregul conținut;
b) lapte și produse pe bază de lapte, gelatină, proteine hidrolizate, produse din ouă, colagen, produse sangvine, proteine animale prelucrate, inclusiv făină de pește, grăsime topită, uleiuri de pește, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic sau subproduse aromatizante de origine animală care au fost supuse unui tratament cum ar fi deshidratarea sau fermentarea, care să garanteze că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică și animală;
c) subproduse de origine animală menționate în art. 12 lit. k) și l) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și subproduse de origine animală provenite din animale acvatice, din nevertebrate acvatice și terestre, care au fost supuse unui tratament ce garantează că hrana pentru animalele de companie nu prezintă niciun risc inacceptabil pentru sănătatea publică și sănătatea animalelor.
După fabricare se iau toate măsurile de precauție pentru a se garanta că hrana prelucrată pentru animale de companie nu este expusă la contaminare.
Hrana prelucrată pentru animalele de companie este ambalată în ambalaje noi.
363. Produsele de ros pentru câini sunt supuse unui tratament termic suficient pentru a distruge organismele patogene, inclusiv Salmonella.
După acest tratament se iau toate măsurile de precauție pentru a se garanta că produsul nu este expus contaminării.
Produsele de ros pentru câini sunt ambalate în ambalaje noi.
364. Pe parcursul producției și/sau al depozitării (înainte de expediere) sunt prelevate probe aleatorii de la produsele de ros pentru câini și de la hrana prelucrată pentru animalele de companie, cu excepția hranei în conserve și a hranei prelucrate pentru animale de companie care este tratată în conformitate cu pct. 362 subpct. 3) lit. c), pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:
Salmonella: absentă în 25 g, n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 300 în 1 g, unde:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M și c = numărul de probe în care numărul de bacterii se poate situa între m și M, proba fiind în continuare considerată acceptabilă, în cazul în care numărul bacteriilor din celelalte probe este egal cu sau mai mic decât m.
365. Pe parcursul producției și/sau al depozitării (înainte de expediere) se prelevează probe aleatorii de la hrana neprelucrată pentru animale de companie, pentru a se verifica respectarea următoarelor standarde:
Salmonella: absentă în 25 g, n = 5, c = 0, m = 0, M = 0;
Enterobacteriaceae: n = 5, c = 2, m = 10, M = 5 000 în 1 g, unde:
n = numărul de probe de analizat;
m = valoarea-prag pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat satisfăcător dacă numărul de bacterii din toate probele este mai mic sau egal cu m;
M = valoarea maximă pentru numărul de bacterii; rezultatul este considerat nesatisfăcător dacă numărul de bacterii din una sau mai multe probe este mai mare sau egal cu M; și c= numărul de probe în care numărul de bacterii se poate situa între m și M, proba fiind în continuare considerată acceptabilă, în cazul în care numărul bacteriilor din celelalte probe este egal cu sau mai mic decât m.
Operatorii, în cadrul procedurilor lor bazate pe principiile analizei riscurilor punctelor critice de control (HACCP), iau măsuri pentru a se asigura că furnizarea, manipularea și prelucrarea materiilor prime și a hranei neprelucrate pentru animale se desfășoară în așa fel încât se respectă standardele de siguranță și de igienă. În cazul în care standardele de siguranță și de igienă ale procesului nu sunt respectate, operatorul ia măsuri în conformitate cu procedura scrisă menționată în art. 26 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și cu procedurile bazate pe principiile HACCP menționate în art. 26 alin. (2) lit. e) și f) din legea respectivă.
Operatorul poate lua măsuri suplimentare, inclusiv etichetarea în vederea manipulării și investigarea microbiologică a probelor.
366. Pot fi introduse pe piață fără restricții:
1) hrana prelucrată pentru animale de companie:
a) care este fabricată și ambalată în conformitate cu pct. 362 și care a fost testată în conformitate cu pct. 364;
b) care a fost supusă controalelor sanitar-veterinare;
2) produsele de ros pentru câini:
a) care au fost fabricate și ambalate în conformitate cu pct. 363 și care au fost testate în conformitate cu pct. 364;
b) care au fost supuse controalelor sanitar-veterinare.
Secțiunea a 3-a
Cerințe specifice aplicabile subproduselor aromatizate de origine animală utilizate la fabricarea hranei pentru animale de companie
367. Operatorii pot utiliza subproduse de origine animală care pot fi utilizate ca materii prime pentru hrana prelucrată pentru animalele de companie și produsele de ros pentru câini, pentru fabricarea de produse derivate lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie.
368. Subprodusele aromatizate de origine animală sunt produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie. Acestea sunt supuse în prealabil unei metode de tratare și unor parametri care să garanteze conformitatea produsului cu cerințele microbiologice stabilite în pct. 364. După tratament se iau toate măsurile de precauție pentru a se asigura că produsul nu este expus contaminării.
369. Produsul final este:
1) ambalat într-un ambalaj nou sau sterilizat; sau
2) transportat în vrac în recipiente ori în orice alt mijloc de transport care a fost curățat și dezinfectat în totalitate.
Secțiunea a 4-a
Cerințe specifice privind sângele și produsele din sânge de la ecvidee
370. Introducerea pe piață a sângelui și a produselor din sânge provenite de la ecvidee în alte scopuri decât hrana pentru animale are loc cu condiția recoltării de la ecvidee care:
1) la data recoltării sângelui, nu prezentau semne clinice ale niciunei boli, cu notificarea obligatorie, cum ar fi:
- durina;
- morva;
- encefalomielita ecvină (de toate tipurile, inclusiv EEV);
- anemia infecțioasă;
- rabia;
- antraxul;
- pesta cabalină africană;
- stomatita veziculoasă;
- gripa ecvină;
- piroplasmoza ecvină;
- rinopneumonia ecvină;
- arterita virală ecvină;
2) au fost ținute sub supraveghere veterinară cel puțin 30 de zile înainte de data și în cursul recoltării sângelui în exploatații care nu făceau obiectul unei interdicții conform capitolului II secțiunilor 1 și a 2-a ale Normei sanitar-veterinare privind condițiile de sănătate la circulația și importul de ecvidee, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2018;
3) pentru perioadele menționate în capitolul II secțiunile 1 și a 2-a ale Normei sanitar-veterinare privind condițiile de sănătate la circulația și importul de ecvidee, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 699/2018, nu au avut contact cu ecvidee din exploatații care făceau obiectul unei interdicții din motive de sănătate a animalelor și, timp de cel puțin 40 de zile înainte de data și în cursul colectării sângelui, nu au avut contact cu ecvidee care nu erau considerate indemne de pesta cabalină africană;
4) să fi fost efectuat sub supravegherea veterinară în abatoare pentru colectarea de sânge de la ecvidee în vederea fabricării de produse din sânge destinate unor alte utilizări decât hrana pentru animale.
371. Produsele din sânge pot fi introduse pe piață în alte scopuri decât hrana pentru animale dacă:
1) au fost luate toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea produselor din sânge cu agenți patogeni în procesul fabricării, manipulării sau ambalării;
2) produsele din sânge au fost fabricate din sânge care:
a) îndeplinește condițiile prevăzute în pct. 370 subpct. 1); sau
b) a fost supus cel puțin unuia dintre următoarele tratamente, urmate de o verificare a eficacității, în vederea inactivării posibililor agenți etiologici ai pestei cabaline africane, encefalomielitelor ecvine de toate tipurile, anemiei infecțioase ecvine, stomatitei veziculoase și morvei (Burkholderia mallei):
- tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore;
- iradiere cu 25 kGy prin raze gama;
- modificare a pH-ului la pH 5 timp de două ore;
- tratament termic la cel puțin 80 °C pentru întregul conținut.
372. Sângele și produsele din sânge de ecvidee pot fi introduse pe piață dacă sunt ambalate în recipiente impermeabile sigilate, care poartă numărul autorizației sanitar-veterinare, eliberate conform art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, a abatorului sau a unităților de colectare.
Secțiunea a 5-a
Cerințe specifice privind pieile de ungulate și produsele derivate din acestea
373. Se permite instalațiilor care manipulează piei, inclusiv piei cenușărite, să furnizeze bucăți și fragmente ale acestora pentru producerea de gelatină pentru consumul animal, de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol, cu condiția ca:
1) instalația să dispună de spații de depozitare dotate cu podele tari și pereți netezi, ușor de curățat și de dezinfectat și echipate cu instalații frigorifice;
2) spațiile de depozitare sunt păstrate în bună stare de întreținere și igienă, astfel încât să nu existe riscul contaminării materiilor prime;
3) materiile prime care nu respectă cerințele prezentei secțiuni sunt ținute separat de materiile prime care respectă cerințele prezentei secțiuni pe toată perioada recepției, depozitării, prelucrării și expedierii;
4) bucățile și fragmentele provenite de la pieile cenușărite sunt supuse unui tratament care să garanteze că orice risc pentru sănătatea publică și animală este îndepărtat înainte de a fi utilizate pentru producerea gelatinei pentru consumul animal sau îngrășămintelor organice sau amelioratorilor de sol.
374. Pieile netratate pot fi introduse pe piață cu condiția să îndeplinească condițiile de sănătate aplicabile cărnii proaspete, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare.
375. Pieile tratate sunt introduse pe piață cu condiția că:
1) nu au intrat în contact cu alte produse de origine animală sau cu animale vii care prezintă un risc de răspândire a unei boli transmisibile grave;
2) certificatul sanitar-veterinar să conțină mențiunea că au fost luate toate măsurile de precauție pentru a evita contaminarea cu agenți patogeni.
376. Pieile de ungulate care sunt destinate altor scopuri decât consumul uman și care îndeplinesc cerințele Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 35/2010, referitoare la materiile prime pentru producția gelatinei sau a colagenului destinate a fi utilizate în alimentație, pot fi introduse pe piață.
377. Pot fi introduse pe piață fără restricții:
1) pieile care au fost supuse procesului complet de tăbăcire;
2) pieile în stare „wet blue”;
3) pieile piclate;
4) pieile cenușărite (tratate cu var și în saramură la un pH de 12-13 timp de cel puțin opt ore).
378. Transportul pieilor tratate specificate în pct. 377 este însoțit de un certificat sanitar-veterinar în conformitate cu modelul stabilit în anexa nr. 2, atunci când ele sunt livrate unităților sau instalațiilor care produc hrană pentru animale de companie, îngrășăminte organice sau amelioratori de sol sau care transformă aceste materiale în biogaz.
Secțiunea a 6-a
Cerințe specifice privind trofeele de vânătoare și alte preparate din animale
379. Trofeele de vânătoare și celelalte preparate din animale pot fi introduse pe piață atunci când, în scopul preparării, subprodusele de origine animală au fost supuse unui tratament sau sunt prezentate într-o stare care nu prezintă niciun risc pentru sănătate și cu condiția ca ele să provină:
1) de la alte specii decât ungulatele, păsările și animalele din clasa biologică Insecta sau Arachnida;
2) de la animale dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din speciile în cauză.
380. Trofeele de vânătoare sau alte preparate din animale se introduc pe piață atunci când, în scopul preparării, subprodusele de origine animală au fost supuse unui tratament sau sunt prezentate într-o stare care nu prezintă niciun risc pentru sănătate și cu condiția că ele:
1) provin de la ungulate și păsări care au fost supuse unui tratament taxidermist complet care le asigură o conservare la temperatura ambiantă;
2) sunt ungulate sau păsări împăiate sau părți împăiate ale acestor animale;
3) au fost supuse unei preparări anatomice, cum ar fi plastinația;
4) sunt animale din clasa biologică Insecta sau Arachnida care au fost supuse unui tratament precum uscarea, care să împiedice transmiterea de boli transmisibile la om sau la animale; sau
5) sunt obiecte în colecții de istorie naturală sau pentru promovarea științei și au fost conservate în medii, cum ar fi alcoolul sau formaldehida, care permit expunerea lor, sau au fost complet incluse în microlamele ori sunt compuse din schelete întregi sau părți ale acestora, oase sau dinți, destinate exclusiv schimbului între muzee și instituții educaționale;
6) sunt eșantioane de ADN prelucrate destinate depozitelor pentru promovarea cercetării în domeniul biodiversității, ecologiei, științei medicale și veterinare sau biologiei.
381. Trofeele de vânătoare sau alte preparate, altele decât cele menționate în pct. 379 și 380, care provin de la animale originare dintr-o zonă supusă restricțiilor legate de prezența unor boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din specia vizată, se introduc pe piață cu condiția ca:
1) în cazul trofeelor de vânătoare sau al altor preparate constând exclusiv în oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb sau dinți:
a) au fost scufundate în apă clocotită pe o durată care să garanteze eliminarea oricăror materii, altele decât oasele, coarnele, copitele, ghearele, coarnele de cerb sau dinții;
b) au fost dezinfectate, în special cu apă oxigenată, în cazul părților alcătuite din oase;
c) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise, astfel încât să se evite o contaminare ulterioară; și
d) să fie însoțite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, care atestă că au fost îndeplinite condițiile enunțate la lit. a), b) și c);
2) în cazul trofeelor de vânătoare sau al altor preparate constând exclusiv în piei, au fost:
a) uscate;
b) sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere;
c) supuse unui proces de conservare, altul decât prin tăbăcire proces care constă în întărirea pieilor cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;
d) au fost ambalate, imediat după tratare, fără să fi intrat în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise, astfel încât să se evite o contaminare ulterioară;
e) sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, care atestă că au fost îndeplinite condițiile enunțate la lit. a) și b).
Secțiunea a 7-a
Cerințe specifice privind lâna, părul, părul de porc, penele, părțile de pene, puful și blănuri
382. Lâna netratată, părul netratat, părul de porc netratat și penele, părțile de pene și puful netratate sunt materiale de categoria 3, menționate în art. 12 lit. a) pct. 3, 4, 5 și lit. g) și m) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:
1) ele sunt închise în ambalaje sigure și uscate;
2) cu toate acestea, în cazul penelor, părților de pene și pufului netratate expediate direct de la abatoare la instalația de prelucrare, se poate acorda o derogare de la cerința privind starea uscată a materialelor transportate pe teritoriul său, cu condiția ca:
a) să fie luate toate măsurile pentru a se evita orice răspândire a eventualelor boli;
b) transportul să se realizeze în recipiente și/sau cu vehicule închise etanș, care trebuie să fie curățate și dezinfectate imediat după fiecare utilizare.
383. Este interzisă transportarea părului de porc, a lânii și a părului de animale din specia porcină provenite din regiunile în care pesta porcină africană este endemică, cu excepția părului de porc, a lânii și a părului de animale din specia porcină, care:
1) a fost opărit, vopsit sau decolorat; sau
2) a fost supus unei alte forme de tratare care asigură eliminarea agenților patogeni, cu condiția să se prezinte o dovadă în acest sens, sub forma unui certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător. Spălarea în fabrică nu poate fi considerată ca fiind o formă de tratare în sensul prezentei Norme sanitar-veterinare.
384. Dispozițiile de la pct. 382 nu se aplică penelor decorative sau penelor pe care călătorii le transportă în scopuri personale sau sub formă de transporturi trimise unor persoane fizice în scopuri neindustriale.
385. Lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă ce asigură eliminarea tuturor riscurilor pot fi introduse pe piață fără restricții.
386. Se permite introducerea pe piață a lânii și a părului netratate provenind de la ferme, unități sau instalații fără restricții, dacă se asigură că lâna și părul nu prezintă niciun risc pentru sănătatea publică și animală.
387. Lâna și părul de animale, altele decât cele din specia porcină, pot fi introduse pe piață fără restricții, cu condiția ca:
1) să fi fost supuse spălării industriale, care constă în scufundarea lânii și părului într-o serie de băi de apă, săpun și hidroxid de potasiu sau hidroxid de sodiu; sau
2) să fie trimise la unitatea în care se fabrică produse derivate din lână sau păr pentru industria textilă, iar această lână sau păr să fi fost supuse cel puțin unuia dintre următoarele tratamente:
a) epilare chimică cu var stins sau sulfură de sodiu;
b) fumigație în formaldehidă într-o cameră închisă ermetic pentru cel puțin 24 de ore;
c) spălare industrială care constă în scufundarea lânii într-un detergent solubil în apă la 60–70 °C;
d) depozitare, care poate include timpul de transport, la temperatura de 37 °C timp de opt zile, 18 °C timp de 28 de zile sau 4 °C timp de 120 de zile.
388. Penele, părțile de pene și puful care au fost spălate industrial și tratate cu abur fierbinte la o temperatură de 100 °C pentru cel puțin 30 de minute pot fi introduse pe piață fără restricții.
389. Blănurile care au fost uscate două zile la o temperatură ambiantă de 18 °C și 55 % umiditate pot fi introduse pe piață fără restricții.
Secțiunea a 8-a
Cerințe specifice referitoare la subprodusele apicole
390. Pentru a fi introduse pe piață subprodusele apicole destinate exclusiv utilizării în apicultură nu trebuie să provină dintr-o zonă care face obiectul unei interdicții legate de apariția:
1) a unor cazuri de locă americană (Paenibacillus larvae larvae), cu excepția situațiilor în care autoritatea competentă a considerat riscul neglijabil, a eliberat o autorizație specială care limitează utilizarea acestor produse în alt stat în cauză și a luat toate măsurile necesare pentru a preveni propagarea acestei boli;
2) a unor cazuri de acarioză (Acarapis woodi (Rennie));
3) a gândacului mic de stup (Aethina tumida);
4) a acarianului Tropilaelaps (Tropilaelaps spp.).
391. Durata interdicției este de cel puțin 30 de zile de la data constatării ultimului caz și de la data la care toți stupii situați pe o rază de trei kilometri au fost arși sau tratați.
Secțiunea a 9-a
Cerințe specifice pentru grăsimile topite provenite de la materialele de categoria 1 sau 2 destinate unor scopuri oleochimice
392. Grăsimile topite provenite din materiale de categoria 1 sau 2, care sunt destinate unor scopuri oleochimice sunt produse utilizând oricare dintre metodele de prelucrare descrise în pct. 149-153.
393. Grăsimile topite obținute de la rumegătoare sunt purificate astfel încât nivelul maxim al cantității totale de impurități insolubile rămase să nu depășească 0,15 % din greutate.
Secțiunea a 10-a
Cerințe specifice referitoare la derivații de grăsime
394. Pentru obținerea derivaților de grăsime din grăsimi topite provenite din materialele de categoriile 1 și 2, se pot folosi următoarele procese:
1) transesterificarea sau hidroliza la cel puțin 200 °C, la presiunea corespunzătoare, timp de 20 de minute (glicerol, acizi grași și esteri);
2) saponificarea cu NaOH 12M (glicerol și săpun):
a) într-un proces discontinuu la 95 °C timp de trei ore; sau
b) într-un proces continuu la 140 °C, la o presiune de 2 bari (2000 hPa), timp de opt minute; sau
3) hidrogenare la 160 °C, la o presiune de 12 bari (12 000 hPa), timp de 20 de minute.
395. Derivații din grăsime pot fi introduși pe piață doar:
1) pentru alte utilizări decât hrana pentru animale, produsele cosmetice și medicamentele;
2) pentru alte utilizări decât în îngrășăminte organice și amelioratori de sol, în cazul derivaților de grăsime provenind din materiale de categoria 1.
396. Derivații din grăsime care au fost prelucrate, menționați în pct. 394, pot fi introduși pe piață pentru utilizările indicate în pct. 395, fără restricții.
Secțiunea a 11-a
Cerințe specifice privind coarnele și produsele din coarne, cu excepția făinii din coarne, copite, produse din copite, făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol și uleiul de pește destinat producției de medicamente
397. Se permite comercializarea coarnelor și a produselor din coarne, cu excepția făinii din coarne, a copitelor, a produselor din copite, a făinii din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol, dacă:
1) provin de la animale care au fost sacrificate într-un abator, după efectuarea unei inspecții ante-mortem, în urma căreia s-au dovedit a fi adecvate pentru sacrificarea în vederea consumului uman sau nu prezintă semne clinice ale niciunei boli transmisibile la om sau la animale;
2) au fost supuse unui tratament termic timp de o oră la o temperatură interioară de cel puțin 80 °C;
3) coarnele au fost îndepărtate fără deschiderea cavității craniene;
4) la orice etapă a prelucrării, depozitării sau transportării, au fost luate toate măsurile de precauție pentru a se evita contaminarea reciprocă;
5) sunt ambalate într-un ambalaj sau recipient nou ori transportate în vehicule sau containere de transport în vrac dezinfectate înainte de încărcare. Ambalajele sau recipientele indică tipul de produs (coarne, produse din coarne, copite sau produse din copite), sunt marcate cu numele și adresa unității sau ale instalației de destinație.
398. Uleiul de pește obținut din materialele menționate în pct. 298, care a fost dezacidificat cu o soluție NaOH la o temperatură mai mare sau egală cu 80 °C și care a fost ulterior purificat prin distilare la o temperatură mai mare sau egală cu 200 °C, poate fi introdus pe piață pentru producția de medicamente fără restricții.
Capitolul XV
IMPORTUL, EXPORTUL ȘI TRANZITUL
Secțiunea 1
Cerințe specifice privind importul și tranzitul a materialelor de categoria 3 și a produselor derivate destinate unor utilizări în lanțul furajer animal, altele decât ca hrană pentru animale de companie sau ca hrană pentru animale de blană (proteine animale prelucrate, inclusiv amestecuri, alte produse decât hrana pentru animale de companie și furajele combinate care conține astfel de proteine)
399. La importul și tranzitul materialelor de categoria 3 și al produselor derivate din acestea destinate unor utilizări în lanțul furajer animal, altele decât ca hrană pentru animale de companie sau ca hrană pentru animale de blană, se aplică următoarele cerințe:
1) sunt constituite din materiale de categoria 3 menționate în coloana „materii prime” din tabelul 2 sau sunt produse din aceste materii;
2) respectă condițiile de import și de tranzit specificate în coloana „Condiții de import și de tranzit” din tabelul 2;
3) sunt însoțite, în timpul transportului către punctul de intrare, de un certificat sanitar-veterinar, menționat în coloana „Certificate/modele de documente” din tabelul 2.
Tabelul 2
Nr. crt. | Produsul | Materii prime (conform Legii nr. 129/2019) | Condiții de import și de tranzit | Certificate/modele de documente |
| 1. | Proteine animale prelucrate, inclusiv alte amestecuri și produse decât hrana pentru animale de companie care conține astfel de proteine și hrana combinată pentru animale care conține astfel de proteine | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c), d), e), g), h), i), j), k) și l) | Proteinele animale prelucrate sunt produse în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | 1) În cazul altor proteine animale prelucrate decât cele derivate din insectele de crescătorie: anexa nr. 4; 2) în cazul proteinelor animale prelucrate derivate din insectele de crescătorie: anexa nr. 5 |
| 2. | Produse din sânge pentru materii prime furajere | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c) și g) | Produsele derivate din sânge sunt produse în conformitate cu capitolul XI secțiunile 1 și a 2-a | Anexa nr. 15 |
| 3. | Grăsimi topite și uleiuri de pește | 1) În cazul grăsimilor topite, cu excepția uleiului de pește: materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c), d), e), f), g), h), i) și j); 2) în cazul uleiului de pește: materiale de categoria 3 menționate în art.12 lit. d), e), h) și i) | Grăsimile topite și uleiul de pește sunt produse în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | 1) În cazul grăsimilor topite, cu excepția uleiului de pește: anexa nr. 27; 2) în cazul uleiului de pește: anexa nr.26 |
| 4. | Lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru | 1) Lapte și produse pe bază de lapte: materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. d), e) și g); 2) colostru și produse din colostru: materiale de categoria 3 provenind de la animale vii, care nu au prezentat niciun semn de boală transmisibilă prin colostru la om sau la animale | Laptele, produsele pe bază de lapte, colostrul și produsele din colostru îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | 1) În cazul laptelui, al produselor pe bază de lapte și al produselor derivate din lapte: anexa nr.6; 2) în cazul colostrului și al produselor din colostru: anexa nr.7 |
| 5. | Gelatină și proteine hidrolizate | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), d), e), f), h) și i); în cazul proteinelor hidrolizate, materiale de categoria 3 menționate în art.10 lit. c), g) și j) | Gelatina și proteinele hidrolizate sunt produse în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | 1) În cazul gelatinei: anexa nr. 29; 2) în cazul proteinelor hidrolizate: anexa nr. 30 . |
| 6. | Fosfat dicalcic | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c), d), e), f), g), h), i) și j) | Fosfatul dicalcic este produs în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | Anexa nr. 30 |
| 7. | Fosfat tricalcic | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c), d), e), f), g), h) și j) | Fosfatul tricalcic este produs în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | Anexa nr. 30 |
| 8. | Colagen | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), d), e), f), h) și i) | Colagenul este produs în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | Anexa nr. 29 . |
| 9. | Produse din ouă | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. d), e) și lit. j) subpct. 2) | Produsele din ouă sunt produse în conformitate cu capitolul XI secțiunea a 2-a | Anexa nr. 34 |
400. La importul de proteine animale prelucrate:
1) Agenția:
a) prelevează probe de la fiecare transport de produse transportat în vrac;
b) efectuează prelevări aleatorii de probe din transporturile de produse ambalate în unitatea producătoare de origine;
c) informează autoritatea competentă din țara de origine dacă una dintre probele aleatorii au un rezultat pozitiv, în cazul în care se obține încă un rezultat pozitiv din aceeași sursă;
d) efectuează prelevări de probe din fiecare transport până în momentul când obține șase teste consecutive cu rezultat negativ, în cazul în care se obține încă un rezultat pozitiv din aceeași sursă;
e) păstrează timp de cel puțin trei ani o evidență a rezultatelor obținute din eșantionările efectuate pe toate transporturile din care s-au prelevat probe;
2) atunci când rezultatul testelor de verificare a prezenței Salmonella este pozitiv sau când transportul nu respectă standardele microbiologice referitoare la Enterobacteriaceae, acesta este:
(a) tratat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1408/2008 cu privire la aprobarea unor norme sanitar-veterinare; sau (b) reprelucrat sau decontaminat într-o instalație de prelucrare și testat pentru verificarea prezenței Salmonella sau a Enterobacteriaceae până la obținerea unui rezultat negativ.
401. Proteinele animale prelucrate obținute din insecte de crescătorie pot fi importate dacă sunt produse în conformitate cu următoarele condiții:
1) insectele aparțin uneia dintre următoarele specii:
(a) musca „soldatul negru” (Hermetia illucens) și musca comună de casă (Musca domestica);
(b) viermele de făină galben (Tenebrio molitor) și gândacul de grajd negru-roșcat (Alphitobius diaperinus);
(c) greierele de casă (Acheta domesticus), greierele mic (Gryllodes sigillatus) și greierele de câmp (Gryllus assimilis);
2) substratul de hrănire a insectelor conține numai produse de origine nonanimală sau următoarele produse de origine animală din materiale de categoria 3:
a) făină de pește;
b) produse din sânge provenite de la nerumegătoare;
c) fosfat di- și tricalcic de origine animală;
d) proteine hidrolizate provenind de la nerumegătoare;
c) proteine hidrolizate din piei de rumegătoare;
d) gelatină și colagen provenite de la nerumegătoare;
e) ouă și produse din ouă;
f) lapte, produse pe bază de lapte și produse derivate din lapte și colostru;
g) miere;
h) grăsimi topite;
3) substratul de hrănire a insectelor și insectele sau larvele acestora nu au fost în contact cu niciun alt material de origine animală decât cele menționate în subpct. 2), iar substratul nu conținea dejecții animaliere, deșeuri de catering sau alte deșeuri.
402. La importul de grăsimi topite se aplică următoarele cerințe:
1) provin parțial sau în întregime din materii prime porcine și dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altor state care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni sau indemnă de pestă porcină clasică sau de pestă porcină africană în ultimele 12 luni;
2) provin parțial sau în întregime din materii prime de păsări de curte și dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altui stat care a fost indemnă de boala Newcastle sau de gripa aviară în ultimele șase luni;
3) provin parțial sau în întregime din materii prime de rumegătoare și dintr-un alt stat sau dintr-o zonă a teritoriului altui stat care a fost indemnă de febră aftoasă în ultimele 24 de luni și de pestă bovină în ultimele 12 luni; sau
4) în cazul în care a existat un focar al uneia dintre bolile menționate în subpct. 1), 2) și 3) în cursul perioadei de referință, să fi fost supuse unuia dintre următoarele tratamente termice:
a) la cel puțin 70 °C timp de cel puțin 30 de minute; sau
b) la cel puțin 90 °C timp de cel puțin 15 minute.
Informațiile detaliate privind punctele critice de control sunt înregistrate de operatori și păstrate să se poată controla funcționarea unității; informațiile înregistrate includ dimensiunea particulelor, temperatura critică și, dacă este necesar, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și rata de reciclare a grăsimilor.
403. La importul de lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru se aplică următoarele cerințe:
1) să fie supuse cel puțin unuia dintre tratamentele prevăzute în pct. 303 subpct. 1)-3) și subpct. 4) lit. a);
2) să fie conforme cu dispozițiile pct. 303 și 304 și, în cazul zerului, ale pct. 305;
3) prin derogare de la pct. 303 subpct. 4), laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte pot fi importate, cu condiția ca laptele, produsele pe bază de lapte și produsele derivate din lapte să fi fost supuse unui tratament HTST unic; și:
a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producție și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara exportatoare; sau
b) să fi fost prezentate la punctul de trecere la frontieră la cel puțin 21 de zile după producere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara exportatoare.
404. La importul de colostru și al produselor din colostru se aplică următoarele cerințe:
1) materialele sunt supuse unui tratament HTST unic; și:
a) să nu fi fost expediate înainte de trecerea unei perioade minime de 21 de zile de la producere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara exportatoare; sau
b) să fi fost prezentate la punctul de trecere a frontierei la cel puțin 21 de zile după producere și în această perioadă să nu se fi detectat niciun caz de febră aftoasă în țara exportatoare;
2) materialele obținute de la bovine să fie supuse unor controale veterinare regulate pentru a garanta că acestea provin din exploatații în care bovinele:
a) să fie recunoscute ca oficial indemne de tuberculoză și oficial indemne de bruceloză; și
b) să fie recunoscute ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină sau să fie incluse într-un sistem oficial pentru controlul leucozei enzootice bovine și să nu se fi înregistrat, ca urmare a testelor clinice și de laborator, simptome ale prezenței bolii respective în efectivul de animale în ultimii doi ani;
3) după prelucrare, să fie luate toate măsurile de precauție pentru a se preveni contaminarea colostrului și a produselor din colostru;
4) produsul final să fie etichetat astfel încât să indice faptul că acesta conține material de categoria 3 și nu este destinat consumului uman și este:
a) ambalat în recipiente noi; sau
b) transportat în vrac în recipiente sau în orice alt mijloc de transport, care, înainte de utilizare, a fost curățat și dezinfectat în totalitate.
405. Produsele derivate din sânge, inclusiv sângele și plasma sangvină uscate prin pulverizare care au fost derivate de la porcine, destinate hrănirii porcinelor, la import au fost:
1) supuse unui tratament termic la o temperatură de cel puțin 80 °C în întreaga masă de substanță, iar sângele și plasma sangvină uscate au un conținut de umiditate de maximum 8 %, cu o activitate a apei (Aw) mai mică de 0,6;
2) depozitate în mediu uscat la temperatura ambiantă timp de cel puțin 6 săptămâni.
Secțiunea a 2-a
Cerințe specifice referitoare la importul și tranzitul subproduselor de origine animală și al produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului furajer animal al animalelor de fermă, cu excepția animalelor de blană
406. La importul și tranzitul subproduselor de origine animală și al produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului furajer animal al animalelor de fermă, acestea trebuie:
1) să fie constituite din subproduse de origine animală menționate în coloana „Materii prime” din tabelul 3 sau să fi fost produse de la aceste subproduse de origine animală;
2) să fie respectate condițiile de import și de tranzit specificate în coloana „Condiții de import și de tranzit” din tabelul 3;
3) să provină dintr-o unitate sau o instalație autorizată de către autoritatea competentă din țara de proveniență; și
4) să fie însoțite, în timpul transportului, de un certificat sanitar-veterinar menționat în coloana „Certificate/modele de certificat sanitar-veterinar” din tabelul 3.
Tabelul 3
Nr. crt. | Produsul | Materii prime (conform Legii nr. 129/2019) | Condiții de import și de tranzit | Certificate/modele de certificat sanitar-veterinar |
| 1. | Produse din sânge, cu excepția celor provenite de la ecvidee, pentru fabricarea de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c) și g) | Produsele din sânge sunt produse în conformitate cu prezenta secțiune | 1) În cazul produselor din sânge netratate: anexa nr. 16; 2) în cazul produselor din sânge tratate: anexa nr. 17 |
| 2. | Sânge și produse din sânge de ecvidee | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c) și g) | Sângele și produsele din sânge îndeplinesc cerințele stabilite în conformitate cu prezenta secțiune | Anexa nr. 14 |
| 3. | Piei proaspete sau refrigerate de ungulate | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) | Pieile îndeplinesc cerințele stabilite în conformitate cu prezenta secțiune | Anexa nr. 18 |
| 4. | Piei tratate de ungulate | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) și m) | Pieile îndeplinesc cerințele stabilite în conformitate cu prezenta secțiune | 1) În cazul pieilor tratate de ungulate, altele decât cele care îndeplinesc cerințele stabilite: anexa nr.19; 2) în cazul pieilor tratate de rumegătoare și de ecvidee destinate expedierii: declarația oficială prevăzută în anexa nr. 20 |
| 5. | Trofee de vânătoare și alte preparate din animale | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) și m) | Trofeele de vânătoare și celelalte preparate îndeplinesc cerințele stabilite în conformitate cu prezenta secțiune | 1) În cazul trofeelor de vânătoare menționate în pct. 421: anexa nr. 21; 2) în cazul trofeelor de vânătoare menționate în pct. 423: anexa nr. 22; 3) în cazul trofeelor de vânătoare menționate în pct. 420: nu se cere niciun certificat |
| 6. | Păr de porc | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) pct.4 | Părul de porc este obținut de la animale provenite din altă țară de origine și sacrificate într-un abator din această țară | 1) Dacă niciun caz de pestă porcină africană nu a fost constatat în cursul ultimelor 12 luni: anexa nr. 23; 2) dacă unul sau mai multe cazuri de pestă porcină africană au fost constatate în cursul ultimelor 12 luni: anexa nr. 24 |
| 7. | Lână și păr netratate produse de la animale, altele decât cele din specia porcină | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. g) și l) | Lâna și părul netratate sunt: a) închise în ambalaje sigure; și b) trimise direct către o instalație care produce produse derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului furajer animal sau către o instalație care efectuează operațiuni intermediare, în condiții care să permită evitarea propagării de agenți patogeni | Niciun certificat sanitar- veterinar nu este cerut pentru importurile de lână și păr netratate |
| Lâna și părul care au fost spălate industrial sau care au fost tratate printr-o altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile | O declarație a importatorului în conformitate cu anexa nr. 39 este obligatorie |
| 8. | Pene, părți de pene și puf tratate | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) pct. 5), lit. g) și m) | Penele și părțile de pene respectă cerințele stabilite în conformitate cu prezenta secțiune | Niciun certificat nu este cerut pentru importurile de pene, părți de pene și puf tratate |
| 9. | Subproduse apicole | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. d) | 1) În cazul subproduselor apicole destinate a fi utilizate în apicultură, altele decât ceara de albine sub formă de fagure: a) subprodusele sunt supuse unei temperaturi mai mici sau egale cu -12 °C timp de cel puțin 24 de ore; sau b) în cazul cerii de albine, materia este prelucrată în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau 155 și rafinată înainte de a fi importată; 2) în cazul cerii de albine, alta decât ceara de albine sub formă de fagure, destinată altor scopuri decât hrana animalelor de fermă, ceara de albine trebuie să fi fost rafinată sau prelucrată în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare de la pct. 149-153 sau cu metoda de la pct. 155 | 1) În cazul subproduselor apicole destinate a fi utilizate în apicultură: anexa nr. 31; 2) în cazul cerii de albine destinate altor scopuri decât hrana animalelor de fermă: un certificat sanitar- veterinar care să ateste că materia a fost rafinată și prelucrată |
| 10. | Oase și produse din oase (cu excepția făinii de oase), coarnele și produsele din coarne (cu excepția făinii de coarne), copitele și produsele din copite (cu excepția făinii de copite) destinate utilizării în alte scopuri decât ca materii prime furajere, îngrășăminte organice sau amelioratori de sol | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), e) și g) | Produsele îndeplinesc cerințele enunțate în conformitate cu prezenta secțiune | Produsele sunt însoțite de: 1) certificatul sanitar- veterinar prevăzut în pct. 426; 2) declarația importatorului în conformitate cu anexa nr. 40, întocmită în limba oficială a statului prin care intră transportul și în cel puțin una dintre limbile oficiale ale statului de destinație |
| 11. | Hrană pentru animale de companie, inclusiv produse de ros pentru câini | 1) În cazul hranei prelucrate pentru animale de companie și al produselor de ros pentru câini: materiale menționate în art. 32 lit. a) pct. 1 și 2; 2) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: materiale menționate în art. 32 lit. a) pct. 3 | Hrana pentru animale de companie și produsele de ros pentru câini sunt produse în conformitate cu capitolul XIV secțiunea a 2-a | 1) În cazul conservelor de hrană pentru animale de companie: anexa nr. 8; 2) în cazul hranei prelucrate pentru animale de companie, alta decât cea în conserve: anexa nr. 9; 3) în cazul produselor de ros pentru câini: anexa nr. 10; 4) în cazul hranei neprelucrate pentru animale de companie: anexa nr. 11 |
| 12. | Subproduse aromatizante de origine animală pentru producerea hranei pentru animale de companie | Materiale menționate în art. 32 lit. a) | Subprodusele aromatizante de origine animală sunt produse în conformitate cu capitolul XIV secțiunea a 3-a | Anexa nr. 12 |
| 13. | Subproduse de origine animală pentru producerea hranei pentru animale de companie, altele decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, și a produselor derivate destinate a fi utilizate în afara lanțului furajer animal | 1) Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a)-j) | Produsele îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | 1) În cazul subproduselor de origine animală destinate preparării hranei prelucrate pentru animale de companie: anexa nr. 13; 2) în cazul subproduselor de origine animală destinate fabricării de produse destinate utilizării în afara lanțului furajer animal al animalelor de fermă: anexa nr. 25 |
| 14. | Subproduse de origine animală destinate a fi utilizate ca hrană neprelucrată pentru animale de companie | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) | Produsele îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | Anexa nr. 11 |
| 15. | Subproduse de origine animală destinate a fi utilizate pentru hrana animalelor de blană | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a) | Produsele îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | Anexa nr. 11 |
| 16. | Grăsimi topite destinate anumitor scopuri în afara lanțului furajer animal al animalelor de fermă | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 | Grăsimile topite îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | Anexa nr. 28 |
| 17. | Derivați de grăsime | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), c), d), e), f), g), h), i) și j) | Derivații de grăsime îndeplinesc cerințele enunțate în prezenta secțiune | 1) În cazul derivaților de grăsime destinați unor utilizări în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă: anexa nr. 32; 2) în cazul derivaților de grăsime destinați a fi utilizați ca hrană pentru animale: anexa nr. 33 |
| 18. | Fotogelatină | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 | Fotogelatina importată îndeplinește cerințele enunțate în prezenta secțiune | Anexa nr. 37 |
| 19. | Coarne și produse din coarne, exceptând făina din coarne, și copitele și produsele din copite, exceptând făina din copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol | Materiale de categoria 3 menționate în art. 12 lit. a), g) și m) | Produsele trebuie să îndeplinească cerințele enunțate în prezenta secțiune | Anexa nr. 36 |
407. La importul de sânge și al produselor din sânge, cu excepția celor provenite de la ecvidee, destinate fabricării de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă, acestea trebuie să fie:
1) provenite dintr-o instalație de producție a produselor derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă sau din unitatea de colectare;
2) recoltate sub supraveghere sanitar-veterinară în abatoare autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.
408. Produsele din sânge destinate fabricării de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă derivate de la animalele care aparțin taxonilor Artiodactyla, Perissodactyla și Proboscidea, inclusiv hibrizii acestora, respectă următoarele condiții:
1) sunt supuse unuia dintre următoarele tratamente, garantând absența agenților patogeni ai bolilor de pestă bovină, de pestă a rumegătoarelor mici, ai febrei aftoase sau ai febrei Văii de Rift:
a) tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore, urmat de un test de eficacitate;
b) iradiere la 25 kGy cu raze gamma, urmată de un test de eficacitate;
c) tratament termic în profunzime la o temperatură de cel puțin 80 °C, urmat de un test de eficacitate;
d) numai în cazul animalelor care nu fac parte din Suidae și Tayassuidae: modificarea pH-ului la valoarea 5 timp de două ore, urmată de un test de eficacitate;
2) în cazul produselor din sânge care nu sunt tratate conform subpct. 1), produsele provin dintr-o țară sau regiune:
a) unde nu s-a înregistrat niciun caz de pestă bovină, pestă a rumegătoarelor mici sau febră a Văii de Rift pentru o perioadă de cel puțin 12 luni și unde, cel puțin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolilor respective;
b) unde nu s-a înregistrat niciun caz de febră aftoasă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni și unde, cel puțin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolii respective sau unde programele de vaccinare a rumegătoarelor domestice împotriva febrei aftoase se derulează și se controlează în mod oficial pentru o perioadă de cel puțin 12 luni; în acest caz, în urma controalelor sanitar-veterinare, produsele sunt transportate direct la unitatea înregistrată sau la instalația de destinație și se iau toate măsurile de precauție, inclusiv de eliminare în siguranță a deșeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.
409. În cazul animalelor care nu fac parte din Suidae și Tayassuidae, pe lângă cerințele de la pct. 408 subpct. 2), trebuie să se respecte una dintre următoarele condiții:
1) în țara sau în regiunea de origine nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de stomatită veziculoasă și boala limbii albastre (inclusiv prezența de animale seropozitive) și, de cel puțin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea speciilor receptive la aceste boli;
2) în urma controalelor sanitar-veterinare produsele sunt transportate direct la instalația de destinație și se iau toate măsurile de precauție, inclusiv de eliminare în siguranță a deșeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.
410. În cazul animalelor din familiile Suidae și Tayassuidae la care în țara sau în regiunea de origine, nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de boală veziculoasă a porcului, pestă porcină clasică și pestă porcină africană, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva bolilor respective, de cel puțin 12 luni, pe lângă cerințele de la pct. 408 subpct. 2), trebuie să se respecte una dintre următoarele condiții:
1) în țara sau în regiunea de origine, nu s-a înregistrat, în ultimele 12 luni, niciun caz de stomatită veziculoasă (inclusiv prezența de animale seropozitive) și, de cel puțin 12 luni, nu s-a aplicat vaccinarea speciilor receptive la această boală;
2) în urma controalelor sanitar-veterinare, produsele sunt transportate direct la unitatea înregistrată sau la instalația de destinație și se iau toate măsurile de precauție, inclusiv de eliminare în siguranță a deșeurilor, a materialului neutilizat, pentru a evita riscul răspândirii bolilor la animale sau oameni.
411. În cazul produselor din sânge pentru producția de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă care provin de la păsări de crescătorie și alte specii aviare, acestea respectă următoarele condiții:
1) produsele au fost supuse unuia dintre următoarele tratamente, garantând absența agenților patogeni ai bolilor menționate în subpct. 2):
(a) tratament termic la o temperatură de 65 °C timp de cel puțin trei ore, urmat de un test de eficacitate;
(b) iradiere la 25 kGy cu raze gamma, urmată de un test de eficacitate;
(c) tratament termic în profunzime la o temperatură de cel puțin 70 °C, urmat de un test de eficacitate;
2) în cazul produselor din sânge care nu sunt tratate conform subpct.1), produsele provin dintr-o țară sau regiune:
(a) care a fost indemnă de boala de Newcastle și de gripa aviară înalt patogenă;
(b) în care, în ultimele 12 luni, nu s-a efectuat vaccinarea împotriva gripei aviare;
(c) în care păsările de crescătorie sau alte specii aviare de la care provin produsele nu au fost vaccinate împotriva bolii de Newcastle cu vaccinuri preparate dintr-o tulpină dominantă a virusului bolii de Newcastle, care arată un indice de patogenicitate mai ridicat decât tulpinile lentogene ale virusului.
412. Importurile de sânge și produse din sânge de ecvidee respectă condițiile menționate în pct. 370 subpct. 1) și au fost recoltate sub supravegherea sanitar-veterinară în abatoare și în cazul ecvideelor vii în unități autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.
413. Produsele din sânge respectă condițiile stabilite în pct. 371.
414. Produsele din sânge menționate în pct. 371 subpct. 2) lit. a) sunt fabricate din sânge recoltat de la ecvidee care au fost ținute sub supraveghere sanitar-veterinară timp de cel puțin trei luni – sau de la naștere dacă au vârsta mai mică de trei ani – înainte de data recoltării în exploatații din alt stat, unde s-a efectuat recoltarea, care, în perioada respectivă și în cursul perioadei în care s-a efectuat recoltarea, a fost indemn de:
1) pestă cabalină africană;
2) encefalomielită ecvină venezueleană timp de cel puțin doi ani;
3) morvă:
(a) timp de trei ani; sau
(b) timp de șase luni, în cazul în care animalele nu au prezentat niciun semn clinic de morvă (Burkholderia mallei) la inspecția post-mortem efectuată în abator cu respectarea cerințelor conform pct. 370 subpct. 1), incluzând o examinare atentă a membranelor mucoase din trahee, laringe, cavități nazale și sinusuri cu ramificațiile lor, după secționarea capului în planul median și excizarea septului nazal;
4) în cazul produselor din sânge, altele decât serul și plasma, stomatita veziculoasă pentru o perioadă de cel puțin șase luni.
415. Sângele și produsele din sânge sunt ambalate și etichetate în conformitate cu pct. 372.
416. Pieile de ungulate proaspete sau refrigerate pot fi importate în cazul în care:
1) provin dintr-o țară care, în funcție de specie:
a) pentru o perioadă de cel puțin 12 luni înaintea expedierii, a fost indemnă de pesta porcină clasică, pesta porcină africană și pesta bovină;
b) a fost indemnă de febră aftoasă pentru o perioadă de cel puțin 12 luni înainte de data expedierii și în care, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni înainte de data expedierii, nu s-a aplicat vaccinarea împotriva acestei bolii respective;
2) sunt obținute de la:
a) animale care au rămas pe teritoriul altor state de origine timp de cel puțin trei luni înainte de a fi sacrificate sau de la naștere, în cazul animalelor cu o vârstă mai mică de trei luni;
b) în cazul pieilor de biungulate, animalele care provin din exploatații în care nu a existat niciun focar de febră aftoasă în ultimele 30 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat niciun caz de febră aftoasă timp de 30 de zile;
c) în cazul pieilor de porcine, animale care provin din exploatații în care nu a existat niciun focar de boală veziculoasă a porcului în ultimele 30 de zile sau de pestă porcină clasică sau africană în ultimele 40 de zile și în jurul cărora, pe o rază de 10 km, nu a existat niciun caz de astfel de boli timp de 30 de zile; sau
d) animale care au fost supuse inspecției de sănătate ante-mortem la abator pe parcursul celor 24 de ore anterioare sacrificării și nu au prezentat semne de febră aftoasă, pestă bovină, pestă porcină clasică, pestă porcină africană sau boală veziculoasă a porcului; și
3) acestea au fost supuse tuturor măsurilor de precauție pentru a se evita recontaminarea cu agenți patogeni.
417. Pieile tratate conform pct. 377 pot fi importate fără nicio restricție.
418. Alte piei tratate pot fi importate în cazul în care:
1) provin:
a) dintr-o țară sau, în caz de regionalizare, dintr-o zonă a unei țări de unde importurile de carne proaspătă de la speciile în cauză sunt permise și au fost tratate prin uscare, sărare timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu, uscare timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C;
b) de la ecvidee sau animale rumegătoare și au fost tratate prin uscare, sărare timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu, uscare timp de cel puțin 42 de zile la o temperatură minimă de 20 °C; și care, după tratament, au fost izolate timp de cel puțin 21 de zile; și
2) pieile sărate au fost transportate pe cale navală și au fost tratate și au fost izolate după tratament pe durata transportului timp de cel puțin 14 zile în cazul tratamentului prin sărate uscat sau sărate umed timp de cel puțin 14 zile înainte de expediere sau șapte zile în cazul tratamentului prin sărate timp de cel puțin șapte zile în sare de mare cu un adaos de 2 % carbonat de sodiu înaintea importului, iar certificatul sanitar-veterinar care însoțește transportul atestă acest tratament și durata transportului.
419. Pieile proaspete, refrigerate sau tratate de ungulate sunt importate în recipiente, vehicule rutiere, vagoane de cale ferată sau baloturi sigilate sub responsabilitatea autorității competente din țara din care sunt expediate.
420. Trofeele de vânătoare sau alte preparate din animale care respectă cerințele menționate în capitolul XIV secțiunea a 6-a pct. 379 și 380 pot fi importate fără restricții.
421. Trofee de vânătoare tratate sau alte preparate de la păsări și ungulate, constând exclusiv în oase, coarne, copite, gheare, coarne de cerb, dinți, piei din alte state pot fi importate dacă respectă cerințele specificate în capitolul XIV secțiunea a 6-a pct. 380 subpct. 1) și pct. 381 subpct. 1) lit. a) și b) și subpct. 2 lit. a)-d) .
422. În cazul pieilor sărate uscat sau sărate umed transportate cu nave, pieile nu trebuie sărate cu 14 zile înainte de expediere, cu condiția ca ele se fie sărate timp de 14 zile înainte de import.
423. Trofeele de vânătoare sau alte preparate de la păsări și ungulate alcătuite din părți anatomice întregi care nu au fost tratate deloc pot fi importate în cazul în care:
1) provin de la animale originare dintr-o zonă care nu este supusă restricțiilor din cauza prezenței unei boli transmisibile grave la care sunt receptive animalele din speciile în cauză;
2) au fost ambalate, fără a intra în contact cu alte produse de origine animală care le-ar putea contamina, în ambalaje individuale, transparente și închise, pentru a evita orice contaminare ulterioară.
424. Penele și părțile de pene și puf tratate pot fi importate în cazul în care:
1) sunt decorative și tratate, transportate de călători pentru uz personal sau în scopuri neindustriale;
2) sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar în care se precizează că penele și părțile de pene sau puful au fost tratate cu un curent de abur sau prin altă metodă care asigură eliminarea tuturor riscurilor inacceptabile și sunt bine ambalate și uscate; și
3) cu excepția cazului în care certificatul sanitar-veterinar atestă că au fost spălate industrial și tratate cu abur fierbinte la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin 30 de minute, acestea sunt trimise unei unități sau instalații înregistrate pentru un astfel de tratament.
425. Oasele și produsele din oase (cu excepția făinii de oase), coarnele și produsele din coarne (cu excepția făinii de coarne), copitele și produsele din copite (cu excepția făinii de copite) pot fi importate pentru fabricarea de produse derivate destinate utilizărilor în afara lanțului furajer animal în cazul în care:
1) produsele sunt deshidratate înainte de a fi exportate și nu sunt refrigerate sau congelate;
2) produsele sunt expediate din țara de origine direct la un post de inspecție la frontieră și nu sunt transbordate într-un alt port sau loc;
3) după verificarea documentelor, produsele sunt transportate direct la unitatea sau la instalația de destinație înregistrată.
426. Fiecare transport trebuie să fie însoțit de un certificat sanitar-veterinar ștampilat de autoritatea competentă care supraveghează unitatea de origine, care să cuprindă următoarele informații:
1) țara de origine;
2) denumirea unității sau a instalației de producție;
3) tipul produsului (os deshidratat/produse din os deshidratat/coarne deshidratate/produse din coarne deshidratate/copite deshidratate/produse din copite deshidratate); și
4) confirmarea faptului că produsul nu este destinat pentru utilizarea la fabricarea de produse alimentare, materii prime furajere, îngrășăminte organice sau amelioratori de sol și a fost:
a) obținut de la animale sănătoase sacrificate într-un abator;
b) deshidratat timp de 42 de zile la o temperatură medie de cel puțin 20°;
c) încălzit timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 80 °C înainte de deshidratare;
d) calcinat timp de o oră la o temperatură internă de cel puțin 800 °C înainte de deshidratare;
e) supus unui proces de acidificare astfel încât pH-ul să fie menținut la o valoare mai mică de 6 timp de cel puțin o oră înainte de deshidratare
427. La expediere, materialul este închis în recipiente sau vehicule sigilate sau transportate pe nave în vrac. În cazul în care se transportă în recipiente, recipientele și, în toate cazurile, documentele însoțitoare poartă numele și adresa unității sau instalației de destinație.
428. În urma controalelor sanitar-veterinare, materialul este transportat direct la unitatea sau la instalația de destinație.
429. Subprodusele de origine animală destinate fabricării de hrană pentru animalele de blană, hrană pentru animalele de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animalele de companie și produsele derivate destinate utilizării în afara lanțului furajer animal pentru animalele de fermă, pot fi importate în cazul în care:
1) subprodusele de origine animală au fost congelate în instalația de origine sau au fost conservate, astfel încât să se evite alterarea lor între data expedierii și data livrării la unitatea sau instalația de destinație;
2) subprodusele de origine animală au fost supuse tuturor măsurilor de precauție în vederea evitării contaminării cu agenți patogeni;
3) subprodusele de origine animală au fost ambalate în ambalaje noi, pentru a preveni orice scurgere sau în ambalaje care au fost curățate și dezinfectate înainte de utilizare;
4) subprodusele de origine animală sunt transportate direct la:
a) o instalație de producere a hranei pentru animale de companie sau la o unitate sau o instalație care a oferit garanții că subprodusele de origine animală vor fi utilizate în scopul fabricării produselor și nu părăsesc unitatea sau instalația fără să fi fost tratate, decât cu scopul de a fi eliminate direct;
b) o unitate sau o instalație care a fost autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
c) un centru de colectare care oferă garanții că subprodusele de origine animală vor fi utilizate exclusiv în scopul pentru care a fost autorizat sanitar- veterinar conform art. 22 alin. (2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
d) o unitate sau o instalație care a fost autorizată sanitar-veterinar în conformitate cu art. 22 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
430. În cazul importului materiei prime pentru producția de hrană pentru animale de companie menționată în art. 32 lit. a) pct. 2) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, aceasta:
1) se marchează, înainte de intrare, cu o cruce de mangal lichefiat sau de cărbune activ, pe fiecare față exterioară a fiecărui bloc congelat sau, atunci când materia primă este transportată în paleți care nu sunt împărțiți în transporturi separate în timpul transportului la instalația de producere a hranei pentru animale de companie de destinație, pe fiecare parte externă a fiecărui palet, astfel încât marcajul să acopere cel puțin 70 % din lungimea diagonalei laturii blocului congelat și să aibă o lățime de cel puțin 10 cm;
2) în cazul materialelor necongelate, să fie marcate înainte de intrare, prin vaporizare cu mangal lichefiat sau prin aplicarea unui praf de mangal, astfel încât mangalul să fie foarte vizibil pe suprafața materialului;
3) să fie transportată direct către:
a) instalația de producere a hranei pentru animalele de companie de destinație, conform pct. 429 subpct. 4) lit. a); sau
b) unitatea sau instalația de destinație care a fost autorizată în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de acolo este transportată direct către instalația de producere a hranei pentru animale de companie, cu condiția ca instalația de destinație:
- să trateze exclusiv materialele prevăzute în prezentul punct; sau
- să trateze exclusiv materialele destinate unei instalații producătoare de hrană pentru animale de companie prevăzute în subpct. 3) lit. a); și
4) să fie manipulată astfel încât marcajul prevăzut în subpct. 1) și 2) să nu fie îndepărtat decât în instalația de producere a hranei pentru animale de companie de destinație, chiar înainte ca materialul să fie utilizat pentru fabricarea de hrană pentru animale de companie, în conformitate cu condițiile aplicabile hranei pentru animalele de companie fabricate din material de categoria 3 prevăzut în capitolul XIV secțiunea a 2-a.
431. Materia primă care a fost tratată este marcată conform pct. 430 subpct. 1) și 2), marcajul prevăzut trebuie să rămână vizibil de la expediere până la livrarea către instalația de producere a hranei pentru animalele de companie.
432. Grăsimile topite care nu sunt destinate producției de hrană pentru animalele de fermă, fabricării de produse cosmetice, medicamente sau dispozitive medicale pot fi importate, cu condiția ca acestea:
1) să fie derivate din:
a) în cazul materialelor destinate pentru producerea de biodiesel sau produse oleochimice, subprodusele de origine animală menționate în art. 12 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman;
b) în cazul materiilor prime destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol, materiale de categoria 3;
c) în cazul materialelor destinate producerii de combustibili regenerabili, materiale de categoria 3;
2) să fie prelucrate prin metoda de prelucrare de la pct.149 (sterilizare sub presiune) sau în conformitate cu una dintre celelalte metode de prelucrare menționate în pct. 150-155;
3) în cazul grăsimii obținute de la rumegătoare, să se fi îndepărtat impuritățile insolubile de peste 0,15 % în greutate;
4) să fi fost marcate înainte de expediere, astfel încât să se atingă concentrația minimă de GTH de la pct. 252 subpct. 2);
5) să fi fost transportate direct la unitatea sau la instalația de destinație, în condiții care să împiedice contaminarea; și
6) să se aplice etichete pe ambalaj sau pe recipient indicând: „Nu este destinat consumului uman sau animal.”
433. Derivații de grăsime pot fi importați în cazul în care:
1) certificatul sanitar-veterinar care însoțește transportul până la sosirea acestuia la instalația de destinație certifică faptul că derivații de grăsime provin din materiale de categoria 3;
2) sunt transportați direct la unitatea înregistrată sau la instalația de destinație.
434. Gelatina care a fost fabricată din materiale care conțin coloană vertebrală de bovine compusă din materiale de categoria 1 în conformitate cu art. 10 lit. b) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și care este destinată utilizării în industria fotografică (fotogelatina) poate fi importată, cu condiția că aceasta este produsă în conformitate cu pct. 437.
435. Fotogelatina este transportată în vehicule sau recipiente în care aceasta este complet separată de alte produse destinate alimentației umane sau animale și direct la fabrica din industria fotografică de destinație.
436. Operatorul din industria fotografică asigură că orice surplus, reziduu sau alt tip de deșeu derivat din fotogelatină este:
1) transportat în recipiente etanșe care poartă eticheta „exclusiv pentru eliminare”, în vehicule, în condiții de igienă satisfăcătoare;
2) eliminat în conformitate cu art. 14 lit. a) pct. 1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman sau exportat în țara de origine.
437. Fotogelatina este produsă în conformitate cu următoarele cerințe:
1) fotogelatina se produce în instalații care nu produc gelatină pentru alimentația umană sau pentru hrana pentru animale;
2) fotogelatina este produsă printr-un proces care să asigure că materiile prime sunt tratate prin metoda de prelucrare de la pct. 149 (sterilizare sub presiune) sau fac obiectul unui tratament cu acid sau substanțe alcaline timp de cel puțin două zile, spălării cu apă; și
a) după tratamentul cu acid, este tratată cu o soluție alcalină pentru o perioadă de cel puțin 20 de zile; sau
b) după tratamentul cu acid, este tratată cu o soluție de acid pentru un interval de 10-12 ore;
с) în continuare, nivelul de pH este modificat, iar materialul purificat prin filtrare și sterilizare la o temperatură de 138 °C–140 °C, timp de 4 secunde;
3) fotogelatina poate fi supusă unui proces de deshidratare și, dacă este necesar, unui proces de pulverizare sau de laminare, după ce a fost supusă procesului menționat în subpct. 2);
4) fotogelatina este împachetată și ambalată în ambalaje noi, depozitată și transportată în recipiente închise ermetic, etanșe și etichetate într-un vehicul, în condiții de igienă satisfăcătoare. În cazul în care se observă scurgeri, vehiculul și recipientele se curăță în profunzime și se inspectează înaintea reutilizării;
5) pachetele și ambalajele care conțin fotogelatină poartă mențiunea „fotogelatină fotografică destinată exclusiv industriei fotografice”.
438. Coarnele și produsele din coarne, cu excepția făinii de coarne, copitele și produsele din copite, cu excepția făinii de copite, destinate producției de îngrășăminte organice sau de amelioratori de sol pot fi importate cu condiția că sunt:
1) produse conform pct. 397; și
2) transportate direct către o unitate sau instalație autorizată sau înregistrată.
Secțiunea a 3-a
Norme speciale privind anumite probe și norme privind exportul anumitor produse derivate
439. Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe sau reexpediate către alt stat de origine, se elimină:
1) ca deșeuri, prin incinerare;
2) prin sterilizare sub presiune și eliminare ulterioară sau utilizare în conformitate cu art. 14 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; sau
3) în conformitate cu pct. 201 subpct. 2), în cazul:
a) cantităților care nu depășesc 2 000 ml; și
b) cu condiția ca probele sau produsele derivate să fi fost produse și expediate din alte state autorizate de către Agenție.
440. Importul și tranzitul probelor comerciale au loc cu condiția ca acestea să fie:
1) însoțite de un certificat sanitar-veterinar, actul permisiv fiind inclus în Nomenclatorul actelor permisive, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, conform modelului din anexa nr. 25; și
2) transportate direct către una dintre unitățile sau instalațiile autorizate sanitar-veterinar în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară.
441. Cu excepția cazului în care probele comerciale sunt păstrate ca referință, acestea:
1) se elimină sau se utilizează în conformitate cu art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman; sau
2) se reexpediază în țara de origine.
442. În cazul în care probele comerciale sunt utilizate pentru testarea utilajelor, testarea este efectuată:
1) cu echipament corespunzător; sau
2) cu echipament care este curățat și dezinfectat înainte de utilizarea în alte scopuri decât testarea.
443. În timpul transportului către unitatea sau instalația autorizată sanitar- veterinar în conformitate cu Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară, probele comerciale se ambalează în recipiente etanșe.
444. Importul și tranzitul articolelor pentru expoziții are loc cu condiția că:
1) articolele de expoziție sunt trimise direct către destinatar;
2) sunt ambalate în ambalaje care să împiedice orice scurgere;
3) sunt însoțite de un certificat sanitar-veterinar, care specifică:
a) descrierea materialului și specia animală de la care provine;
b) categoria materialului;
c) cantitatea materialului;
d) locul de expediere al materialului;
e) numele și adresa expeditorului;
f) numele și adresa destinatarului.
445. După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție:
1) se reexpediază în țara de origine;
2) se expediază către alt stat, dacă o astfel de expediere a fost autorizată în prealabil de autoritatea competentă din țara de destinație; sau
3) se elimină în conformitate cu art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
446. Următoarele materiale destinate altor scopuri decât hrana animalelor de fermă, cu excepția celor destinate pentru hrana animalelor de blană, sunt importate cu condiția să nu existe niciun risc inacceptabil de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale:
1) subproduse de origine animală din animale acvatice și produse derivate din animale acvatice;
2) nevertebrate acvatice și produse derivate din nevertebrate acvatice;
3) nevertebrate acvatice, incluzând oricare dintre formele lor de transformare, cum ar fi larvele și produsele derivate din larve;
4) produsele provenite de la animalele menționate în subpct. 1), 2) și 3), cum ar fi icrele de pește;
5) materialele de categoria 3 care cuprind animale și părți ale acestora din ordinele zoologice Rodentia și Lagomorpha.
447. În cazul exportului produselor derivate, se respectă următoarele cerințe:
1) dejecțiile animaliere prelucrate și îngrășămintele organice, compostul sau reziduurile de digestie provenite din prelucrarea generatoare de biogaz, care nu conțin alte subproduse de origine animală sau produse derivate decât dejecții animaliere prelucrate, proteine animale prelucrate care conțin dejecții animaliere prelucrate ca element încorporat îndeplinesc cel puțin condițiile prevăzute în pct. 340 subpct. 1), 2), 4) și 5);
2) produsele din sânge și produsele intermediare îndeplinesc condițiile prevăzute în capitolul XIII sau în pct. 407-415.
448. Se permite introducerea în țară a subproduselor de origine animală și a produselor derivate, neambalate sau în vrac, originare din Republica Moldova și care se întorc în Republica Moldova în urma refuzului intrării într-o altă țară, doar în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) transportul este însoțit de un certificat sanitar-veterinar;
2) transportul:
a) a rămas sigilat cu un sigiliu original intact;
b) este însoțit de o declarație oficială a autorității competente din țara care a refuzat intrarea transportului, cu indicarea motivului refuzului.
Transportul produselor de la postul de inspecție la frontieră până la locul de destinație se monitorizează de către Agenție.
449. Se permite introducerea în țară a subproduselor de origine animală și a produselor derivate, ambalate, originare din Republica Moldova și care se întorc în Republica Moldova, în urma refuzului intrării într-o altă țară, doar în cazul în care sunt respectate cerințele de la pct. 448 și ambalajul individual al produselor a rămas intact în raport cu starea sa înainte de exportare.
În cazul în care produsele ambalate au fost descărcate într-o altă țară, transportul este însoțit de o declarație oficială a autorității competente, care atestă că produsele:
1) nu au fost supuse altor manipulări decât descărcarea, depozitarea și reîncărcarea;
2) au fost manipulate la temperatura necesară pentru tipurile de subproduse de origine animală sau produse derivate.
Capitolul XVI
SUPRAVEGHEREA SANITAR-VETERINARĂ
450. Agenția supraveghează instalațiile de prelucrare pentru a asigura respectarea cerințelor Legii nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în special aceasta:
1) verifică:
a) starea generală de igienă a incintelor, a echipamentelor și a personalului;
b) eficiența verificărilor proprii efectuate de operatorul instalației de prelucrare, în conformitate cu art. 25 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman. Astfel de verificări includ examinarea rezultatelor verificărilor menționate și, dacă este necesar, prelevarea de probe;
c) implementarea eficientă a procedurii scrise permanente, bazată pe principiile HACCP, în conformitate cu art. 26 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, astfel de verificări includ o examinare a rezultatelor implementării menționate și, dacă este necesar, prelevarea de probe;
d) caracteristicile produselor după prelucrare. Analizele și testele sunt efectuate în conformitate cu metode recunoscute științific, în special cele prevăzute în legislația națională, dacă acestea nu există, cu standardele internaționale recunoscute sau, în absența acestora, cu standardele naționale; și
e) condițiile de depozitare;
2) prelevează orice probe necesare pentru testele de laborator; și
3) efectuează orice alte verificări pe care le consideră necesare în vederea respectării Legii nr.129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
451. Agenția are acces liber în orice moment la toate componentele instalației de prelucrare și la toate evidențele și certificatele sanitar-veterinare în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman.
452. Agenția verifică dacă validarea instalației de prelucrare este efectuată de operator în conformitate cu următoarele proceduri și indicatori:
1) descrierea procesului printr-o diagramă a fluxului de proces;
2) identificarea punctelor critice de control (CCP), inclusiv viteza de prelucrare a materiilor prime pentru sistemele continue;
3) respectarea cerințelor de prelucrare specifice; și
4) îndeplinirea următoarelor cerințe:
a) dimensiunea particulelor pentru tratamentul discontinuu și continuu sub presiune – definită în funcție de orificiul tocătorului și de dimensiunea fantei nicovalei;
b) temperatura, presiunea, timpul de prelucrare și, în cazul sistemelor de prelucrare continue, viteza de prelucrare a materiilor prime, conform subpct. 2) și 3);
5) în cazul unui sistem de tratament discontinuu sub presiune:
a) temperatura este monitorizată cu un termocuplu permanent și este înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;
b) faza de presiune este monitorizată cu un manometru permanent; presiunea este înscrisă într-un grafic în funcție de timpul real;
c) timpul de prelucrare este indicat în diagramele timp/temperatură și timp/presiune;
d) termocuplul și manometrul sunt calibrate cel puțin o dată pe an;
6) în cazul unui sistem de tratament continuu sub presiune:
a) temperatura și presiunea sunt monitorizate cu termocupluri sau cu un detector de temperatură cu infraroșu, iar manometrele sunt folosite în anumite poziții definite în întregul sistem de prelucrare, astfel încât temperatura și presiunea să respecte condițiile necesare în interiorul întregului sistem continuu sau într-o secțiune a acestuia, temperatura și presiunea sunt înscrise într-un grafic, în funcție de timpul real;
b) măsurătorile timpului de tranzitare minim în interiorul întregii secțiuni relevante din sistemul continuu în care temperatura și presiunea respectă condițiile necesare sunt transmise Agenției, folosindu-se markeri insolubili, cum ar fi dioxidul de mangan sau o metodă care oferă garanții echivalente;
c) măsurătorile exacte și controlul vitezei de prelucrare a materiilor prime sunt esențiale și trebuie măsurate pe parcursul testului de validare față de un CCP, care poate fi monitorizat în mod continuu, precum rotațiile șurubului de avans pe minut (rpm), curentul electric (amperi la un o anumită tensiune), viteza de evaporare/condensare sau numărul de bătăi ale pompei pe unitate de timp;
d) echipamentele de măsurare și monitorizare sunt calibrate cel puțin o dată pe an.
453. Agenția repetă procedurile de validare atunci când consideră necesar și de fiecare dată când procesul suferă modificări importante, cum ar fi modificarea structurii echipamentelor sau schimbarea materiilor prime.
454. Agenția întocmește, actualizează și publică pe site-ul oficial listele unităților și instalațiilor în conformitate cu art. 37 alin. (6) din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, instalațiilor și operatorilor autorizați sanitar- veterinar în conformitate cu capitolul VIII din legea menționată.
455. Agenția, în conformitate cu art. 40 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, efectuează o verificare a performanțelor sistemului de monitorizare și înregistrare menționat în pct. 251, pentru a asigura conformitatea cu prezenta Normă sanitar-veterinară și, în cazul în care este necesar, cere testarea probelor suplimentare în conformitate cu metoda vizată la același punct.
456. Inspectoratul pentru Protecția Mediului în comun cu Agenția de Mediu vor verifica instalațiile de incinerare de capacitate mică pentru incinerarea materialelor cu risc specificat, astfel cum este definit în Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman, în cadrul controalelor de stat, în conformitate cu Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
457. În cazul eliminării subproduselor provenite din zone izolate, în conformitate cu art. 19 lit. b) din Legea nr. 129/2019, Agenția asigură monitorizarea periodică a zonelor clasificate ca zone izolate, pentru a garanta că zonele respective și operațiunile de eliminare sunt controlate în mod corespunzător.
458. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, ia măsurile necesare pentru a verifica:
1) compoziția, prelucrarea și utilizarea corespunzătoare a hranei pentru animale care conține făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în pct. 149-155 și care au fost obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie;
2) dacă animalele sunt hrănite cu hrana pentru animale menționată în subpct. 1), inclusiv:
a) supravegherea strictă a stării de sănătate a animalelor respective; și
b) un sistem corespunzător de supraveghere a EST prin eșantionare și analize de laborator regulate în vederea depistării EST.
459. Probele menționate în pct. 458 subpct. 2) lit. b) includ probe prelevate de la animale care prezintă simptome neurologice și de la animale de reproducere mai mature.
460. Agenția, în conformitate cu art. 42 din Legea nr. 129/2019 privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman:
1) include centrele de colectare în lista operatorilor autorizați sanitar- veterinar;
2) atribuie un număr oficial fiecărui centru de colectare.
461. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, supraveghează starea de sănătate a animalelor de fermă din regiunea în care hrănirea este efectuată astfel cum se specifică în capitolul VII secțiunea a 2-a și efectuează o supraveghere corespunzătoare a EST prin eșantionare și analize de laborator în vederea depistării EST.
462. Probele respective includ probe prelevate de la animale suspecte și de la animale de reproducere mai mature.
463. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, efectuează verificări de-a lungul întregului lanț de producție și utilizare a îngrășămintelor organice și amelioratorilor de sol supuși restricțiilor prevăzute în capitolul III secțiunea a 2-a.
464. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, efectuează controale documentare în fabricile din industria fotografică pe circuitul de aprovizionare, în scopul verificării corespunderii cantității produselor importate, utilizate și eliminate.
465. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, efectuează controale documentare în unitățile sau în instalațiile care primesc grăsimi topite pe circuitul de aprovizionare, în scopul verificării corespunderii cantității produselor importate, utilizate și eliminate.
466. Agenția, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, verifică regulat, pe baza unei analize a riscurilor, locurile unde se utilizează procedeul hidrolizei cu eliminare ulterioară.
467. În cursul primelor 12 luni de operare, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, se efectuează o vizită de control la locul în care se află un recipient destinat hidrolizei de fiecare dată când materialul hidrolizat este colectat din recipient.
468. După primele 12 luni de operare, în conformitate cu Legea nr. 50/2013 cu privire la controalele oficiale pentru verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate și de bunăstare a animalelor, se efectuează o vizită de control la astfel de locuri de fiecare dată când recipientul este golit și verificat în vederea constatării absenței coroziunii și a scurgerilor.
469. Inspectoratul pentru Protecția Mediului va efectua controale la instalații pentru incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală, în vederea respectării legislației astfel cum este prevăzut la art. 25 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile și la art. 12 din Legea nr. 1422/1997 privind protecția aerului atmosferic, în conformitate cu Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5
anexa nr.6
anexa nr.7
anexa nr.8
anexa nr.9
anexa nr.10
anexa nr.11
anexa nr.12
anexa nr.13
anexa nr.14
anexa nr.15
anexa nr.16
anexa nr.17
anexa nr.18
anexa nr.19
anexa nr.20
anexa nr.21
anexa nr.22
anexa nr.23
anexa nr.24
anexa nr.25
anexa nr.26
anexa nr.27
anexa nr.28
anexa nr.29
anexa nr.30
anexa nr.31
anexa nr.32
anexa nr.33
anexa nr.34
anexa nr.35
anexa nr.36
anexa nr.37
anexa nr.38
anexa nr.39
anexa nr.40