Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la standardele de calitate a apelor subterane (în continuare – Regulament) stabilește standardele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele subterane, în funcție de categoriile de folosință specială prevăzute la art. 23 alin. (2) din Legea apelor nr.272/2011, în scopul protejării sănătății populației, al conservării mediului și al asigurării utilizării durabile a resurselor de apă subterană, inclusiv prin stabilirea criteriilor pentru identificarea și inversarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile ale poluării și definirea nivelurilor de referință necesare pentru inițierea măsurilor corespunzătoare.
[Pct.1 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.2 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
3. Prevederile prezentului Regulament se aplică persoanelor fizice, persoanelor juridice și autorităților publice care utilizează sau intenționează să utilizeze apele subterane, în funcție de folosința specială a acestora, în scopul respectării standardelor de calitate pentru apele subterane și al asigurării prevenirii poluării, deteriorării și epuizării acestora înainte de termen.
[Pct.3 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
4. În prezentul Regulament se aplică noțiunile prevăzute la art.2 din Legea apelor nr.272/2011 și în alte acte normative din domeniu, precum și următoarele noțiuni:
[Pct.4 modificat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
acoperișul stratului acvifer – limita superioară a unui strat sau complex acvifer, alcătuită din roci impermeabile, slab permeabile sau permeabile, ale căror proprietăți determină gradul de protecție naturală a apelor subterane împotriva poluării și condiționează stabilirea măsurilor de protecție și gestionare, inclusiv a zonelor de protecție sanitară și a regimului de utilizare a terenurilor suprapuse;
[Pct.4 noțiunea în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
standard de calitate pentru apele subterane – valoarea exprimată prin concentraţia unui anumit poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apa subterană, care nu va depăşi normele admisibile, pentru a asigura protecţia sănătăţii omului şi a mediului;
[Pct.4 noțiunea modificată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
culcușul stratului acvifer – limita inferioară a unui strat sau complex acvifer, alcătuită din roci impermeabile sau slab permeabile, ale căror proprietăți determină capacitatea de retenție a apei subterane și influențează condițiile de circulație și acumulare în acvifer;
[Pct.4 noțiunea în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.4 noțiunea ,,fîntînă arteziană/sondă arteziană’’ exclusă prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
nivelul fondului geochimic natural – concentraţia unei substanţe sau valoarea unui indicator într-un corp de apă subterană care corespunde absenţei de modificări antropice sau numai unor modificări minore, în raport cu condiţiile neperturbate;
remediere – acțiunea de eliminare, limitare, corectare, neutralizare, atenuare sau îndepărtare a oricărui poluant ori a efectelor acestuia asupra apelor subterane, cu implicații asupra sănătății umane și a mediului, inclusiv, dar fără a se limita la investigarea preliminară și detaliată a sitului contaminat, prelevări și testări, evaluarea riscurilor și a impactului asupra mediului, evaluarea metodelor alternative de remediere, elaborarea și aplicarea planului de remediere (inclusiv măsuri privind solul și decontaminarea apelor subterane), monitorizarea și verificarea realizării cerințelor planului și respectarea standardelor aplicabile și a cerințelor autorității competente;
[Pct.4 noțiunea introdusă prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
resursă disponibilă de apă subterană – rata medie anuală pe termen lung de realimentare a corpului de apă subterană minus rata anuală pe termen lung a debitului necesară pentru a atinge obiectivele de mediu a apelor de suprafaţă stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, pentru a evita orice modificare semnificativă a stării acestor ape şi pentru a evita orice deteriorare adusă ecosistemelor terestre asociate;
starea bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, atunci când atât starea cantitativă, cât şi cea chimică sunt cel puţin bune;
starea chimică bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, care îndeplineşte următoarele condiţii:
1) compoziţia chimică a corpului de apă subterană este astfel încât concentraţia poluanţilor nu depăşeşte cerinţele de calitate stabilite pentru apele subterane, conform anexei nr.1 la prezentul Regulament;
2) compoziţia chimică a corpului de apă subterană este astfel încât concentraţiile poluanţilor nu conduc la nerealizarea obiectivelor de mediu prevăzute în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice pentru apele de suprafaţă asociate sau la diminuarea semnificativă a calităţii ecologice sau chimice a corpurilor respective şi nici la deteriorarea semnificativă a ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană;
3) modificările de conductivitate nu indică intruziuni saline sau de alt tip în corpul de apă subterană;
starea cantitativă bună a unei ape subterane – starea unui corp de apă subterană, atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât rata anuală medie de captare pe termen lung să nu depăşească resursele de apă subterană disponibile;
tendinţă ascendentă semnificativă şi durabilă – orice creştere semnificativă, din punct de vedere statistic şi al mediului, a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apele subterane, pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei;
valoare prag – concentrația maximă admisibilă a unui standard de calitate a unei ape subterane sau a unui poluant într-un corp de apă subterană, stabilit astfel încât depășirea acestuia să indice riscul ca una sau mai multe condiții pentru atingerea stării chimice bune a apei subterane să nu fie îndeplinite.
[Pct.4 noțiunea introdusă prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Capitolul II
OBIECTIVELE DE MEDIU A APELOR SUBTERANE
[Capitolul II denumirea modificată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
5. La punerea în aplicare a programelor de măsuri prevăzute în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în ceea ce privește apele subterane, obiectivele de mediu pentru acestea sunt următoarele:
1) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de apă subterană, prin asigurarea unui echilibru între debitul prelevat, numărul și amplasarea captărilor de apă subterană și realimentarea naturală sau artificială a acviferelor, în scopul obținerii și menținerii stării bune a apelor subterane, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025. Aplicarea acestor obiective se realizează sub rezerva posibilității de prelungire a termenelor-limită prevăzute la art. 38 alin. (5), (51) și (52), cu respectarea condițiilor speciale prevăzute la art. 382, 383 și art. 384 alin. (1) și (2), fără a aduce atingere dispozițiilor art. 384 alin. (3) din Legea apelor nr. 272/2011;
2) prevenirea și limitarea evacuării poluanților în apele subterane și protecția stării tuturor corpurilor de apă subterană, sub rezerva aplicării prevederilor art. 383 și art. 384 alin. (1) și (2), fără a aduce atingere dispozițiilor art. 384 alin. (3) din Legea apelor nr. 272/2011. Evacuarea directă a poluanților în apele subterane este interzisă, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege, admise numai pe baza unor studii tehnico-științifice detaliate și cu respectarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, în situațiile în care activitatea constituie un proiect supus evaluării potrivit art.4, 9 și 10 din Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, respectiv atunci când evacuarea este prevăzută în anexa nr. 1 sau nr.2 la legea menționată;
3) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației poluanților proveniți din activități antropice, în vederea reducerii treptate a poluării apelor subterane;
4) stabilirea și aplicarea măsurilor necesare pentru identificarea tendințelor de creștere semnificativă și durabilă a concentrațiilor de poluanți și pentru definirea punctelor de pornire în vederea inversării acestora, în cadrul programelor de măsuri incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Aceste măsuri se bazează pe criteriile de monitorizare a stării apelor subterane prevăzute de Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013, și pe criteriile de evaluare și clasificare a stării corpurilor de apă subterană prevăzute în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, sub rezerva aplicării prevederilor art. 383 și art. 384 alin. (1) și (2), fără a aduce atingere dispozițiilor art. 384 alin. (3) din Legea apelor nr. 272/2011.
[Pct.5 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
6. Având în vedere că obiectivele de mediu mai puțin stricte se stabilesc în conformitate cu art. 382 din Legea apelor nr. 272/2011, acestea, precum și termenele-limită pentru atingerea lor, sunt indicate și argumentate explicit în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, cu prezentarea expresă a motivelor, a condițiilor și a măsurilor compensatorii care justifică aplicarea derogării.
[Pct.6 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Capitolul III
STAREA CHIMICĂ A APELOR SUBTERANE
[Denumirea cap.III modificată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Secțiunea 1
Criteriile și procedura de evaluare a stării chimice a apelor subterane
[Secțiunea 1 denumirea în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
7. Procedura de evaluare pentru stabilirea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se efectuează pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană caracterizate ca fiind expuse riscului şi pentru fiecare poluant care contribuie la această caracterizare a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană.
8. Evaluarea stării chimice a unui corp sau a unui grup de corpuri de apă subterană se realizează conform procedurii stabilite în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, astfel încât să fie asigurată caracterizarea corectă a stării chimice, pe baza criteriilor de evaluare stabilite prin metodologia menționată. În cadrul evaluării se utilizează următoarele criterii:
1) standardele de calitate pentru apele subterane, astfel cum sunt menționate în anexa nr.1;
2) valorile prag stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 20-251 pentru poluanți, grupuri de poluanți și indicatori ai poluării care au fost identificați ca având o contribuție la caracterizarea corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană ca fiind expuse riscului, ținând cont de poluanții și indicatorii stabiliți în tabelul din anexa nr. 1, precum și ale celor identificați la nivel național potrivit criteriilor din Metodologia privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024.
[Pct.8 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
81. Pentru aplicarea procedurii descrise la pct.9, corpurile de ape subterane pot fi grupate în conformitate cu criteriile stabilite în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, sau pe alte criterii relevante, cu condiția ca gruparea să permită o evaluare reprezentativă și fiabilă a stării chimice și a gradului de realizare a obiectivelor de mediu și de monitorizare pentru fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană.
[Pct.81 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
9. Se consideră că un corp sau un grup de corpuri de ape subterane se află în stare chimică bună atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) datele generate prin rețeaua de monitorizare a apelor subterane confirmă respectarea standardelor de calitate stabilite prin prezentul Regulament, nu se constată poluare semnificativă de natură antropogenă și nu sunt identificate efecte negative semnificative asupra apelor de suprafață asociate ori asupra ecosistemelor terestre dependente de acestea; sau
2) valorile corespunzătoare standardelor de calitate a apelor subterane specificate în anexa nr. 1 şi valorile prag relevante stabilite în conformitate cu secțiunile a 2-a și a 3-a ale capitolului V, nu sunt depășite în niciun punct de monitorizare din cadrul corpului sau al grupului de corpuri de apă subterană; sau
3) în cazul în care valoarea corespunzătoare unui standard de calitate a apelor subterane sau valoarea prag este depășită în unul sau în mai multe puncte de monitorizare, se efectuează investigații suplimentare pentru a clarifica dacă există poluare semnificativă sau tendințe crescătoare ale poluanților în apele subterane, iar o investigație corespunzătoare, realizată în conformitate cu pct. 91 și 10, confirmă că:
a) pe baza evaluării menționate la pct.10 subpct.1), concentrațiile de poluanți care depășesc standardele de calitate a apelor subterane sau valorile prag nu prezintă un risc semnificativ pentru mediu, ținând cont de întinderea și gradul de afectare a corpului de apă subterană;
b) capacitatea corpului de apă subterană sau a oricărui corp din grupul de corpuri de apă subterană de a fi utilizat pentru consumul uman ori alte utilizări nu a fost compromisă în mod semnificativ prin poluare;
c) sunt îndeplinite condițiile pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane, conform criteriilor stabilite în prezentul Regulament și în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025;
d) sunt respectate cerințele privind protecția corpurilor de apă subterană utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, în conformitate cu Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile și cu reglementările tehnice subsecvente, inclusiv instituirea și menținerea zonelor de protecție sanitară și monitorizarea calității apei brute.
[Pct.9 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
91. Atunci când se efectuează una dintre investigațiile prevăzute la pct. 9 subpct. 3), se ține seama de:
1) informațiile colectate în cadrul caracterizării corpurilor de apă subterană, efectuate în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, și în Metodologia privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024;
2) rezultatele generate în urma prelucrării datelor colectate din punctele de observație ale rețelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu cerințele Regulamentului privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață şi a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013;
3) orice alte informații suplimentare relevante, inclusiv comparația dintre media aritmetică anuală a concentrației poluanților relevanți într-un punct de monitorizare și standardele de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr. 1, precum și valorile prag stabilite în conformitate cu secțiunile a 2-a și a 3-a ale capitolului V.
[Pct.91 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
10. Pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile pentru starea chimică bună a apelor subterane prevăzute la pct.9 subpct.3) și pentru a estima zona afectată a corpurilor de apă subterană, se întreprind următoarele acțiuni:
1) se estimează suprafața corpului de apă sau a grupului de corpuri de apă subterană în care media aritmetică anuală a concentrației unui poluant depășește standardele de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr. 1 sau valorile prag stabilite conform secțiunilor a 2-a și a 3-a ale capitolului V, după cum urmează:
a) estimarea se realizează pe baza prelucrării corespunzătoare a rezultatelor monitorizării obținute din punctele de observație ale rețelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013;
b) pentru completarea estimării, în situațiile în care este necesar pentru precizarea întinderii zonei afectate și pentru aprecierea posibilității ca starea chimică a apei subterane să fie considerată bună, se aplică un model conceptual al corpului sau grupului de corpuri de apă subterană, conform criteriilor din Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.227/2025;
2) pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile unei stări chimice bune a apelor subterane menționate la pct.9 subpct.3), se efectuează, atunci când este necesar, o evaluare suplimentară, pe baza rezultatelor monitorizării relevante și a unui model conceptual corespunzător al corpului de apă subterană, elaborat conform criteriilor stabilite în Metodologia privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024, și în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, după cum urmează:
a) se analizează impactul poluanților asupra corpului de apă subterană, inclusiv depășirile standardelor de calitate prevăzute în anexa nr. 1 sau ale valorilor prag stabilite conform secțiunilor a 2-a și a 3-a ale capitolului V;
b) se estimează cantitatea și concentrația poluanților care sunt sau pot fi transferați din corpul de apă subterană către apele de suprafață asociate și către ecosistemele terestre dependente de acestea;
c) se evaluează impactul potențial al cantităților și concentrațiilor de poluanți transferați asupra apelor de suprafață asociate și asupra ecosistemelor terestre dependente;
d) se apreciază riscul pe care poluanții din corpul de apă subterană îl prezintă pentru calitatea apei captate sau planificate a fi captate pentru consum uman, în conformitate cu legislația privind apa potabilă;
e) se verifică extinderea oricăror intruziuni saline sau de altă natură în corpul de apă subterană și posibilele efecte ale acestora asupra stării chimice a acestuia.
[Pct.10 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
101. Punctele de monitorizare se stabilesc astfel încât să ofere o imagine coerentă și completă asupra stării chimice a apelor subterane și să furnizeze date de monitorizare reprezentative pentru întregul corp sau grup de corpuri de apă subterană. Aceste puncte trebuie să acopere zonele critice, să reflecte presiunile existente și să permită evaluarea corectă a stării chimice a apelor subterane.
[Pct.101 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
102. Rezumatul evaluării stării chimice a apelor subterane se include în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice și prezintă modul în care eventualele depășiri ale standardele de calitate sau ale valorilor prag au fost integrate în evaluarea finală, pe baza datelor obținute din punctele de monitorizare reprezentative. Acest rezumat sprijină caracterizarea corpurilor de apă subterană și fundamentarea măsurilor necesare pentru protecția, remedierea și prevenirea deteriorării stării acestora.
[Pct.102 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
11. În cazul în care un corp de apă subterană este clasificat ca având o stare chimică bună, se iau măsuri adecvate, în conformitate cu programele de măsuri incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în vederea prevenirii și reducerii efectelor negative asupra ecosistemelor acvatice asociate, inclusiv asupra apelor de suprafață și a comunităților biologice dependente de acestea, asupra ecosistemelor terestre care depind direct de apa subterană, precum și asupra utilizării apei subterane de către om, în special pentru captările destinate consumului uman și pentru alte utilizări socioeconomice esențiale.
[Pct.11 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
111. Măsurile se aplică pentru partea corpului de apă subterană corespunzătoare punctului sau punctelor de monitorizare la care au fost constatate depășiri ale valorilor standardelor de calitate pentru apele subterane sau ale valorilor prag. Aceste măsuri pot include, după caz, intensificarea monitorizării, reducerea presiunilor antropice, instituirea zonelor de protecție și aplicarea unor acțiuni de remediere, în conformitate cu actele normative din domeniu.
[Pct.111 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Secţiunea 2
Interpretarea şi prezentarea stării apelor subterane
12. Starea chimică evaluată a unui corp de apă subterană sau a unui grup de corpuri se reprezintă pe hărți, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, și cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013.
[Pct.12 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
13. Rezultatele obținute din prelucrarea datelor colectate din rețeaua de monitorizare a apelor subterane sunt utilizate pentru evaluarea stării chimice și cantitative a acestora. Starea evaluată se reprezintă pe hărți, în conformitate cu pct. 12, iar, acolo unde este relevant și posibil, se marchează toate punctele de observație în care au fost depășite concentrațiile standardelor de calitate a apei subterane și/sau valorile prag, astfel încât să fie clar evidențiată extinderea riscurilor și necesitatea măsurilor incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
[Pct.13 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.14 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.15 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Capitolul IV
IDENTIFICAREA ŞI INVERSAREA TENDINŢELOR CRESCĂTOARE SEMNIFICATIVE ŞI DURABILE
16. Instituțiile cu atribuții în domeniul gestionării și monitorizării apelor subterane identifică orice tendință ascendentă semnificativă și durabilă a concentrațiilor poluanților, ale grupurilor de poluanți sau ale indicatorilor poluării observate în corpurile sau în grupurile de corpuri de apă subterană identificate ca fiind expuse riscului, în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.657/2024, și în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, ținând cont de următoarele cerințe:
1) programele de monitorizare a stării apelor subterane, elaborate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013, sunt structurate astfel încât să detecteze tendințele ascendente semnificative și durabile ale concentrațiilor poluanților identificați ca prezentând risc pentru corpul de apă subterană, permițând fundamentarea aplicării măsurilor preventive prin programele de măsuri ale planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, înainte ca aceste creșteri să afecteze starea chimică bună a apelor subterane;
2) procedura pentru identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile se bazează pe următoarele elemente:
a) periodicitatea prelevărilor și a analizelor și selectarea punctelor de monitorizare se stabilesc astfel încât să furnizeze informațiile necesare pentru diferențierea tendințelor crescătoare față de variațiile naturale și pentru identificarea acestora în timp util, la un nivel corespunzător de încredere și de precizie, astfel încât să se poată adopta măsuri de prevenire sau, pe cât posibil, de atenuare a schimbărilor semnificative dăunătoare pentru calitatea apelor subterane care afectează mediul;
b) la stabilirea frecvențelor și a amplasamentelor se ține seama de caracteristicile fizico-chimice temporale și hidrodinamice ale corpului de apă subterană, inclusiv condițiile de curgere, ratele de reîncărcare și timpul de percolație prin sol sau subsol;
c) identificarea tendințelor crescătoare se realizează, dacă este posibil, ținând cont de datele existente în contextul raportului privind identificarea tendințelor din planurile de gestionare a bazinului hidrografic, iar evaluarea se repetă ulterior cel puțin o dată la fiecare șase ani;
d) metodele de monitorizare și de analiză utilizate sunt conforme cu principiile internaționale de control al calității, inclusiv, în cazul în care sunt relevante, cu metodele standardizate la nivel european și național, pentru a garanta calitatea științifică echivalentă şi comparabilitatea datelor furnizate;
e) evaluarea se bazează pe o metodă statistică, cum ar fi analiza regresiei, pentru analiza tendințelor în punctele de monitorizare individuale, pe baza seriilor de timp;
f) pentru a evita erori în identificarea tendințelor, toate măsurătorile sub limita de cuantificare sunt stabilite la jumătate din valoarea celei mai ridicate limite de cuantificare din seriile de timp, cu excepția totalului pesticidelor;
3) identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile ale concentrațiilor substanțelor prezente în apa subterană, care apar atât în mod natural, cât și ca rezultat al activităților umane, se realizează prin compararea valorilor actuale cu nivelurile inițiale de referință și cu datele disponibile anterior începerii programului de monitorizare pentru identificarea tendințelor, astfel încât să se poată distinge creșterile reale determinate de presiuni antropice de variațiile naturale ale apei subterane și să se permită adoptarea măsurilor de prevenire sau de atenuare a efectelor negative asupra stării chimice a apei.
[Pct.16 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
161. Tendințele crescătoare semnificative și durabile ale concentrațiilor poluanților în apele subterane, care prezintă un risc semnificativ de afectare a calității ecosistemelor acvatice sau terestre, a sănătății populației ori a utilizărilor legitime, reale sau potențiale, ale mediului acvatic, se inversează prin aplicarea programului de măsuri prevăzut în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în scopul reducerii progresive a poluării și al prevenirii deteriorării apelor subterane.
[Pct.161 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
162. Instituțiile cu atribuții în domeniul gestionării și monitorizării apelor subterane propun nivelul de referință pentru inversarea tendinței drept un procent din nivelul standardelor de calitate a apelor subterane prevăzute în anexa nr. 1 și din valorile prag stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice, în conformitate cu prezentul Regulament, în funcție de tendința identificată și de riscul de mediu asociat acesteia, potrivit cerințelor prevăzute la pct. 17.
[Pct.162 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
17. Nivelul de referință pentru aplicarea măsurilor de inversare a tendințelor ascendente semnificative și durabile se stabilește ținând seama de următoarele cerințe:
1) nivelul de referință pentru aplicarea măsurilor de inversare se stabilește, de regulă, la atingerea a 75% din valoarea standardelor de calitate pentru apele subterane prevăzute în anexa nr. 1 sau a valorilor prag stabilite în conformitate cu secțiunile a 2-a și a 3-a ale capitolului V, cu excepția situațiilor în care:
a) stabilirea unui nivel de referință anterior este necesară pentru a permite aplicarea măsurilor într-un mod eficient din punct de vedere economic sau, cel puțin, pentru atenuarea modificărilor dăunătoare semnificative asupra calității apelor subterane;
b) un nivel de referință diferit este justificat atunci când limita de detecție nu permite identificarea tendinței la pragul de 75% din valoarea standardului de calitate sau a valorii prag;
c) rata de creștere a concentrațiilor sau reversibilitatea tendinței justifică stabilirea unui nivel de referință ulterior, cu condiția ca măsurile aplicate să permită prevenirea sau atenuarea modificărilor dăunătoare semnificative asupra calității apelor subterane și să nu conducă la depășirea termenelor-limită pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite la pct. 5 și 6;
2) pentru activitățile reglementate de Metodologiile de identificare și desemnare a zonelor vulnerabile la nitrați și a zonelor sensibile la nutrienți, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 736/2020, nivelul de referință pentru aplicarea măsurilor de inversare se stabilește în conformitate cu prevederile prezentului Regulament și cu obiectivele de mediu aplicate apelor subterane, ținând cont de nivelul de referință al concentrațiilor de nitrați determinate prin programele naționale de monitorizare;
3) nivelul de referință stabilit pentru un corp sau un grup de corpuri de apă subterană caracterizat ca fiind expus riscului rămâne neschimbat pe durata ciclului de planificare de șase ani al planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic;
4) demonstrarea inversării tendințelor se realizează pe baza datelor obținute din observațiile efectuate în cadrul rețelei de monitorizare a apelor subterane, în conformitate cu Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.932/2013, utilizând metode statistice corespunzătoare și analize comparative ale seriilor de timp pentru fiecare punct de observație reprezentativ.
[Pct.17 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
171. În cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice se elaborează un rezumat privind identificarea, analiza și inversarea tendințelor concentrațiilor de poluanți în corpurile și grupurile de corpuri de apă subterană, care se actualizează o dată la șase ani, odată cu revizuirea planului, pentru a reflecta evoluția tendințelor și eficiența măsurilor aplicate, și care stabilește următoarele cerințe:
1) cerințele pentru analiza și interpretarea tendințelor, care includ:
a) procedura aplicată pentru prelucrarea și interpretarea datelor din punctele individuale de monitorizare, inclusiv metodele statistice utilizate pentru identificarea tendințelor crescătoare semnificative și durabile, în conformitate cu pct. 16 și cu cerințele Metodologiei de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025;
b) modul în care evaluarea tendințelor în punctele individuale de control a contribuit la stabilirea faptului că un corp sau un grup de corpuri de apă subterană este supus unei tendințe crescătoare semnificative și durabile ori, după caz, unei inversări a acesteia;
c) criteriile tehnice pentru evaluarea calității datelor, inclusiv luarea în considerare a nivelurilor de bază și a variațiilor naturale ale parametrilor chimici monitorizați;
2) modul de argumentare și justificare a nivelurilor de referință definite pentru fiecare corp de apă subterană, care cuprinde:
a) motivele și analiza riscurilor care au stat la baza definirii nivelurilor de referință pentru aplicarea măsurilor de inversare, potrivit pct. 17;
b) corelarea nivelurilor de referință cu caracteristicile hidrogeologice și presiunile antropice identificate pentru fiecare corp de apă subterană;
c) informațiile privind eficiența măsurilor aplicate pentru inversarea tendințelor în ciclurile anterioare de planificare;
d) prezentarea nivelurilor de bază determinate și justificarea metodologică a acestora.
[Pct.171 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
172. În cazurile în care, în corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană, se constată efluenți proveniți din surse punctuale, din terenuri contaminate sau din alte activități care pot amenința atingerea obiectivelor de mediu pentru apele subterane, se efectuează evaluări suplimentare ale tendințelor pentru poluanții identificați, în scopul verificării impactului acestora asupra stării chimice a apelor subterane, care stabilește următoarele cerințe:
1) cerințele pentru verificarea impactului efluenților asupra stării chimice a apelor subterane, care includ:
a) determinarea măsurii în care efluenții constatați se extind în spațiu sau în adâncime în cadrul aceluiași corp de apă subterană;
b) evaluarea posibilității ca efluenții să determine deteriorarea stării chimice a corpului sau a grupului de corpuri de apă subterană;
c) analiza riscului ca efluenții să prezinte impact negativ asupra sănătății populației și asupra mediului;
d) evaluarea corespunzătoare a tendințelor de concentrație ale poluanților specifici acestor surse, pentru a verifica dacă nu este afectată atingerea obiectivelor de mediu prevăzute la pct. 5 și 6;
2) cerințele pentru documentarea și raportarea rezultatelor evaluărilor suplimentare, care prevăd că:
a) rezultatele acestor evaluări se includ în raportul de sinteză privind evaluarea stării chimice a apelor subterane, anexat la planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic;
b) raportul indică măsurile corective și preventive întreprinse pentru eliminarea, reducerea sau limitarea efluenților și a efectelor acestora asupra corpurilor de apă subterană;
c) datele și concluziile aferente se integrează în rezumatul prevăzut la pct. 17¹, la fiecare revizuire periodică de șase ani a planului de gestionare a districtului bazinului hidrografic.
[Pct.172 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Capitolul V
CERINŢE DE CALITATE A APELOR SUBTERANE
Secţiunea 1
Cerinţele de calitate a apelor subterane
18. Standardele de calitate a apelor subterane se stabilesc în funcție de domeniul de utilizare a acestora și au drept scop asigurarea protecției sănătății populației, a solului și a ecosistemelor dependente de apele subterane, precum și prevenirea deteriorării resurselor.
[Pct.18 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
181. Apele subterane brute captate care nu corespund standardelor de calitate stabilite în funcție de tipul de folosință specială a apei se tratează prin tehnologii și instalații adecvate, care asigură aducerea calității apei sursei la nivelul necesar utilizării solicitate.
[Pct.181 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
182. Aplicarea standardelor de calitate pentru pesticide și alte substanțe biocide, conform prezentului Regulament, nu aduce atingere procedurilor de evaluare a riscurilor stabilite în Legea nr. 277/2018 privind substanțele chimice, în Legea nr. 403/2023 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și pentru modificarea unor acte normative, precum și în Regulamentul sanitar privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2020.
[Pct.182 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
183. În cazul în care, pentru un anumit corp sau grup de corpuri de apă subterană, standardele de calitate a apelor subterane prevăzute la pct. 8 și în anexa nr. 1 se consideră că pot împiedica atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață asociate ori pot determina o reducere semnificativă a calității ecologice sau chimice a acestora sau pot cauza daune semnificative ecosistemelor terestre care depind direct de corpul de apă subterană respectiv, se stabilesc valori prag mai stricte, în conformitate cu procedura prevăzută la pct. 20-251.
[Pct.183 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
184. Măsurile și programele aplicabile acestor valori prag se extind și asupra activităților din domeniul de aplicare al legislației privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, reglementate de Metodologiile de identificare și desemnare a zonelor vulnerabile la nitrați și a zonelor sensibile la nutrienți, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.736/2020.
[Pct.184 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
19. Standardele detaliate de calitate pentru apele subterane, în funcție de domeniul de utilizare, sunt stabilite în anexa nr. 5 la prezentul Regulament și includ următoarele categorii:
1) pentru alimentarea cu apă destinată consumului uman și pentru adăparea animalelor se aplică standardele de calitate prevăzute de Legea nr. 182/2019 privind calitatea apei potabile, precum și de actele normative subsecvente acesteia;
2) pentru utilizarea apelor subterane în scopuri de irigare agricolă se respectă parametrii fizico-chimici și valorile maxime admisibile indicate în tabelele 1, 2 și 3 din anexa nr. 5;
3) pentru utilizarea apelor subterane în scopuri industriale și tehnologice se aplică standardele prevăzute în tabelul 4 din anexa nr. 5, stabilite în funcție de specificul proceselor tehnologice și de gradul de reutilizare a apei;
4) pentru protecția ecosistemelor dependente de apele subterane se respectă indicatorii de calitate și pragurile ecologice prezentate în tabelele 5, 6 și 7 din anexa nr. 5.
[Pct.19 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
191. Actualizarea tabelor din anexa nr. 5 se realizează periodic, în baza rezultatelor obținute din programele de monitorizare a apelor subterane, a progreselor științifice și tehnice, precum și în scopul armonizării continue cu standardele și reglementările internaționale și europene în domeniul protecției apelor subterane.
[Pct.191 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Secţiunea 2
Valorile de prag pentru poluanţii şi indicatorii de poluare ai apelor subterane
20. Valorile prag se stabilesc pentru toți poluanții și indicatorii de poluare care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse riscului de a nu atinge starea chimică bună, în baza caracterizării corpurilor de apă subterană efectuate conform criteriilor stabilite în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, și în Metodologia privind analiza presiunilor și evaluarea riscurilor antropice în cadrul districtelor bazinelor hidrografice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2024.
[Pct.20 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
21. Valorile prag se stabilesc astfel încât, în cazul în care rezultatele monitorizării obținute într-un punct de monitorizare reprezentativ depășesc aceste valori, să indice existența riscului ca una sau mai multe dintre condițiile necesare pentru ca apele subterane să atingă starea chimică bună, prevăzute la pct. 9 subpct.3) lit. b), c) și d), să nu fie îndeplinite.
[Pct.21 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.22 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
23. Stabilirea valorilor prag se bazează pe următoarele elemente:
1) dimensiunea interacțiunilor dintre apele subterane și ecosistemele acvatice asociate și ecosistemele terestre dependente;
2) interferența cu tipul de folosință a apelor subterane sau funcțiile legitime reale ori potențiale ale apelor subterane;
3) toți poluanții care caracterizează corpurile de apă subterană ca fiind expuse riscului, ținând cont de lista prevăzută în anexa nr. 1;
4) caracteristicile hidrogeologice, inclusiv informațiile despre nivelurile de fond geochimic și echilibrul hidrologic.
[Pct.23 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
24. Pentru stabilirea valorilor prag trebuie să se țină cont, de asemenea, de originea poluanților, de eventuala lor prezență în stare naturală, de toxicologia acestora, de tendința de dispersie, de persistența și de potențialul de bioacumulare.
[Pct.24 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
25. De fiecare dată când se înregistrează niveluri de fond geochimic ridicate ale substanțelor sau ale ionilor sau ale indicatorilor acestora din motive hidrogeologice naturale, aceste niveluri de fond geochimic din corpul de apă subterană în cauză sunt luate în considerare atunci când se stabilesc valorile prag. La stabilirea nivelurilor de fond geochimic se aplică următoarele principii:
1) stabilirea nivelurilor de fond geochimic se bazează pe caracterizarea corpurilor de apă subterană în conformitate cu criteriile prevăzute în Metodologia de evaluare și de clasificare a stării corpurilor de apă subterană, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 227/2025, precum și pe rezultatele obținute în urma monitorizării apelor subterane, în conformitate cu cerințele prevăzute de Regulamentul privind monitorizarea și evidența sistematică a stării apelor de suprafață și a apelor subterane, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 932/2013. Strategia de monitorizare și interpretarea datelor ține seama de faptul că proprietățile chimice ale apelor subterane și condițiile de debit ale acestora variază pe direcție laterală și verticală;
2) în cazul în care este disponibil un număr limitat de date de monitorizare a apelor subterane, se colectează mai multe date, iar, între timp, se stabilesc, după caz, niveluri de fond geochimic pe baza acestor date de monitorizare limitate, printr-o abordare simplificată care utilizează un subset de eșantioane pentru care indicatorii nu arată nicio influență a activității umane. Informațiile privind transferurile și procesele geochimice se iau, de asemenea, în considerare, în cazul în care sunt disponibile;
3) în cazurile în care nu există suficiente date de monitorizare a apelor subterane, iar informațiile privind transferurile și procesele geochimice sunt reduse, se colectează mai multe date și informații, iar, între timp, se estimează, după caz, nivelurile de fond geochimic pe baza rezultatelor statisticilor de referință pentru același tip de straturi acvifere din alte zone, care dispun de date de monitorizare suficiente.
[Pct.25 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
251. Stabilirea valorilor prag se bazează pe un mecanism de control al datelor colectate, fundamentat pe evaluarea calității acestora, pe considerații analitice, precum și pe nivelurile de fond geochimic pentru substanțele care pot fi prezente atât în stare naturală, cât și ca rezultat al activităților umane.
[Pct.251 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.26 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
261. Valorile prag pentru determinarea stării chimice bune a apelor subterane au în vedere protecţia corpurilor de apă subterană, în conformitate cu pct. 23, 24 și 25, referindu-se, în special, la impactul apelor subterane asupra apelor de suprafață asociate şi asupra ecosistemelor terestre şi a zonelor umede direct dependente, precum şi la interacțiunea lor cu acestea, ținând seama, printre altele, de cunoștințele în domeniul toxicologiei umane şi al ecotoxicologiei.
[Pct.261 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
262. În funcție de gradul de omogenitate al fondului geochimic natural al apelor subterane, de particularitățile hidrogeologice regionale, de presiunile identificate și de riscurile asupra stării chimice, valorile prag se stabilesc la nivel național, la nivelul părților din districtele bazinelor hidrografice internaționale Nistru și Dunăre‒Prut și Marea Neagră aflate pe teritoriul Republicii Moldova sau la nivelul unui corp ori grup de corpuri de apă subterană.
[Pct.262 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
263. În cazul corpurilor sau al grupurilor de corpuri de apă subterană care se extind pe teritoriul statelor vecine sau în care apa subterană traversează granița Republicii Moldova, valorile prag se stabilesc prin coordonare bilaterală între autoritățile competente, potrivit art. 59 și 60 din Legea apelor nr. 272/2011, asigurându-se schimbul de date, armonizarea valorilor și coerența măsurilor de protecție a apelor subterane în vederea atingerii obiectivelor comune de mediu.
[Pct.263 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
264. Valorile prag stabilite în conformitate cu prezentul Regulament se publică și se actualizează periodic în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice și sunt însoțite de un rezumat al informațiilor prevăzute la pct. 281, care cuprinde fundamentarea tehnică, analiza riscului și criteriile de selecție a poluanților relevanți.
[Pct.264 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
265. Lista valorilor prag se actualizează atunci când informații noi privind poluanții, grupurile de poluanți sau indicatorii poluării indică necesitatea stabilirii unei valori prag pentru o nouă substanță, a modificării unei valori prag existente sau a reintroducerii unei valori prag eliminate anterior, în scopul protejării sănătății oamenilor și a mediului.
[Pct.265 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
266. Valorile prag pot fi eliminate de pe listă atunci când corpul de apă subterană în cauză nu mai este expus riscului din partea poluanților, a grupurilor de poluanți sau a indicatorilor corespunzători ai poluării.
[Pct.266 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
267. Orice modificare a listei valorilor prag se semnalează în cadrul revizuirii periodice a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
[Pct.267 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
Secțiunea a 3-a
Informații incluse în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice privind poluanții și indicatorii pentru care sunt stabilite valori prag
[Secțiunea 3-a denumirea în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.27 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Pct.28 abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
281. Instituțiile cu atribuții în domeniul gestionării și monitorizării apelor subterane elaborează și transmit anual, până la sfârșitul lunii martie, Ministerului Mediului un rezumat al modului în care a fost aplicată procedura stabilită la pct. 20-251, pentru a fi inclus în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Rezumatul include, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
1) informații privind fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană caracterizat ca fiind expus riscului, inclusiv:
a) dimensiunea corpurilor de apă subterană;
b) fiecare poluant sau indicator al poluării care caracterizează corpuri de apă subterană ca fiind expuse riscului;
c) obiectivele de calitate a mediului de care este legat riscul, inclusiv utilizările sau funcțiile legitime reale ori potențiale ale corpului de apă subterană și relația dintre corpurile de apă subterană și apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente;
d) în cazul substanțelor prezente în stare naturală, nivelurile de fond geochimic naturale în corpurile de apă subterană;
e) informații privind depășirile, în cazul în care valorile prag sunt depășite;
2) valorile prag, fie că sunt aplicabile la nivel național, la nivelul districtului hidrografic sau în partea districtului hidrografic internațional situată pe teritoriul Republicii Moldova, fie la nivelul unui corp sau al unui grup de corpuri de apă subterană;
3) relația dintre valorile prag și fiecare dintre următoarele categorii:
a) nivelurile de fond geochimic, în cazul substanțelor prezente în stare naturală;
b) apele de suprafață asociate și ecosistemele terestre direct dependente;
c) obiectivele de calitate a mediului și alte standarde de protecție a apelor existente la nivel național sau internațional;
d) orice informații relevante privind toxicologia, ecotoxicologia, persistența, potențialul de bioacumulare și tendința de dispersie a poluanților;
4) metoda utilizată pentru stabilirea nivelurilor de fond geochimic pe baza principiilor stabilite în pct. 23;
5) motivele pentru care nu au fost stabilite valori prag pentru poluanții și indicatorii identificați în anexa nr. 1;
6) elementele esențiale ale evaluării stării chimice a apelor subterane, inclusiv nivelul, metoda și perioada de agregare a rezultatelor monitorizării, definiția măsurii acceptabile a depășirii, precum și metoda de calculare a acesteia, în conformitate cu pct. 9 subpct. 3) lit. a) și cu pct. 10.
[Pct.281 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
282. În cazul în care oricare dintre datele menționate la pct. 281 nu pot fi furnizate, instituțiile cu atribuții în domeniul gestionării și monitorizării apelor subterane justifică lipsa acestora în raportul transmis anual, până la sfârșitul lunii martie, Ministerului Mediului, pentru a fi reflectată corespunzător în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.
[Pct.282 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
283. Dispozițiile care stabilesc criteriile, metodele de evaluare, procedurile pentru determinarea valorilor prag și pentru identificarea tendințelor se actualizează periodic, în funcție de progresul tehnic și științific, la propunerea Ministerului Mediului, în corelare cu ciclul de revizuire a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice. Actualizările vizează ajustarea parametrilor și a indicatorilor utilizați, introducerea de noi poluanți sau indicatori relevanți și adaptarea procedurilor tehnice pe baza datelor științifice, a nivelurilor de fond geochimic și a rezultatelor programelor de monitorizare.
[Pct.283 introdus prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Capitolul VI abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Capitolul VII abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Capitolul VIII abrogat prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
anexa nr.1
[Anexa nr.1 în redacția HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Anexa nr.2 abrogată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Anexa nr.3 abrogată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
[Anexa nr.4 abrogată prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]
anexa nr.5
[Anexa nr.5 introdusă prin HG7 din 14.01.26, MO51-54/23.01.26 art.23; în vigoare 23.01.26]