Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932 din 20 noiembrie 2013
REGULAMENT privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabilește cerințele pentru programele de monitorizare a apelor de suprafață și subterane în conformitate cu principiile managementului integrat al resurselor de apă, având ca scop evaluarea stării ecologice, chimice și cantitative a resurselor de apă, prevenirea poluării și asigurarea utilizării durabile a acestora.
[Pct.1 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
2. În sensul prezentului Regulament se aplică noțiunile prevăzute la art. 2 din Legea apelor nr.272/2011, precum și următoarele noțiuni:
elemente hidromorfologice – caracteristici de debit, continuitate și morfologie ale corpurilor de apă care susțin starea elementelor biologice, conform Metodologiei privind clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.884/2024;
indicatori de calitate a apelor – cerințe de calitate a apelor, exprimate prin valoarea concentrației unui parametru fizico-chimic, a unui grup de parametri fizico-chimici sau a unui parametru biologic care nu trebuie depășită pentru a asigura protecția sănătății umane și a mediului;
monitorizare de supraveghere – monitorizare efectuată pentru evaluarea generală a stării apelor de suprafață și subterane, pentru stabilirea tendințelor pe termen lung și pentru fundamentarea programelor operaționale de monitorizare;
monitorizare de investigare – monitorizare efectuată pentru identificarea cauzelor degradării stării unui corp de apă, confirmarea surselor de poluare sau în caz de poluare accidentală, atunci când informațiile necesare nu pot fi obținute prin monitorizarea operațională;
monitorizare operațională – monitorizare efectuată pentru corpurile de apă identificate ca fiind expuse riscului de nerealizare a obiectivelor de mediu, precum și pentru evaluarea eficienței măsurilor prevăzute în programele de gestionare;
monitorizare a stării apelor – sistem de evaluare a parametrilor fizici, chimici, biologici și microbiologici ai apei, în funcție de condițiile naturale și antropice;
programe de monitorizare – instrumente de evaluare coerentă și cuprinzătoare a stării resurselor de apă, destinate prognozei, elaborării și aprobării planurilor de gestionare a corpurilor de apă, precum și analizei progresului realizat în implementarea acestora;
stare ecologică – reflectare a calității structurale și funcționale a ecosistemelor acvatice, stabilită în baza elementelor biologice, hidromorfologice și fizico-chimice, conform Metodologiei privind identificarea modificărilor hidromorfologice, monitorizarea și evaluarea corpurilor de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 709/2024, și Metodologiei privind clasificarea stării ecologice a apei și potențialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2024;
substanțe prioritare – substanțe listate în anexa nr. 1 la Regulamentul privind cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2013, supuse monitorizării regulate în programele de monitorizare a apelor de suprafață;
sistem național de monitorizare – sistem prin care statul supraveghează permanent starea resurselor de apă și impactul antropic asupra acestora, bazat pe parametri și indici cu acoperire spațială și temporală, care asigură cadrul informațional necesar pentru elaborarea strategiilor, măsurilor de prevenire a consecințelor antropice și a calamităților naturale, precum și pentru remedierea situației ecologice;
tendință ascendentă semnificativă – creștere semnificativă din punct de vedere statistic și ecologic a concentrației unui poluant, a unui grup de poluanți sau a unui indicator de poluare pentru care se consideră necesară inversarea tendinței.
[Pct.2 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
3. Prevederile prezentului Regulament se aplică tuturor persoanelor fizice, juridice și autorităților publice implicate în monitorizarea apelor, pentru a asigura evaluarea integrată a stării apelor și respectarea obiectivelor de mediu stabilite prin Legea apelor nr. 272/2011, inclusiv obligația de înregistrare a datelor în Sistemul informațional automatizat «Cadastrul de stat al apelor».
[Pct.3 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
[Pct.4 abrogat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
5. Programele de monitorizare a apelor de suprafață și a apelor subterane se elaborează și se implementează în conformitate cu prezentul Regulament și cu planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice. Datele obținute prin programele de monitorizare sunt utilizate pentru evaluarea și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic al apelor de suprafață, în conformitate cu Metodologia privind clasificarea stării ecologice a apei și potențialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2024, precum și pentru evaluarea stării chimice și cantitative a apelor subterane, în conformitate cu Metodologia de evaluare și de clasificare a corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025.
[Pct.5 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
51. Frecvențele minime de monitorizare sunt stabilite după cum urmează:
1) pentru apele de suprafață:
a) monitorizarea biologică de supraveghere se efectuează cel puțin o dată pe durata fiecărui ciclu de monitorizare de șase ani, iar monitorizarea biologică operațională se realizează în conformitate cu frecvențele minime prevăzute în tabel;
b) monitorizarea hidromorfologică de supraveghere se efectuează cel puțin o dată la șase ani, iar monitorizarea hidromorfologică operațională se realizează continuu sau lunar, în funcție de tipul parametrului monitorizat;
c) monitorizarea fizico-chimică generală operațională se efectuează trimestrial, iar monitorizarea fizico-chimică generală de supraveghere se efectuează cel puțin o dată la trei ani;
d) monitorizarea operațională a substanțelor periculoase și a substanțelor prioritare se efectuează lunar, iar monitorizarea substanțelor periculoase și a substanțelor prioritare de supraveghere se efectuează anual.
Frecvențele de monitorizare sunt ajustate de către Agenția de Mediu în cadrul programelor de monitorizare, în baza rezultatelor monitorizării de supraveghere, a evaluării riscurilor și a identificării tendințelor ascendente semnificative, în vederea atingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă;
2) pentru apele subterane:
a) monitorizarea cantitativă (nivel/debit) se efectuează cu o frecvență adecvată, stabilită în funcție de presiunile de exploatare, riscul de supraexploatare și caracteristicile hidrogeologice ale corpului de apă, conform programelor de monitorizare;
b) monitorizarea fizico-chimică se efectuează cel puțin o dată la trei ani, în cadrul monitorizării de supraveghere, iar în cadrul monitorizării operaționale se efectuează cel puțin anual, cu posibilitatea ajustării frecvenței în funcție de riscurile identificate, presiunile antropice și necesitatea identificării tendințelor ascendente semnificative, pentru corpurile de apă subterană identificate ca fiind la risc, conform programelor de monitorizare.
Tabel
Frecvențe minime de monitorizare pentru elementele de calitate a apelor de suprafață
| Parametru | Frecvență minimă în cadrul monitorizării operaționale | Frecvență minimă în cadrul monitorizării de supraveghere |
| Fitoplancton (biologic) | De 2 ori pe an | O dată pe ciclu de monitorizare (6 ani) |
| Macroinvertebrate (biologic) | O dată la 3 ani | O dată pe ciclu de monitorizare |
| Pești (biologic) | O dată la 3 ani | O dată pe ciclu de monitorizare |
| Debit/continuitate (hidromorfologic) | Continuu sau lunar | O dată la 6 ani |
| Parametri fizico-chimici generali (de ex. oxigen, nutrienți) | Trimestrial | O dată la 3 ani |
| Substanțe prioritare | Lunar | Anual |
[Pct.51 introdus prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
6. Monitorizarea calității apelor de suprafață și subterane, inclusiv evaluarea stării și a nivelului de contaminare a corpurilor de apă, se exercită de către Agenția de Mediu în conformitate cu art. 9¹ din Legea apelor nr.272/2011. Agenția de Mediu organizează, coordonează și realizează programele de monitorizare, asigură prelevarea probelor, efectuarea analizelor în laboratoare proprii sau acreditate, validarea și procesarea datelor, precum și raportarea acestora către Ministerul Mediului și către alte instituții competente.
1) Agenția de Mediu utilizează laboratoarele proprii sau laboratoarele acreditate și poate colabora cu instituțiile tehnice abilitate.
2) Inspectoratul pentru Protecția Mediului exercită controlul asupra respectării legislației de mediu, constată încălcările și aplică sancțiunile prevăzute de lege în limitele competențelor stabilite în art. 56, 57 și 58 din Legea apelor nr. 272/2011.
3) Instituțiile care administrează infrastructura hidrotehnică sau resursele de apă, inclusiv Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” și comitetele districtelor bazinelor hidrografice, acordă suport tehnic și informațional în limitele competențelor stabilite în art. 9 și 10 din Legea apelor nr. 272/2011.
4) Monitorizarea calității apei potabile provenite din surse de suprafață și subterane se efectuează de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, prin intermediul structurilor teritoriale, în conformitate cu Legea nr.182/2019 privind calitatea apei potabile și cu Regulamentul sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 651/2023.
5) În cazul depistării unor neconformități privind calitatea apelor, Agenția de Mediu informează Ministerul Mediului și instituțiile competente, în vederea aplicării măsurilor necesare pentru prevenirea și remedierea efectelor poluării conform legislației din domeniu.
[Pct.6 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
61. Programele de monitorizare a apelor de suprafață și subterane includ în mod obligatoriu următoarele componente:
1) monitorizarea stării ecologice și chimice a apelor de suprafață, efectuată în conformitate cu Metodologia privind clasificarea stării ecologice a apei și potențialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2024;
2) monitorizarea stării cantitative și chimice a apelor subterane, efectuată în conformitate cu Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025;
3) integrarea datelor obținute în Cadastrul de stat al apelor, în conformitate cu prevederile legislației privind evidența resurselor de apă;
4) monitorizarea zonelor protejate, inclusiv a punctelor de captare a apei destinate potabilizării, cu frecvențe majorate (între 4 și 12 ori pe an), stabilite în funcție de populația deservită și în conformitate cu cerințele actelor normative aplicabile, inclusiv cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile.
[Pct.61 introdus prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
7. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor, subordonate Ministerului Mediului, sunt responsabile de monitorizarea cantitativă (parametrii hidrologici şi hidrogeologici), calitativă (parametrii fizico-chimici, biologici), precum şi tendinţelor ascendente semnificative şi schimbărilor care rezultă din activitatea umană.
71. Monitorizarea de investigare se efectuează în caz de poluare accidentală, degradare neexplicată a stării unui corp de apă sau atunci când datele obținute din monitorizarea de supraveghere sau operațională sunt insuficiente pentru evaluarea stării apelor. Frecvența monitorizării de investigare este adaptată situației concrete (zilnică, săptămânală sau ori de câte ori este necesar), până la identificarea cauzelor și remedierea efectelor.
1) Monitorizarea de investigare este realizată de către Agenția de Mediu, care stabilește parametrii, metodele, locațiile și frecvențele investigațiilor în conformitate cu prevederile Metodologiei privind identificarea modificărilor hidromorfologice, monitorizarea și evaluarea corpurilor de apă, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 709/2024.
2) Inspectoratul pentru Protecția Mediului notifică evenimentele de poluare, exercită controlul de stat și aplică măsurile prevăzute de legislație, fără a substitui atribuțiile de monitorizare și investigare ale Agenției de Mediu.
3) Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Instituția Publică Administrația Națională „Apele Moldovei” și alte instituții tehnice subordonate autorității centrale de mediu acordă suport tehnic și informațional necesar Agenției de Mediu în limitele competențelor stabilite de legislație, fără a prelua atribuțiile de monitorizare sau evaluare a stării apelor.
[Pct.71 introdus prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
8. Agenția Națională pentru Sănătate Publică, prin intermediul structurilor sale teritoriale, monitorizează parametrii sanitaro-chimici, toxicologici, microbiologici, virusologici și parazitologici ai apelor utilizate în scopuri potabile, în conformitate cu prevederile Legii nr.182/2019 privind calitatea apei potabile și cu Regulamentul sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 651/2023.
1) Monitorizarea calității apei potabile se efectuează conform cerințelor stabilite în Hotărârea Guvernului nr.651/2023 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind supravegherea și monitorizarea calității apei potabile, incluzând prelevarea probelor, evaluarea conformității cu parametrii de calitate, informarea populației și notificarea autorităților competente.
2) Agenția Națională pentru Sănătate Publică monitorizează și calitatea apelor utilizate pentru scăldat, îmbăiere și agrement în conformitate cu actele normative privind calitatea apelor de suprafață în scop recreativ.
[Pct.8 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
9. Investigațiile științifice integrate asupra stării resurselor de apă sunt efectuate de către instituțiile de cercetare științifică, inclusiv în baza rezultatelor și a informației primare obținute de la instituțiile care gestionează și monitorizează resursele de apă de suprafață și subterane.
[Pct.9 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
10. Monitorizarea stării apelor de suprafaţă şi a celor subterane în context transfrontalier se efectuează ținând cont de prevederile acordurilor bilaterale cu ţările vecine şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
CAPITOLUL II
MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ
Secţiunea 1
Monitorizarea calitativă şi cantitativă a apelor de suprafaţă
11. Evidenţa sistematică a cantităţii, calităţii şi stării ecologice a apelor de suprafaţă, inclusiv a râurilor transfrontiere, se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Ministerul Sănătății, prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în baza reţelei naţionale de monitorizare.
12. Monitorizarea cantitativă a regimului hidrologic al râurilor Republicii Moldova se efectuează prin intermediul reţelei staţionare de posturi hidrologice, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul intern al Serviciul Hidrometeorologic de Stat.
13. Monitorizarea cantitativă se efectuează în vederea asigurării autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţie hidrologică, prognoze şi avertismente privind fenomenele hidrologice periculoase.
14. Monitorizarea calitativă a apelor de suprafaţă este realizată prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare, analiză şi sinteză, pentru evaluarea parametrilor de calitate, stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii apelor de suprafaţă.
15. Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă, ce vor fi monitorizate în cadrul sistemului din prezentul Regulament.
Secţiunea 2
Parametrii şi frecvenţa de monitorizare
16. Pentru apele de suprafață, parametrii monitorizați sunt specificați în tabelul 2 din anexa nr. 1. Concomitent cu parametrii monitorizați este determinat și volumul fluxului de apă și/sau cota nivelului de apă (în metri). Rețeaua stațiilor de măsurări hidrologice trebuie să asigure exactitatea conform normativelor de calcul al parametrilor hidrologici. Substanțele prioritare și periculoase se monitorizează în conformitate cu cerințele Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013.
[Pct.16 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
17. Periodicitatea prelevării depinde de tipul de monitorizare, care include punctul dat de observaţii.
18. Frecvenţa de monitorizare prevede variabilitatea parametrilor care se pot schimba atât sub influenţa condiţiilor naturale, cât şi ca rezultat al impactului antropic. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea stării ecologice şi a calităţii apelor de suprafaţă în fiecare corp de apă, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare, astfel încît să asigure o descriere coerentă şi cuprinzătoare a stării apelor de suprafaţă în cadrul fiecărui district al bazinelor hidrografice şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente antropogene permanente.
19. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemelor.
20. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinată de acordurile transfrontiere.
Secţiunea 3
Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă
21. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă, prezentată în tabelul 1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, este elaborată şi stabilită astfel încât să caracterizeze cât mai amplu şi detaliat starea corpurilor de apă, să asigure o sinteză generală şi consecutivă a stării ecologice, hidrochimice, hidrobiologice şi microbiologice a fiecărui corp de apă, precum şi să permită clasificarea lor în 5 clase de calitate, conform prevederilor Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.890/2013, și conform Metodologiei privind clasificarea stării ecologice a apei și potențialul ecologic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2024.
[Pct.21 modificat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
22. Reţeaua de monitorizare a apelor se elaborează în conformitate cu starea hidrologică, ecologică şi hidrochimică a corpului de apă, în baza unor investigaţii prealabile, ce include colectarea şi analiza informaţiei privitor la clasa şi calitatea apei, tipurile de folosnţă a corpului de apă, starea ecologică a corpului de apă, sursele antropice punctiforme şi difuze, distanţa de la staţiile de observaţii hidrologice, precum şi evidenţierea unei liste a poluanţilor specifici.
23. Reţeaua de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă, în funcţie de scopurile propuse, include şi sectoare (sau tronsoane) transfrontiere comune de monitorizare, stabilite în baza acordurilor sau tratatelor de colaborare, cu stipularea în programele de monitorizare comune a numărului şi amplasării punctelor de monitorizare, a graficului de prelevare, modului de difuzare a informaţiei, precum şi evaluarea în comun a calităţii apei ecosistemelor transfrontaliere.
24. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă va fi reflectată în format cartografic cu posibilităţi de vizualizare şi modificare.
[Pct.25 abrogat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
[Pct.26 abrogat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
CAPITOLUL III
MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR SUBTERANE
Secţiunea 1
Scopul şi obiectivele monitorizării apelor subterane
27. Calitatea și cantitatea apelor subterane sunt monitorizate sistematic de către Agenția de Mediu, prin intermediul punctelor de monitorizare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu criteriile reglementate în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025.
[Pct.27 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
28. Monitorizarea apelor subterane se efectuează conform programelor de monitorizare fundamentate ştiinţific, care includ observaţii continue a aspectelor semnificative ale proceselor dinamice, analize ştiinţifice a proceselor din trecut, cu depistarea factorilor care au condus la schimbarea stării calitative şi cantitative, şi un model de prognoză a evoluţiei sistemului.
29. Activitatea de monitorizare a apelor subterane constă în:
1) identificarea problemelor de mediu;
2) elaborarea programelor de monitorizare a apelor subterane;
3) inventarierea construcţiilor pentru captarea apei;
4) selectarea indicatorilor de monitorizare;
5) stabilirea amplasărilor punctelor reţelei de monitorizare;
6) observaţii de teren, prelevare de probe;
7) analize de laborator;
8) stocarea, manipularea şi difuzarea datelor;
9) interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii;
10) raportarea şi distribuirea rezultatelor monitorizării.
30. Obiectivele monitorizării constituie caracterizarea condiţiilor de calitate ale mediului, precum şi ale tendinţelor acestora, aprecierea fluxurilor de apă şi poluanţi,compararea valorilor măsurate cu valorile admisibile şi emiterea avertizărilor în situaţii de urgenţă.
31. Monitorizarea stării apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice, precum şi a volumului rezervelor de apă subterane şi reprezintă un element de bază în elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care asigură:
1) colectarea continuă a informaţiei despre starea apelor subterane, având în vizor aspectele cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterane;
2) evaluarea progreselor intermediare în oferirea de informaţii legate de starea corpurilor de ape subterane;
3) sistematizarea şi colectarea datelor statistice, utilizând indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora poate fi urmărită starea cantitativă şi calitativă a apelor subterane;
4) furnizarea Ministerului Mediului a informaţiei privind rezultatele investigărilor asupra corpurilor de apă subterană, în scopul stabilirii modificării indicatorilor de monitorizare;
5) evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor obiectivelor de mediu în scopul cunoaşterii stării şi evoluţiei calitative şi cantitative a corpurilor de apă subterană;
6) stabilirea punctelor vulnerabile ce determină riscul ca corpurile de apă subterană să nu realizeze obiectivele de mediu;
7) furnizarea unei imagini generale, coerente şi comprehensive asupra stării apei în fiecare corp de apă subterană, pentru a determina prezenţa tendinţelor concentraţiilor de poluanţi pe termen scurt lung induse antropic;
8) evaluarea modificărilor stării, regimului, dinamicii apelor subterane în timp şi spaţiu;
9) prognozarea pe termen scurt, mediu şi lung a modificărilor stării apelor subterane ca urmare a proceselor naturale şi tehnogene;
10) furnizarea informaţiei pentru evaluarea şi reevaluarea rezervelor de apă subterană (potabile minerale), în scopul asigurării necesităţilor de asigurare cu apă a populaţiei;
11) furnizarea informaţiei în vederea implementării proiectelor de stat privind asigurarea cu apă şi canalizare a populaţiei;
12) determinarea influenţei procesului de exploatare a apelor subterane asupra componentelor mediului înconjurător;
13) clasificarea corpurilor de apă subterană după tipul de folosinţă (tehnice, menajere, potabile);
14) stabilirea metodologiei de control asupra instalaţiilor de exploatare’captare a apei;
15) prognozarea modificărilor condiţiilor hidrogeologice, debitului, cantităţii şi calităţii apelor subterane.
32. Prin crearea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, se creează o reţea de monitorizare reprezentativă în aşa mod, încât aceasta să servească drept bază pentru evaluarea sigură, din punct de vedere al spaţiului şi timpului:
1) a stării cantitative a apelor subterane, inclusiv a resurselor de apă subterană disponibile;
2) a efectelor gestionării apelor subterane asupra nivelului apelor subterane şi efectele asupra ecosistemului acvatic asociat şi ecosistemelor terestre dependente.
Secţiunea 2
Parametrii şi tipurile de monitorizare a apelor subterane
33. În cazul monitorizării cantitative, parametrii de monitorizare includ:
1) nivelul apei subterane în sonde şi deversarea la izvoare;
2) presiunea piezometrică, în cazul apelor subterane transfrontiere.
34. Monitorizarea suplimentară, în vederea susținerii caracterizării și clasificării apelor subterane, poate include parametri fizico-chimici suplimentari și indicatori, cum ar fi temperatura, conductivitatea electrică, oxigenul dizolvat, pH-ul și alcalinitatea, în conformitate cu Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025.
[Pct.34 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
35. Pentru monitorizarea stării chimice a apelor subterane sunt utilizați parametrii prevăzuți în anexa nr.1 la Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 931/2013.
[Pct.35 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
36. Pentru corpurile de apă subterană identificate drept fiind sub risc cantitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului extragerilor şi realimentărilor asupra nivelului apelor subterane.
37. Pentru corpurile de apă subterană transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite estimarea direcţiei şi debitului apelor subterane transfrontaliere.
38. În cazul monitorizării stării chimice a apelor subterane, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, reţeaua de monitorizare este proiectată astfel încât să asigure o descriere generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente durabile induse în mod antropogen.
39. Fiecare corp de apă subterană va include un număr suficient de puncte de monitorizare, stabilite conform criteriilor metodologice din Metodologia de evaluare și clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025.
[Pct.39 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
40. Monitorizarea de supraveghere este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană.
41. Monitorizarea operaţională este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană în perioadele dintre monitorizarea de supraveghere, în cazul în care:
1) rezultatele monitorizării de supraveghere indică riscul că obiectivele de gestionare prevăzute în prezentul Regulament nu pot fi realizate;
2) una sau mai multe măsuri au fost implementate pentru a îmbunătăţi starea chimică;
3) starea chimică a apelor subterane urmează să fie monitorizată în conformitate cu acordurile bilaterale.
42. Calificarea fiecărui punct de monitorizare conform contribuţiei acestuia la evaluarea generală a corpului de apă subterană este analizată în mod regulat, cel puţin o dată în ciclul de monitorizare, şi modificată, după necesitate.
Secţiunea 3
Criteriile pentru selectarea punctelor de control a apelor subterane
43. La selectarea punctelor de monitorizare pentru monitorizarea cantitativă şi chimică a apelor subterane se va ţine cont de folosinţa de lungă durată a acestora, accesul liber, sigur şi permanent, precum şi abilitatea de a asigura probe reprezentative ținând cont de caracterizarea hidrogeologică și de presiunile identificate conform Metodologiei privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024.
[Pct.43 modificat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
44. Toate punctele de control trebuie să fie supuse unei caracterizări în conformitate cu criteriile din Metodologia de evaluare și clasificare a corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025.
[Pct.44 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
45. Proiectarea rețelei de monitorizare se bazează pe înțelegerea conceptuală a corpului de apă subterană, pe caracteristicile hidrogeologice și pe presiunile antropice identificate conform Metodologiei privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024, respectând principiile reprezentativității spațiale și temporale.
[Pct.45 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
46. Reţeaua reprezentativă presupune că prin metode potrivite de regionalizare hidrologică, datele monitorizării permit deducerea concluziilor sigure cu privire la ariile dintr-un corp de apă subterană care nu sunt monitorizate şi permit evaluările corpului de apă subterană în întregime.
47. După necesitate, punctele de monitorizare de la operatorii externi ar putea fi integrate după inspectarea şi examinarea corespunzătoare.
48. Punctele de monitorizare trebuie să fie inspectate şi supuse observărilor de către personalul competent cel puţin o dată în cadrul fiecărui ciclu de monitorizare.
49. Închiderea sau înlocuirea punctelor de monitorizare în cazurile excepţionale necesită acordul Ministerului Mediului.
50. La selectarea unui număr suficient de puncte de monitorizare în cadrul corpului de apă subterană pentru monitorizarea de supraveghere se iau în considerare următoarele criterii:
1) caracteristicile hidrologice, hidrogeologice şi hidrochimice ale corpului de apă subterană, vârsta şi rata realimentării apelor subterane, precum şi permeabilitatea straturilor suprapuse;
2) interacţiunea dintre apele subterane şi apele de suprafaţă;
3) informaţia despre folosinţa terenului şi activităţile umane semnificative care ar putea afecta apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;
4) validarea şi complementarea evaluării riscurilor corpurilor de apă subterană, inclusiv impactele presiunilor umane asupra stării corpurilor de apă subterană;
5) convenienţa evaluării variaţiilor caracteristicilor naturale;
6) convenienţa evaluării tendinţelor ascendente semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în timp suficient, cu precizie suficientă şi de siguranţă suficientă;
7) rezultatele investigaţiilor preliminare la punctul de control şi concluziile deduse din rezultate;
8) monitorizarea corpurilor de apă subterană transfrontaliere, în particular, deoarece aceasta este relevantă şi necesară pentru protecţia tuturor folosinţelor susţinute de debitul apei subterane;
9) toate criteriile pentru reţeaua monitorizării de supraveghere;
10) examinarea rezultatelor monitorizării de supraveghere;
11) sustenabilitatea punctelor de control create pentru monitorizarea de supraveghere;
12) asigurarea posibilităţii de evaluare a schimbărilor induse de orice măsuri implementate pentru a îmbunătăţi starea apelor subterane.
[Pct.51 abrogat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
Secţiunea 4
Ciclul şi frecvenţa monitorizării
52. Monitorizarea de supraveghere începe cu o monitorizare iniţială pentru o perioadă de un an. Monitorizarea iniţială cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.
53. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea nivelului apei subterane în fiecare corp de apă subterană, ținând cont de variaţiile pe termen lung şi pe termen scurt în realimentarea apelor subterane.
54. Se efectuează cel puţin 3 măsurări la intervale regulate, ținând cont de caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană. Frecvenţa monitorizării ar putea fi sporită până la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni, din cauza caracteristicilor naturale specifice sau indicilor de impacte semnificative asupra calităţii apelor subterane.
55. În anii următori ai monitorizării iniţiale vor fi monitorizate toate substanţele enumerate în secţiunea 2 din prezentul capitol cel puţin o dată pe an, la intervale regulate de 12 luni. Pentru toate corpurile de apă subterană unde monitorizarea operaţională a fost identificată drept necesară în conformitate cu secţiunea 1 din prezentul capitol, monitorizarea operaţională urmează după monitorizarea (iniţială) de supraveghere.
56. Monitorizarea operaţională cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.
57. Pentru toţi parametrii care sunt supuşi monitorizării operaţionale în conformitate cu secţiunea 2 din prezentul capitol se efectuează cel puţin 2 măsurări la intervale regulate de aproximativ 6 luni, examinând caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană.
58. Frecvenţa monitorizării poate fi sporită la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni. Pentru toţi parametrii care nu sunt supuşi monitorizării operaţionale urmează să fie aplicate cerinţele prevăzute în prezenta secţiune cu privire la frecvenţă şi parametri.
59. După finalizarea unui ciclu de monitorizare, începe un nou ciclu de monitorizare, cu monitorizarea (iniţială) de supraveghere.
CAPITOLUL IV
PROGRAMELE DE MONITORIZARE
60. În scopul obţinerii unei informaţii complete şi veridice privind starea apelor şi facilitării evidenţei stării resurselor de apă sunt elaborate programe de monitorizare a apelor de suprafaţă şi celor subterane.
61. Programele de monitorizare se elaborează în concordanță cu planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice și se raportează anual către Ministerul Mediului.
[Pct.61 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
62. Programele de monitorizare se aprobă de Ministerul Mediului care se consultă în prealabil cu Ministerul Sănătății, prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în scopul reflectării atribuţiilor sale şi în vederea evitării dublării monitorizării.
[Pct.62 modificat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
63. Programele de monitorizare se revizuiesc în funcție de starea ecosistemelor acvatice, de impacturile antropice și de obiectivele stabilite în planurile de gestionare ale districtelor bazinelor hidrografice.
[Pct.63 în redacția HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
64. În cazurile stabilite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, se asigură informarea şi consultarea cu autorităţile competente din statele vecine pe întreaga durată a elaborării programelor de monitorizare. Aceste consultări se vor referi în particular la crearea reţelelor şi punctelor de monitorizare transfrontiere, proiectarea coordonată a reţelei, poluanţii care urmează să fie monitorizaţi, precum şi schimbul de informaţii şi rezultate.
65. Programele de monitorizare pot fi revizuite în cazul poluării accidentale, depistării proceselor de eutrofizare şi epuizare esenţială. În acest caz frecvenţa monitorizării apelor se modifică de către instituţiile abilitate în monitorizarea apelor de suprafaţă şi apelor subterane conform programului de monitorizare revizuit în caz de urgenţă, până la dispariţia acestor fenomene.
66. În aspect cantitativ, programele de monitorizare se referă la parametrii hidrologici (volumul, viteza, debitul, nivelul apelor de suprafaţă) şi hidrogeologici (volumul, debitul, presiunea apelor subterane) în măsura în care acesta prezintă importanţă pentru evaluarea stării şi tendinţelor de schimbare antropogene a resurselor acvatice.
67. Programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane vor conţine, fără a se limita la acestea, informaţii referitoare la obiectivul şi cadrul de aplicare, criteriile de selectare a punctelor de monitorizare, ciclul şi frecvenţa monitorizării, parametrii monitorizaţi, metodele de evaluare a calităţii, itinerarul prelevărilor de probe, inclusiv în comun cu ţările vecine, alte informaţii utile conform anexei nr. 1 şi anexei nr. 1 la Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 931/2013.
[Pct.67 modificat prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
Capitolul VII
ASIGURAREA CALITĂȚII ANALIZELOR ȘI VALIDAREA DATELOR
84. Analizele chimice și determinările fizico-chimice efectuate în cadrul monitorizării stării apelor se realizează conform standardelor europene și internaționale relevante, precum ISO, EN, sau conform echivalentelor lor aprobate la nivel național.
85. Laboratoarele care efectuează analize pentru evaluarea stării apelor trebuie să fie acreditate conform standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 și să aplice proceduri de asigurare a calității, inclusiv:
1) participarea periodică la scheme interlaboratoare de testare a competenței;
2) utilizarea metodelor validate;
3) trasabilitatea măsurărilor la standarde internaționale;
4) controlul intern al calității pentru fiecare parametru analizat.
86. Pentru parametrii care determină starea chimică a apelor (substanțe prioritare, metale grele, nutrienți, pesticide), limitele de detecție și cuantificare trebuie să respecte cerințele din anexa nr. 3, care vor conține:
1) limita de cuantificare ≤ 30% din standardul de calitate a mediului (SCE);
2) incertitudinea extinsă ≤ 50% din valoarea standardului;
3) procentul de acoperire al analizei ≥ 95%.
87. Datele obținute în cadrul programelor de monitorizare sunt supuse unui proces de validare, care include:
1) verificarea exactității, preciziei și reprezentativității probelor;
2) evaluarea conformității cu obiectivele de calitate;
3) documentarea completă a metodelor și echipamentelor utilizate.
88. Agenția de Mediu se asigură că laboratoarele implicate în monitorizare aplică practicile sistemului de management al calității în conformitate cu cerințele standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional.
89. Rezultatele analizelor chimice neînsoțite de dovezi privind controlul calității și validarea conform standardului SM SR EN ISO/IEC 17025 nu pot fi utilizate în raportările oficiale privind starea apelor.
[Capitolul VII introdus prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]
anexa nr.1
[Anexa nr.2 abrogată prin HG8 din 14.01.26, MO76-79/12.02.26 art.50; în vigoare 12.02.26]