privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

HOTĂRÂRE nr. 53 din 05.02.2025 · GUVERNUL · publicat 11.02.2025
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3
pe legis.md
Trimiteri: 57 legate · 4 nerezolvateActe din afara site-ului: 2 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (2)
  • art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 25-30 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

UE

În temeiul art. 10 lit. k2), art. 12 lit. a) și art. 33 alin. (2) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69-77, art. 117), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, conform anexei nr.1;

1.2. Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, conform anexei nr.2.

2. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de utilizarea combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică, produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, va trebui să fie de cel puțin 70%.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.107/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților și al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 94-99, art. 189), cu modificările ulterioare.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei și a Ministerului Mediului.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul interimar al energiei Dorin Recean

Ministrul mediului Sergiu Lazarencu

Nr. 53. Chişinău, 5 februarie 2025.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.53/2025

REGULAMENT cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă

Prezentul Regulament transpune:

- art. 2, art. 25-30, Anexa III și Anexa IX din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 328 din 21 decembrie 2018 (CELEX: 32018L2001), în varianta adaptată și aprobată prin Decizia Consiliului ministerial al Comunității Energetice nr. 2021/14/MC-EnC;

- Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei din 13 martie 2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 133 din 21 mai 2019 (CELEX: 32019R0807).

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă (în continuare – Regulament) stabilește normele referitoare la criteriile de durabilitate și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate producției și utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă.

2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, precum și următoarele noțiuni:

2.1. biomasă agricolă – biomasă obținută din agricultură;

2.2. biomasă forestieră – biomasă obținută din silvicultură;

2.3. biocarburanți avansați – biocarburanți care sunt produși din materiile prime enumerate în secțiunea 1 din anexa nr. 2 la prezentul Regulament;

2.4. biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor – biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă stabilite în secțiunea 1 din capitolul III;

2.5. combustibili pe bază de carbon reciclat – combustibili lichizi și gazoși care sunt produși din fluxuri de deșeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operațiuni de valorificare materială sau din gazul de proces și gazul de evacuare reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecință inevitabilă și neintenționată a proceselor de producție din instalațiile industriale;

2.6. culturi bogate în amidon – culturi care cuprind în special cereale, indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde, al tuberculilor și al rădăcinoaselor, cum ar fi cartofi, topinambur, batate, cassava și igname, precum și culturi de bulbo-tuberculi, ca de exemplu, taro și taro polinezian;

2.7. combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi – combustibili lichizi sau gazoși utilizați în sectorul transporturilor, alții decât biocarburanții și biogazul, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa;

2.8. furnizor de combustibil – entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă, inclusiv importatorul de produse petroliere principale și producătorul de biocarburant și producătorul de biocombustibil;

2.9. materiale ligno-celulozice – materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile din industria de prelucrare a lemnului;

2.10. materiale celulozice de origine nealimentară – materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, panicum virgatum, miscanthus, trestia-de-zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii furajelor pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri;

2.11. reziduu – substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție, acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

2.12. regenerare forestieră – restabilire a unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;

2.13. reziduuri agricole din acvacultură, pescuit și silvicultură – reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe;

2.14. valoare efectivă – reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră;

2.15. zonă de aprovizionare – zonă geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere.

II.

ENERGIA REGENERABILĂ ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Secțiunea 1

Integrarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor

3. Pentru calculul ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor prevăzută în Planul național integrat privind energia și clima se va ține cont de:

3.1. combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenționali;

3.2. combustibilii pe bază de carbon reciclat, după caz.

Secțiunea a 2-a

Norme specifice pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere

4. Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile și a ponderii minime prevăzute la pct.3, ponderea biocarburanților și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, dacă sunt produși din culturi alimentare și furajere, nu depășește cu mai mult de 1% ponderea acestor combustibili în consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare, respectiv până la maximum 2% din consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare.

5. Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile și a ponderii minime prevăzute la punctul 3, ponderea biocarburanților, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, produși din culturi alimentare și furajere, care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor și pentru care se constată o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, nu trebuie să depășească nivelul consumului acestor tipuri de combustibili înregistrat în anul 2019. Această limitare nu se aplică în cazul în care biocarburanții, biolichidele sau combustibilii din biomasă sunt certificați ca având riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în conformitate cu prevederile prezentului punct. Criteriile pentru identificarea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafețelor de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, precum și pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu riscuri reduse, sunt prevăzute în anexa nr.3 la prezentul Regulament.

Secțiunea a 3-a

Alte prevederi privind energia regenerabilă în sectorul transporturilor

6. În vederea reducerii la minimum a riscului ca loturile unice să fie revendicate mai mult de o singură dată, Centrul Național pentru Energie Durabilă și Secretariatul Comunității Energetice consolidează cooperarea dintre sistemele naționale și factorii voluntari de verificare stabiliți în temeiul secțiunii a 2-a din capitolul III, inclusiv, dacă este cazul, schimbul de date. În cazul în care Centrul Național pentru Energie Durabilă va suspecta că s-a comis o fraudă sau va depista o astfel de fraudă, acesta informează, după caz, Secretariatul Comunității Energetice.

7. Pentru a permite urmărirea combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul cantității de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor sau ce sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 15, furnizorii de combustibili raportează Centrului Național pentru Energie Durabilă și Agenției de Mediu informațiile privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață.

8. Colectarea și stocarea informațiilor privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor, inclusiv emisiile lor de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, va fi asigurată de către Centrul Național pentru Energie Durabilă, care le va transmite spre informare Comunității Energetice.

9. Furnizorii de combustibili vor transmite Centrului Național pentru Energie Durabilă informațiile necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite calculului ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor.

III.

CRITERIILE DE DURABILITATE

Secțiunea 1

Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă

10. Energia produsă din biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă va fi luată în considerare pentru îndeplinirea următoarelor scopuri, cu condiția respectării criteriilor de durabilitate și a cerințelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:

10.1. contribuția la realizarea ponderii de energie din surse regenerabile a Republicii Moldova, conform obiectivelor stabilite în Planul național integrat privind energia și clima pentru perioada 2025-2030;

10.2. măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile stabilite în secțiunea 1 din capitolul II;

10.3. eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă.

11. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură, deșeurile și reziduurile care sunt prelucrate inițial într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10.

12. Energia produsă din deșeurile municipale solide nu face obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

13. Combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW, în cazul combustibililor din biomasă solizi, și cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW, în cazul combustibililor din biomasă gazoși.

14. Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.

15. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenind de pe terenuri agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, numai în cazul în care sunt valabile programele de îmbunătățiri funciare în scopul asigurării managementului durabil al resurselor de sol. Informațiile referitoare la modul în care impacturile sunt monitorizate și gestionate se raportează Agenției de Mediu.

16. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu:

16.1. păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;

16.2. păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate de către Agenția de Mediu ca fiind bogate în biodiversitate;

16.3. zone desemnate ca fiind protejate în conformitate cu prevederile Legii nr.1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, cu excepția cazurilor în care se furnizează dovezi că producția materiei prime nu a adus atingere obiectivelor de protecție respective;

16.4. pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar, precum:

16.4.1. pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice; sau

16.4.2. pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și care au fost identificate de către Agenția de Mediu ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni foarte bogate în biodiversitate.

17. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul dintre următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:

17.1. zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau o perioadă semnificativă din an;

17.2. suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine;

17.3. terenuri cu suprafețe mai mari de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la pct. 22, la aplicarea secțiunii a 3-a din capitolului II din Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

18. Prevederile pct.17 nu se aplică în cazul în care la data obținerii materiei prime terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

19. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime respective nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior.

20. Pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii:

20.1. țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională primară sau secundară aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:

20.1.1. legalitatea operațiunilor de recoltare;

20.1.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

20.1.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către Agenția de Mediu ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării;

20.1.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; și

20.1.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;

20.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.20.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:

20.2.1. legalitatea operațiunilor de recoltare;

20.2.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

20.2.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către Agenția de Mediu ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime respective nu aduce atingere acestor scopuri de protecție a naturii;

20.2.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul minimizării efectelor negative; și

20.2.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.

21. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (în continuare – LULUCF):

21.1. țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte a Acordului de la Paris și:

21.1.1. a transmis o contribuție stabilită la nivel național (în continuare – CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau

21.1.2. este adoptată legislație primară sau secundară în conformitate cu art.5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;

21.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.21.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și ale absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.

22. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 sunt:

22.1. de cel puțin 50% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale la data de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;

22.2. de cel puțin 60% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;

22.3. de cel puțin 65% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2023;

22.4. de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au devenit operaționale în perioada de referință 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027, și de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu data de 1 ianuarie 2028.

23. Instalațiile prevăzute la pct.22 se consideră a fi puse în funcțiune odată ce a fost începută producția fizică de biocarburanți, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.

24. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

25. Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:

25.1. este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;

25.2. pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 MW și 100 MW, este produsă aplicând tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum vor fi definite de către organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu;

25.3. pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală de peste 100 MW, este produsă aplicând tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență sau pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36%;

25.4. este produsă aplicând captarea și stocarea CO2 provenit din biomasă.

26. În scopurile prevăzute la pct.10, instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibil și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu art. 24 din Legea nr.139/2018 cu privire la eficiența energetică.

27. În scopurile prevăzute la subpct.10.1 și 10.2, se ia în calcul energia electrică generată de către instalațiile care au intrat în funcțiune sau sunt convertite la utilizarea combustibililor din biomasă după 25 decembrie 2024.

28. În scopurile prevăzute la pct.10 și fără a aduce atingere prevederilor secțiunilor 1 și 2 din capitolul II, pot fi luați în considerare, din alte motive de durabilitate, biocarburanții și biolichidele obținuți cu respectarea prevederilor prezentului capitol.

Secțiunea a 2-a

Verificarea conformității biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

29. În cazul în care biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă sau alți combustibili care sunt eligibili pentru fi luați în considerare în scopurile prevăzute la secțiunea 1 din capitolul II și la pct.10, furnizorii de combustibili trebuie să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, furnizorii de combustibili trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:

29.1. permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu, într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;

29.2. permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;

29.3. impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la subpct. 29.1 să rămână asociate amestecului;

29.4. prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată;

29.5. se asigură că fiecare lot este contabilizat o singură dată în consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile sau, după caz, în consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul de încălzire și de răcire, sau în consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor; și

29.6. furnizează informații cu privire la faptul dacă a beneficiat de sprijin pentru producerea respectivelor loturi.

30. Sistemul de echilibrare a masei asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.

31. Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:

31.1. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;

31.2. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat.

32. Furnizorii de combustibili au obligația de a asigura:

32.1. prezentarea anuală, pe adresa Centrului Național pentru Energie Durabilă și a Agenției de Mediu, a informațiilor cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și punerea la dispoziția acestor instituții a datelor relevante care au fost utilizate pentru pregătirea acestor informații, până la data de 31 ianuarie a anului următor;

32.2. organizarea evaluărilor anuale independente a informațiilor transmise conform subpct.32.1 și furnizarea dovezilor că evaluarea este efectuată în termenele stabilite în prezentul Regulament. Evaluarea independentă verifică dacă sistemele utilizate de către furnizorii de combustibili sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, incluzând verificarea în scopul garantării faptului că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat, astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu. Atunci când se efectuează o evaluare independentă, se estimează frecvența de eșantionare, metodologia și fiabilitatea datelor.

33. Informațiile aferente implementării obligației de utilizare a unui sistem de echilibrare a masei și prezentate într-o formă standardizată Agenției de Mediu, conform obligațiilor furnizorilor de combustibili, includ date adecvate și relevante aferente biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă cu privire la măsurile luate pentru protecția solului, a apei și a aerului, pentru restabilirea solului degradat și pentru evitarea consumul excesiv de apă în zonele sărace în resurse de apă.

34. Obligațiile prevăzute de prezenta secțiune se aplică indiferent dacă biocarburanții, biolichidele, combustibilii din biomasă, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși în interiorul Comunității Energetice sau importați.

35. Agenția de Mediu verifică dacă materiile prime și/sau biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin obținerea de către furnizorii de combustibili a certificatelor din schemele voluntare naționale sau internaționale aprobate sau recunoscute de Guvern.

36. Furnizorii de combustibili vor pune la dispoziția Centrului Național pentru Energie Durabilă informațiile cu privire la originea geografică și tipul de materii prime ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă. Centrul Național pentru Energie Durabilă publică și actualizează anual aceste date din anul anterior de gestiune, până la data de 31 martie.

37. Organul central de specialitate al administraţiei publice pentru resurse naturale și mediu prezintă Secretariatului Comunității Energetice informațiile prevăzute la pct. 31, în formă agregată.

anexa nr. 1

anexa nr. 2

anexa nr. 3

anexa nr.2