pentru aprobarea Regulamentului privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, precum și recunoașterea schemelor voluntare și modificarea unor acte normative
Trimiteri: 406 legate · 16 nerezolvateActe din afara site-ului: 9 părți legate de actul întreg · 1 fără adresăMonitorul Oficial: 4 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (16)
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (9)
- art. 30 (4)-(7) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- (9) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- (10) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 31 (2)-(4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 1 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 3 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 25-30 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
- art. 31 alin. (2)-(4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
Din afara site-ului: fără adresă (1)
UE
În temeiul art. 10 alin. (1) lit. d1), k1) și k2) și art. 12 lit. a) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69-77, art. 117), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:
Prezenta hotărâre:
- transpune parțial (transpune: art. 30 (4)-(7), (9) și (10), precum și art. 31 (2)-(4)) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018, CELEX: 32018L2001, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024;
- transpune parțial (transpune: art. 1, art. 3 și Anexa) Regulamentul delegat (UE) 2023/1185 al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unui prag minim pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat și prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute de la combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și de la combustibilii pe bază de carbon reciclat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 157 din 20 iunie 2023, CELEX: 32023R1185;
- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2448 al Comisiei din 13 decembrie 2022 de stabilire a unor orientări operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, prevăzute la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 320 din 14 decembrie 2022, CELEX: 32022R2448;
- transpune Decizia Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE, (2010/335/UE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 151 din 17 iunie 2010, CELEX: 32010D0335;
- transpune Directiva delegată (UE) 2024/1405 a Comisiei din 14 martie 2024 de modificare a anexei IX la Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește adăugarea de materii prime pentru producția de biocombustibili și biogaz, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 2024/1405 din 17 mai 2024, CELEX: 32024L1405;
- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 168 din 27 iunie 2022, CELEX: 32022R0996, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/196 al Comisiei din 3 februarie 2025;
- transpune Regulamentul delegat (UE) 2023/1640 al Comisiei din 5 iunie 2023 privind metodologia de stabilire a ponderii biocombustibililor și a biogazului pentru transporturi rezultând din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 205 din 18 august 2023, CELEX: 32023R1640;
- transpune Regulamentul (UE) nr. 1307/2014 al Comisiei din 8 decembrie 2014 privind criteriile și limitele geografice pentru identificarea pășunilor cu biodiversitate ridicată în sensul articolului 7b alineatul (3) litera (c) din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei și al articolului 17 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 351 din 9 decembrie 2014, CELEX: 32014R1307.
1. Se aprobă Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă (se anexează).
2. Guvernul recunoaște de drept, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d1) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, schemele voluntare și naționale de certificare aprobate de Comisia Europeană sau de Secretariatul Comunității Energetice, inclusiv actualizările ulterioare ale listei acestor scheme, fără a fi necesară o procedură suplimentară de aprobare la nivel național. Recunoașterea schemelor voluntare se realizează cu respectarea legislației naționale de mediu, inclusiv a obligațiilor privind protecția biodiversității, utilizarea durabilă a resurselor naturale și controlul supraexploatării biomasei.
3. Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 43-46, art. 68) se modifică după cum urmează:
3.1. punctul 1 din hotărâre se completează cu subpunctele 1.3-1.6 cu următorul cuprins:
„1.3. Metodologia de determinare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile utilizați în transporturi și de combustibilii pe bază de carbon reciclat, conform anexei nr. 3;
1.4. Orientările operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, conform anexei nr. 4;
1.5. Orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul pct. 6-23 din prezenta hotărâre și al anexei nr. 1 la Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, conform anexei nr. 5;
1.6. Emisiile estimate provizorii și biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă cu emisii zero aferente schimbării destinației terenurilor, conform anexei nr. 6.”;
3.2. în Regulament:
3.2.1. clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezentul Regulament:
- transpune parțial (transpune: art. 2, art. 25-30 (1)-(7), (9) și (10)) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018, CELEX: 32018L2001, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024;
- transpune Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei din 13 martie 2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 133 din 21 mai 2019, CELEX: 32019R0807.”;
3.2.2. pe tot parcursul textului, cuvintele „Centrul Național pentru Energie Durabilă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „IP CNED”;
3.2.3. la punctul 2:
3.2.3.1. după textul „Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile” se introduce textul „ , în Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026”;
3.2.3.2. subpunctele 2.3, 2.5, 2.14 și 2.15 se abrogă;
3.2.4. punctul 3 va avea următorul cuprins:
„3. Pentru calculul ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor prevăzută în Planul național integrat privind energia și clima, în conformitate cu Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, se iau în considerare următorii combustibili:
3.1. biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în prezentul Regulament;
3.2. combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenționali;
3.3. combustibilii pe bază de carbon reciclat, după caz.”
3.2.5. punctul 4 se abrogă;
3.2.6. punctul 5 va avea următorul cuprins:
„5. Limitarea privind utilizarea culturilor alimentare în producerea de furaje, definită la subpct. 12.2 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, nu se aplică în cazul în care biocarburanții, biolichidele sau combustibilii din biomasă sunt certificați ca având riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor. Criteriile pentru identificarea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafețelor de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, precum și pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu riscuri reduse, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.”;
3.2.7. punctele 6-8 vor avea următorul cuprins:
„6. În vederea reducerii la minimum a riscului ca loturile unice să fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Comunității Energetice, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu suportul Instituției Publice Centrul Național pentru Energie Durabilă (denumită în continuare IP CNED), consolidează cooperarea cu Secretariatul Comunității Energetice și cu sistemele naționale ale părților contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice, precum și cu schemele voluntare și verificatorii, inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care IP CNED suspectează comiterea unei fraude sau depistează o astfel de fraudă, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii informează, după caz, Secretariatul Comunității Energetice și părțile contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice.
7. În vederea asigurării trasabilității combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul cantității de energie din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor sau care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, operatorii economici raportează IP CNED informații exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul de producție până la introducerea acestora pe piață.
8. Raportarea și colectarea informațiilor prevăzute la pct. 7 se efectuează de către fiecare operator economic prin introducerea directă a datelor în Registrul de biocarburanți, instituit și gestionat de către IP CNED.”;
3.2.8. punctul 9 se abrogă;
3.2.9. punctul 10 va avea următorul cuprins:
„10. Energia produsă din biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la art. 261 alin. (2) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu condiția respectării criteriilor de durabilitate și a cerințelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în prezentul capitol.”;
3.2.10. punctul 13 se abrogă;
3.2.11. punctele 15 și 16 vor avea următorul cuprins:
„15. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenite de pe terenuri agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10 exclusiv în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare menite să abordeze impactul asupra calității solului și asupra carbonului din sol. Informațiile referitoare la modul în care sunt monitorizate și gestionate aceste impacturi se raportează conform pct. 35.
16. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă, care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, nu se obțin din materii prime provenite de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu:
16.1. păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume păduri și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;
16.2. păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate ca având o biodiversitate ridicată de către autoritatea competentă relevantă, cu excepția cazului în care se prezintă dovezi că producerea materiei prime respective nu a afectat scopurile de protecție a naturii;
16.3. zone desemnate:
16.3.1. ca fiind protejate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; sau
16.3.2. pentru protecția ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate ori pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în liste elaborate de organizații interguvernamentale ori de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii acestora de către Secretariatul Comunității Energetice, cu excepția cazului în care se prezintă dovezi că producerea materiei prime respective nu a afectat scopurile de protecție a naturii;
16.4. pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar, precum:
16.4.1. pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice; sau
16.4.2. pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate, identificate de către autoritatea competentă relevantă ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se prezintă dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni foarte bogate în biodiversitate.
Criteriile și ariile geografice ale pășunilor foarte bogate în biodiversitate sunt prevăzute în anexa nr. 11 la Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026.”;
3.2.12. punctul 20:
3.2.12.1. la subpunctul 20.1, cuvintele „națională primară sau secundară” se substituie cu cuvintele „națională sau subnațională”;
3.2.12.2. la subpunctul 20.1.3, cuvintele „Agenția de Mediu” se substituie cu cuvintele „autoritatea competentă relevantă”;
3.2.12.3. la subpunctul 20.2.3, cuvintele „sau de către Agenția de Mediu” se substituie cu cuvintele „ori de către autoritatea competentă relevantă”;
3.2.13. la punctul 21 subpunctul 21.1.2, cuvintele „este adoptată legislație primară sau secundară” se substituie cu cuvintele „are instituite legi naționale sau subnaționale”;
3.2.14. punctele 25 și 26 se abrogă;
3.2.15. la punctul 27, textul „la subpct. 10.1 și 10.2” se substituie cu textul „la pct. 10”;
3.2.16. la punctul 28, textul „secțiunilor 1 și 2” se substituie cu textul „secțiunii 2”;
3.2.17. la punctul 29, textul „la secțiunea 1 din capitolul II și la pct. 10, furnizorii de combustibili” se substituie cu textul „de Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, și de pct. 10 din prezentul Regulament, precum și în conformitate cu art. 262 alin. (3) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, operatorii economici”;
3.2.18. punctele 32-34 se abrogă;
3.2.19. punctul 35 va avea următorul cuprins:
„35. Operatorul economic demonstrează respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin obținerea documentelor de confirmare, în conformitate cu art. 262 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, emise în cadrul unei scheme voluntare sau naționale recunoscute de Guvern. IP CNED verifică veridicitatea documentelor de confirmare prezentate de către operatorul economic. Documentele obținute în conformitate cu o schemă voluntară sau națională recunoscută de Guvern confirmă respectarea elementelor prevăzute de schema respectivă, iar prezentarea altor dovezi nu este necesară.
35.1. Schema voluntară poate fi instituită de o persoană juridică, indiferent de forma organizatorico-juridică prevăzută de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. În cazul în care organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii confirmă respectarea elementelor prevăzute de schema voluntară, acesta, în coordonare cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu, propune Guvernului spre aprobare proiectul schemei voluntare de certificare, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d1) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunității Energetice intenția de a recunoaște schema voluntară aprobată de Guvern pe teritoriul Uniunii Europene și al părților contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice.
35.2 Evaluarea unei scheme voluntare include analiza respectării legislației naționale privind conservarea biodiversității, în conformitate cu Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, precum și a cerințelor privind protecția solului și a resurselor de apă.”;
3.2.20. se completează punctele 351-353 cu următorul cuprins:
„351. În cazul în care organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii instituie o schemă națională în temeiul art. 262 alin. (7) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la pct. 15-22, precum și a criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și pentru combustibilii pe bază de carbon reciclat, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre, se verifică întregul lanț de custodie, implicând autoritățile competente. Schema națională poate fi utilizată pentru verificarea exactității și a caracterului complet al informațiilor introduse de către operatorii economici în Registrul de biocarburanți, pentru demonstrarea respectării cerințelor prevăzute la pct. 35 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor.
351.1. Pentru recunoașterea reciprocă, bilaterală și/sau multilaterală a schemei naționale în raport cu schemele recunoscute de Guvern, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunității Energetice schema națională.
351.2. Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire, cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii poate stabili o schemă națională de verificare simplificată, în vederea asigurării îndeplinirii criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la pct. 15-22.
352. IP CNED supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unei scheme voluntare. Organismele de certificare furnizează, la solicitarea IP CNED, toate informațiile relevante necesare pentru supravegherea funcționării acestora, inclusiv data exactă, ora și locul desfășurării auditurilor. În cazul în care IP CNED constată neconformități, acesta informează schema voluntară în termen de cinci zile lucrătoare de la data constatării acestora.
353. Operatorul economic poate solicita, prin intermediul IP CNED, examinarea de către Secretariatul Comunității Energetice a respectării criteriilor prevăzute la pct. 15-22 pentru o anumită sursă de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, precum și a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.”;
3.2.21. la punctul 36, cuvintele „furnizorii de combustibili” se substituie cu cuvintele „operatorii economici”;
3.2.22. punctul 37 va avea următorul cuprins:
„37. IP CNED întocmește informații privind criteriile de durabilitate și caracteristicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor definiți la pct. 15-22 și le transmite Secretariatului Comunității Energetice, în formă agregată. Agenția de Mediu furnizează IP CNED datele de mediu pe care le deține în temeiul art. 26² din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.”;
3.2.23. se completează cu punctele 38 și 39 cu următorul cuprins:
„38. Verificarea conformității se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026.
39. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile utilizați în transporturi și de combustibilii pe bază de carbon reciclat se determină în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.”;
3.2.24. anexele nr. 1 și nr. 2 se abrogă;
3.2.25. anexa nr. 3 va avea următorul cuprins:
anexa nr.3
3.3. în Metodologie:
3.3.1. clauza de armonizare va avea următorul cuprins:
„Prezenta Metodologie transpune parțial (transpune: art. 31 alin. (2)-(4), Anexa V și Anexa VI) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018, CELEX: 32018L2001, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024.”;
3.3.2. punctul 5 va avea următorul cuprins:
„5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, prevăzute la pct. 22 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, se calculează prin una dintre următoarele modalități:
5.1. în cazul în care valoarea implicită a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru lanțul de producție este prevăzută în secțiunile 1 sau 2 din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, pentru biocarburanți și biolichide, și în secțiunea 1 din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie, pentru combustibili din biomasă, iar valoarea el pentru biocarburanții sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu pct. 12, precum și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu pct. 30, este egală cu sau mai mică decât zero, se utilizează valoarea implicită;
5.2. prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din prezentul capitol – pentru biocarburanți și biolichide, și cu secțiunea a 3-a din prezentul capitol – pentru combustibilii din biomasă;
5.3. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 6, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 3-a sau a 4-a din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din prezentul capitol se folosesc pentru toți ceilalți factori;
5.4. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 24, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 2-a din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 3-a din prezentul capitol se folosesc pentru toți ceilalți factori.”;
3.3.3. se completează cu punctul 51 cu următorul cuprins:
„51. În scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cultivării materiilor prime de biomasă agricolă produse în zone specifice, pentru aplicarea prevederilor pct. 22-24 din anexa nr. 1 la prezenta hotărâre, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii poate prezenta Secretariatului Comunității Energetice rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării materiilor prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul Republicii Moldova, clasificate ca fiind de nivel 2 în Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 570/2017 (denumit în continuare NUTS), sau la un nivel NUTS de detaliere superior, în conformitate cu hotărârea menționată. Rapoartele respective sunt însoțite de descrierea metodei și a surselor de date folosite pentru calcularea nivelului emisiilor. Metoda de calcul ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat al materiilor prime.”;
3.3.4. la punctul 10, textul „prezentate de părțile contractante care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate la nivelul 2 în Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică al Republicii Moldova sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare” se substituie cu textul „menționate la pct. 51 sau informațiile privind valorile implicite pentru emisiile din cultivare ori materiile prime”;
3.3.5. la punctul 28 textul „prezentate de părțile contractante care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică al Republicii Moldova sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă” se substituie cu textul „menționate la pct. 51 sau informațiile privind valorile implicite pentru emisiile din cultivarea materiilor prime”
3.3.6. la punctul 39, textul „care nu se încadrează în domeniul de aplicare a pct. 30” se exclude;
3.4. se completează cu anexele nr. 3-nr. 6 cu următorul cuprins:
anexa nr. 3
anexa nr. 4
anexa nr. 5
anexa nr. 6
4. Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr. 100-103, art. 98), se modifică după cum urmează:
4.1. punctul 3 va avea următorul cuprins:
„3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (denumită în continuare Legea nr. 10/2016), în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 53/2025), precum și următoarele noțiuni:
3.1. energie ambientală – energie termică prezentă în mod natural și energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului evacuat, sau în apele de suprafață ori reziduale;
3.2. mix energetic rezidual – mix energetic anual total al unui stat, exceptând ponderea acoperită de garanțiile de origine anulate;
3.3. biocarburanți, biolichide și/sau combustibili din biomasă durabili – biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă care corespund criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite de Legea nr. 10/2016 și de Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
3.4. e-combustibil – tip de combustibil sintetic care este produs din surse de energie regenerabilă (cum ar fi energia solară sau eoliană) în cadrul procesului power-to-liquid (PtL);
3.5. sistem energetic pasiv – ansamblu de principii de proiectare, tehnologii sau elemente constructive integrate într-o clădire, care contribuie la menținerea sau îmbunătățirea eficienței energetice și a condițiilor de confort interior (cum ar fi temperatura, iluminatul natural sau ventilația), fără utilizarea directă a unei surse de energie externe, bazându-se exclusiv pe proprietăți fizice, materiale sau pe fluxuri naturale de energie (ex.: lumina solară, ventilația naturală, inerția termică a clădirii);
3.6. transporturi – totalitate a activităților de transport încadrate în diviziunile Clasificatorului Activităților din Economia Moldovei (CAEM-2): H49 «Transporturi terestre și transporturi prin conducte»; H50 «Transporturi pe apă»; H51 «Transporturi aeriene».”;
4.2. la punctul 12 subpunctele 12.2 și 12.3, cuvântul „biocombustibili”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvântul „biocarburanți”, la forma gramaticală corespunzătoare;
4.3. punctul 38 se completează cu subpunctele 38.1 și 38.2 cu următorul cuprins:
„38.1. La calcularea consumului final de energie din surse regenerabile utilizată în sectorul transporturilor, se iau în considerare doar combustibilii din surse regenerabile care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025.
38.2. Atunci când biocarburanții și biogazul pentru transport, produși din biomasă, sunt procesați împreună cu combustibili fosili într-un proces comun, se aplică metodologia prevăzută în anexa nr. 10 la Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026.”;
4.4. la punctul 40:
4.4.1. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanți lichizi produși din culturi alimentare și furajere, în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.4.2. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de biocarburanți durabili lichizi avansați în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.5. la punctul 41:
4.5.1. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de biogaz durabil în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.5.2. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de biogaz durabil în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.6. la punctul 42:
4.6.1. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de hidrogen din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.6.2. în textul „
cantitatea de energie aferentă consumului de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile în sectorul transporturi, în anul t”, cuvintele „sectorul transporturi” se substituie cu cuvintele „transportul rutier și feroviar”;
4.7. la punctul 43, după textul „
cantitatea de energie electrică din surse regenerabile utilizată în subsectorul transporturi rutiere, în anul t, prin aplicarea ponderii consumului de energie electrică în consumul final brut de energie electrică în anul (t-2).” se completează cu următorul enunț:
„În cazul energiei electrice obținute printr-o conexiune directă la o instalație de producere a energiei electrice din surse regenerabile și furnizată vehiculelor rutiere, această energie se consideră integral ca fiind energie din surse regenerabile.”;
4.8. în anexa nr. 3:
4.8.1. partea A se completează cu literele r)-v) cu următorul cuprins:
„r) uleiuri de fuzel provenite din distilare alcoolică;
s) metanol brut din celuloză kraft rezultată din producția de pastă de lemn;
t) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea acestora să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocarburanți pentru sectorul aviației;
u) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere, atunci când sunt utilizate pentru producția de biocarburanți pentru sectorul aviației;
v) cianobacterii (alge albastre-verzi)”;
4.8.2. partea B se completează cu literele c)-f) cu următorul cuprins:
„c) culturi deteriorate care nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în lanțul alimentar sau furajer, cu excepția substanțelor care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde prezentei definiții;
d) ape reziduale municipale și derivații acestora, alții decât nămolul de epurare;
e) culturi cultivate pe terenuri puternic degradate, cu excepția culturilor alimentare și furajere și a materiilor prime enumerate în partea A din prezenta anexă, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocarburanți pentru sectorul aviației;
f) culturi intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu excepția materiilor prime enumerate în partea A din prezenta anexă, care sunt cultivate în zone în care, din cauza unei perioade scurte de vegetație, producția de culturi alimentare și furajere este limitată la o singură recoltă și cu condiția ca utilizarea acestora să nu declanșeze o cerere de terenuri suplimentare și cu condiția menținerii conținutului de materie organică din sol, atunci când nu sunt utilizate pentru producția de biocarburanți pentru sectorul aviației”.
5. Hotărârea Guvernului nr. 6/2026 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de calificare și înregistrare a instalatorilor de cazane, furnale sau sobe pe bază de biomasă, de sisteme fotovoltaice și termice solare, de sisteme geotermale de mică adâncime și pompe de căldură (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2026, nr. 51-54, art. 22) se modifică după cum urmează:
5.1. în hotărâre:
5.1.1. punctul 6 va avea următorul cuprins:
„6. Instalatorii de sisteme SER, înregistrați în Registrul instalatorilor de sisteme SER pentru categoria B1 până la data de 22 iulie 2026 inclusiv, vor prezenta informațiile prevăzute la subpct. 21.4 și 33.3 din Regulamentul menționat la pct. 1, în termen de până la 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.”;
5.1.2. la punctul 8, textul „subpct. 14.3” se substituie cu textul „subpct. 14.2”;
5.1.3. se completează cu punctul 9 cu următorul cuprins:
„9. Prevederile subpct. 14.3 din Regulamentul nominalizat la pct. 1 se aplică exclusiv în cazul în care procedura de obținere a autorizației de electrician autorizat menționat la subpct. 14.3 include evaluarea părții teoretice, precum și a competențelor esențiale aferente categoriei solicitate, stabilite în anexa la Regulamentul sus-numit.”;
5.2. în Regulament:
5.2.1. la punctul 8, cuvintele „documentelor normativ-tehnice în domeniul construcțiilor și urbanismului” se substituie cu textul „normelor de construcție la executarea lucrărilor de instalare a echipamentului și utilajului, aferent construcțiilor”;
5.2.2. punctul 14 va avea următorul cuprins:
„14. Pentru a fi înregistrat în Registrul instalatorilor de sisteme SER, solicitantul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova sau cetățean străin care are dreptul să presteze muncă pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu Legea nr. 200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, precum și să întrunească una dintre următoarele condiții:
14.1. a absolvit un program de formare profesională corespunzător categoriei solicitate menționate la pct. 12, organizat de un prestator de formare profesională care întrunește cerințele stabilite în anexa la prezentul Regulament, sau a obținut validarea competențelor profesionale dobândite anterior, realizată de un centru de validare. Actul de studii care atestă absolvirea programului de formare profesională sau validarea competențelor profesionale nu trebuie să fie mai vechi de doi ani de la data solicitării înregistrării în Registrul instalatorilor de sisteme SER;
14.2. deține certificatul de atestare în calitate de diriginte de șantier sau de responsabil tehnic care execută lucrări specializate și instalații aferente construcțiilor, eliberat conform prevederilor Regulamentului cu privire la atestarea specialiștilor care desfășoară activități în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 743/2024, după cum urmează:
14.2.1. pentru categoria A, în cazul deținerii certificatelor de atestare în domeniile:
14.2.1.1. centrale termice, surse autonome de alimentare cu căldură cu presiunea agentului termic sub 0,07 MPa și temperatura sub 115 °C, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.1.2. centrale termice cu presiunea agentului termic peste 0,07 MPa și temperatura de peste 115 °C, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.1.3. sisteme de încălzire, instalații de încălzire, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.2. pentru categoria B1, în cazul deținerii certificatelor de atestare în domeniile:
14.2.2.1. instalații și rețele electrice interioare;
14.2.2.2. instalații și rețele electrice exterioare;
14.2.3. pentru categoria B2, în cazul deținerii certificatelor de atestare în domeniul sisteme de încălzire, instalații de încălzire, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.4. pentru categoria C, în cazul deținerii certificatelor de atestare în domeniile:
14.2.4.1. centrale termice, surse autonome de alimentare cu căldură cu presiunea agentului termic sub 0,07 MPa și temperatura sub 115 °C, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.4.2. centrale termice cu presiunea agentului termic peste 0,07 MPa și temperatura de peste 115 °C, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.2.4.3. rețele termice și puncte termice cu presiunea agentului termic sub 0,07 MPa și temperatura sub 115 °C;
14.2.4.4. rețele termice și puncte termice cu presiunea agentului termic peste 0,07 MPa și temperatura de peste 115 °C;
14.2.4.5. sisteme de încălzire, instalații de încălzire, inclusiv coșurile de fum aferente;
14.3. este electrician autorizat și deține autorizație valabilă, emisă de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în conformitate cu Regulamentul cu privire la autorizația de electrician autorizat, aprobat prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică nr. 413/2021.”;
5.2.3. la punctul 21, subpunctul 21.3 va avea următorul cuprins:
„21.3. copia actului de studii pentru categoria solicitată, copia certificatului de atestare în conformitate cu subpct. 14.2 sau copia autorizației de electrician autorizat în conformitate cu subpct. 14.3:”.
6. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei.
7. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor punctelor 30-32 din Regulamentul privind la normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN
Contrasemnează:
Ministrul energiei Dorin Junghietu
Ministrul mediului Gheorghe Hajder
Nr. 499. Chişinău, 2 septembrie 2026.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.499/2026
REGULAMENT privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă
Prezentul Regulament:
- transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/996 al Comisiei din 14 iunie 2022 privind normele de verificare a criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a criteriilor privind riscurile reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 168 din 27 iunie 2022, CELEX: 32022R0996;
- transpune Regulamentul delegat (UE) 2023/1640 al Comisiei din 5 iunie 2023 privind metodologia de stabilire a ponderii biocombustibililor și a biogazului pentru transporturi rezultând din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 205 din 18 august 2023, CELEX: 32023R1640;
- transpune Regulamentul (UE) nr. 1307/2014 al Comisiei din 8 decembrie 2014 privind criteriile și limitele geografice pentru identificarea pășunilor cu biodiversitate ridicată în sensul articolului 7b alineatul (3) litera (c) din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea benzinei și a motorinei și al articolului 17 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 351 din 9 decembrie 2014, CELEX: 32014R1307.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea 1
Obiectul de reglementare și noțiuni
1. Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă (denumit în continuare Regulament) stabilește normele de punere în aplicare pentru a verifica într-un mod eficient și armonizat dacă operatorii economici:
1.1. respectă criteriile de durabilitate prevăzute la pct. 15-21 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (denumită în continuare Hotărârea Guvernului nr. 53/2025);
1.2. furnizează date exacte privind reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră, în sensul pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 și al pct. 22 din anexa nr. 1 la hotărârea menționată, precum și în conformitate cu Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025;
1.3. respectă criteriile pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor, prevăzute în anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025.
2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (denumită în continuare Legea nr. 10/2016), în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, precum și următoarele noțiuni:
2.1. schemă voluntară – organizație care certifică respectarea de către operatorii economici a criteriilor și a normelor care includ, fără a se limita la, criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
2.2. schemă voluntară recunoscută – schemă voluntară de certificare recunoscută în sensul pct. 2 din prezenta hotărâre;
2.3. schemă națională recunoscută – schemă națională de certificare recunoscută în sensul pct. 2 din prezenta hotărâre;
2.4. certificat – declarație de conformitate emisă de un organism de certificare în cadrul unei scheme voluntare, care certifică faptul că un operator economic respectă cerințele prevăzute în Legea nr. 10/2016, precum și în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
2.5. certificat suspendat – certificat anulat temporar din cauza unor neconformități identificate de organismul de certificare sau la cererea voluntară a operatorului economic;
2.6. certificat retras – certificat care a fost anulat definitiv de organismul de certificare sau de schema voluntară;
2.7. certificat reziliat – certificat care a fost anulat în mod voluntar în cursul perioadei de valabilitate;
2.8. certificat expirat – certificat care nu mai este valabil;
2.9. caracteristici de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră – set de informații care descriu un lot de materii prime sau de combustibili, necesar pentru a demonstra conformitatea lotului respectiv cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă sau cu cerințele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră aplicabile combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și combustibililor pe bază de carbon reciclat;
2.10. amestec de materii prime în scopul prelucrării ulterioare – amestec fizic de materii prime cu unicul scop de a produce biocarburanți, biolichide sau combustibili din biomasă;
2.11. primul punct de colectare – instalație de stocare sau de prelucrare gestionată direct de un operator economic sau de o altă contraparte în temeiul unui acord contractual, care se aprovizionează cu materii prime direct de la producătorii de biomasă agricolă, de biomasă forestieră, de deșeuri și reziduuri sau, în cazul combustibililor din surse regenerabile de origine nebiologică, de la instalația care produce astfel de combustibili;
2.12. audit de certificare – audit inițial efectuat înainte de participarea la o schemă, cu scopul de a elibera un certificat în cadrul unei scheme voluntare;
2.13. organism de certificare – organism independent de evaluare a conformității, acreditat, care încheie un acord cu o schemă voluntară sau națională recunoscută, pentru furnizarea de servicii de certificare a materiilor prime sau a combustibililor, care auditează operatorii economici și care eliberează certificate în numele schemelor voluntare sau naționale, utilizând sistemul de certificare al schemei voluntare sau naționale respective;
2.14. neconformitate – nerespectarea de către un operator economic sau de către un organism de certificare a normelor și a procedurilor stabilite de schema voluntară al cărei membru este sau în cadrul căreia își desfășoară activitatea;
2.15. audit de supraveghere – orice audit de verificare a certificatelor eliberate de un organism de certificare în cadrul unei scheme voluntare, care poate fi efectuat trimestrial, semestrial sau anual, ulterior certificării și anterior efectuării unui audit de recertificare;
2.16. audit de recertificare – audit efectuat în scopul reînnoirii unui certificat eliberat de un organism de certificare în cadrul unei scheme voluntare;
2.17. infrastructură interconectată – sistem de infrastructuri, inclusiv conducte, terminale de gaz natural lichefiat (denumit în continuare GNL) și instalații de stocare, care transportă gaze având drept componentă predominantă metanul, inclusiv biogazul și gazul obținut din biomasă, în special biometanul, sau alte tipuri de gaze care, din punct de vedere tehnic și al respectării siguranței, pot fi injectate în sistemul de gaze naturale, în sistemele de hidrogen, precum și în rețelele de conducte și infrastructurile de transport sau de distribuție a combustibililor lichizi și transportate prin acestea;
2.18. sistem de hidrogen – sistem de infrastructuri care include rețelele de hidrogen, instalațiile de stocare a hidrogenului și terminalele de hidrogen și care conține hidrogen cu un grad mare de puritate;
2.19. predecesor legal – operator economic care a fost înlocuit, din punct de vedere juridic, cu un operator economic nou, dar fără a fi efectuate modificări de fond sau cu efectuarea doar a unor modificări superficiale în ceea ce privește proprietatea, structura conducerii, metodele de lucru sau domeniul de activitate al acestuia;
2.20. grup de produse – materii prime, biocarburanți, biolichide, combustibili din biomasă negazoși, cu caracteristici fizice și chimice similare și cu putere calorifică similară, sau combustibili din biomasă gazoși și GNL, cu caracteristici chimice similare, care fac obiectul acelorași norme prevăzute la art. 7 și 8 din Legea nr. 10/2016, astfel cum sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 și în Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, în scopul determinării contribuției biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă la îndeplinirea obiectivelor privind energia din surse regenerabile;
2.21. amplasament – locație geografică, instalație logistică sau infrastructură de transport ori de distribuție strict delimitată, în interiorul căreia pot fi amestecate produsele;
2.22. dovadă a durabilității – declarație a unui operator economic, întocmită pe baza unui certificat eliberat de un organism de certificare în cadrul unei scheme voluntare, prin care se certifică conformitatea unei anumite cantități de materii prime sau de combustibili cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la pct. 2 și la secțiunea 1 a capitolului III din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
2.23. materii prime – substanțe care nu au fost încă transformate în combustibili sau în produse intermediare;
2.24. combustibili – combustibilii pregătiți pentru a fi furnizați spre consum, inclusiv biocarburanți, biolichide, combustibili din biomasă, combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, precum și combustibili pe bază de carbon reciclat;
2.25. test de atractivitate financiară – calculare a valorii actualizate nete (VAN) a unei investiții, pe baza unor măsuri de adiționalitate întreprinse în contextul certificării biomasei care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor;
2.26. test privind obstacolele nefinanciare – evaluare a altor obstacole potențiale care pot împiedica un operator economic să pună în aplicare măsurile de adiționalitate în contextul certificării biomasei care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor;
2.27. pășune – ecosistem terestru dominat de vegetație erbacee sau de arbuști pe o perioadă de cel puțin cinci ani fără întrerupere. Acesta cuprinde pajiștile sau pășunile care sunt cultivate pentru fân, dar exclude terenurile cultivate în scopul producției altor culturi și terenurile cultivate lăsate temporar în pârloagă. Aceasta exclude zonele împădurite în permanență, astfel cum sunt definite la subpct. 17.2 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, cu excepția cazului în care acestea sunt sisteme agroforestiere ce includ sisteme de utilizare a terenurilor în care arborii sunt gestionați împreună cu culturile sau cu sistemele de producție animalieră în mediul agricol. Poziția dominantă a vegetației erbacee și arbustive se consideră atunci când acoperirea vegetală combinată a acestora este mai mare decât acoperirea coronamentului arborilor.
Capitolul II
NORME GENERALE PRIVIND GUVERNANȚA, MONITORIZAREA INTERNĂ, PROCEDURILE DE DEPUNERE A PLÂNGERILOR ȘI TRANSPARENȚA SCHEMELOR VOLUNTARE
Secțiunea 1
Structura de guvernanță a schemei voluntare
3. Schemele voluntare instituie o structură de guvernanță pentru a se asigura că dispun de capacitatea juridică și tehnică, precum și de imparțialitatea și independența necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin. În funcție de domeniul de aplicare al schemei voluntare, aceasta instituie un comitet tehnic sau un sistem echivalent de asistență tehnică specializată, care permite contractarea unor experți externi independenți în vederea acordării consultanței cu privire la aspectele tehnice, după caz.
4. Schemele voluntare includ, în cadrul structurii de guvernanță și al procesului decizional, reprezentanți desemnați ai categoriilor de părți interesate, cum ar fi asociațiile fermierilor sau ale silvicultorilor, organizațiile neguvernamentale din domeniul mediului, comunitățile indigene și locale potențial afectate de schemele respective, mediul academic și producătorii de combustibili. Nicio parte interesată și niciun grup de părți interesate nu deține o poziție dominantă în cadrul procesului decizional. Cvorumul se consideră întrunit dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul total al reprezentanților desemnați, iar deciziile se adoptă cu votul majorității simple a celor prezenți.
5. Schemele voluntare stabilesc norme și proceduri pentru evitarea conflictelor de interese în cadrul procesului decizional, prin care se garantează că nicio parte interesată care are un interes direct în rezultatul unei decizii nu poate exercita o influență decisivă asupra acesteia.
6. Organismele de certificare stabilesc norme și proceduri în materie de integritate pentru a asigura independența deplină a acestora față de operatorii economici care participă la schemă. Schemele voluntare impun ca organismele de certificare care acționează în numele acestor scheme să fie acreditate în conformitate cu standardul moldovenesc SM EN ISO/CEI 17065:2013 „Evaluarea conformității. Cerințe pentru organisme care certifică produse, procese și servicii”.
7. Sistemul de guvernanță al organismului de certificare asigură norme și proceduri care garantează independența opiniilor auditorilor, prin aplicarea rotației periodice a acestora sau prin implementarea altor mecanisme de prevenire a influențelor externe asupra procesului de audit.
8. Persoanele aflate într-o potențială situație de conflict de interese sunt excluse din procesul decizional atât în cadrul schemei voluntare, cât și în cadrul organismului de certificare. Schemele voluntare instituie proceduri adecvate și o pistă de audit pentru identificarea și documentarea acestor cazuri, care sunt revizuite periodic în cadrul propriilor sisteme interne de monitorizare.
Secțiunea a 2-a
Neconformitățile operatorilor economici în cadrul schemei
9. Schemele voluntare instituie o schemă cuprinzătoare pentru abordarea neconformităților operatorilor economici. Ca standard minim, schema respectivă include o clasificare clară a neconformităților în funcție de gradul lor de gravitate, în conformitate cu cerințele prevăzute în secțiunea 1 din capitolul III. Pentru fiecare tip de neconformitate există un set transparent de norme și de proceduri care asigură aplicarea la timp a măsurilor corective și a sancțiunilor, inclusiv a suspendărilor, dacă este cazul. Aceste proceduri de executare sunt inițiate imediat, în funcție de gravitatea neconformității și de urgența aplicării măsurilor corective.
10. Operatorii economici ale căror certificate sunt suspendate nu pot depune declarații privind durabilitatea înainte de ridicarea suspendării. Pe durata suspendării, operatorii economici respectivi nu pot adera la o altă schemă voluntară. În cazul în care participarea unui operator economic sau a predecesorilor săi legali la o schemă voluntară este suspendată sau încetează prin retragerea certificatului acestuia în urma unui audit care a confirmat o neconformitate critică, alte scheme voluntare pot refuza participarea operatorului respectiv pentru o perioadă de cel puțin doi ani de la data suspendării sau a încetării participării.
11. În cazul în care un operator economic în privința căruia s-a constatat anterior că prezintă o neconformitate critică sau majoră solicită recertificarea, auditorul aduce acest fapt la cunoștința tuturor schemelor voluntare la care operatorul economic participă în momentul respectiv sau de la care a solicitat recertificarea.
Secțiunea a 3-a
Monitorizarea internă, procedura de depunere a plângerilor și sistemul de gestionare a documentelor
12. Schemele voluntare instituie un sistem de monitorizare internă pentru a verifica respectarea de către operatorii economici a normelor și a procedurilor aplicate de schemele respective, precum și pentru a asigura calitatea activităților desfășurate de către auditorii organismelor de certificare. Monitorizarea internă se efectuează cel puțin o dată pe an și reflectă acoperirea geografică, materiile prime ale schemei voluntare, precum și nivelul de risc al activităților desfășurate de către operatorii economici. În cadrul procesului de monitorizare, schemele voluntare impun organismelor de certificare să prezinte toate rapoartele de audit și, după caz, calculele valorilor reale ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Activitățile de monitorizare acoperă un eșantion aleatoriu și bazat pe riscuri, selectat din rapoartele de audit corespunzătoare, întocmite de fiecare organism de certificare.
13. Schemele voluntare stabilesc norme și proceduri pentru a asigura monitorizarea eficace a rezultatelor monitorizării interne și, dacă este necesar, aplicarea sancțiunilor. Pe baza rezultatelor monitorizării interne se întreprind măsuri corective la nivelul structurii de guvernanță sau al procesului de monitorizare internă al schemei voluntare, în vederea îmbunătățirii funcționării acestuia. Rezultatele activităților anuale de monitorizare ale schemei voluntare sunt sintetizate în raportul anual de activitate prezentat Secretariatului Comunității Energetice.
14. Schemele voluntare stabilesc proceduri de depunere a plângerilor împotriva operatorilor economici sau a organismelor de certificare. Procedura de depunere a plângerilor este disponibilă pe site-ul web oficial al schemei voluntare și permite transmiterea plângerilor pe cale electronică sau prin poștă. Procedura de depunere a plângerilor asigură protecția persoanelor care raportează încălcări sau depun plângeri cu bună-credință, în conformitate cu Legea nr. 165/2023 privind avertizorii de integritate. Pe site-ul web oficial al schemei voluntare sunt indicate cel puțin următoarele informații:
14.1. informațiile și dovezile care trebuie furnizate pentru depunerea unei plângeri, precum și adresa poștală sau adresa de e-mail la care trebuie transmise;
14.2. orientări privind plângerile care intră în domeniul de aplicare al procedurii;
14.3. o prezentare, etapă cu etapă, a modului în care sunt gestionate plângerile, de la primirea plângerii inițiale până la soluționarea acesteia, precum și calendarul aferent fiecărei etape;
14.4. procesul decizional privind plângerile și procesul de contestare a deciziilor;
14.5. consecințele constatării unei neconformități de către schema voluntară ca urmare a unei plângeri.
15. Schemele voluntare țin evidența tuturor plângerilor și furnizează Secretariatului Comunității Energetice un rezumat al acestora în raportul anual de activitate. La solicitarea Secretariatului Comunității Energetice sau a Instituției Publice Centrul Național pentru Energie Durabilă (denumită în continuare IP CNED), schemele voluntare furnizează toate documentele aferente unei plângeri și modului de soluționare a acesteia.
16. Schemele voluntare și organismele de certificare instituie un sistem de gestionare a documentelor care cuprinde cel puțin următoarele elemente:
16.1. documentația generală a sistemului de management, inclusiv manuale, politici și definirea responsabilităților;
16.2. controlul documentelor și al evidențelor;
16.3. examinarea sistemului de management de către conducere;
16.4. auditul intern/monitorizarea internă;
16.5. procedurile de identificare și de gestionare a neconformităților; și
16.6. procedurile pentru întreprinderea măsurilor preventive în vederea eliminării cauzelor potențialelor neconformități.
17. Documentația se păstrează pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
Secțiunea a 4-a
Publicarea informațiilor de către schemele voluntare
18. Schemele voluntare pun la dispoziția publicului, în mod gratuit, pe un site web, următoarele informații:
18.1. structura lor de guvernanță, cu descrierea rolurilor tuturor organismelor relevante, detaliile privind structura acționariatului, componența și experiența consiliului de administrație, ale secretariatului și ale grupului de lucru, precum și lista membrilor cu drept de vot sau a participanților la schema voluntară, după caz;
18.2. lista operatorilor economici care participă la schema voluntară, stadiul certificării acestora, cu specificarea datei eliberării, suspendării, retragerii, încetării sau expirării certificatului aferent, precum și certificatele sau sintezele rapoartelor de audit întocmite în conformitate cu anexa nr. 2. În cazul în care auditurile identifică neconformități critice sau majore, schemele voluntare publică lista completă a acestor neconformități, împreună cu planul de acțiune și calendarul pentru remedierea lor, convenite cu operatorii economici în cauză. Informațiile specifice din certificate sau din sintezele rapoartelor de audit se redactează astfel încât să respecte Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal. Lista operatorilor economici ale căror certificate sunt retrase, reziliate sau expirate este disponibilă pe site-ul web pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni de la data retragerii, rezilierii sau expirării certificatelor respective. Modificările privind stadiul certificării operatorilor economici sunt publicate cât mai curând posibil;
18.3. cea mai recentă versiune a documentelor schemelor și orientările privind auditurile. Documentele includ data și numărul versiunii și, dacă este cazul, rezumatul modificărilor aduse versiunii anterioare a documentelor respective;
18.4. datele de contact ale schemei, inclusiv numărul de telefon, adresa de e-mail și adresa de corespondență;
18.5. lista organismelor de certificare care efectuează audituri independente în cadrul schemei, cu indicarea, pentru fiecare organism de certificare, a instituției publice care a acreditat sau a recunoscut organismul respectiv, precum și a instituției publice care asigură supravegherea acestuia, în conformitate cu pct. 352 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 sau cu prevederea echivalentă aplicabilă în orice parte contractantă la Tratatul de constituire a Comunității Energetice. Lista organismelor de certificare care nu mai au dreptul de a efectua audituri independente în cadrul schemei rămâne la dispoziția publicului pentru o perioadă de cel puțin 12 luni de la data efectuării ultimului audit, cu indicarea acestui fapt;
18.6. rezultatele activităților anuale de monitorizare ale schemei voluntare, astfel cum sunt sintetizate în raportul anual de activitate.
Secțiunea a 5-a
Schimbarea schemei de către operatorii economici
19. Schemele voluntare impun operatorilor economici să furnizeze în cererile lor de certificare următoarele informații:
19.1. dacă aceștia sau predecesorii lor legali participă în momentul respectiv la o altă schemă voluntară sau dacă au participat la o altă schemă voluntară în ultimii cinci ani;
19.2. toate informațiile relevante, inclusiv datele privind bilanțul masic și rapoartele de audit, precum și, după caz, orice decizie de suspendare sau de retragere a certificatelor din ultimii cinci ani;
19.3. dacă s-au retras dintr-o schemă înainte de efectuarea primului audit de supraveghere.
20. Schemele voluntare exclud din cadrul lor operatorii economici în următoarele cazuri:
20.1. dacă aceștia nu furnizează informațiile prevăzute la subpct. 19.1 și 19.2;
20.2. dacă aceștia sau predecesorii lor legali au obținut rezultate negative în urma auditului inițial efectuat în cadrul unei alte scheme, cu excepția cazului în care auditul inițial s-a desfășurat cu mai mult de trei ani înainte de data depunerii cererii sau în cazul în care, între timp, cealaltă schemă și-a încetat activitățile de certificare, motiv pentru care operatorul economic s-a aflat în imposibilitatea de a depune o nouă cerere de certificare. În cazul în care o schemă voluntară acceptă justificarea operatorilor economici și decide să evalueze cererile acestora, domeniul de aplicare al auditului inițial se modifică astfel încât să acopere toate aspectele relevante și să se axeze în mod special pe deficiențele identificate pe parcursul auditului inițial efectuat în cadrul celeilalte scheme, în urma căruia operatorii în cauză au obținut rezultate negative;
20.3. dacă operatorii economici sau predecesorii lor legali s-au retras dintr-o altă schemă înainte de efectuarea primului audit de supraveghere, cu excepția cazului în care aceștia pot dovedi că au existat motive întemeiate pentru retragere. În cazul în care o schemă voluntară acceptă justificarea oferită de operatorii economici, domeniul de aplicare al auditului inițial se modifică astfel încât să acopere toate aspectele relevante ale auditului de supraveghere.
Secțiunea a 6-a
Recunoașterea altor scheme voluntare
21. În cazul în care o parte din cadrul lanțului de aprovizionare se bazează pe alte scheme voluntare, aceasta acceptă dovezi provenite din partea schemelor voluntare recunoscute și detaliate la pct. 35 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, exclusiv în limitele domeniului de aplicare al recunoașterii acordate acestora.
Capitolul III
PROCESUL DE AUDITARE, DOMENIUL DE APLICARE AL AUDITURILOR, CALIFICĂRILE AUDITORILOR ȘI SUPRAVEGHEREA AUDITURILOR
Secțiunea 1
Procesul de auditare și nivelurile de asigurare
23. Schemele voluntare impun operatorilor economici să obțină rezultate pozitive în cadrul auditului inițial pentru participarea la respectivele scheme. Auditarea inițială a unui participant nou la schemă sau recertificarea unui participant existent la schemă în temeiul unui cadru de reglementare revizuit se efectuează întotdeauna la fața locului și oferă cel puțin o asigurare rezonabilă cu privire la eficacitatea proceselor interne ale respectivului participant. În funcție de profilul de risc al operatorului economic, se poate aplica un nivel de asigurare limitat în ceea ce privește veridicitatea declarațiilor. Pe baza rezultatelor auditului inițial, operatorii economici care sunt considerați ca prezentând un risc scăzut pot face obiectul unor audituri ulterioare de asigurare limitată.
24. Schemele voluntare pot autoriza un organism de certificare să efectueze verificarea conformității cu diferite cadre de certificare în cursul aceluiași proces de auditare, atât timp cât organismul de certificare certifică faptul că operatorii economici îndeplinesc cerințele în conformitate cu pct. 1. Schemele voluntare care permit o durată de valabilitate a certificatului mai mare de un an asigură auditarea anuală de supraveghere a tuturor operatorilor economici care participă la schemele respective. În cazul auditurilor la nivel de grup, auditul anual poate acoperi un eșantion de membri ai grupului respectiv, în conformitate cu secțiunea a 3-a din prezentul capitol. Frecvența auditurilor de supraveghere se mărește în funcție de nivelul general de risc în ceea ce privește profilul operatorului economic, lanțul de aprovizionare și rezultatele auditurilor anterioare. Examinatorul tehnic este responsabil de validarea rezultatelor auditurilor de supraveghere.
25. Schemele voluntare stabilesc proceduri detaliate privind modul în care sunt planificate și efectuate auditurile, precum și modul în care sunt întocmite rapoartele de audit. Schemele voluntare se asigură că organismele de certificare efectuează audituri în conformitate cu standardul moldovenesc SM EN ISO 19011:2018 „Ghid pentru auditarea sistemelor de management” sau cu un standard echivalent. Schemele voluntare asigură un schimb eficient și în timp util de informații cu privire la audituri pentru a sprijini pregătirea și desfășurarea eficace a auditurilor. Auditul include cel puțin următoarele elemente:
25.1. identificarea activităților întreprinse de către operatorul economic, relevante pentru criteriile aplicate de schemă;
25.2. identificarea schemelor relevante ale operatorului economic și a organizării generale a acestuia în raport cu criteriile schemei voluntare, precum și verificările aplicării eficace a sistemelor de control relevante;
25.3. analiza riscurilor care pot conduce la inexactități materiale, pe baza cunoștințelor profesionale ale auditorului și a informațiilor prezentate de către operatorul economic. Analiza respectivă ia în considerare profilul general de risc al activităților, în funcție de nivelul de risc al operatorului economic și al lanțului de aprovizionare, în special în etapele aflate imediat în amonte și în aval, de exemplu, pentru operatorii economici care manipulează materialele enumerate în anexa nr. 3 la Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025. Amploarea sau domeniul de aplicare al auditului ori ambele se adaptează la nivelul general de risc identificat tot pe baza verificărilor plauzibilității capacității de producție a unei instalații și a cantităților declarate de combustibili produși;
25.4. planul de verificare corespunzător analizei riscurilor, precum și domeniului de aplicare și complexității activităților operatorului economic, care definește metodele de eșantionare ce trebuie utilizate în ceea ce privește activitățile operatorului respectiv;
25.5. punerea în aplicare a planului de verificare, prin colectarea de date în conformitate cu metodele de eșantionare descrise, împreună cu toate dovezile suplimentare relevante pe care se va întemeia concluzia verificatorului;
25.6. cererea adresată operatorului economic pentru furnizarea oricăror elemente lipsă ale pistelor de audit, explicația variațiilor sau revizuirea declarațiilor ori a calculelor, înainte de formularea unei concluzii finale a verificării;
25.7. verificarea exactității datelor înregistrate de operatorii economici sau de reprezentanții acestora în Registrul de biocarburanți.
26. Neconformitățile identificate în cursul unui audit sunt clasificate ca fiind critice, majore și minore după cum urmează:
26.1. nerespectarea cu bună-știință a standardelor unei scheme voluntare, cum ar fi frauda, o neconformitate ireversibilă sau o încălcare care pune în pericol integritatea schemei voluntare, este considerată o neconformitate critică. Neconformitățile critice includ, dar nu se limitează la următoarele aspecte:
26.1.1. nerespectarea unei cerințe obligatorii prevăzute în Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, cum ar fi o transformare a terenurilor care contravine pct. 16-19 din regulamentul menționat;
26.1.2. emiterea frauduloasă a unor dovezi ale durabilității sau a unor declarații pe proprie răspundere, de exemplu duplicarea intenționată a unor dovezi privind durabilitatea în scopul obținerii unor avantaje de natură financiară;
26.1.3. descrierea eronată și deliberată a materiilor prime, falsificarea valorilor emisiilor de GES sau a datelor de intrare, precum și producerea deliberată de deșeuri sau reziduuri, de exemplu, modificarea deliberată a unui proces de producție pentru a produce reziduuri suplimentare sau contaminarea deliberată a unui material cu intenția de a îl clasifica drept deșeu;
26.2. nerespectarea unei cerințe obligatorii prevăzute în Legea nr. 10/2016, astfel cum sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, în cazul în care neconformitatea este potențial reversibilă, repetată și relevă existența unor probleme sistematice sau aspecte care, singure sau în combinație cu alte neconformități, pot conduce la o deficiență esențială a schemei, sunt considerate o neconformitate majoră. Neconformitățile majore includ, dar nu se limitează la următoarele aspecte:
26.2.1. probleme sistematice legate de bilanțul masic sau de datele privind emisiile de gaze cu efect de seră raportate, de exemplu, se constată o documentare incorectă în cazul unui procent mai mare de 10 % din declarațiile incluse în eșantionul reprezentativ;
26.2.2. nedeclararea de către un operator economic a participării la alte scheme voluntare în cursul procesului de certificare;
26.2.3. nefurnizarea unor informații relevante auditorilor, de exemplu, date privind bilanțul masic și rapoarte de audit;
26.3. o neconformitate care are un impact limitat, care constituie o eroare izolată sau temporară care nu este sistematică și nu conduce la o deficiență esențială în cazul în care nu este remediată, este considerată o neconformitate minoră.
27. Consecințele neconformităților pentru operatorii economici sunt următoarele:
27.1. în cazul neconformităților critice, certificatul nu se eliberează operatorilor economici care solicită certificarea. Operatorii economici pot solicita din nou certificarea după expirarea unei perioade fixe, stabilită de schema voluntară. Neconformitățile critice identificate pe parcursul auditurilor de supraveghere sau de recertificare sau prin intermediul procesului de monitorizare internă sau al procesului de depunere a plângerilor al unei scheme voluntare conduc la retragerea imediată a certificatului operatorului economic;
27.2. în cazul neconformităților majore, certificatul nu se eliberează operatorilor economici care solicită certificarea. Neconformitățile majore identificate pe parcursul auditurilor de supraveghere sau de recertificare sau prin intermediul procesului de monitorizare internă sau al procesului de depunere a plângerilor al unei scheme voluntare conduc la suspendarea imediată a certificatului operatorului economic. În cazul în care operatorii economici nu oferă o măsură corectivă pentru neconformitățile majore în termen de 90 de zile de la notificare, certificatul este retras;
27.3. în cazul unor neconformități minore, schemele voluntare definesc perioada pentru remedierea, care nu depășește 12 luni de la notificare, precum și data următorului audit de supraveghere sau de recertificare.
28. Schemele voluntare certifică operatorii economici numai dacă aceștia îndeplinesc toate cerințele următoare:
28.1. dispun de un sistem de gestionare a documentelor;
28.2. dispun de un sistem de păstrare în condiții de siguranță și de examinare a tuturor dovezilor aferente declarațiilor prezentate sau utilizate, iar sistemul respectiv poate face obiectul unui audit;
28.3. păstrează toate dovezile necesare pentru respectarea prevederilor prezentului regulament și ale Legii nr. 10/2016, astfel cum sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, pentru o perioadă de cel puțin cinci ani;
28.4. își asumă responsabilitatea pentru pregătirea oricăror informații legate de auditarea acestor dovezi
29. Rapoartele de audit și sintezele rapoartelor de audit sau certificatele întocmite sau emise de un organism de certificare în cadrul unei scheme voluntare includ cel puțin elementele prevăzute în anexa nr. 2.
Secțiunea a 2-a
Cerințe pentru organismele de certificare și auditorii acestora
30. Organismul de certificare trebuie să fie acreditat în conformitate cu standardul SM EN ISO/CEI 17065. La desfășurarea activităților de verificare cu resurse interne sau resurse aflate sub controlul direct, organismul de certificare trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile ale standardelor SM EN ISO/IEC 17029:2020 „Evaluare a conformității. Principii și cerințe generale pentru organisme de validare și verificare” și SM EN ISO 14065:2022 „Principii generale și cerințe pentru organismele care efectuează validarea și verificarea informațiilor de mediu”. Organismul de certificare utilizează alte resurse pentru activitățile de verificare numai din partea organismelor acreditate care îndeplinesc cerințele aplicabile ale standardelor respective.
31. Acreditarea unui organism de certificare este efectuată de către Centrul Național de Acreditare, în conformitate cu Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității, sau de către un organism de acreditare dintr-un stat membru al Uniunii Europene ori dintr-o parte contractantă la Tratatul de constituire a Comunității Energetice, semnatar al Acordului de Recunoaștere Multilateral cu Cooperarea Europeană pentru Acreditare (EA MLA). Acreditarea acoperă domeniul specific al schemei voluntare sau naționale aflate sub incidența Legii nr. 10/2016, astfel cum sunt detaliate în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025.
32. În cadrul evaluării schemelor voluntare sau naționale în conformitate cu subpct. 35.1 sau pct. 351 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii evaluează, în coordonare cu Centrul Național de Acreditare, dacă metodologiile, normele și protocoalele schemelor voluntare sau naționale sunt conforme pentru acreditare în sensul prezentei secțiuni. Concluzia evaluării conformității schemelor voluntare și naționale în vederea acreditării se include în rapoartele de evaluare tehnică întocmite de către Secretariatul Comunității Energetice.
33. Echipa de audit trebuie să dispună de competența, experiența și aptitudinile generale și specifice necesare pentru efectuarea auditului, ținând seama de sfera auditului. În cazul în care există un singur auditor, acesta are competența de a îndeplini atribuțiile de șef al echipei de audit aplicabile pentru auditul respectiv. Organismul de certificare se asigură că decizia de certificare este luată de un examinator tehnic care nu a făcut parte din echipa de audit.
34. Auditorii trebuie:
34.1. să fie independenți față de activitățile supuse auditului, cu excepția auditurilor privind criteriile prevăzute la subpct. 20.1 și 21.1 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, pentru care se efectuează un audit intern sau extern până la primul punct de colectare;
34.2. să nu facă obiectul unor conflicte de interese;
34.3. să dețină competențele specifice necesare pentru efectuarea auditului referitor la criteriile schemei, inclusiv:
34.3.1. în ceea ce privește criteriile privind destinația terenurilor prevăzute la pct. 15-21 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, precum și metodologia de certificare a riscului redus de impactul schimbării destinației terenurilor (denumit în continuare ILUC), prevăzută în capitolul V și în anexa nr. 8 la prezentul Regulament: experiență în domeniile agriculturii, agronomiei, ecologiei, științelor naturale, pădurilor, silviculturii sau într-un domeniu conex, inclusiv competențe tehnice specifice necesare pentru verificarea respectării criteriilor aplicabile pășunilor și pădurilor foarte bogate în biodiversitate;
34.3.2. în ceea ce privește criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la pct. 22-24 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 sau pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor pe bază de carbon reciclat și ale combustibililor de origine nebiologică produși din surse regenerabile, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025: cel puțin doi ani de experiență în evaluarea ciclului de viață al combustibililor și experiență specifică în auditarea calculelor emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, relevantă pentru tipurile de audituri care urmează să fie efectuate de auditor. În funcție de sfera specifică a auditului, această experiență trebuie să fie completată de experiență în domeniile agriculturii, agronomiei, ecologiei, pădurilor, științelor naturale, silviculturii, ingineriei, gestionării energiei sau într-un domeniu conex. În cazul în care sfera auditului include verificarea nivelurilor de carbon organic din sol în scopul aplicării creditelor pentru reducerea emisiilor prin acumularea carbonului în sol, sunt necesare cunoștințe tehnice în domeniul științelor solului;
34.3.3. în ceea ce privește criteriile privind lanțul de custodie prevăzute la pct. 29-31 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025: experiență în domeniile sistemelor de echilibrare a masei, logisticii lanțului de aprovizionare, evidențelor contabile, trasabilității și prelucrării datelor sau într-un domeniu conex;
34.3.4. pentru auditarea la nivel de grup: experiență în efectuarea de audituri la nivel de grup.
35. Schemele voluntare asigură cursuri de formare pentru auditori, care acoperă toate aspectele relevante pentru domeniul de aplicare al schemelor respective. Cursurile includ o examinare pentru a demonstra respectarea de către participanți a cerințelor de formare în domeniul sau domeniile tehnice în care aceștia își desfășoară activitatea. Auditorii participă la cursurile de formare înainte de efectuarea auditurilor în numele schemei voluntare.
36. Auditorii urmează periodic cursuri de perfecționare. Schemele voluntare aplică un sistem de monitorizare a stadiului de formare a auditorilor lor activi. Schemele voluntare oferă, după caz, orientări organismelor de certificare cu privire la aspectele relevante pentru procesul de certificare. Aceste orientări includ cel puțin actualizări ale cadrului de reglementare sau constatări relevante formulate în urma procesului de monitorizare internă al schemelor voluntare.
Secțiunea a 3-a
Auditarea la nivelul grupului
37. Schemele voluntare pot efectua audituri la nivelul grupului numai în următoarele cazuri:
37.1. în cazul producătorilor de materii prime, în special al micilor proprietari agricoli, al organizațiilor și al cooperativelor de producători, precum și al colectorilor de deșeuri;
37.2. pentru verificarea respectării criteriilor privind destinația terenurilor aplicate de schemele voluntare, în cazul în care suprafețele în cauză se află în proximitate și prezintă caracteristici similare, cum ar fi condițiile climatice sau pedologice;
37.3. în scopul calculării reducerilor de emisii de gaze cu emisii de seră, în cazul în care unitățile au sisteme de producție și tipuri de culturi similare.
38. Operatorii economici incluși într-un audit la nivel de grup desemnează un administrator al grupului. Primele puncte de colectare, organizațiile sau cooperativele de producători pot acționa în calitate de administratori ai grupului, reprezentând operatorii economici incluși în auditul la nivel de grup.
39. Auditarea la nivel de grup poate include verificarea tuturor unităților vizate pe baza unui eșantion de unități. Schemele voluntare stabilesc orientări privind aplicarea abordării de auditare la nivel de grup, incluzând cel puțin următoarele elemente:
39.1. rolul administratorului grupului în ceea ce privește specificațiile pentru sistemul intern de gestionare și procedurile interne de inspecție la nivel de grup;
39.2. determinarea dimensiunii eșantionului.
40. Un eșantion format dintr-un număr de membri ai grupului echivalent cu rădăcina pătrată a numărului total de membri ai grupului este auditat individual cel puțin o dată pe an. Numărul membrilor incluși în eșantion se majorează în cazul unui nivel mai ridicat de risc. Schemele voluntare stabilesc criterii pentru determinarea nivelului general de risc în domeniile respective și a consecințelor acestui nivel de risc asupra metodei de audit. Eșantionul trebuie să fie reprezentativ pentru întregul grup și să fie stabilit utilizând o combinație între selecția aleatorie și selecția pe bază de risc. Selecția aleatorie trebuie să reprezinte cel puțin 25 % din eșantion. Producătorii de materii prime selectați pentru audit variază anual.
41. Auditarea la nivel de grup se efectuează la fața locului, cu excepția cazului în care se consideră că auditurile documentare pot oferi același nivel de asigurare ca un audit efectuat la fața locului. Schemele voluntare stabilesc dovezile necesare pentru efectuarea auditurilor documentare. Declarațiile pe propria răspundere ale operatorilor economici nu sunt considerate dovezi suficiente. Auditarea administratorului grupului se efectuează întotdeauna la fața locului.
42. O neconformitate critică sau majoră identificată în cazul unui membru individual al grupului în cursul unui audit este abordată în conformitate cu procesul prevăzut la subpct. 27.1 și 27.2, după caz. Dacă se identifică o neconformitate critică sau majoră la nivelul întregului eșantion inițial al grupului, se auditează un eșantion suplimentar de membri ai grupului, de aceeași dimensiune. Neconformitatea sistemică a majorității absolute a membrilor grupului incluși în întregul eșantion conduce, după caz, la suspendarea sau retragerea certificării întregului grup.
Secțiunea a 4-a
Auditul deșeurilor și reziduurilor
43. Schemele voluntare și organismele de certificare care acționează în numele acestora aplică cerințele privind verificarea lanțului de aprovizionare cu biocarburanți și biolichide obținute din deșeuri și reziduuri, prevăzute la pct. 44-49, iar pentru combustibilii din biomasă – cerințele prevăzute la pct. 44-47.
44. Este acoperit întregul lanț de aprovizionare, începând de la originea acestuia, și anume de la operatorul economic la care apar deșeurile sau reziduurile.
45. Operatorii economici sunt auditați individual. La punctul de origine al lanțului de aprovizionare, de exemplu, în cazul restaurantelor și al producătorilor de deșeuri sau reziduuri, pot fi aplicate metode de auditare la nivel de grup.
46. Frecvența și intensitatea procedurii de auditare reflectă nivelul general de risc. Schemele voluntare definesc norme clare, proporționale cu nivelul de risc specific asociat tipului de reziduuri sau deșeuri. În ceea ce privește biocarburanții și biolichidele, punctele de origine care furnizează lunar cel puțin cinci tone de deșeuri sau reziduuri dintre cele enumerate în părțile A și B din anexa nr. 3 la Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, sunt supuse unui audit la fața locului. Auditul secundar se bazează pe un eșantion în cazul în care se adoptă o abordare de auditare la nivel de grup.
47. Punctele de colectare trebuie să prezinte auditorului, înainte de auditarea lor, o listă a tuturor punctelor de origine care au semnat o declarație pe propria răspundere. Cantitatea de deșeuri generate lunar sau anual se indică în mod clar în declarația pe propria răspundere. Dovezile sau documentele aferente tuturor livrărilor individuale trebuie să fie disponibile la punctul de colectare și să fie verificate de către auditor, inclusiv acordul de eliminare a deșeurilor, fișele de livrare și declarațiile pe propria răspundere.
48. Auditorul verifică existența unui număr de puncte de origine echivalent cel puțin cu rădăcina pătrată a tuturor punctelor de origine incluse în listă. Verificarea poate fi efectuată de la distanță, cu excepția cazului în care există îndoieli cu privire la existența punctului de origine sau în cazul în care sunt îndeplinite criteriile pentru auditul la fața locului prevăzute la pct. 46. Auditorii verifică livrările de materiale durabile către destinatarii din aval prin verificarea, pe baza unui eșantion aleatoriu și bazat pe riscuri, a copiilor declarațiilor de durabilitate emise de punctul de colectare pentru destinatarii respectivi.
49. Organismul de certificare efectuează un audit de supraveghere obligatoriu în termen de șase luni de la prima certificare. În cazul punctelor de colectare și al comercianților care se ocupă atât de deșeuri și reziduuri, cât și de materiale prime virgine, cum ar fi uleiurile vegetale, se efectuează un audit de supraveghere suplimentar la trei luni de la primul audit de certificare, care acoperă prima perioadă de bilanț masic. Dacă un punct de colectare dispune de mai multe situri de stocare, auditorul auditează bilanțul masic al fiecăruia dintre acestea.
50. În cazul în care există îndoieli întemeiate cu privire la natura deșeurilor și reziduurilor declarate, auditorul este autorizat să preleveze probe și să le analizeze într-un laborator independent.
Secțiunea a 5-a
Auditarea calculelor emisiilor efective de gaze cu efect de seră
51. Schemele voluntare impun operatorilor economici să furnizeze auditorilor, înainte de auditul planificat, toate informațiile relevante și actualizate privind calculul emisiilor efective de gaze cu efect de seră. Aceste informații includ datele de intrare și alte dovezi relevante, informațiile privind factorii de emisie și de conversie, valorile standard aplicate și sursele de referință ale acestora, calculele privind emisiile de gaze cu efect de seră și dovezile referitoare la aplicarea creditelor pentru reducerile de emisii de gaze cu efect de seră.
52. Auditorul înregistrează în raportul de audit emisiile produse la amplasamentul auditat. În cazul prelucrării biocarburanților finali, auditorul înregistrează emisiile după alocare și economiile realizate. Dacă emisiile se abat în mod semnificativ de la valorile tipice sau dacă valorile efective calculate ale reducerilor de emisii sunt anormal de ridicate, raportul de audit trebuie să conțină justificarea acestor abateri. Schemele voluntare stabilesc proceduri prin care organismele de certificare informează imediat cu privire la astfel de abateri.
53. Auditorii verifică dacă estimarea reducerii emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2 se limitează la emisiile evitate prin captarea CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă. Această verificare necesită accesul la următoarele informații:
53.1. scopul în care se utilizează CO2 captat;
53.2. originea CO2 înlocuit;
53.3. originea CO2 captat;
53.4. informații privind emisiile generate în urma captării și prelucrării CO2.
54. În sensul subpct. 53.2, operatorii economici care utilizează CO2 captat precizează modul în care CO2 înlocuit a fost generat anterior și declară, în scris, că emisiile echivalente cu cantitatea respectivă sunt evitate ca urmare a înlocuirii. Aceste dovezi sunt considerate suficiente pentru verificarea respectării cerințelor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 și a evitării emisiilor.
55. Operatorii economici prezintă declarații privind valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră numai după ce capacitatea lor de a efectua calcule ale valorilor efective a fost verificată printr-un audit.
56. La solicitare, schemele voluntare asigură Secretariatului Comunității Energetice și IP CNED accesul la calculele efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră certificate în cadrul schemelor respective, precum și la rapoartele de audit aferente
Secțiunea a 6-a
Auditurile sistemelor de echilibrare a masei
57. Schemele voluntare se asigură că operatorii economici furnizează auditorilor toate datele privind bilanțul masic înainte de efectuarea auditului.
58. Pe parcursul auditului inițial, efectuat înainte de admiterea unui operator economic în cadrul unei, auditorul verifică existența și funcționarea sistemului de echilibrare a masei.
59. În cadrul auditurilor anuale ulterioare, auditorul verifică cel puțin următoarele elemente:
59.1. lista tuturor amplasamentelor care fac obiectul certificării. Fiecare amplasament trebuie să dispună de propriile evidențe ale bilanțului masic;
59.2. lista tuturor intrărilor pentru fiecare amplasament și descrierea materialelor manipulate, precum și detalii cu privire la toți furnizorii;
59.3. lista tuturor ieșirilor pentru fiecare amplasament și descrierea materialelor manipulate, precum și detalii cu privire la toți clienții;
59.4. factorii de conversie aplicați, în special în cazul instalațiilor de prelucrare a deșeurilor sau a reziduurilor, pentru a se asigura că procesul nu este modificat în scopul producerii unei cantități mai mari de deșeuri sau reziduuri;
59.5. orice discrepanță între sistemul de evidență contabilă și datele privind intrările, ieșirile și bilanțurile;
59.6. alocarea caracteristicilor de durabilitate;
59.7. concordanța dintre datele privind durabilitatea și stocul fizic la sfârșitul perioadei de bilanț masic.
Secțiunea a 7-a
Auditarea pășunilor naturale și nenaturale foarte bogate în biodiversitate
60. Auditorii care verifică dacă terenurile sunt pășuni foarte bogate în biodiversitate, astfel cum se menționează la subpct. 16.4 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, verifică dacă terenurile sunt sau au fost, în orice moment începând din ianuarie 2008, pășuni foarte bogate în biodiversitate. În documentele proprii de sistem, schemele voluntare informează operatorii economici cu privire la tipul de dovezi acceptate de organismele de certificare pentru a dovedi statutul de zonă istorică începând din ianuarie 2008.
61. În cazul în care terenurile rămân pășuni sau ar fi rămas pășuni în absența intervenției umane și sunt situate în oricare dintre limitele geografice enumerate în anexa nr. 11, acestea sunt considerate pășuni naturale foarte bogate în biodiversitate.
62. În cazul terenurilor situate în afara zonelor menționate la pct. 61, auditorul evaluează dacă pășunea păstrează sau ar fi păstrat, în absența intervenției umane, compoziția de specii naturale, precum și caracteristicile și procesele ecologice. În acest caz, se consideră că terenul este sau a fost pășune naturală foarte bogată în biodiversitate. În cazul în care pășunile au fost deja transformate în terenuri arabile și nu este posibilă evaluarea caracteristicilor terenurilor în sine prin intermediul informațiilor puse la dispoziție de către Agenția de Mediu sau al imaginilor obținute din satelit, auditorul consideră că terenurile în cauză nu erau pășuni foarte bogate în biodiversitate la momentul conversiei.
63. În cazul în care terenul a încetat sau ar fi încetat, în absența intervenției umane, să fie pășune, este bogat în specii, nu este degradat și a fost identificat ca fiind foarte bogat în biodiversitate de către Agenția de Mediu, acesta este considerat pășune nenaturală foarte bogată în biodiversitate. Identificarea se realizează în conformitate cu procedura și regimul ariilor naturale protejate/biodiversității, prin actul administrativ prevăzut de legislația de mediu.
64. Orice teren care este sau a fost pășune nenaturală foarte bogată în biodiversitate în ianuarie 2008 sau după această dată poate fi utilizat pentru producția de combustibili, cu condiția ca recoltarea materiei prime să fie necesară pentru menținerea statutului de pășune foarte bogată în biodiversitate și ca practicile curente de gestionare să nu prezinte riscul de a provoca declinul biodiversității pășunii.
65. Operatorii economici furnizează dovezi conform cărora recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului de pășune foarte bogată în biodiversitate, iar practicile de gestionare nu prezintă riscul de a provoca declinul biodiversității pășunii.
66. În cazul în care operatorii economici nu sunt în măsură să furnizeze dovezile menționate la pct. 65, aceștia furnizează dovezi ale permisiunii primite din partea Agenției de Mediu pentru menținerea statutului de pășune foarte bogată în biodiversitate. Eliberarea permisiunii se realizează în conformitate cu procedura și regimul ariilor naturale protejate/biodiversității, prin actul administrativ prevăzut de legislația de mediu.
67. Evaluarea tehnică a terenului trebuie efectuată de un specialist calificat, extern și independent de activitatea auditată, care nu prezintă conflicte de interese și care face parte din echipa de audit. Evaluarea și rezultatul acesteia trebuie examinate în cadrul auditului.
Secțiunea a 8-a
Supravegherea de către IP CNED
68. Schemele voluntare impun operatorilor economici care participă la scheme, precum și organismelor de certificare care efectuează audituri în cadrul acestora, obligația de a coopera cu IP CNED și Secretariatul Comunității Energetice, inclusiv de a acorda, la solicitarea acestora, accesul la sediile operatorilor economici și de a pune la dispoziția IP CNED și a Secretariatului Comunității Energetice toate informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin în temeiul Legii nr. 10/2016 și al Hotărârii Guvernului nr. 53/2025. În acest scop, organismele de certificare au următoarele obligații:
68.1. să furnizeze IP CNED informațiile necesare pentru supravegherea funcționării organismelor de certificare, în temeiul pct. 35 și 352 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
68.2. să furnizeze IP CNED și Secretariatului Comunității Energetice informațiile solicitate, necesare pentru respectarea pct. 353 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025;
68.3. să verifice exactitatea informațiilor introduse în Registrul de biocarburanți.
69. În contextul supravegherii prevăzute la pct. 352 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, IP CNED stabilește procedura care permite organismelor de certificare, indiferent dacă sediul acestora se află într-un stat membru al Uniunii Europene, pe teritoriul unei părți contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice sau într-o țară terță, să se înregistreze pentru supraveghere și pentru efectuarea supravegherii.
70. IP CNED efectuează schimb de informații și de bune practici cu privire la modul de supraveghere a funcționării organismelor de certificare în contextul unui cadru formal de cooperare. În cazul în care organismele de certificare realizează certificarea materiilor prime, a biocarburanților, a biolichidelor, a biomasei sau a altor tipuri de combustibili în mai multe state membre ale Uniunii Europene și/sau părți contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice, părțile vizate instituie un cadru comun de supraveghere a acestor organisme de certificare, inclusiv prin desemnarea unei părți vizate în calitate de auditor principal al auditului.
71. Auditorul principal desemnat este responsabil, în cooperare cu statele membre ale Uniunii Europene și/sau părțile contractate la Tratatul de constituire a Comunității Energetice în cauză, de consolidarea și de schimbul de informații privind rezultatul supravegherii organismelor de certificare.
72. IP CNED stabilește, după caz, cadre de cooperare cu țările terțe pentru supravegherea organismelor de certificare care efectuează audituri pe teritoriul acestora, în scopul asigurării aceluiași nivel de flux informațional și al aplicării standardelor de supraveghere a auditului pentru organismele de certificare care își desfășoară activitatea în țări terțe.
73. În cazul în care IP CNED constată că un organism de certificare, situat într-un stat membru al Uniunii Europene, pe teritoriul unei părți contractate la Tratatul de constituire a Comunității Energetice sau într-o țară terță, nu respectă prevederile prezentului Regulament referitoare la desfășurarea activității de audit, IP CNED comunică informațiile respective celorlalte părți vizate, Secretariatului Comunității Energetice și schemei voluntare în cadrul căreia funcționează organismul de certificare. Schema voluntară vizată investighează imediat cazul. La încheierea investigației, schema voluntară în cauză informează părțile vizate și Secretariatul Comunității Energetice despre rezultatele investigației și, după caz, despre măsurile corective întreprinse.
74. Operatorii economici și organismele de certificare care nu respectă cerințele prevăzute la pct. 68-73 sunt excluși de la participarea și, respectiv, de la efectuarea auditurilor în cadrul schemelor voluntare. Schemele voluntare prezintă, până la data de 30 aprilie, Secretariatului Comunității Energetice rapoarte anuale de activitate, care includ cerințele minime prevăzute în anexa nr. 3. Raportul principal nu conține informații confidențiale și se publică integral. Datele se furnizează separat, conform modului stabilit de către Secretariatul Comunității Energetice.
75. Schemele voluntare notifică fără întârziere Secretariatului Comunității Energetice toate modificările substanțiale aduse conținutului unei scheme care pot afecta temeiul pentru recunoașterea acesteia. Astfel de modificări includ oricare dintre următoarele elemente:
75.1. modificări ale criteriilor obligatorii de durabilitate vizate de schemă;
75.2. extinderea domeniului de aplicare al schemei dincolo de domeniul descris în actul de punere în aplicare prin care este recunoscută schema;
75.3. extinderea domeniului de aplicare a materiilor prime sau a biocarburanților menționați în documentele inițiale ale schemei, în cazul în care profilul de risc al materiilor prime adăugate diferă, de exemplu, prin includerea deșeurilor sau a reziduurilor sau în cazul în care se aplică proceduri specifice;
75.4. modificări ale normelor de echilibrare a masei;
75.5. modificări ale procedurilor de audit sau ale cerințelor pentru auditori;
75.6. modificarea sau extinderea metodologiei de calcul al emisiilor de gaze cu efect de seră;
75.7. orice altă modificare ce poate afecta temeiul recunoașterii schemei.
Capitolul IV
NORME SPECIFICE PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI DE ECHILIBRARE A MASEI, REGISTRUL DE BIOCARBURANȚI ȘI STABILIREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI A FRACȚIUNII BIOLOGICE A COMBUSTIBILILOR
Secțiunea 1
Trasabilitatea și Registrul de biocarburanți
76. Caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, alte informații care descriu materiile prime sau combustibilii, necesare în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, precum și datele privind tranzacțiile, se documentează prin documente justificative verificabile și se transmit de la un operator economic la altul pe întregul lanț de aprovizionare. Aceste informații includ date care trebuie transmise pe întregul lanț de aprovizionare, precum și date specifice pentru fiecare tranzacție, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 1.
77. Informațiile care trebuie transmise pe întregul lanț de aprovizionare se includ în documentația care însoțește transporturile fizice de materii prime sau de combustibili. Aceste informații se introduc în Registrul de biocarburanți, din momentul punerii în operare al acestuia, în cazul combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calcularea numărătorului menționat în capitolul III din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, sau care sunt luați în considerare în scopurile menționate la pct. 10 și 11 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025.
78. În scopul urmăririi loturilor de combustibili lichizi sau gazoși introduși într-o infrastructură interconectată și supuși aceluiași sistem de echilibrare a masei, caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și celelalte informații prevăzute la pct. 76 se introduc în Registrul de biocarburanți la primul punct de intrare și se înregistrează ca fiind consumate la punctul de consum final. În cazul în care combustibilii gazoși sunt retrași dintr-o infrastructură interconectată și transformați în combustibili gazoși sau lichizi, punctul de consum final este considerat punctul de consum final al combustibililor gazoși sau lichizi finali rezultați. Într-un astfel de caz, toate etapele intermediare, de la retragerea combustibililor gazoși din infrastructura interconectată până la punctul de consum final al combustibililor gazoși sau lichizi rezultați, se înregistrează în Registrul de biocarburanți.
Secțiunea a 2-a
Aplicarea sistemului de echilibrare a masei
79. Schemele voluntare impun operatorilor economici care participă la scheme să utilizeze un sistem de echilibrare a masei, în conformitate cu pct. 29 și 30 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, care permite amestecarea materiilor prime sau a combustibililor cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
80. Schemele voluntare aplică următoarele reguli privind implementarea sistemului de echilibrare a masei:
80.1. materiile prime sau combustibilii sunt considerați ca făcând parte dintr-un amestec numai dacă sunt amestecați într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest tip;
80.2. se consideră că materii prime diferite fac parte dintr-un amestec numai dacă aparțin aceluiași grup de produse, cu excepția cazului în care materiile prime respective sunt amestecate în scopul prelucrării ulterioare;
80.3. materiile prime sau combustibilii sunt considerați ca făcând parte dintr-un amestec numai dacă sunt amestecați fizic, cu excepția cazului în care sunt identici din punct de vedere fizic sau aparțin aceluiași grup de produse. În cazul în care materiile prime sau combustibilii sunt identici din punct de vedere fizic sau aparțin aceluiași grup de produse, aceștia trebuie să fie stocați în aceeași infrastructură interconectată, în aceeași instalație de prelucrare sau logistică, în aceeași infrastructură de transport și de distribuție sau în același amplasament de acest tip;
80.4. combustibilii introduși într-o instalație logistică sau într-o infrastructură de transport sau de distribuție, cum ar fi rețeaua de gaze sau o rețea de conducte pentru combustibili lichizi, și stocați în instalații de stocare a GNL sau în alte instalații de stocare sunt considerați ca făcând parte dintr-un amestec în temeiul subpct. 80.3 numai în cazul în care infrastructura respectivă este interconectată;
80.5. operatorii economici țin bilanțuri masice separate pentru materiile prime și combustibilii care nu pot fi considerați ca făcând parte dintr-un amestec. Nu este permis transferul de informații cu privire la caracteristicile și dimensiunile de durabilitate și de reducere a emisiilor de GES între bilanțuri masice diferite. În temeiul subpct. 80.1-80.3, materiile prime din cadrul instalațiilor de producție a biocarburanților, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă sunt considerate ca făcând parte dintr-un amestec. Prin urmare, cerința de a ține bilanțuri masice separate nu se aplică acestor instalații și se poate întocmi un singur bilanț masic;
80.6. sistemul de echilibrare a masei include informații cu privire la caracteristicile de durabilitate, caracteristicile privind emisiile de gaze cu efect de seră și cantitățile de materii prime și de combustibili, inclusiv informații cu privire la cantitățile de materii prime și de combustibili pentru care nu au fost determinate caracteristicile de durabilitate sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră;
80.7. în cazul în care un lot de materii prime sau de combustibili este livrat unui operator economic care nu participă la o schemă voluntară sau națională, livrarea se reflectă în bilanțul masic prin eliminarea unei cantități echivalente de materie primă sau de combustibil. Tipul de combustibil care urmează să fie rezervat corespunde naturii fizice a materiei prime sau a combustibilului livrat;
80.8. în cazul în care un lot de combustibil este utilizat pentru respectarea unei obligații impuse unei entități obligate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, acesta se consideră retras din bilanțul masic al amestecului;
80.9. în cazul în care biocarburanții, biolichidele sau combustibilii din biomasă sunt amestecați cu combustibili fosili, informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atribuite amestecului trebuie să corespundă ponderii fizice a biocarburanților, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă din amestec. Pentru biocarburanți și biolichide, IP CNED verifică veridicitatea acestor informații și în conformitate cu secțiunea a 5-a din prezentul capitol;
80.10. caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale unui lot de materii prime sau de combustibili sunt considerate ca fiind un set. În cazul în care loturile sunt retrase dintr-un amestec, se atribuie oricare dintre seturile de caracteristici de durabilitate, cu condiția ca seturile de caracteristici de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie divizate, iar echilibrul masic să fie atins pe parcursul perioadei corespunzătoare;
80.11. în cazul în care acest lucru este relevant din motive de transparență, sistemul de echilibrare a masei include informații din care să reiasă dacă producerea combustibilului sau a precursorului combustibilului a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, tipul de sprijin;
80.12. perioada corespunzătoare pentru atingerea bilanțului masic este de 12 luni pentru producătorii de biomasă agricolă și de biomasă forestieră și pentru primele puncte de colectare care se aprovizionează numai cu biomasă agricolă și biomasă forestieră și de trei luni pentru toți ceilalți operatori economici. Începutul și sfârșitul perioadei trebuie aliniate la anul calendaristic sau, după caz, la cele patru trimestre ale anului calendaristic. Ca alternativă la anul calendaristic, operatorii economici pot utiliza fie anul economic pe care îl utilizează în scopuri contabile, fie un alt punct de plecare pentru perioada bilanțului masic, cu condiția ca opțiunea să fie indicată în mod clar și aplicată în mod coerent. La sfârșitul perioadei de bilanț masic, datele privind caracteristicile de durabilitate reportate trebuie să fie echivalente cu stocul fizic din recipient, din instalația de prelucrare sau logistică, din infrastructura de transport și de distribuție sau din amplasamentul respectiv;
80.13. schemele voluntare specifică setul minim de caracteristici de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu anexa nr. 1, care trebuie să fie transmise pe întregul lanț de aprovizionare, precum și alte informații necesare pentru urmărirea loturilor. În cazul combustibililor lichizi sau gazoși introduși într-o infrastructură interconectată și supuși aceluiași sistem de echilibrare a masei, caracteristicile respective de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se atribuie loturilor care intră și ies din infrastructura interconectată. Schemele voluntare garantează introducerea corectă de către operatorii economici în Registrul de biocarburanți a tuturor informațiilor relevante.
Secțiunea a 3-a
Determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale biocarburanților, ale combustibililor din biomasă și ale biolichidelor
81. Schemele voluntare impun operatorilor economici obligația de a aplica metodologia prevăzută la pct. 5 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 atunci când determină emisiile de gaze cu efect de seră ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă.
82. În scopul determinării emisiilor de gaze cu efect de seră ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă menționați la pct. 81, se aplică următoarele norme specifice:
82.1. atunci când se iau în considerare emisiile de gaze cu efect de seră ale intrărilor, în cazul în care se utilizează valori standard ale factorilor de emisie, se aplică valorile specificate în anexa nr. 9;
82.2. pentru determinarea emisiilor provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime, se aplică metodologia specificată în anexa nr. 7;
82.3. pentru determinarea reducerilor de emisii datorate acumulării carbonului în sol prin intermediul unui mai bun management agricol (esca), se aplică metodologia specificată în anexa nr. 5.
83. IP CNED poate transmite Secretariatului Comunității Energetice valori actualizate ale factorilor de emisie aferenți mixului național de energie electrică, pentru a fi luate în considerare la actualizarea factorilor de emisie respectivi prevăzuți în anexa nr. 9.
84. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2 se iau în considerare numai în cazul în care există dovezi valabile că CO2 a fost captat în mod eficace și stocat în condiții de siguranță, în conformitate cu condițiile stabilite de legislația din domeniu. În cazul stocării geologice a CO2, schemele voluntare verifică dovezile furnizate cu privire la integritatea amplasamentului de stocare și la volumul de CO2 stocat. În cazul în care o parte terță efectuează transportul sau stocarea geologică, dovada stocării poate fi furnizată prin intermediul contractelor relevante încheiate cu partea terță respectivă și al facturilor emise de aceasta.
Secțiunea a 4-a
Norme specifice privind deșeurile și reziduurile, combustibilii pe bază de carbon reciclat și combustibilii de origine nebiologică produși din surse regenerabile
85. Schemele voluntare aplică normele specifice și derogările pentru deșeuri și reziduuri prevăzute în Legea nr. 10/2016 și în Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 numai în cazul în care materiile prime intră în domeniul de aplicare al definițiilor corespunzătoare de la pct. 2 din anexa nr. 1 la hotărârea menționată.
86. Calitatea de deșeu sau de reziduu a unei materii prime se determină în punctul din lanțul de aprovizionare de la care provine aceasta. Materiile prime nu sunt considerate deșeuri sau reziduuri în cazul în care au fost modificate sau procesul de producere a acestora a fost modificat în mod deliberat în scopul declarării respectivelor materii prime drept deșeuri sau reziduuri.
87. Deșeurile și reziduurile enumerate în anexa nr. 4 nu sunt considerate deșeuri sau reziduuri în cazul în care au fost modificate în mod deliberat în scopul declarării acestora drept deșeuri sau reziduuri.
88. Schemele voluntare oferă operatorilor economici instrucțiuni și sprijin pentru ca aceștia să poată aprecia dacă materiile prime sunt considerate deșeuri și reziduuri. Operatorii economici păstrează și prezintă auditorilor dovezile care stau la baza aprecierilor lor. Schemele voluntare stabilesc norme specifice pentru auditarea acestor dovezi.
89. În scopul respectării cerințelor prevăzute la pct. 15 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, schemele voluntare verifică dacă recoltarea deșeurilor și a reziduurilor agricole nu are un impact negativ asupra calității solului și a stocului de carbon din sol. Această verificare asigură aplicarea pe terenuri a unui set relevant de practici esențiale de gestionare sau de monitorizare a solului, pentru a promova sechestrarea carbonului în sol și calitatea solului, în conformitate cu anexa nr. 6.
90. Aplicarea practicilor menționate la pct. 89 se solicită și se monitorizează la nivel național sau la nivelul operatorilor economici. La nivel național, schemele voluntare verifică dacă țara de origine impune aplicarea unor practici esențiale de gestionare a solurilor pentru a aborda impactul potențial al recoltării acestor reziduuri asupra calității solului și a carbonului din sol și dacă dispune de mecanisme de monitorizare și de asigurare a aplicării acestor practici. La nivelul operatorilor economici, schemele voluntare verifică dacă aceste practici de gestionare sunt aplicate și monitorizate efectiv la nivelul exploatațiilor agricole care furnizează biomasa. În cazul efectuării unui audit la nivel de grup, schemele voluntare verifică dacă practicile respective sunt aplicate de către toți operatorii economici vizați de auditul la nivelul grupului.
91. Schemele voluntare impun operatorilor economici care participă la schemă obligația de a aplica metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 pentru determinarea emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor pe bază de carbon reciclat și ale combustibililor de origine nebiologică produși din surse regenerabile.
Secțiunea a 5-a
Norme specifice privind coprelucrarea
92. Schemele voluntare impun operatorilor economici care participă la schemă obligația de a aplica metodologia prevăzută în anexa nr. 10 pentru stabilirea ponderii biocarburanților și a biogazului pentru transporturi rezultate din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun.
93. Operatorii economici documentează în detaliu cantitățile și tipurile de biomasă care intră în proces, precum și cantitățile de biocarburant și de biogaz produse din biomasa respectivă. Declarațiile se susțin cu dovezi care să includă rezultatele testelor de control.
94. Frecvența efectuării testelor de control menționate la pct. 93 se stabilește în funcție de complexitatea și variabilitatea parametrilor-cheie ai procesului de coprelucrare, astfel încât să se asigure că, în orice moment, ponderea de biocarburanți și de biogaz declarată reflectă cotele lor reale.
95. La efectuarea auditurilor, se pune un accent deosebit pe verificarea coerenței dintre cantitățile de biomasă care intră în proces și cantitățile de biocarburant și de biogaz înregistrate ca fiind produse din biomasă. În acest scop, dovezile furnizate de către operatorii economici sunt verificate în detaliu, iar plauzibilitatea declarațiilor se verifică și se compară cu standardele sectorului. La efectuarea acestei evaluări, se acordă o atenție deosebită metodei de testare aplicate de către operatorul economic, sistemului de controale suplimentare instituit și metodei de calcul utilizate pentru a include rezultatele tuturor testelor în calculul ponderii finale de biocarburanți și de biogaz. Auditorii tratează drept neconformitate majoră orice abatere identificată în metoda de testare sau orice inexactitate privind includerea rezultatelor acestor teste în calculul final efectuat de către operatorul economic.
Capitolul V
NORME SPECIFICE PRIVIND RESPECTAREA CERINȚELOR PENTRU CERTIFICAREA RISCULUI REDUS DE ILUC
Secțiunea 1
Cerințe specifice pentru certificarea riscului redus de ILUC
96. Schemele voluntare impun operatorilor economici care doresc să primească o certificare a riscului redus de ILUC să depună o cerere la un organism de certificare care are competența de a elibera o astfel de certificare. După acceptarea cererii, operatorul economic prezintă un plan de gestionare care conține informațiile minime prevăzute în anexa nr. 8. În cazul în care se aplică mai multe măsuri de adiționalitate, toate aceste măsuri se documentează în planul de gestionare.
97. Organismul de certificare efectuează un audit de referință la fața locului pentru a verifica conținutul planului de gestionare, precum și pentru a stabili și a documenta randamentul dinamic de referință.
98. În cadrul auditului de referință, organismul de certificare evaluează dacă măsurile de adiționalitate pot conduce la o creștere a producției în conformitate cu pct. 2 din anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025 și dacă sunt respectate criteriile de durabilitate prevăzute în regulamentul menționat.
99. Auditorii care efectuează auditul de referință în numele organismului de certificare indică în raportul de audit de referință orice problemă referitoare la durabilitate apărută ca urmare a aplicării măsurilor de adiționalitate și care poate constitui o încălcare a cadrului juridic național sau regional ori a unor condiții locale specifice. Orice problemă referitoare la durabilitate se include în auditurile anuale.
100. Schemele voluntare emit certificate pentru risc redus de ILUC în conformitate cu cerințele privind conținutul minim prevăzute în anexa nr. 8 și publică pe propriile site-uri web oficiale lista certificatelor emise.
101. În cazul cererilor care includ măsuri de adiționalitate care urmează să fie aplicate după certificare, auditul de referință, rezultatele testului privind adiționalitatea și randamentul dinamic de referință sunt valabile pentru o perioadă de 10 ani. În ceea ce privește culturile perene, un operator economic poate opta pentru amânarea începerii perioadei de valabilitate de 10 ani cu până la doi ani în cazul măsurilor de adiționalitate operațională sau cu până la cinci ani în cazul replantării.
102. Dacă măsurile de adiționalitate au fost deja aplicate înainte de certificare, auditul de referință, rezultatele testului privind adiționalitatea și randamentul dinamic de referință sunt valabile pentru o perioadă de 10 ani de la începutul anului în care a fost aplicată măsura de adiționalitate. În acest caz, nivelul de referință poate fi acceptat pentru măsurile de adiționalitate întreprinse cu cel mult 10 ani înainte, cu condiția să fie disponibile suficiente date și documente justificative care să ofere același nivel de asigurare ca în situația în care auditul de referință a fost efectuat înainte de punerea în aplicare a măsurilor de adiționalitate.
103. Numai biomasa suplimentară produsă după acordarea certificării riscului redus de ILUC este eligibilă pentru o declarație privind riscul redus de ILUC. Cantitatea efectivă de biomasă suplimentară anuală declarată de către operatorul economic trebuie să facă obiectul unor audituri anuale.
104. Punerea în aplicare a planului de gestionare trebuie să facă obiectul unor audituri anuale în scopul verificării punerii corecte în aplicare a conținutului planului de gestionare și a exactității cantităților de biomasă suplimentară produsă și declarată în scopul certificării riscului redus de ILUC, în raport cu randamentul dinamic de referință.
105. Un operator economic poate aplica mai multe măsuri de adiționalitate pe parcursul anilor. În cazul în care două sau mai multe măsuri de adiționalitate sunt aplicate împreună în același an pe aceeași parcelă de teren delimitată, biomasa suplimentară produsă ca rezultat al aplicării respectivelor măsuri se evaluează în raport cu același randament dinamic de referință. Biomasa suplimentară poate fi certificată ca prezentând riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor în cadrul aceluiași certificat.
106. În cazul în care se aplică două sau mai multe măsuri de adiționalitate în momente diferite pe aceeași parcelă de teren delimitată, operatorul economic alege una dintre următoarele opțiuni:
106.1. să actualizeze randamentul dinamic de referință și testul privind adiționalitatea pentru a crea un nou nivel de referință valabil pentru o perioadă suplimentară de 10 ani;
106.2. să păstreze perioada inițială de valabilitate de 10 ani pentru randamentul dinamic de referință și testul privind adiționalitatea, ulterior anului certificării inițiale.
Secțiunea a 2-a
Cerințe specifice pentru demonstrarea adiționalității
107. În scopul certificării biocarburanților, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor în cadrul aceluiași certificat, schemele voluntare și organismele de certificare ce acționează în numele acestora verifică dacă operatorii economici au aplicat măsuri de creștere efectivă a productivității materiilor prime dincolo de scenariul de referință (statu-quo). În cazul în care astfel de măsuri sunt aplicate pe terenuri abandonate sau sever degradate ori cultivate de micii proprietari agricoli, auditul de referință verifică respectarea de către operatorii economici a cerințelor corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025. În toate celelalte situații, dovada adiționalității se face prin efectuarea unei evaluări a atractivității financiare sau a unei analize a obstacolelor.
108. Pentru a respecta cerințele prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, referitoare la măsurile de adiționalitate, investițiile propuse trebuie să treacă fie testul de atractivitate financiară, fie testul privind obstacolele nefinanciare, în conformitate cu anexa nr. 8.
109. Măsurile sunt eligibile pentru certificarea riscului redus de ILUC numai în cazul în care fie testul lor de atractivitate financiară este negativ, respectiv rezultă o valoare actualizată netă negativă a investiției, fără includerea unei prime de piață, fie se demonstrează prezența unor obstacole nefinanciare care pot fi depășite doar datorită faptului că biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din materiile prime suplimentare se iau în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor privind energia din surse regenerabile stabilite în Planul național integrat privind energia și clima.
Secțiunea a 3-a
Producția pe terenuri nefolosite, abandonate sau sever degradate
110. În scopul respectării cerințelor privind producția pe terenurile nefolosite sau abandonate, astfel cum sunt definite la pct. 2 din anexa nr. 3 la Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, aprobat prin la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, operatorii economici trebuie să furnizeze dovezi care să arate că, pentru o perioadă consecutivă de cel puțin cinci ani înainte de începerea cultivării materiilor prime utilizate pentru producția de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, suprafețele delimitate nu au fost utilizate pentru cultivarea unor culturi alimentare și furajere, a altor culturi energetice ori a unor cantități semnificative de nutreț pentru pășunatul animalelor.
111. Pentru ca terenurile să se califice drept terenuri abandonate, operatorul economic trebuie să furnizeze dovezi suplimentare conform cărora pe suprafața delimitată au fost cultivate culturi alimentare sau furajere înainte de perioada consecutivă menționată la pct. 110. Aceste dovezi trebuie să demonstreze că producția a fost sistată din motive biofizice sau socioeconomice.
112. Modificările biofizice care afectează în mod negativ cultivarea culturilor alimentare și furajere pot include, fără a se limita la acestea, următoarele evenimente:
112.1. creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice severe, cum ar fi secetele, furtunile sau inundațiile;
112.2. modificările tiparelor sezoniere de temperatură care afectează fenologia plantelor;
112.3. creșterea numărului de dăunători și de boli;
112.4. defecțiunile sistemelor de irigații;
112.5. degradarea solurilor, de exemplu salinizare pronunțată, epuizarea materiei organice și eroziunea, care determină transformarea acestora în soluri „sever degradate”.
113. Printre factorii socioeconomici care afectează în mod negativ viabilitatea economică a producției și conduc la abandonarea terenului se numără următoarele evenimente, fără a se limita la acestea:
113.1. modificările prețurilor pieței, de exemplu creșterea costului factorilor de producție sau al forței de muncă ori al ambelor, sau reducerea prețului generată de culturile finite;
113.2. indisponibilitatea forței de muncă, de exemplu, ca urmare a migrației;
113.3. disfuncționalitățile lanțului de aprovizionare, de exemplu, din cauza închiderii unei piețe locale sau a unei legături de transport;
113.4. litigiile cu privire la dreptul de proprietate, de exemplu, în contextul unei moșteniri;
113.5. instabilitatea politică, de exemplu confiscarea sau naționalizarea terenurilor.
114. O cerere de certificare a materiilor prime produse pe terenuri sever degradate, astfel cum sunt definite la pct. 14 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025, este însoțită, după caz, de următoarele rezultate ale testării solului:
114.1. în cazul salinizării – rezultatele testării electroconductivității solului efectuate de un agronom calificat prin metoda pastei saturate;
114.2. în cazul solurilor cu un conținut scăzut de materii organice – rezultatele testelor efectuate de un agronom calificat prin metoda arderii uscate, pe un număr corespunzător de probe de sol prelevate de pe parcela delimitată;
114.3. în cazul unei eroziuni severe – cel puțin 25 % din parcela delimitată trebuie să fi fost erodată conform constatărilor unui agronom calificat, susținute de fotografii.
115. În cazul în care o zonă delimitată se califică drept teren nefolosit, aceasta trebuie să treacă testul privind adiționalitatea, astfel cum se prevede în anexa nr. 8, pentru a fi eligibilă pentru certificarea riscului redus de ILUC. Zonele delimitate care se califică drept terenuri abandonate sau sever degradate nu trebuie să treacă testul privind adiționalitatea pentru a fi eligibile pentru certificarea riscului redus de ILUC. În cazul producției pe terenuri nefolosite, abandonate sau degradate, randamentul dinamic de referință este stabilit la valoarea zero, fără nicio linie de tendință.
Secțiunea a 4-a
Determinarea biomasei suplimentare pentru măsurile de creștere a randamentului
116. Biomasa suplimentară eligibilă pentru certificarea riscului redus de ILUC este cantitatea suplimentară de materii prime produsă într-o zonă clar delimitată în raport cu randamentul dinamic de referință ca rezultat direct al aplicării unei măsuri de adiționalitate.
117. Randamentul dinamic de referință se determină prin stabilirea unui punct de plecare, pe baza randamentului istoric al parcelei delimitate, și a unei linii de tendință bazate pe tendințele globale ale randamentului pentru materiile prime respective, care se determină în conformitate cu principiile stabilite în anexa nr. 8.
118. Randamentul real al unei parcele delimitate după aplicarea măsurii de adiționalitate se compară cu randamentul dinamic de referință menționat la pct. 117. Diferența dintre randamentul real și randamentul dinamic de referință reprezintă cantitatea de materie primă suplimentară eligibilă care trebuie declarată ca prezentând un risc redus din perspectiva schimbării destinației terenurilor.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3
anexa nr.4
anexa nr.5
anexa nr.6
anexa nr.7
anexa nr.8
anexa nr.9
anexa nr.10
anexa nr.11