pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

HOTĂRÂRE nr. 932 din 20.11.2013 · GUVERNUL · publicat 29.11.2013
pe legis.md
Trimiteri: 20 legate · 1 nerezolvatăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • art. 8 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

În temeiul art. 13 din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

PRIM-MINISTRU Iurie LEANCĂ

Contrasemnează:
Ministrul mediului Gheorghe Şalaru
Ministrul sănătăţii Andrei Usatîi

Nr. 932. Chişinău, 20 noiembrie 2013.

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 932 din 20 noiembrie 2013

REGULAMENT privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane (în continuare – Regulamentul) transpune parţial art. 8 şi anexa V din Directiva 2000’60’CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000 şi stabileşte:

1) un sistem complex multianual de evaluare cantitativă şi calitativă a apelor de suprafaţă şi ale celor subterane prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare a probelor, analiză şi sinteză, în scopul gestionării şi valorificării durabile a resurselor acvatice;

2) procedurile, responsabilităţile şi sarcinile pentru elaborarea, actualizarea şi implementarea programelor de monitorizare a stării apelor de suprafaţă şi apelor subterane (în continuare – programe de monitorizare);

3) cerinţele principale faţă de conţinutul programelor de monitorizare, a parametrilor care urmează să fie monitorizaţi, modalitatea de prelevare a probelor şi conformarea cu cerinţele analizelor pentru fiecare parametru, controlul calităţii, practica de laborator şi gestionare a datelor, precum şi alte proceduri şi măsuri, după necesitate, pentru a satisface alte cerinţe referitoare la date.

2. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:
monitorizarea stării apelor – sistem de evaluare a parametrilor fizici, chimici, biologici şi microbiologici ai apei în funcţie de condiţiile naturale şi antropice;
programele de monitorizare – instrument de evaluare coerentă şi cuprinzătoare a stării resurselor de apă, astfel încît să faciliteze prognoza, elaborarea şi aprobarea planurilor de gestionare a corpurilor acvatice, precum şi analiza progresului realizat în implementarea acestora;
indicatori de calitate a apelor – cerinţe de calitate a apelor exprimate prin valoarea concentraţiei unui anumit parametru fizico-chimic, grup de parametri fizico-chimici sau a unui parametru biologic, care nu va fi depăşit, pentru a asigura protecţia sănătăţii omului şi a mediului;
sistemul naţional de monitorizare – sistem, prin care statul supraveghează permanent starea resurselor de apă şi a impactului antropic, bazat pe parametri şi indici cu acoperire spaţială şi temporală, care asigură cadrul informaţional necesar pentru elaborarea strategiei, măsurilor de prevenire a consecinţelor antropice, calamităţilor naturale şi de remediere a situaţiei ecologice;
tendinţă ascendentă semnificativă – creştere semnificativă din punct de vedere statistic şi al mediului a concentraţiei unui poluant, grup de poluanţi sau a unui indicator al poluării în apă pentru care se consideră necesară o inversare a tendinţei.

3. Tipurile de monitorizare sînt:

1) monitorizarea de supraveghere (S) – are ca scop evaluarea stării tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic, furnizînd informaţii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, elaborarea eficientă a programelor ulterioare de monitorizare, evaluarea tendinţei de variaţie pe termen lung a calităţii şi cantităţii resurselor de apă, elaborarea criteriilor de evidenţiere a corpurilor de apă la nivel administrativ-teritorial, precum şi argumentarea optimizării sistemului naţional de monitorizare;

2) monitorizarea operaţională (O) – are ca scop stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate, în urma monitoringului de supraveghere, ca prezentînd riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru ape, precum şi evaluarea schimbărilor apărute în urma aplicării programului de măsuri, inclus în planul de gestionare a bazinului hidrografic;

3) monitorizarea de investigare (I) – are ca scop identificarea cauzelor depăşirilor limitelor cerinţelor de calitate pentru ape, pentru certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operaţional nu a fost încă stabilit, precum şi pentru a identifica amploarea şi impactul poluarilor accidentale. Acest tip de monitorizare furnizează informaţii necesare pentru întocmirea unui program de măsuri în vederea realizării obiectivelor de mediu şi de măsuri speciale de remediere a efectelor poluarii accidentale.

4. Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitorizare, conform cerinţelor legislaţiei în domeniu: monitorizarea de supraveghere, care are rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi monitorizarea operaţională (integrată monitorizării de supraveghere) pentru corpurile de apă ce riscă să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru ape, stabilite în planurile de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

5. În cazurile de poluare accidentală, pentru luarea deciziilor prompte în scopul protecţiei calităţii resurselor de apă şi prevenirii situaţiilor de urgenţă, se efectuează monitorizarea de investigare, care furnizează informaţii suplimentare cu privire la starea corpurilor de apă, care nu pot fi obţinute prin intermediul monitoringului operaţional. În baza acestor informaţii sînt elaborate măsuri speciale de remediere a efectelor poluarii accidentale, precum şi măsuri specifice în vederea realizării obiectivelor de mediu pentru corpul de apă respectiv, prevăzute în planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic vizat.

6. Atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, în principal stabilirea gradului de poluare, revin organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul subdiviziunilor cu atribuţii în domeniu (Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale) pe cînd monitorizarea calităţii apei potabile din surse de suprafaţă şi subterane este în sarcina organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, cu structurile sale teritoriale.

7. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor, subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, sînt responsabile de monitorizarea cantitativă (parametrii hidrologici şi hidrogeologici), calitativă (parametrii fizico-chimici, biologici), precum şi tendinţelor ascendente semnificative şi schimbărilor care rezultă din activitatea umană.

8. Autorităţile responsabile de monitorizarea stării apelor subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii sînt responsabile de monitorizarea parametrilor sanitaro-chimici, toxicologici, microbiologici, virusologici şi parazitologici ai apelor extrase în scopuri potabile, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu privire la apa potabilă, precum şi a apelor folosite pentru scăldat şi agrement.

9. Investigaţiile ştiinţifice integrate asupra stării resurselor de apă, sînt efectuate sistematic de Academia de Ştiinţe a Moldovei, prin intermediul instituţiilor sale subordonate, inclusiv în baza rezultatelor şi informaţiei primare obţinute de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale.

10. Monitorizarea stării apelor de suprafaţă şi a celor subterane în context transfrontalier se efectuează ţinînd cont de prevederile acordurilor bilaterale cu ţările vecine şi ale tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

CAPITOLUL II

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ

Secţiunea 1

Monitorizarea calitativă şi cantitativă a apelor de suprafaţă

11. Evidenţa sistematică a cantităţii, calităţii şi stării ecologice a apelor de suprafaţă, inclusiv a rîurilor transfrontiere, se efectuează de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat şi organul central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii, în baza reţelei naţionale de monitorizare.

12. Monitorizarea cantitativă a regimului hidrologic al rîurilor Republicii Moldova se efectuează prin intermediul reţelei staţionare de posturi hidrologice, în conformitate cu procedurile stabilite în Regulamentul intern al Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

13. Monitorizarea cantitativă se efectuează în vederea asigurării autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici şi populaţiei cu informaţie hidrologică, prognoze şi avertismente privind fenomenele hidrologice periculoase.

14. Monitorizarea calitativă a apelor de suprafaţă este realizată prin utilizarea procedurilor şi măsurilor tehnice de prelevare, analiză şi sinteză, pentru evaluarea parametrilor de calitate, stării şi tendinţei de evoluţie a calităţii apelor de suprafaţă.

15. Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise. În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă, ce vor fi monitorizate în cadrul sistemului din prezentul Regulament.

Secţiunea 2

Parametrii şi frecvenţa de monitorizare

16. Pentru apele de suprafaţă, parametrii monitorizaţi sînt specificaţi în tabelul 2 din anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Concomitent cu parametrii monitorizaţi este determinat şi volumul fluxului de apă şi’sau cota nivelului de apă (în m). Reţeaua staţiilor de măsurări hidrologice trebuie să asigure exactitatea conform normativelor de calcul a parametrilor hidrologici.

17. Periodicitatea prelevării depinde de tipul de monitorizare, care include punctul dat de observaţii.

18. Frecvenţa de monitorizare prevede variabilitatea parametrilor care se pot schimba atît sub influenţa condiţiilor naturale, cît şi ca rezultat al impactului antropic. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea stării ecologice şi a calităţii apelor de suprafaţă în fiecare corp de apă, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare, astfel încît să asigure o descriere coerentă şi cuprinzătoare a stării apelor de suprafaţă în cadrul fiecărui district al bazinelor hidrografice şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente antropogene permanente.

19. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemeloraşul

20. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinată de acordurile transfrontiere.

Secţiunea 3

Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă

21. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă, prezentată în tabelul 1 din anexa nr.1 la prezentul Regulament, este elaborată şi stabilită astfel încît să caracterizeze cît mai amplu şi detaliat starea corpurilor de apă, să asigure o sinteză generală şi consecutivă a stării ecologice, hidrochimice, hidrobiologice şi microbiologice a fiecărui corp de apă, precum şi să permită clasificarea lor în 5 clase de calitate, conform prevederilor actelor normative în vigoare ce stabilesc cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă.

22. Reţeaua de monitorizare a apelor se elaborează în conformitate cu starea hidrologică, ecologică şi hidrochimică a corpului de apă, în baza unor investigaţii prealabile, ce include colectarea şi analiza informaţiei privitor la clasa şi calitatea apei, tipurile de folosnţă a corpului de apă, starea ecologică a corpului de apă, sursele antropice punctiforme şi difuze, distanţa de la staţiile de observaţii hidrologice, precum şi evidenţierea unei liste a poluanţilor specifici.

23. Reţeaua de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă, în funcţie de scopurile propuse, include şi sectoare (sau tronsoane) transfrontiere comune de monitorizare, stabilite în baza acordurilor sau tratatelor de colaborare, cu stipularea în programele de monitorizare comune a număruluiu şi amplasării punctelor de monitorizare, a graficului de prelevare, modului de difuzare a informaţiei, precum şi evaluarea în comun a calităţii apei ecosistemelor transfrontaliere.

24. Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă va fi reflectată în format cartografic cu posibilităţi de vizualizare şi modificare.

25. Pentru corpurile de apă de suprafaţă supuse riscului cantitativ şi calitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului uman şi prevenirea degradării ecosistemeloraşul

26. Pentru corpurile de apă transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării şi estimarea determinate de acordurile transfrontiere.

CAPITOLUL III

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR SUBTERANE

Secţiunea 1

Scopul şi obiectivele monitorizării apelor subterane

27. Calitatea şi cantitatea apelor subterane este monitorizată sistematic de către Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, prin intermediul sondelor de monitorizare amplasate pe teritoriul Republicii Moldova.

28. Monitorizarea apelor subterane se efectuează conform programelor de monitorizare fundamentate ştiinţific, care includ observaţii continue a aspectelor semnificative ale proceselor dinamice, analize ştiinţifice a proceselor din trecut, cu depistarea factorilor care au condus la schimbarea stării calitative şi cantitative, şi un model de prognoză a evoluţiei sistemului.

29. Activitatea de monitorizare a apelor subterane constă în:

1) identificarea problemelor de mediu;

2) elaborarea programelor de monitorizare a apelor subterane;

3) inventarierea construcţiilor pentru captarea apei;

4) selectarea indicatorilor de monitorizare;

5) stabilirea amplasărilor punctelor reţelei de monitorizare;

6) observaţii de teren, prelevare de probe;

7) analize de laborator;

8) stocarea, manipularea şi difuzarea datelor;

9) interpretarea şi evaluarea datelor pentru producerea de informaţii;

10) raportarea şi distribuirea rezultatelor monitorizării.

30. Obiectivele monitorizării constituie caracterizarea condiţiilor de calitate ale mediului, precum şi ale tendinţelor acestora, aprecierea fluxurilor de apă şi poluanţi,compararea valorilor măsurate cu valorile admisibile şi emiterea avertizărilor în situaţii de urgenţă.

31. Monitorizarea stării apelor subterane este o activitate integrată de obţinere şi evaluare a informaţiilor privind caracteristicile fizice, chimice, precum şi a volumului rezervelor de apă subterane şi reprezintă un element de bază în elaborarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care asigură:

1) colectarea continuă a informaţiei despre starea apelor subterane, avînd în vizor aspectele cantitative şi calitative a corpurilor de apă subterane;

2) evaluarea progreselor intermediare în oferirea de informaţii legate de starea corpurilor de ape subterane;

3) sistematizarea şi colectarea datelor statistice, utilizînd indicatori relevanţi şi măsurabili prin intermediul cărora poate fi urmărită starea cantitativă şi calitativă a apelor subterane;

4) furnizarea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului a informaţiei privind rezultatele investigărilor asupra corpurilor de apă subterană, în scopul stabilirii’modificării indicatorilor de monitorizare;

5) evaluarea sistematică a dinamicii caracteristicilor obiectivelor de mediu în scopul cunoaşterii stării şi evoluţiei calitative şi cantitative a corpurilor de apă subterană;

6) stabilirea punctelor vulnerabile ce determină riscul ca corpurile de apă subterană să nu realizeze obiectivele de mediu;

7) furnizarea unei imagini generale, coerente şi comprehensive asupra stării apei în fiecare corp de apă subterană, pentru a determina prezenţa tendinţelor concentraţiilor de poluanţi pe termen scurt’lung induse antropic;

8) evaluarea modificărilor stării’regimului’dinamicii apelor subterane în timp şi spaţiu;

9) prognozarea pe termen scurt, mediu şi lung a modificărilor stării apelor subterane ca urmare a proceselor naturale şi tehnogene;

10) furnizarea informaţiei pentru evaluarea şi reevaluarea rezervelor de apă subterană (potabile’minerale), în scopul asigurării necesităţilor de asigurare cu apă a populaţiei;

11) furnizarea informaţiei în vederea implementării proiectelor de stat privind asigurarea cu apă şi canalizare a populaţiei;

12) determinarea influenţei procesului de exploatare a apelor subterane asupra componentelor mediului înconjurător;

13) clasificarea corpurilor de apă subterană după tipul de folosinţă (tehnice, menajere, potabile);

14) stabilirea metodologiei de control asupra instalaţiilor de exploatare’captare a apei;

15) prognozarea modificărilor condiţiilor hidrogeologice, debitului, cantităţii şi calităţii apelor subterane.

32. Prin crearea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, se creează o reţea de monitorizare reprezentativă în aşa mod, încît aceasta să servească drept bază pentru evaluarea sigură, din punct de vedere al spaţiului şi timpului:

1) a stării cantitative a apelor subterane, inclusiv a resurselor de apă subterană disponibile;

2) a efectelor gestionării apelor subterane asupra nivelului apelor subterane şi efectele asupra ecosistemului acvatic asociat şi ecosistemelor terestre dependente.

Secţiunea 2

Parametrii şi tipurile de monitorizare a apelor subterane

33. În cazul monitorizării cantitative, parametrii de monitorizare includ:

1) nivelul apei subterane în sonde şi deversarea la izvoare;

2) presiunea piezometrică, în cazul apelor subterane transfrontiere.

34. Monitorizarea suplimentară în vederea susţinerii caracterizării şi clasificării apelor subterane poate include parametrii chimici şi indicatori, cum ar fi temperatura, conductivitatea electrică etc.

35. Pentru monitorizarea stării chimice a apelor subterane sînt utilizaţi parametrii prevăzuţi în anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

36. Pentru corpurile de apă subterană identificate drept fiind sub risc cantitativ, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea impactului extragerilor şi realimentărilor asupra nivelului apelor subterane.

37. Pentru corpurile de apă subterană transfrontaliere, reţeaua de monitorizare şi frecvenţa monitorizării trebuie să fie suficientă pentru a permite estimarea direcţiei şi debitului apelor subterane transfrontaliere.

38. În cazul monitorizării stării chimice a apelor subterane, prin stabilirea şi întreţinerea unui număr suficient de puncte de monitorizare în conformitate cu cele prevăzute în secţiunea 3 din prezentul capitol, reţeaua de monitorizare este proiectată astfel încît să asigure o descriere generală coerentă şi cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic şi să depisteze prezenţa tendinţelor ascendente durabile induse în mod antropogen.

39. La fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie create cel puţin 3 puncte de monitorizare.

40. Monitorizarea de supraveghere este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană.

41. Monitorizarea operaţională este efectuată pentru toate corpurile de apă subterană în perioadele dintre monitorizarea de supraveghere, în cazul în care:

1) rezultatele monitorizării de supraveghere indică riscul că obiectivele de gestionare prevăzute în prezentul Regulament nu pot fi realizate;

2) una sau mai multe măsuri au fost implementate pentru a îmbunătăţi starea chimică;

3) starea chimică a apelor subterane urmează să fie monitorizată în conformitate cu acordurile bilaterale.

42. Calificarea fiecărui punct de monitorizare conform contribuţiei acestuia la evaluarea generală a corpului de apă subterană este analizată în mod regulat, cel puţin o dată în ciclul de monitorizare, şi modificată, după necesitate.

Secţiunea 3

Criteriile pentru selectarea punctelor de control a apelor subterane

43. La selectarea punctelor de monitorizare pentru monitorizarea cantitativă şi chimică a apelor subterane se va ţine cont de folosinţa de lungă durată a acestora, accesul liber, sigur şi permanent, precum şi abilitatea de a asigura probe reprezentative.

44. Toate punctele de control trebuie să fie supuse unei caracterizări cuprinzătoare care include elementele prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul Regulament. Datele pentru caracterizare trebuie să fie colectate în formă standardizată, analizate şi modificate periodic şi păstrate într-o bază de date.

45. Proiectarea reţelei de monitorizare trebuie să se bazeze pe înţelegerea conceptuală a corpului de apă subterană (de exemplu, caracteristicile hidrogeologice etc.) şi a presiunilor şi să examineze principiile reprezentativităţii.

46. Reţeaua reprezentativă presupune că prin metode potrivite de regionalizare hidrologică, datele monitorizării permit deducerea concluziilor sigure cu privire la ariile dintr-un corp de apă subterană care nu sînt monitorizate şi permit evaluările corpului de apă subterană în întregime.

47. După necesitate, punctele de monitorizare de la operatorii externi ar putea fi integrate după inspectarea şi examinarea corespunzătoare.

48. Punctele de monitorizare trebuie să fie inspectate şi supuse observărilor de către personalul competent cel puţin o dată în cadrul fiecărui ciclu de monitorizare.

49. Închiderea sau înlocuirea punctelor de monitorizare în cazurile excepţionale necesită acordul organului central al administraţiei publice în domeniul mediului.

50. La selectarea unui număr suficient de puncte de monitorizare în cadrul corpului de apă subterană pentru monitorizarea de supraveghere se iau în considerare următoarele criterii:

1) caracteristicile hidrologice, hidrogeologice şi hidrochimice ale corpului de apă subterană, vîrsta şi rata realimentării apelor subterane, precum şi permeabilitatea straturilor suprapuse;

2) interacţiunea dintre apele subterane şi apele de suprafaţă;

3) informaţia despre folosinţa terenului şi activităţile umane semnificative care ar putea afecta apele subterane şi ecosistemele acvatice asociate şi ecosistemele terestre dependente;

4) validarea şi complementarea evaluării riscurilor corpurilor de apă subterană, inclusiv impactele presiunilor umane asupra stării corpurilor de apă subterană;

5) convenienţa evaluării variaţiilor caracteristicilor naturale;

6) convenienţa evaluării tendinţelor ascendente semnificative şi durabile ale concentraţiilor poluanţilor în timp suficient, cu precizie suficientă şi de siguranţă suficientă;

7) rezultatele investigaţiilor preliminare la punctul de control şi concluziile deduse din rezultate;

8) monitorizarea corpurilor de apă subterană transfrontaliere, în particular, deoarece aceasta este relevantă şi necesară pentru protecţia tuturor folosinţelor susţinute de debitul apei subterane;

9) toate criteriile pentru reţeaua monitorizării de supraveghere;

10) examinarea rezultatelor monitorizării de supraveghere;

11) sustenabilitatea punctelor de control create pentru monitorizarea de supraveghere;

12) asigurarea posibilităţii de evaluare a schimbărilor induse de orice măsuri implementate pentru a îmbunătăţi starea apelor subterane.

51. Informaţia de la punctele de control, factorii esenţiali şi dezirabili şi elementele caracterizării recomandate spre examinare, sînt incluse în tabelele din anexa nr. 2 la prezentul Regulament.

Secţiunea 4

Ciclul şi frecvenţa monitorizării

52. Monitorizarea de supraveghere începe cu o monitorizare iniţială pentru o perioadă de un an. Monitorizarea iniţială cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.

53. Frecvenţa monitorizării trebuie să permită estimarea nivelului apei subterane în fiecare corp de apă subterană, ţinînd cont de variaţiile pe termen lung şi pe termen scurt în realimentarea apelor subterane.

54. Se efectuează cel puţin 3 măsurări la intervale regulate, ţinînd cont de caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană. Frecvenţa monitorizării ar putea fi sporită pînă la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni, din cauza caracteristicilor naturale specifice sau indicilor de impacte semnificative asupra calităţii apelor subterane.

55. În anii următori ai monitorizării iniţiale vor fi monitorizate toate substanţele enumerate în secţiunea 2 din prezentul capitol cel puţin o dată pe an, la intervale regulate de 12 luni. Pentru toate corpurile de apă subterană unde monitorizarea operaţională a fost identificată drept necesară în conformitate cu secţiunea 1 din prezentul capitol, monitorizarea operaţională urmează după monitorizarea (iniţială) de supraveghere.

56. Monitorizarea operaţională cuprinde monitorizarea tuturor parametrilor enumeraţi în secţiunea 2 din prezentul capitol.

57. Pentru toţi parametrii care sînt supuşi monitorizării operaţionale în conformitate cu secţiunea 2 din prezentul capitol se efectuează cel puţin 2 măsurări la intervale regulate de aproximativ 6 luni, examinînd caracteristicile hidrogeologice individuale ale fiecărui corp de apă subterană.

58. Frecvenţa monitorizării poate fi sporită la 4 măsurări pe an, la un interval de 3 luni. Pentru toţi parametrii care nu sînt supuşi monitorizării operaţionale urmează să fie aplicate cerinţele prevăzute în prezenta secţiune cu privire la frecvenţă şi parametri.

59. După finalizarea unui ciclu de monitorizare, începe un nou ciclu de monitorizare, cu monitorizarea (iniţială) de supraveghere.

CAPITOLUL IV

PROGRAMELE DE MONITORIZARE

60. În scopul obţinerii unei informaţii complete şi veridice privind starea apelor şi facilitării evidenţei stării resurselor de apă sînt elaborate programe de monitorizare a apelor de suprafaţă şi celor subterane.

61. Programele de monitorizare se elaborează cu o periodicitate anuală de către instituţiile cu atribuţii de monitorizare, subordonate organului central al administraţiei publice în domeniul mediului.

62. Programele de monitorizare se aprobă de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului care se consultă în prealabil cu organul de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii şi cu instituţiile ştiinţifice, în scopul reflectării atribuţiilor sale şi în vederea evitării dublării monitorizării.

63. Programele de monitorizare sînt revizuite după necesitate şi reieşind din rezultatele obţinute privind starea ecosistemelor acvatice.

64. În cazurile stabilite în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, se asigură informarea şi consultarea cu autorităţile competente din statele vecine pe întreaga durată a elaborării programelor de monitorizare. Aceste consultări se vor referi în particular la crearea reţelelor şi punctelor de monitorizare transfrontiere, proiectarea coordonată a reţelei, poluanţii care urmează să fie monitorizaţi, precum şi schimbul de informaţii şi rezultate.

65. Programele de monitorizare pot fi revizuite în cazul poluării accidentale, depistării proceselor de eutrofizare şi epuizare esenţială. În acest caz frecvenţa monitorizării apelor se modifică de către instituţiile abilitate în monitorizarea apelor de suprafaţă şi apelor subterane conform programului de monitorizare revizuit în caz de urgenţă, pînă la dispariţia acestor fenomene.

66. În aspect cantitativ, programele de monitorizare se referă la parametrii hidrologici (volumul, viteza, debitul, nivelul apelor de suprafaţă) şi hidrogeologici (volumul, debitul, presiunea apelor subterane) în măsura în care acesta prezintă importanţă pentru evaluarea stării şi tendinţelor de schimbare antropogene a resurselor acvatice.

67. Programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane vor conţine, fără a se limita la acestea, informaţii referitoare la obiectivul şi cadrul de aplicare, criteriile de selectare a punctelor de monitorizare, ciclul şi frecvenţa monitorizării, parametrii monitorizaţi, metodele de evaluare a calităţii, itinerarul prelevărilor de probe, inclusiv în comun cu ţările vecine, alte informaţii utile conform anexei nr. 1 şi, respectiv, anexei nr. 2 la prezentul Regulament.

CAPITOLUL V

PROCEDURILE ŞI MĂSURILE TEHNICE PENTRU MONITORIZAREA STĂRII APELOR

68. Procedurile şi măsurile utilizate pentru prelevarea probelor, metodele de analiză chimică, măsurările pe teren şi on-line sînt validate şi documentate în conformitate cu standardul SM SR EN ISO’CEI-17025 şi alte standarde echivalente, acceptate la nivel internaţional. Lista cu metodele standarde folosite şi recomandate pentru fiecare parametru evaluat este reprezentată în anexa nr. 1 la prezentul Regulament.

69. Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de apă se efectuează conform metodelor standardizate şi va corespunde cerinţelor şi preciziei în vederea asigurării calităţii analizelor de laboratoraşul

70. Analizele de laborator sînt efectuate în conformitate cu metodele standard pentru fiecare parametru în parte şi procedurile descrise în manualul de calitate, elaborat conform cerinţelor instituţiilor acreditate.

71. Procedurile utilizate pentru colectarea probelor, transportarea şi analiza lor în baza acordurilor bilaterale transfrontiere, sînt coordonate între ţări şi corespund metodelor acceptate de către părţi.

72. Înregistrarea rezultatelor se efectuează în corespundere cu cerinţele sistemului de înregistrare a rezultatelor adecvat activităţii sale, în concordanţă cu prevederile documentelor interne ale instituţiiloraşul Rezultatele de observare, calculele originale şi o copie de pe buletinele de analiză vor fi înregistrate în registre speciale, inclusiv în bază electronică.

73. Rezultatele fiecărei analize sau serii de analize efectuate de laborator sînt raportate cu acurateţe, clar şi obiectiv, în conformitate cu instrucţiunile din metoda de analiză. Rezultatele sînt prezentate sub formă de buletin de analiză, care va include toate informaţiile necesare pentru interpretarea rezultatelor şi toate informaţiile referitor la tehnici de analiză.

74. În baza rezultatelor obţinute se face evaluarea calităţii apelor în conformitate cu cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă şi pentru apele subterane.

75. Laboratoarele sînt acreditate şi aplică practici privind sistemul de management al calităţii în conformitate cu standardul SM SR EN ISO’CEI-17025 sau alte standarde echivalente acceptate la nivel internaţional.

76. Laboratoarele vor demonstra competenţele în realizarea analizelor fizico-chimice şi biologice prin participarea la programele de testare de nivel intern şi extern.

CAPITOLUL VI

REPREZENTAREA REZULTATELOR ADMINISTRAREA, VALIDAREA, PROCESAREA ŞI STOCAREA DATELOR

77. Instituţiile cu atribuţii în domeniul monitorizării stării apelor sînt responsabile de administrarea, validarea şi procesarea datelor de monitorizare privind starea ecologică a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, precum şi tendinţele semnificative a dinamicii poluanţiloraşul

78. După validare, procesare şi documentare, datele monitorizării vor fi transmise în mod regulat pentru a fi integrate în platforma comună pentru gestionarea bazinelor hidrografice.

79. Rezultatele sînt prezentate autorităţilor, organizaţiilor şi instituţiilor interesate, la solicitare.

80. Rezultatele analizelor în comun efectuate de către laboratoarele statelor vecine, sînt supuse schimbului echivalent, analizate, evaluate şi estimate în baza condiţiilor expuse în acordurile bilaterale.

81. Rezultatele monitorizării se prezintă şi în formă de hărţi, utilizate în cadrul planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice care vor include informaţii cu privire la:

1) reţelele şi punctele de monitorizare;

2) starea apelor de suprafaţă şi apelor subterane;

3) corpurile de apă supuse tendinţelor ascendente semnificative de poluare şi corpurile de apă în care astfel de tendinţe au fost inversate.

82. Punctele de monitorizare create în conformitate cu acordurile bilaterale privind corpurile de apă transfrontaliere la care Republica Moldova este parte vor fi indicate pe hărţi.

83. Transmiterea informaţiei către organizaţiile internaţionale se realizează şi cu respectarea prevederilor Legii nr. 982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie şi în conformitate cu cerinţele tratatelor şi acordurilor internaţionale.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ Parametrii fizico-chimici, procedurile şi măsurile tehnice necesare pentru monitorizarea acestora Tabelul 1

Reţeaua de monitorizare a stării apelor de suprafaţă pe teritoriul Republicii Moldova

Nr.
d/o
Denumirea corpului acvatic, localităţii şi secţiunii monitorizateCoordonatele
(sistemul folosit la identificarea coordonatelor – VGS-84)
123
1.Fluviul Dunărea, satul GiurgiuleştiLatitudinea nordică – 45028'06,67", longitudinea estică – 28012'47,84"
Altitudinea - 2
2.Rîul Prut, satul CrivaLatitudinea nordică – 48015'39,27", longitudinea estică – 26037'55,68"
Altitudinea- 111
3.Rîul Prut, satul Şirăuţi, 0,2 km în amonteLatitudinea nordică – 48015'14,51", longitudinea estică –26048'15,74"
Altitudinea – 107
4.Rîul Prut, satul Branişte, 0,2 km în amonteLatitudinea nordică - 47047'23,16", longitudinea estică – 27015'08,23"
Altitudinea – 71
5.Rîul Prut, oraşul Ungheni, 1,2 km în amonteLatitudinea nordică - 47011'59,28" , longitudinea estică – 27047'18,35"
Altitudinea – 68
6.Rîul Prut, satul Valea MareLatitudinea nordică - 47006'30,52", longitudinea estică – 27052'28,97"
Altitudinea – 62
7.Rîul Prut, oraşul Leova, 0,2 km în amonteLatitudinea nordică - 46029'34,82", longitudinea estică – 28013'54,30"
Altitudinea – 90
8.Rîul Prut, oraşul Cahul, 3,5 km în avalLatitudinea nordică - 45055'05,51", longitudinea estică – 28007'19,07"
Altitudinea - 12
9.Rîul Prut, satul GiurgiuleştiLatitudineanordică - 45028'18,45", longitudinea estică – 28011'52,26"
Altitudinea - 3
10.Rîul Ciuhur, satul BîrlădeniLatitudinea nordică - 48016'13,54", longitudinea estică – 27025'42,42"
Altitudinea - 205
11.Rîul Ciuhur, satul HorodişteLatitudinea nordică - 47057'11,71", longitudinea estică – 27016'16,47"
Altitudinea - 107
12.Rîul Sărata, satul VîlceleLatitudinea nordică - 46023'10,89", longitudinea estică – 28014'44,87"
Altitudinea - 23
13.Rîul Lunga, oraşul Ceadîr-Lunga, în amonteLatitudinea nordică - 46004'56,44", longitudinea estică – 28050'14,94"
Altitudinea - 51
14.Rîul Lunga, oraşul Ceadîr-Lunga, în aval, secţiunea punctului hidrometricLatitudinea nordică - 46003'21,85", longitudinea estică – 28049'47,22"
Altitudinea - 48
15Rîul Cogîlnic, oraşul Hînceşti, în amonteLatitudinea nordică - 46049'58,26", longitudinea estică – 28035'51,39"
Altitudinea - 129
16.Rîul Cogîlnic, oraşul Cimişlia, în amonteLatitudinea nordică - 46032'19,93", longitudinea estică - 28047'06,71"
Altitudinea - 79
17.Rîul Ialpug, satul Mirnoe, la podLatitudinea nordică - 45046'17,71", longitudinea estică - 28034'45,26"
Altitudinea -16
18.Rîul Nistru, satul NaslavceaLatitudinea nordică - 48028'58,43", longitudinea estică-27036'10,11"
Altitudinea - 148
19Rîul Nistru, oraşul OtaciLatitudinea nordică - 48026'38,48", longitudinea estică – 27047'29,73"
Altitudinea - 133
20.Rîul Nistru, oraşul Soroca, în amonteLatitudinea nordică - 48010'14,95", longitudinea estică – 28019'36,37"
Altitudinea - 54
21Rîul Nistru, satul VasilcăuLatitudinea nordică - 48008'17,06", longitudinea estică -28026'02,34"
Altitudinea - 41
22Rîul Nistru, oraşul Camenca, în avalLatitudinea nordică - 48000'43,64", longitudinea estică -28042'16,10"
Altitudinea - 31
23Rîul Nistru, oraşul Vadul-lui-VodăLatitudinea nordică - 47005'21,39", longitudinea estică – 29005'25,75"
Altitudinea – 13
24Rîul Nistru, oraşul Bender, în avalLatitudinea nordică - 46049'57,12", longitudinea estică -29029'31,28"
Altitudinea – 9
25Rîul Nistru, satul CremenciugLatitudinea nordică - 46042'29,65", longitudinea estică -29041'38,83"
Altitudinea – 5
26Rîul Nistru, satul OlăneştiLatitudinea nordică - 46030'07,14", longitudinea estică – 29055'42,08"
Altitudinea - 2
27Rîul Nistru, satul PalancaLatitudinea nordică - 46024'47,77", longitudinea estică – 30007'52,33"
Altitudinea – 1
28Rîul Ichel, satul GoianLatitudinea nordică - 47007'53,36", longitudinea estică – 28055'08,41"
Altitudinea - 27
29Rîul Răut, municipiul Bălţi, în amonteLatitudinea nordică - 47047'45,28", longitudinea estică – 27053'58,41"
Altitudinea – 98
30.Rîul Răut, municipiul Bălţi, în avalLatitudinea nordică - 47045'33,17", longitudinea estică - 27057'48,49"
Altitudinea - 87
31.Rîul Răut, oraşul Floreşti, în amonteLatitudinea nordică - 47053'07,05", longitudinea estică – 28018'01,56"
Altitudinea – 77
32.Rîul Răut, oraşul Orhei, 1 km în amonteLatitudinea nordică - 47022'16,04", longitudinea estică – 28048'17,79"
Altitudinea – 38
33.Rîul Răut, oraşul Orhei, în aval, (satul Jeloboc)Latitudinea nordică - 47021'34,36", longitudinea estică – 28055'08,04"
Altitudinea – 29
34.Rîul Răut, satul Ustia, 0,2 km în avalLatitudinea nordică - 47015'09,33", longitudinea estică – 29008'14,55"
Altitudinea – 18
35.Rîul Cubolta, satul MărăşeştiLatitudinea nordică - 47051'44,47", longitudinea estică – 28004'41,30"
Altitudinea - 98
36.Rîul Bîc, municipiulChişinău, 0,3 km în amonteLatitudinea nordică - 47000'36,37", longitudinea estică -28052’32,69"
Altitudinea - 34
37.Rîul Bîc, municipiulChişinău, 4 km în aval (oraşul Sîngera)Latitudinea nordică - 46055'46,10", longitudinea estică – 28059'03,60"
Altitudinea - 30
38.Rîul Bîc, oraşul Călăraşi în amonteLatitudinea nordică - 47014'58,03", longitudinea estică – 28017'17,31"
Altitudinea – 316
39.Rîul Bîc, oraşul Străşeni în avalLatitudinea nordică - 47008'’14,10", longitudinea estică - 28039'49,14"
Altitudinea – 58
40.Rîul Bîc, satul Gura BîculuiLatitudinea nordică - 46054’49,66", longitudinea estică -29027'28,74"
Altitudinea -35
41.Rîul Botna, oraşul Căuşeni, în amonteLatitudinea nordică - 46038'47,37", longitudinea estică – 29023'56,35"
Altitudinea – 11
42.Rîul Botna, satul Chiţcani, în avalLatitudinea nordică - 46046'26,37", longitudinea estică -29034'14,16"
Altitudinea – 8
43.Rîul Botna, satul ChircăiestiLatitudinea nordică – 46013'11,29", longitudinea estică – 29033'28,26"
Altitudinea - 24
44.Rîul Lăpuşna, satul Sărata RăzeşiLatitudinea nordică - 46035'51,36", longitudinea estică -28015'48,24"
Altitudinea - 25
45.Rîul Cahul, satul EtuliaLatitudinea nordică - 45034'01,73", longitudinea estică -28026'15,99"
Altitudinea - 21
46.Lac de acumulare Costeşti, oraşul CosteştiLatitudinea nordică - 47050'27,95", longitudinea estică – 27013'43,30"
Altitudinea – 88
47.Lac de acumulare Dubăsari, oraşul RezinaLatitudinea nordică - 470’45'13,33", longitudinea estică – 28058'55,77"
Altitudinea – 26
48.Lac de acumulare Dubăsari, pe rîul Nistru, oraşul DubăsariLatitudinea nordică - 47016'35,37", longitudinea estică – 29007'10,62"
Altitudinea – 24
49.Lac de acumulare Ghidighici, pe rîul Bîc, oraşul VatraLatitudinea nordică - 47004'52,03", longitudinea estică – 28043'25,84"
Altitudinea – 53
50.Lac de acumulare Comrat, municipiul ComratLatitudinea nordică – 46019'41,36", longitudinea estică – 28039'30,55"
Altitudinea – 60
51.Lac de acumulare Taraclia, oraşul TaracliaLatitudinea nordică – 45056'21,12", longitudinea estică – 28035'42,12"
Altitudinea - 29
52.Lacul natural Beleu, satul Slobozia-MareLatitudinea nordică – 45035'12,88", longitudinea estică – 28009'09,65"
Altitudinea - 5
53.Sistemul de lacuri Manta, satul MantaLatitudinea nordică – 45047'16,33", longitudinea estică – 28010'23,65"
Altitudinea - 8

Tabelul 2

Parametrii fizico-chimici monitorizaţi şi metodele de analiză

Grupul de IndicatoriIndicatorul de calitate al apelor de suprafaţăAcronimMetode utilizateReferinţe
Parametri
generali
(Starea generală a apelor)
Starea regimului termicTemperatura apeiTapaEchpament special portativ
Starea regimului gazos




Starea de eutrofizare (substanţe nutritive)
Oxigen dizolvatO2SM SR EN 25813:2011. Determinarea conţinutului de oxigen dizolvat. Metoda iodometrică
Dioxid de carbonCO2TitrimetriceSM SR EN 13577:2011. Determinarea conţinutului de dioxid de carbon
pHpH,SM SR ISO 10523:2011. Calitatea apei. Determinarea pH-lui
Azot din nitraţiN-NO3-SpectrofotometriceSM SR ISO 7890-3:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi
Azot din nitriţiN-NO2-SpectrofotometriceSM SR ISO 7890-2:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de azotaţi. Partea 1: Metoda spectrometrică cu 2,6-dimetilfenol
SM SR ISO 6778:1984, SR EN ISO 13395
Azot amoniacalN-NH4+SpectrofotometriceSM SR ISO 7150-1:2005, SM SR ISO 5664:2007 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de amoniu (CFA şi FIA) şi detecţie spectrometrică
Azot totalNtotSMV EN 25663:2009. Determinarea conţinutului de azot Kjeldahl. Metoda după mineralizarea cu seleniu
Fosfor totalPtotSpectrofotometriceEN ISO 6878: 2005, SM SR EN ISO 15681-1:2012. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux
Fosfor mineralPminSpectrofotometriceSM SR EN ISO 15681-1:2012. Determinarea conţinutului de ortofosfat şi fosfor total prin analiza în flux, ISO 6878:2004
Fier totalFetotSpectrofotometriceSM SR ISO 6332:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de fier.
SiliciuSiSpectrofotometriceSM SR EN ISO 16264:2012. Calitatea apei. Determinarea silicaţilor solubili prin analiză în flux (FIA şi CFA) şi detecţie fotometrică
Ionii principali şi mineraliza-reaMineralizareMintotSM STAS 9187:2007
AlcalinitateaTitrimetriceSM SR EN ISO 9963-1:2007 Determinarea alcalinităţii
Ionii de cloruriCl-TitrimetriceSM SR ISO 9297:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cloruri. Titrare cu azotat de argint utilizînd cromatul ca indicator (Metoda Mohr)
Ionii de sulfaţiSO42-SpectrofotometriceSM STAS 28601:2007,
ISO 9280:1990,
Ionii de hidrocarbonaţiHCO3-CO32-TitrimetriceISO 9963-1:1994, 9963-2:1994.
Ionii de calciuCa2+TitrimetriceSM SR ISO 6058:2012. Calitatea apei. Determinarea calciului. Metoda titrimetrică cu EDTA
SR ISO 6059:2012. Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA
Ionii de magneziuMg2+TitrimetriceISO 6059:1989 şi ISO 6058:1984, SM SR ISO 6059:2012 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA
SM SR EN ISO 7980: 2012 Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu prin spectrometrie cu absorbţie atomică
Ionii de sodiu şi potasiuNa+
K+
SpectrometrieISO 9964-2:1993, SM STAS 8295:2007. Apele de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea sodiului şi potasiului
DuritateaDTitrimetriceSR ISO 6059:2012 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu şi magneziu. Metoda titrimetrică cu EDTA
Parametri integraliConsumul biochimic de oxigen (5 zile)CBO5TitrimetriceSM SR EN ISO 1899-2:2007. Calitatea apei. Determinarea consumului biochimic de oxigen după n zile (CBOn).
Consumul chimic de oxigen,CCOMnTitrimetrice permanganatSM SR EN ISO 8467:2006. Calitatea apei. Determinarea indicelui de permanganat
Consumul chimic de oxigen,CCOCrTitrimetrice cu bicromatSM SR ISO 6060 :2006. Calitatea apei. Determinarea consumului chimic de oxigen
Alţi parametriCantitatea suspensiilorSuspensii
total
GravimetriceSM STAS 6953:2007
Transparenţa,Transpa-renţă, cmGravimetriceSM STAS 6953:2007
SM SR EN ISO 7027:2012. Calitatea apei. Determinarea turbidităţii
Miros (la 20 oC şi 60 oC)OrganolepticeSM SR EN 1622. Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului de gust (TFN)
CuloareColorimetriceSM SR EN ISO 7887:2012. Calitatea apei. Examinarea şi determinarea culorii
Metale greleCadmiuCdSM SR EN ISO 5961:2012. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cadmiu prin spectrometrie de absorbţie atomică, SM SR EN ISO 8288:2006
PlumbPbSM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
MercurHgSM SR EN ISO 17852:2012. Calitatea apei. Determinarea mercurului. Metoda spectrometriei de fluorescenţă atomică
NichelNiSM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără
CupruCuSM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără
ZincZnSM SR EN ISO 15586:2011. Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
SM SR ISO 8288:2006. Calitatea apei. Determinarea conţinutului de cobalt, nichel, cupru, zinc, cadmiu şi plumb. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică în flacără
ManganMnSM SR EN ISO 15586:2011 Calitatea apei. Determinarea elementelor în urme prin spectrometrie de absorbţie atomică cu cuptor de grafit
Substanţe prioritare, organice

micropo-luanţi
Produse petroliereSM SR EN ISO 9377-2:2012. Calitatea apei. Determinarea indicelui de hidrocarburi.
Partea 2: Metoda prin extracţie în solvent şi cromatografie în fază gazoasă
FenoliSM SR EN ISO 14402:2012. Calitatea apei. Determinarea indicelui de fenol prin analiză în flux (FIA şi CFA)
AlachlorCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
AntracenFluorescentaISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
AtrazinCromatografieEN ISO 10695:2000. Determinarea compusilor organici selectaţi ai azotului si fosforului – metode cromatografice în fază gazoasă
BenzenCromatografieISO 11423-1:1S997. Calitatea apei - Determinarea benzenului si a altor derivaţi - Partea 1: Metoda „head-space” prin cromatografie în fază gazoasă
EndosulfanCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
FluorantrenFluorescentăISO 17993 Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
Hexaclorbu-tadienăCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
Hexacloro-ciclohexanCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
Benz(a)pirenFluorescentăISO 17993 Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
Benzo(b)flu-orantrenFluorescentăISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
Benzo(g,h,i)
perilen
FluorescentăISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
Benzo(k)fluorantrenFluorescentăISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
Indeno(1,2,3-cd)pirenFluorescentăISO 17993. Calitatea apei. Determinarea hidrocarburilor aromate policiclice 15(HAP) din ape prin detecţie fluorescentă cu extracţia lichid-lichid
SimazinCromatografieEN ISO 10695: 2000. Calitatea apei. Determinarea compuşilor organici selectaţi ai azotului şi fosforului
DDT totalCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
Para-para-DDTCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
AldrinCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
DieldrinCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
EndrinCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policloruraţi şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
IsodrinCromatografieISO 6468:1996. Calitatea apei. Determinarea unor insecticide organoclorurate, bifenili policlorurati şi clorobenzeni. Metoda prin cromatografie în fază gazoasă după extracţie lichid-lichid
Prelevarea apelorSM SR ISO 5667-4:2007. Calitatea apei. Prelevare. Partea 4: Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale şi artificiale
SM SR ISO 5667-6:2011. Calitatea apei. Prelevare. Partea 6: Ghid pentru prelevările efectuate în rîuri şi alte cursuri de apă

Tabelul 3

Parametrii hidrobiologici monitorizaţi

Parametrii sau indicatorii calităţiiParametrii indicativi ai elementului calităţiiRîuriLacuri
Grupele fiziologice de bacteriplanctoni (nitrificatori, dinitrificatori amonificatori, etc.)Diversitatea, efective, producţia√√
FitoplanctonulDiversitatea, efectivul şi biomasa, indicele saprobic√√
ZooplanctonulDiversitatea, efectivul şi biomasa, indicele saprobic√√
Clorofila-√√
MacrofiteDiversitatea, efectivul şi biomasa (prezenţa taxonilor sensibili recomandaţi şi celor invazive)√√
Fauna nevertebrată bentonicăDiversitatea, efectivul şi biomasa, prezenţa taxonilor sensibili şi celor invazive, indicele saprobic√√
Fauna piscicolăDiversitatea, efectivul, structura de vîrstă, ciclul de viaţă’ prezenţa taxonilor sensibili şi celor invazive√√

Tabelul 4

Frecvenţele prelevării de probe pentru parametrii fizico-chimici şi hidrobiologici in punctele obligatorii de monitorizare a ecosistemelor acvatice

ParametriiRîuri
(o dată în intervalul menţionat)
Lacuri/lacuri de acumulare
(o dată în intervalul menţionat)
Parametrii fizico-chimici ai calităţii
Regimul termic şi gazos1 lună1 lună
Condiţiile termice
Oxigenarea
1 lună1 lună
pH şi redoxpotenţialul1 lună1 lună
Conductivitatea1 lună1 lună
Ionii principali şi mineralizarea
Salinitatea
1 lună1 lună
Turbiditatea şi cantitatea suspensiilor1 lună1 lună
Culoarea şi mirosul
Substanţele nutritive1 lună1 lună
Starea nutrienţilor
Parametri integrali (consumul biochimic şi chimic al oxigenului)
Alcalanitatea1 lună1 lună
Substanţe organice persistente prioritare(*)1 lună1 lună
Metale grele(*)1 lună1 lună
Alţi poluanţi(*)1 lună1 lună
Parametrii biologici ai calităţii
BacteriolanctonulDe trei ori în perioada de vegetaţie aprilie-septembrie (ar fi bine şi de sub gheaţă iarna)De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)
ZooplanctonulDe trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)
FitoplanctonulDe trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)De trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)
ClorofilaDe trei ori în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)De trei ori (o lună pe parcursul perioadei de vegetaţie (aprilie-septembrie)
Nevertebrate bentoniceDe două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)
MacrofiteDe două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)De două ori pe an în perioada de vegetaţie (aprilie-septembrie)
PeştiDe două ori pe an cel puţin (primăvara şi toamna)De două ori pe an cel puţin (primăvara şi toamna)

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind monitorizarea şi evidenţa sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane

MONITORIZAREA ŞI EVIDENŢA SISTEMATICĂ A STĂRII APELOR SUBTERANE Tabelul 1

Elementele caracterizării recomandate spre examinare (Esenţial – E şi Dezirabil – D)

Elementul caracterizăriiPunctele de monitorizare chimicăPunctele de control cantitativ
Acviferul monitorizatEE
Amplasarea (grila de referinţă), denumirea punctului de control şi codului de identificare unicEE
Corpul de apă subterană în cadrul căruia punctul de control se aflăEE
Scopul punctelor de monitorizareEE
Tipul punctului de control – sondă la întreprinderea agricolă, sondă industrială etc.EE
Adâncimea şi diametrul sondelorED
Descrierea construcţiei pentru controlul cantităţii de apă – integritatea chituirii, panta solului în jurul găurii de sondăEE
Adîncimea secţiunilor protejate’deschise ale sondelorDD
Vulnerabilitatea sau indicele grosimii subsolului şi tipul punctului de controlED
Evaluarea vizuală a zonelor de realimentare (inclusiv folosinţa terenului şi presiunile, sursele potenţiale ale presiunilor punctiforme)ED
Detalii despre construcţieEE
Cantitatea extrasă sau deversarea totală (la izvoare)EE
Regimul de pompare (descrierea calitativă, de exemplu, intermitent, continuu, peste noapte etc.)DE
Scăderea nivelului (nivelul apei pompate)DE
Zona de contribuţie’zona de realimentareDD
Adîncimea pompeiDD
Nivelul apei staticeDE
Înălţimea cotei iniţiale şi descrierea cotei iniţialeDE
Deversarea/artezianăEE
Jurnalul (geologic) al sondeiDD
Proprietăţile acviferului (transmisibilitatea, conductivitatea hidraulică etc.DD

Tabelul 2

Parametrii de monitorizare

Blocul 1. Parametrii de teren

ParametriiNumărul CASMetoda analiticăUnitateaMinimum LOQ
Valoarea pH
Conductivitatea electrică (la 20°C)µS’cm
Oxigen dizolvatmg O2’l
Distanţa pînă la nivelul AS
rata extragerii în timpul prelevării de probe
Volumul extragerii în timpul prelevării de probe
Deversarea la izvor în timpul prelevării de probe
Culoarea, turbiditatea, mirosul
temperatura

Blocul 2. Parametrii chimici analitici

ParametriiNumărul CASMetoda analiticăUnitateaMinimum LOQ
Amoniu (NH4+)
Azot (NO3-)
Nitrit (NO2-);
Clorură (Cl-);
Sulfat (SO42-)
Duritatea totală
Duritatea carbonatului
Calciu (Ca2+)
Magneziu (Mg2+)
Sodiu (Na+)
Potasiu (K+)
Ortofosfat (PO43-)
Bor (B)
Fluor (F)
Seleniu (Se)

Blocul 3: Metale dizolvate

ParametriiNumărul CASMetoda analiticăUnitateaMinimum LOQ
Fier (Fe)
Mangan (Mn)
Crom (Cr)
Cupru (Cu)
Nichel (Ni)
Arsenic (As)
Cadmiu (Cd)
Plumb (Pb)
Mercur (Hg)
Stronţiu (Sr)

Blocul 4: Hidrocarburi

ParametriiNumărul CASMetoda analiticăUnitateaMinimum LOQ
Tricloroeten
Tetracloroetene
Benzen

Blocul 5: Pesticide

ParametriiNumărul CASMetoda analitică (de exemplu, standard)UnitateaMinimum LOQ
Atrazin