privind aprobarea Regulamentului cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă și a Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

HOTĂRÂRE nr. 53 din 05.02.2025 · GUVERNUL · publicat 11.02.2025
Modificat prin: HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6
pe legis.md
Trimiteri: 232 legate · 26 nerezolvate · 8 fără țintăActe din afara site-ului: 5 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 57 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (26)
Fără țintă (8)
  • Pct.4 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.9 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.13 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.25 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.26 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.32 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.33 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • Pct.34 Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (5)
  • art. 2 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 25-30 (1)-(7) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (9) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (10) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 31 alin. (2)-(4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

NOTĂ:

Pe tot parcursul textului Regulamentului, cuvintele „Centrul Național pentru Energie Durabilă”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „IP CNED” prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26

UE

În temeiul art. 10 lit. k2), art. 12 lit. a) și art. 33 alin. (2) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69-77, art. 117), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1.1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, conform anexei nr.1;

1.2. Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, conform anexei nr.2;

1.3. Metodologia de determinare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile utilizați în transporturi și de combustibilii pe bază de carbon reciclat, conform anexei nr. 3;

[Pct.1 subpct.1.3 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

1.4. Orientările operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, conform anexei nr. 4;

[Pct.1 subpct.1.4 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

1.5. Orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul pct. 6-23 din prezenta hotărâre și al anexei nr. 1 la Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, conform anexei nr. 5;

[Pct.1 subpct.1.5 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

1.6. Emisiile estimate provizorii și biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă cu emisii zero aferente schimbării destinației terenurilor, conform anexei nr. 6.

[Pct.1 subpct.1.6 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

2. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de utilizarea combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică, produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, va trebui să fie de cel puțin 70%.

3. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr.107/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al impactului biocarburanților și al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr. 94-99, art. 189), cu modificările ulterioare.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Energiei și a Ministerului Mediului.

5. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN

Contrasemnează:

Ministrul interimar al energiei Dorin Recean

Ministrul mediului Sergiu Lazarencu

Nr. 53. Chişinău, 5 februarie 2025.

Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.53/2025

REGULAMENT cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă

Prezentul Regulament:

- transpune parțial (transpune: art. 2, art. 25-30 (1)-(7), (9) și (10)) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018, CELEX: 32018L2001, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024;

- transpune Regulamentul delegat (UE) 2019/807 al Comisiei din 13 martie 2019 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește stabilirea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon și certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 133 din 21 mai 2019, CELEX: 32019R0807.

[Clauza de armonizare în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă (în continuare – Regulament) stabilește normele referitoare la criteriile de durabilitate și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asociate producției și utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă.

2. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, în Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.499/2026 precum și următoarele noțiuni:

[Pct.2 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

2.1. biomasă agricolă – biomasă obținută din agricultură;

2.2. biomasă forestieră – biomasă obținută din silvicultură;

[Pct.2 subpct.2.3. abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

2.4. biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor – biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă stabilite în secțiunea 1 din capitolul III;

[Pct.2 subpct.2.5. abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

2.6. culturi bogate în amidon – culturi care cuprind în special cereale, indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde, al tuberculilor și al rădăcinoaselor, cum ar fi cartofi, topinambur, batate, cassava și igname, precum și culturi de bulbo-tuberculi, ca de exemplu, taro și taro polinezian;

2.7. combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi – combustibili lichizi sau gazoși utilizați în sectorul transporturilor, alții decât biocarburanții și biogazul, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa;

2.8. furnizor de combustibil – entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă, inclusiv importatorul de produse petroliere principale și producătorul de biocarburant și producătorul de biocombustibil;

2.9. materiale ligno-celulozice – materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile din industria de prelucrare a lemnului;

2.10. materiale celulozice de origine nealimentară – materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, panicum virgatum, miscanthus, trestia-de-zahăr gigant; culturi alternative și culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii furajelor pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile; reziduuri industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine, și materiale provenite din biodeșeuri;

2.11. reziduu – substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție, acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

2.12. regenerare forestieră – restabilire a unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;

2.13. reziduuri agricole din acvacultură, pescuit și silvicultură – reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe.

[Pct.2 subpct.2.14. abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Pct.2 subpct.2.15. abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

II.

ENERGIA REGENERABILĂ ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Secțiunea 1

Integrarea energiei regenerabile în sectorul transporturilor

3. Pentru calculul ponderii minime a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în sectorul transporturilor prevăzută în Planul național integrat privind energia și clima, în conformitate cu Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, se iau în considerare următorii combustibili:

3.1. biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în prezentul Regulament;

3.2. combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenționali;

3.3. combustibilii pe bază de carbon reciclat, după caz.

[Pct.3 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

Secțiunea a 2-a

Norme specifice pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere

[Pct.4 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

5. Limitarea privind utilizarea culturilor alimentare în producerea de furaje, definită la subpct.12.2 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2025, nu se aplică în cazul în care biocarburanții, biolichidele sau combustibilii din biomasă sunt certificați ca având riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor. Criteriile pentru identificarea materiilor prime care prezintă riscuri ridicate din perspectiva schimbării destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafețelor de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, precum și pentru certificarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu riscuri reduse, sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul Regulament.

[Pct.5 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

Secțiunea a 3-a

Alte prevederi privind energia regenerabilă în sectorul transporturilor

6. În vederea reducerii la minimum a riscului ca loturile unice să fie revendicate mai mult de o singură dată în cadrul Comunității Energetice, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii, cu suportul Instituției Publice Centrul Național pentru Energie Durabilă (denumită în continuare IP CNED), consolidează cooperarea cu Secretariatul Comunității Energetice și cu sistemele naționale ale părților contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice, precum și cu schemele voluntare și verificatorii, inclusiv, dacă este cazul, prin schimbul de date. În cazul în care IP CNED suspectează comiterea unei fraude sau depistează o astfel de fraudă, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii informează, după caz, Secretariatul Comunității Energetice și părțile contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice.

[Pct.6 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

7. În vederea asigurării trasabilității combustibililor lichizi și gazoși utilizați în transporturi, care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul cantității de energie din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor sau care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, operatorii economici raportează IP CNED informații exacte privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor respectivi, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul de producție până la introducerea acestora pe piață.

[Pct.7 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

8. Raportarea și colectarea informațiilor prevăzute la pct. 7 se efectuează de către fiecare operator economic prin introducerea directă a datelor în Registrul de biocarburanți, instituit și gestionat de către IP CNED.

[Pct.8 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Pct.9 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

III.

CRITERIILE DE DURABILITATE

Secțiunea 1

Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă

10. Energia produsă din biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile prevăzute la art. 261 alin. (2) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, cu condiția respectării criteriilor de durabilitate și a cerințelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite în prezentul capitol.

[Pct.10 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

11. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit, silvicultură, deșeurile și reziduurile care sunt prelucrate inițial într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a fi luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10.

12. Energia produsă din deșeurile municipale solide nu face obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

[Pct.13 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

14. Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.

15. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri neforestiere provenite de pe terenuri agricole sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10 exclusiv în cazul în care operatorii sau autoritățile naționale dispun de planuri de monitorizare sau de gestionare menite să abordeze impactul asupra calității solului și asupra carbonului din sol. Informațiile referitoare la modul în care sunt monitorizate și gestionate aceste impacturi se raportează conform pct.35.

[Pct.15 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

16. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă, care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, nu se obțin din materii prime provenite de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care, în ianuarie 2008 sau după această dată, dețineau unul dintre următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu:

16.1. păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume păduri și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;

16.2. păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate ca având o biodiversitate ridicată de către autoritatea competentă relevantă, cu excepția cazului în care se prezintă dovezi că producerea materiei prime respective nu a afectat scopurile de protecție a naturii;

16.3. zone desemnate:

16.3.1. ca fiind protejate în conformitate cu prevederile Legii nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat; sau

16.3.2. pentru protecția ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate ori pe cale de dispariție, recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse în liste elaborate de organizații interguvernamentale ori de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii acestora de către Secretariatul Comunității Energetice, cu excepția cazului în care se prezintă dovezi că producerea materiei prime respective nu a afectat scopurile de protecție a naturii;

16.4. pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar, precum:

16.4.1. pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice; sau

16.4.2. pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate, identificate de către autoritatea competentă relevantă ca fiind foarte bogate în biodiversitate, exceptând cazul în care se prezintă dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni foarte bogate în biodiversitate.

Criteriile și ariile geografice ale pășunilor foarte bogate în biodiversitate sunt prevăzute în anexa nr. 11 la Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026.

[Pct.16 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

17. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul dintre următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:

17.1. zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau o perioadă semnificativă din an;

17.2. suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine;

17.3. terenuri cu suprafețe mai mari de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10% și 30% sau cu copaci care pot atinge aceste praguri în locul de origine, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei, înainte și după transformare, ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la pct. 22, la aplicarea secțiunii a 3-a din capitolului II din Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

18. Prevederile pct.17 nu se aplică în cazul în care la data obținerii materiei prime terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.

19. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora cultivarea și recoltarea materiilor prime respective nu implică asanarea unor porțiuni de sol care nu erau asanate anterior.

20. Pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii:

20.1. țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională sau subnațională aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:

[Pct.20 subpct.20.1. modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

20.1.1. legalitatea operațiunilor de recoltare;

20.1.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

20.1.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării;

[Pct.20 subpct.20.1.3. modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

20.1.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; și

20.1.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;

20.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.20.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:

20.2.1. legalitatea operațiunilor de recoltare;

20.2.2. regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;

20.2.3. protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern ori de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime respective nu aduce atingere acestor scopuri de protecție a naturii;

[Pct.20 subpct.20.2.3. modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

20.2.4. că recoltarea se desfășoară ținându-se cont de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul minimizării efectelor negative; și

20.2.5. că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.

21. Biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (în continuare – LULUCF):

21.1. țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte a Acordului de la Paris și:

21.1.1. a transmis o contribuție stabilită la nivel național (în continuare – CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (CONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau

21.1.2. are instituite legi naționale sau subnaționale în conformitate cu art.5 din Acordul de la Paris, care este aplicabilă în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și se furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;

[Pct.21 subpct.21.1.2 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

21.2. atunci când dovezile prevăzute la subpct.21.1 nu sunt disponibile, biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile prevăzute la pct. 10, dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și ale absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.

22. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile prevăzute la pct.10 sunt:

22.1. de cel puțin 50% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale la data de referință 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;

22.2. de cel puțin 60% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care erau operaționale în perioada de referință 6 octombrie 2015-31 decembrie 2020;

22.3. de cel puțin 65% pentru biocarburanții, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care au fost puse în funcțiune ulterior datei de 1 ianuarie 2023;

22.4. de cel puțin 70% pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care au devenit operaționale în perioada de referință 1 ianuarie 2023-31 decembrie 2027, și de 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu data de 1 ianuarie 2028.

23. Instalațiile prevăzute la pct.22 se consideră a fi puse în funcțiune odată ce a fost începută producția fizică de biocarburanți, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.

24. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră care rezultă din utilizarea biocarburanților, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

[Pct.25 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Pct.26 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

27. În scopurile prevăzute la pct.10, se ia în calcul energia electrică generată de către instalațiile care au intrat în funcțiune sau sunt convertite la utilizarea combustibililor din biomasă după 25 decembrie 2024.

[Pct.27 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

28. În scopurile prevăzute la pct.10 și fără a aduce atingere prevederilor secțiunii 2 din capitolul II, pot fi luați în considerare, din alte motive de durabilitate, biocarburanții și biolichidele obținuți cu respectarea prevederilor prezentului capitol.

[Pct.28 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

Secțiunea a 2-a

Verificarea conformității biocarburanților, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă cu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

29. În cazul în care biocarburanții, biolichidele și combustibilii din biomasă sau alți combustibili care sunt eligibili pentru fi luați în considerare în scopurile prevăzute de Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.74/2025, și de pct. 10 din prezentul Regulament, precum și în conformitate cu art. 262 alin. (3) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, operatorii economici trebuie să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, furnizorii de combustibili trebuie să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:

[Pct.29 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

29.1. permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu, într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;

29.2. permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;

29.3. impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor prevăzute la subpct. 29.1 să rămână asociate amestecului;

29.4. prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată;

29.5. se asigură că fiecare lot este contabilizat o singură dată în consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile sau, după caz, în consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul de încălzire și de răcire, sau în consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor; și

29.6. furnizează informații cu privire la faptul dacă a beneficiat de sprijin pentru producerea respectivelor loturi.

30. Sistemul de echilibrare a masei asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.

31. Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:

31.1. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;

31.2. în cazul în care prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocarburanți, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat.

[Pct.32 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Pct.33 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Pct.34 abrogat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

35. Operatorul economic demonstrează respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin obținerea documentelor de confirmare, în conformitate cu art. 262 din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, emise în cadrul unei scheme voluntare sau naționale recunoscute de Guvern. IP CNED verifică veridicitatea documentelor de confirmare prezentate de către operatorul economic. Documentele obținute în conformitate cu o schemă voluntară sau națională recunoscută de Guvern confirmă respectarea elementelor prevăzute de schema respectivă, iar prezentarea altor dovezi nu este necesară.

35.1. Schema voluntară poate fi instituită de o persoană juridică, indiferent de forma organizatorico-juridică prevăzută de Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi. În cazul în care organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii confirmă respectarea elementelor prevăzute de schema voluntară, acesta, în coordonare cu organul central de specialitate al administrației publice pentru resurse naturale și mediu, propune Guvernului spre aprobare proiectul schemei voluntare de certificare, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. d1) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile. Organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunității Energetice intenția de a recunoaște schema voluntară aprobată de Guvern pe teritoriul Uniunii Europene și al părților contractante la Tratatul de constituire a Comunității Energetice.

35.2 Evaluarea unei scheme voluntare include analiza respectării legislației naționale privind conservarea biodiversității, în conformitate cu Legea nr. 1538/1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat, precum și a cerințelor privind protecția solului și a resurselor de apă.

[Pct.35 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

351. În cazul în care organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii instituie o schemă națională în temeiul art. 262 alin. (7) din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la pct. 15-22, precum și a criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din surse regenerabile de origine nebiologică și pentru combustibilii pe bază de carbon reciclat, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre, se verifică întregul lanț de custodie, implicând autoritățile competente. Schema națională poate fi utilizată pentru verificarea exactității și a caracterului complet al informațiilor introduse de către operatorii economici în Registrul de biocarburanți, pentru demonstrarea respectării cerințelor prevăzute la pct. 35 din Regulamentul privind calculul consumului de energie din surse regenerabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 74/2025, și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării destinației terenurilor.

351.1. Pentru recunoașterea reciprocă, bilaterală și/sau multilaterală a schemei naționale în raport cu schemele recunoscute de Guvern, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii notifică Secretariatului Comunității Energetice schema națională.

351.2. Pentru instalațiile care produc energie electrică pentru încălzire și răcire, cu o putere termică instalată totală cuprinsă între 7,5 și 20 MW, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii poate stabili o schemă națională de verificare simplificată, în vederea asigurării îndeplinirii criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la pct. 15-22.

[Pct.351 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

352. IP CNED supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unei scheme voluntare. Organismele de certificare furnizează, la solicitarea IP CNED, toate informațiile relevante necesare pentru supravegherea funcționării acestora, inclusiv data exactă, ora și locul desfășurării auditurilor. În cazul în care IP CNED constată neconformități, acesta informează schema voluntară în termen de cinci zile lucrătoare de la data constatării acestora.

[Pct.352 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

353. Operatorul economic poate solicita, prin intermediul IP CNED, examinarea de către Secretariatul Comunității Energetice a respectării criteriilor prevăzute la pct. 15-22 pentru o anumită sursă de biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, precum și a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

[Pct.353 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

36. Operatorii economici vor pune la dispoziția IP CNED informațiile cu privire la originea geografică și tipul de materii prime ale biocarburanților, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă. IP CNED publică și actualizează anual aceste date din anul anterior de gestiune, până la data de 31 martie.

[Pct.36 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

37. IP CNED întocmește informații privind criteriile de durabilitate și caracteristicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibililor definiți la pct. 15-22 și le transmite Secretariatului Comunității Energetice, în formă agregată. Agenția de Mediu furnizează IP CNED datele de mediu pe care le deține în temeiul art. 26² din Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

[Pct.37 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

38. Verificarea conformității se efectuează în conformitate cu Regulamentul privind normele de verificare a biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 499/2026.

[Pct.38 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

39. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile utilizați în transporturi și de combustibilii pe bază de carbon reciclat se determină în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa nr. 3 la prezenta hotărâre.

[Pct.39 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Anexa nr.1 abrogată prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

[Anexa nr.2 abrogată prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

anexa nr. 3

[Anexa nr.3 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 53/2025

METODOLOGIA de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

Prezenta Metodologie transpune parțial (transpune: art. 31 alin. (2)-(4), Anexa V și Anexa VI) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 328 din 21 decembrie 2018, CELEX: 32018L2001, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iunie 2024.

[Clauza de armonizare modificată prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Metodologia de calcul al impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (în continuare – Metodologie) are ca scop stabilirea modului de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a contribui la îndeplinirea angajamentelor privind schimbările climatice și a obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil și la promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie.

2. În sensul prezentei Metodologii, se aplică noțiunile definite în Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

3. Anual, până la data de 31 martie a anului următor de gestiune, Agenția de Mediu va efectua calculul impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă în ceea ce privește gazele cu efect de seră.

4. Rezultatele obținute în baza calculelor urmează a fi publicate pe site-ul web oficial al Agenției de Mediu.

II.

REGULI DE CALCULARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ȘI CALCULAREA IMPACTULUI BIOCARBURANȚILOR, BIOLICHIDELOR ȘI COMBUSTIBILILOR DIN BIOMASĂ ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ

Secțiunea 1

Calculul impactului biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă în ceea ce privește gazele cu efect de seră

5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocarburanților, biolichidelor și combustibililor din biomasă, prevăzute la pct. 22 din Regulamentul cu privire la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanți, biolichide și combustibili din biomasă, se calculează prin una dintre următoarele modalități:

5.1. în cazul în care valoarea implicită a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră pentru lanțul de producție este prevăzută în secțiunile 1 sau 2 din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie, pentru biocarburanți și biolichide, și în secțiunea 1 din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie, pentru combustibili din biomasă, iar valoarea el pentru biocarburanții sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu pct. 12, precum și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu pct. 30, este egală cu sau mai mică decât zero, se utilizează valoarea implicită;

5.2. prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din prezentul capitol – pentru biocarburanți și biolichide, și cu secțiunea a 3-a din prezentul capitol – pentru combustibilii din biomasă;

5.3. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 6, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 3-a sau a 4-a din anexa nr. 1 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 2-a din prezentul capitol se folosesc pentru toți ceilalți factori;

5.4. prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor prevăzute la pct. 24, în cazul în care valorile implicite detaliate în secțiunea a 2-a din anexa nr. 2 la prezenta Metodologie pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective calculate în conformitate cu secțiunea a 3-a din prezentul capitol se folosesc pentru toți ceilalți factori.

[Pct.5 în redacția HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

51. În scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cultivării materiilor prime de biomasă agricolă produse în zone specifice, pentru aplicarea prevederilor pct. 22-24 din anexa nr. 1 la prezenta hotărâre, organul central de specialitate al administrației publice în domeniul energeticii poate prezenta Secretariatului Comunității Energetice rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării materiilor prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul Republicii Moldova, clasificate ca fiind de nivel 2 în Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 570/2017 (denumit în continuare NUTS), sau la un nivel NUTS de detaliere superior, în conformitate cu hotărârea menționată. Rapoartele respective sunt însoțite de descrierea metodei și a surselor de date folosite pentru calcularea nivelului emisiilor. Metoda de calcul ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat al materiilor prime.

[Pct.51 introdus prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

Secțiunea a 2-a

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocarburanți și biolichide

6. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocarburanți și biolichide se calculează după cum urmează:

6.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocarburanți se calculează prin următoarea formulă:

E = eec + el + ep +etd + eu – esca – eccs – eccr, unde:

E – emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului;

eec – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;

el – emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;

ep – emisii provenite din prelucrare;

etd – emisii provenite din transport și distribuție;

eu – emisii provenite de la combustibilul utilizat;

esca – reduceri de emisii datorate acumulării carbonului în sol, prin intermediul unui mai bun management agricol;

eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2. Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare;

6.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocarburanți (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează:

pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:

,

pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:

,

unde:

ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final;

E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală;

ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic;

ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic;

pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

,

pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

,

unde:

ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final;

E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală;

ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic;

ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic;

Cel – fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100% (Cel = 1);

Ch – randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).

Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:

,

unde:

Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare;

T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:

Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546.

În vederea realizării acestui calcul, se aplică următoarele definiții:

cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;

cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.

7. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți și biolichide se exprimă după cum urmează:

7.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ;

7.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.

În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică, astfel cum este prevăzut la subpct. 6.2, indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire. Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.

În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ:

Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.

unde:

​Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:

8. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanți și biolichide se calculează prin următoarea formulă:

8.1. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților:

REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) ,

unde:

EB – emisiile totale provenite de la biocarburanți; și

EF(t) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport;

8.2. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide:

REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el) , unde:

ECB(h c,el) – emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și

ECF(h c,el) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.

9. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 6 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

CO2: 1

N2O: 298

CH4: 25.

10. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare, din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menționate la pct. 51 sau informațiile privind valorile implicite pentru emisiile din cultivare ori materiile prime, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu, pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

[Pct.10 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

11. Pentru scopurile calculului prevăzut la subpct. 6.1, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu, compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând cont, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor și erbicidelor. Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.

12. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică următoarea formulă:

el = (CSR - CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB , unde:

el – emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)];

CSR – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664;

P – productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și eB – bonus de biolichid sau de biocarburant de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 13.

13. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:

13.1. nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și

13.2. este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.

Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din subpct 13.2.

14. Teren sever degradat înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat.

15. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.

La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră ce caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de la această regulă, furnizorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică. Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și a materialelor intermediare, atunci când este relevant.

16. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 10 nu sunt acoperite de prezentul punct.

17. Emisiile combustibilului utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru biocarburanți și biolichide.

Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul eu pentru biolichide.

18. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu prevederile ce vor fi transpuse în legislația națională.

19. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, este direct legată de producția de biocarburanți sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.

20. În cazul în care o unitate de cogenerare, care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile, produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch, calculat după cum urmează:

,

unde:

Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare;

T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:

Ch = randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546.

În vederea efectuării acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.

În vederea efectuării acestui calcul, se aplică următoarele definiții:

cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;

cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.

21. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, spre și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 20.

22. Pentru calculul prevăzut la pct. 21, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.

În cazul biocarburanților și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ.

Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduurile rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 21 este rafinăria.

23. În cazul biocarburanților, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g CO2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 8, omologul combustibil fosil ECF(h c) este 80 g CO2eq/MJ.

Secțiunea a 3-a

Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă

24. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculează prin următoarea formulă:

24.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin următoarea formulă:

E= eec + el + ep + etd + eu – esca – eccs – eccr , unde:

E – volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică;

eec – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime;

el – emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului;

ep – emisii provenite din prelucrare;

etd – emisii provenite din transport și distribuție;

eu – emisii provenite de la combustibilul utilizat;

esca – reduceri de emisii datorate acumulării CO2 în sol, prin intermediul unui mai bun management agricol;

eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.

Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.

24.2. În cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează:

unde:

E – emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi;

Sn – ponderea materiilor prime n în conținutul energetic;

En – emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în secțiunea a 3-a din anexa nr. 2 la Metodologie (*);

,

unde:

Pn – randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**);

Wn – factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează:

,

unde:

In – contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă];

AMn – umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă];

SMn – umiditatea standard a substratului n (***).

(*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (–54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd.

(**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite:

Pporumb: 4,16 [MJbiogaz/kg porumb umed la 65% umezeală]

Pgunoi de grajd: 0,50 [MJbiogaz/kg gunoi de grajd umed la 90% umezeală]

Pdeșeuri biologice: 3,41 [MJbiogaz/kg deșeuri biologice umede la 76% umezeală].

(***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn:

SMporumb: 0,65 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]

SMgunoi de grajd: 0,90 [kg de apă/kg de substanță proaspătă]

SMdeșeuri biologice: 0,76 [kg de apă/kg de substanță proaspătă].

24.3. În cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează:

unde:

E – volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei;

Sn – ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor;

eec,n – emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n;

etd,materii prime,n – emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor;

el,n – emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n;

esca – reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*);

ep – emisii provenite din prelucrare;

etd,produs – emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan;

eu – emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere;

eccs – reduceri de emisii prin captarea și stocarea geologică a CO2; și eccr – reduceri de emisii prin captarea și înlocuirea CO2.

(*) Pentru esca se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd, în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan.

24.4. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:

pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:

,

pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:

,

unde:

ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final;

E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biocarburantului înainte de conversia finală;

ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic;

ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic.

Pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

Pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:

,

unde:

ECh,el – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final;

E – totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală;

ηel – randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic;

ηh – randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic;

Cel – fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100% (Cel = 1);

Ch – randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile).

Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:

,

unde:

Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare;

T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C).

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150°C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:

Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546.

În vederea efectuării acestui calcul, se aplică următoarele definiții:

cogenerare – producere simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;

energie termică utilă – energie termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;

cerere justificată din punct de vedere economic – cerere care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.

25. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți și biolichide se exprimă după cum urmează:

25.1. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocarburanți, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.

25.2. emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.

În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică, astfel cum este prevăzut la subpct. 24.2, indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire. Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.

În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ:

Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.

unde:

Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:

​26. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocarburanții din biomasă se calculează prin următoarea formulă:

26.1. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi:

REDUCERE = (EF(t) - EB)/EF(t) ,

unde:

EB – emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și

EF(t) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport;

26.2. reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:

REDUCERE = (ECF(h c,el) - ECB(h c,l))/ECF(h c,el) , unde:

ECB(h c,el) – emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și

ECF(h c,el) – emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică.

27. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul pct. 24 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

CO2: 1

N2O: 298

CH4: 25.

28. Emisiile provenite din extracția sau din cultivarea materiilor prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare, din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menționate la pct. 51 sau informațiile privind valorile implicite pentru emisiile din cultivarea materiilor prime, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și din recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

[Pct.28 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

29. Pentru scopurile calculului prevăzut la pct. 24.1, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și din utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu, compost, digestat fermentat din gunoi de grajd) se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând cont, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide. Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.

30. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

el = (CSR - CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB , unde:

el – emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)];

CSR – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;

CSA – stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;

Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664;

P – productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și eB – bonus de biolichid sau de biocarburant de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la pct. 31.

31. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:

31.1. nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și

31.2. este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.

Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din subpct 31.2.

32. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare, din deșeuri și scurgeri, precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces. La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, furnizorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.

Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și a materialelor intermediare, atunci când este relevant.

33. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul pct. 28 nu sunt acoperite de prezentul punct.

34. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul eu.

35. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu prevederile ce vor fi transpuse în legislația națională.

36. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, sunt direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.

37. În cazul în care o unitate de cogenerare, care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile, produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch calculat după cum urmează:

,

unde:

Th – temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare;

T0 – temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0°C).

Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:

Ch – randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150°C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546.

În vederea efectuării acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.

38. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, spre și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu pct. 37.

39. Pentru calculele prevăzute la pct. 38 emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.

În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele se iau în considerare în scopul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.

Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final. În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului prevăzut la pct. 38 este rafinăria.

[Pct.39 modificat prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

40. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.

În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.

În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.

În cazul combustibililor din biomasă utilizați ca combustibili pentru transport, pentru calculul prevăzut la pct. 26, omologul combustibilului fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr. 3

[Anexa nr.3 introdusă prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

anexa nr. 4

[Anexa nr.4 introdusă prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

anexa nr. 5

[Anexa nr.5 introdusă prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]

anexa nr. 6

[Anexa nr.6 introdusă prin HG499 din 02.09.26, MO520-523/22.10.26 art.576; în vigoare 22.11.26]