Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Noţiuni de bază
În prezenta lege, noţiunile de bază utilizate au următoarele semnificaţii:
asistenţă socială - componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate;
risc social - pericol pentru persoană sau familie de a fi afectată de consecinţele economice negative ale pierderii potenţialului fizic, statutului ocupaţional sau social (boală, accident, dizabilitate, îmbătrînire, deces, maternitate, şomaj, inadaptare socială etc.);
[Art.1 noțiunea ,,asistent social’’ exclusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
[Art.1 noțiunea ,,lucrător social’’ exclusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
anchetă socială - act care constată situaţia materială şi socială actuală a persoanei sau a familiei, ce solicită asistenţă socială, şi care conţine date referitoare la persoană sau la membrii familiei (vîrstă, ocupaţie, venituri), la locuinţă şi la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceştia;
persoană şi familie defavorizată - persoană şi familie socialmente vulnerabile, aflate în situaţii care împiedică activitatea normală a acestora din punct de vedere economic, educativ, social etc.;
beneficiar de asistenţă socială - persoană sau familie defavorizată căreia, în temeiul cererii, anchetei sociale şi al actelor constatatoare, i se acordă prestaţii şi/sau servicii sociale;
situaţie de dificultate - stare a persoanei care, din cauza pierderii independenţei fizice, psihice sau intelectuale, are nevoie de asistenţă socială pentru îndeplinirea funcţiilor curente de importanţă vitală;
[Art.1 noțiunea ,,plasament familial’’ exclusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
reintegrare socială - reabilitare a funcţiilor de bază (economică, educativă, socială etc.) ale unei persoane sau familii, care permite acestora să participe la viaţa socială;
familie cu mulţi copii - familie cu 3 şi mai mulţi copii;
Agenția pentru gestionarea serviciilor sociale cu specializare înaltă – autoritate administrativă din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care gestionează serviciile sociale cu specializare înaltă în care Ministerul Muncii și Protecției Sociale are calitatea de fondator;
[Art.1 noțiunea introdusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
agenție teritorială de asistență socială – autoritate administrativă din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care implementează direct și prin intermediul structurilor teritoriale de asistență socială politica de stat în domeniul asistenței sociale și acordă suport metodologic autorităților administrației publice locale de nivelul întâi și prestatorilor de servicii sociale publici și privați;
[Art.1 noțiunea introdusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
structură teritorială de asistență socială – subdiviziune a agenției teritoriale de asistență socială, fără personalitate juridică, responsabilă de implementarea serviciilor sociale.
[Art.1 noțiunea introdusă prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
Articolul 2. Scopurile legii
Prezenta lege are drept scop determinarea principiilor şi obiectivelor asistenţei sociale, stabilirea dreptului la asistenţă socială, prestaţiilor şi serviciilor de asistenţă socială, beneficiarilor acestora, precum şi a cerinţelor faţă de personalul din sistemul de asistenţă socială.
Articolul 3. Principiile asistenţei sociale
Asistenţa socială se întemeiază pe următoarele principii:
a) recunoaşterea independenţei şi autonomiei personalităţii, respectarea demnităţii umane;
b) universalitatea dreptului la asistenţă socială, garantarea accesibilităţii acesteia;
c) solidaritatea socială;
d) flexibilitatea măsurilor de asistenţă socială, aducerea lor în concordanţă cu necesităţile reale ale persoanei sau ale familiei aflate în dificultate;
e) parteneriatul social ca mijloc de realizare şi evaluare a măsurilor de asistenţă socială;
f) responsabilitatea personală a beneficiarului de asistenţă socială.
Articolul 4. Obiectivele asistenţei sociale
(1) Obiectivele asistenţei sociale constau în prevenirea şi depăşirea situaţiei de dificultate a persoanelor sau a familiilor şi în asigurarea integrării lor sociale, cu respectarea principiului autonomiei.
(2) Reintegrarea socială a persoanei sau a familiei cu statut social lezat este orientată spre restabilirea şi îmbunătăţirea relaţiilor acestora în societate.
Articolul 5. Aplicarea legii
Prezenta lege se aplică:
a) cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi străinilor specificaţi la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 274 din 27 decembrie 2011 privind integrarea străinilor în Republica Moldova;
b) persoanelor fizice şi juridice (indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate) autohtone şi străine cu domiciliul/sediul în Republica Moldova.
Articolul 6. Politica de asistenţă socială
(1) Politica de asistenţă socială se realizează consecvent şi cu prioritate în favoarea persoanelor şi familiilor în dificultate sau susceptibile de a deveni social-dependente şi are drept obiective:
a) prevenirea sau ameliorarea situaţiei de dificultate şi atenuarea consecinţelor acesteia;
b) menţinerea unui nivel decent de viaţă al persoanei sau familiei;
c) acordarea unui sprijin suplimentar, temporar sau permanent, prin prestaţii şi servicii sociale.
(2) Politica de asistenţă socială are drept scop orientarea măsurilor politice şi socioeconomice spre asigurarea de posibilităţi egale atît pentru membrii societăţii, cît şi pentru sistemele instituţional-administrative organizate la nivel local şi central.
(3) Măsurile de asistenţă socială se realizează prin programe şi acţiuni personalizate, preventive sau curente, organizate şi garantate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de alte organe sau organizaţii ale societăţii civile.
(4) Programele de asistenţă socială se elaborează de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi se coordonează cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale. La elaborarea acestor programe sînt antrenate, în calitate de parteneri sociali, organizaţiile neguvernamentale, persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, instituţiile de cult recunoscute în Republica Moldova şi reprezentanţii societăţii civile.
(5) Coordonarea activităţii de asistenţă socială, realizate în cadrul sistemului naţional de protecţie socială, revine autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniu.
Capitolul II
BENEFICIARII DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Articolul 7. Beneficiarii de asistenţă social
De asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prin propriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile de dificultate, şi anume:
a) copiii şi tinerii ale căror sănătate, dezvoltare şi integritate fizică, psihică sau morală sînt prejudiciate în mediul în care locuiesc;
b) familiile care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile privind îngrijirea, întreţinerea şi educarea copiilor;
c) familiile fără venituri sau cu venituri mici;
c1) persoanele afectate de violenţă în familie;
c1) familiile afectate de violenţa intrafamilială;
d) persoanele fără familie, care nu pot gospodări singure, care necesită îngrijire şi supraveghere sau sînt incapabile să facă faţă nevoilor sociomedicale;
e) - abrogată;
f) familiile cu trei şi mai mulţi copii;
g) familiile monoparentale cu copii;
h) persoanele vîrstnice;
i) persoanele cu dizabilităţi;
j) alte persoane şi familii aflate în dificultate.
Articolul 8. Stabilirea dreptului la asistenţă socială
(1) Asistenţa socială se acordă la cerere, în baza referirii sau din oficiu, în condiţiile legii.
(2) - abrogat.
(3) Dreptul la asistenţă socială se stabileşte în temeiul evaluării necesităţilor persoanei, confirmate prin ancheta socială şi prin alte acte constatatoare. Persoana sau familia are dreptul să fie informată asupra condiţiilor de acordare a asistenţei sociale, asupra rezultatelor privind evaluările necesităţilor individuale, asupra datei de constituire a dreptului la asistenţă socială şi asupra modalităţii de primire a ei.
(4) Asistenţa socială, se acordă în baza consimţămîntului liber exprimat al persoanei care necesită sprijin şi are discernămînt sau al reprezentantului ei legal, în cazul în care aceasta este lipsită de sau limitată în capacitate de exerciţiu.
(5) Beneficiarul de asistenţă socială este obligat să comunice în scris autorităţii, care i-a stabilit acest drept, despre orice eveniment de natură să conducă la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.
(6) Dreptul la asistenţă socială nu exonerează persoana de responsabilitate pentru sine şi pentru propria familie.
(7) În cazul în care se încalcă drepturile şi libertăţile beneficiarului de asistenţă socială, acesta sau reprezentantul său legal are dreptul să sesizeze instanţa de judecată.
Capitolul IV
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA SISTEMULUI DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Articolul 12. Rolul Ministerului Muncii și Protecției
Sociale în domeniul asistenței sociale
[Art.12 denumirea în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(1) Ministerul Muncii și Protecției Sociale este autoritatea din cadrul administraţiei publice centrale care coordonează activitatea de acordare a asistenţei sociale şi evaluează funcţionarea sistemului de asistenţă socială.
(2) Ministerul Muncii și Protecției Sociale exercită următoarele atribuţii principale:
a) elaborează şi promovează politica de asistenţă socială la nivel naţional;
b) elaborează şi promovează actele normative pentru implementarea politicilor în sistemul de asistenţă socială;
c) evaluează impactul politicilor în domeniul asistenţei sociale în scop de reformare şi eficientizare a acordării prestaţiilor sociale, de sporire a calităţii serviciilor sociale şi de facilitare a accesului la ele;
d) reglementează și organizează sistemul de acreditare și controlul de stat în domeniul asistenței sociale;
e) organizează, coordonează și evaluează activitatea agențiilor teritoriale de asistență socială;
[Art.12 al.(2), lit.e) în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
f) cooperează, direct sau prin intermediul agențiilor teritoriale de asistență socială, cu autoritățile administrației publice locale de nivelurile întâi și al doilea, cu prestatorii de servicii sociale și cu reprezentanții societății civile în scopul dezvoltării serviciilor sociale și al asigurării calității acestora;
[Art.12 al.(2), lit.f) în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
g) identifică necesităţile de formare profesională a personalului angajat în sistemul de asistenţă socială şi asigură îmbunătăţirea capacităţilor profesionale ale acestuia;
h) dezvoltă relaţii de colaborare cu instituţii şi organizaţii internaţionale similare, încheie acorduri de colaborare cu acestea;
[Art.12 al.(2), lit.h) modificată prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
i) creează şi dezvoltă sistemul informaţional în domeniu.
j) centralizează mijloacele băneşti din alocaţiile totale prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv pentru asistenţa socială, inclusiv prin delegare instituţiilor din subordine, în vederea realizării programelor cu destinaţie specială din domeniu.
(3) La elaborarea politicii de asistenţă socială, Ministerul Muncii și Protecției Sociale se consultă cu reprezentanţii societăţii civile, cu patronatele şi sindicatele.
(4) Autorităţile publice centrale organizează şi gestionează instituţiile prestatoare de servicii sociale doar în cazul în care asemenea instituţii nu pot fi organizate şi gestionate de către autorităţile administraţiei publice locale.
Articolul 121. Rolul Agenției pentru gestionarea serviciilor sociale cu specializare înaltă
(1) Agenția pentru gestionarea serviciilor sociale cu specializare înaltă gestionează activitatea instituțiilor de asistență socială cu specializare înaltă în care Ministerul Muncii și Protecției Sociale are calitatea de fondator.
(2) Agenția pentru gestionarea serviciilor sociale cu specializare înaltă exercită următoarele atribuții:
a) implementează politicile de dezinstituționalizare și reorganizare a instituțiilor de asistență socială cu specializare înaltă în care Ministerul Muncii și Protecției Sociale exercită calitatea de fondator;
b) procură, conform procedurilor de achiziții publice, servicii sociale cu specializare înaltă de la prestatorii de servicii sociale publici sau privați acreditați;
c) implementează programe de asistență socială specializată.
[Art.121 introdus prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
Articolul 13. Rolul agențiilor teritoriale de asistență socială și al structurilor responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul
Chișinău și din unitatea teritorială
autonomă Găgăuzia
[Art.13 denumirea în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(1) Agențiile teritoriale de asistență socială și structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi în colaborare cu reprezentanţii societăţii civile, realizează politica de asistenţă socială şi asigură aplicarea legislaţiei la nivel teritorial.
[Art.13 al.(1) modificat prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(2) Agențiile teritoriale de asistență socială și structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia exercită următoarele atribuţii:
[Art.13 al.(2) modificat prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
a) identifică problemele sociale în raza administrativ-teritorială şi elaborează strategii de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale în conformitate cu politica socială a Guvernului, promovată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
b) organizează şi acordă asistenţă socială în funcţie de necesităţile identificate;
b1) organizează activităţi de prevenire a situaţiilor de risc pentru copii şi susţin dezvoltarea capacităţilor familiei în îngrijirea şi educaţia copilului;
b2) asigură protecţia copiilor în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi;
c) generalizează şi sistematizează informaţia privind asistenţa socială acordată şi analizează eficienţa acesteia;
d) susţin autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi pe reprezentanţii societăţii civile în activitatea de elaborare şi implementare a programelor locale de dezvoltare a asistenţei sociale, precum şi în cea de monitorizare a realizării acestora;
e) asigură gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor umane pentru dezvoltarea şi prestarea asistenţei sociale în teritoriul administrat;
f) susţin activitatea instituţiilor de asistenţă socială din primăriile aflate în raza unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi înaintează propuneri în vederea optimizării activităţii acestora;
g) completează sistemul informaţional în domeniul asistenţei sociale;
[Art.13 al.(2), lit.g) modificată prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
h) informează populaţia despre situaţia în domeniul asistenţei sociale, despre modul de acordare a prestaţiilor şi a serviciilor sociale;
i) asigură prestarea asistenţei sociale persoanelor aflate în situaţii de dificultate;
i1) oferă, la solicitarea Inspectoratului Social de Stat, informațiile necesare pentru efectuarea controlului de stat privind acordarea asistenței sociale în teritoriul administrat;
j) asigură supervizarea personalului din sistemul de asistenţă socială.
(3) Agenția teritorială de asistenţă socială, de comun acord cu autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi, angajează personalul din sistemul de asistenţă socială, conform art. 15 alin. (1), pentru promovarea intereselor şi soluţionarea problemelor populaţiei aflate în dificultate din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
[Art.13 al.(3) modificat prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(4) În municipiul Chișinău și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, acțiunile prevăzute la alin. (3) sunt realizate de structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și, respectiv, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
[Art.13 al.(4) introdus prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(5) Prin derogare de la prevederile art.14 alin.(6) și ale art.31 alin.(4) din Legea nr.98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate, agențiile teritoriale de asistență socială dispun de personalitate juridică, sunt amplasate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale și sunt grupate zonal, în modul stabilit de către Guvern.
[Art.13 al.(5) introdus prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
Articolul 14. Rolul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi în organizarea asistenţei sociale
(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi exercită următoarele atribuţii:
a) iniţiază studierea situaţiei în sfera socială pe teritoriul subordonat;
b) analizează problemele sociale;
b1) oferă, la solicitarea Inspectoratului Social de Stat, informațiile necesare pentru efectuarea controlului de stat privind acordarea asistenței sociale în teritoriul administrat;
c) adoptă şi dezvoltă strategii locale de susţinere a persoanelor şi familiilor defavorizate;
d) adoptă programe de asistenţă socială şi exercită controlul asupra realizării acestora;
e) asigură resursele umane, materiale şi financiare pentru implementarea programelor de asistenţă socială şi pentru soluţionarea problemelor sociale stringente;
f) contribuie la asigurarea condiţiilor adecvate de activitate pentru personalul din sistemul de asistenţă socială, care activează în teritoriul administrat;
[Art.14 al.(1), lit.f) modificată prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
g) monitorizează și coordonează activitatea personalului din sistemul de asistență socială în comun cu agenția teritorială de asistență socială și subdiviziunile acesteia sau, după caz, structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și, respectiv, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia.
[Art.14 al.(1), lit.g) în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, conform necesităţilor identificate, în mod independent, pot crea servicii sociale şi institui unităţi de personal.
Capitolul VI
FINANŢAREA ASISTENŢEI SOCIALE
Articolul 22. Sursele de finanţare
(1) Acţiunile de asistenţă socială se finanţează de la bugetul de stat, de la bugetele locale, din Fondul de susținere a populației, din donaţii, sponsorizări, precum şi din contribuţiile beneficiarilor de asistenţă socială.
(2) Instituţiile de asistenţă socială pot organiza gospodării auxiliare în vederea obţinerii unor venituri pe care le pot gestiona în calitate de venituri colectate.
(3) Pentru finanţarea serviciilor sociale sînt utilizate şi mijloacele încasate drept contribuţii ale persoanelor beneficiare care dispun de venituri proprii.
(4) Contribuţiile beneficiarilor de asistenţă socială se stabilesc, în funcţie de veniturile proprii ale beneficiarilor, după cum urmează:
a) de către autorităţile administraţiei publice locale - pentru serviciile sociale finanţate din bugetele locale;
b) de către persoanele juridice (cu avizul autorităţilor administraţiei publice locale) - pentru serviciile sociale organizate şi finanţate de acestea;
c) de Guvern - pentru serviciile sociale finanţate de la bugetul de stat;
d) prin acordul părţilor - în cazul programelor de asistenţă socială finanţate în parteneriat.
Articolul 23. Modul de finanţare
(1) Modul de finanţare a asistenţei sociale se stabileşte prin legile care reglementează acordarea prestaţiilor sociale şi a serviciilor sociale.
(2) Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în limita bugetului anual aprobat, asigură finanțarea și baza materială necesare pentru organizarea și funcționarea agențiilor teritoriale de asistență socială și pentru acordarea serviciilor sociale proprii.
[Art.23 al.(2) în redacția LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(21) Autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău și ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, în limita bugetelor aprobate și conform prevederilor legislației, asigură finanțarea și baza materială necesare pentru organizarea și funcționarea structurilor responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și, respectiv, din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, pentru acordarea serviciilor sociale proprii, precum și sprijină acțiunile de asistență socială întreprinse de persoanele fizice și juridice, de instituțiile de cult recunoscute în Republica Moldova și de organizațiile societății civile pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale respective.
[Art.23 al.(21) introdus prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(22) Autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău și ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, precum și autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi asigură gestionarea mijloacelor financiare obținute prin transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat, prevăzute în legea bugetului de stat pe anul respectiv, pentru realizarea competențelor delegate în domeniul asistenței sociale.
[Art.23 al.(22) introdus prin LP256 din 17.08.23, MO341-342/06.09.23 art.603; în vigoare 01.10.23]
(3) - abrogat.