Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de aplicare
Prezenta lege reglementează modul de introducere, aplicare şi ridicare de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaţionale care sînt stabilite:
a) prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptate în baza prevederilor art. 41 al Cartei Naţiunilor Unite;
b) prin actele Uniunii Europene la care Republica Moldova s-a aliniat;
c) prin actele şi deciziile adoptate de organizaţiile internaţionale sau de alte state, la care Republica Moldova s-a aliniat;
d) de Republica Moldova din proprie iniţiativă.
Articolul 2. Definiţii
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale se definesc astfel:
măsuri restrictive internaţionale – sancţiuni şi alte acţiuni restrictive în privinţa unor guverne ale statelor, entităţilor nestatale sau persoanelor fizice ori juridice, adoptate de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, de Uniunea Europeană, de alte organizaţii internaţionale sau prin decizii unilaterale ale Republicii Moldova ori ale altor state în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, al prevenirii şi combaterii terorismului, al asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al dezvoltării şi consolidării democraţiei şi statului de drept şi în alte scopuri, în conformitate cu obiectivele comunităţii internaţionale şi cu dreptul internaţional;
subiecţi ai restricţiei – state, guverne ale statelor, entităţi nestatale, persoane fizice sau juridice care fac obiectul unor măsuri restrictive internaţionale;
persoane fizice care exercită funcții publice importante la nivel internațional – persoane fizice care dețin sau au deținut funcțiile de șefi de stat, de guvern, membri ai guvernelor, secretari de stat, șefi ai cancelariilor de stat, deputați în parlamentele naționale, judecători ai curților supreme de justiție, membri ai curților de conturi și ai consiliului băncilor centrale, ofițeri cu grade militare superioare și supreme, membri ai organelor de conducere și de administrare ale întreprinderilor cu capital de stat străine, membri ai familiilor regale, ambasadori și personal de rang superior din cadrul misiunilor diplomatice, directori, vicedirectori și membri ai consiliilor de administrare ale organizațiilor internaționale interguvernamentale;
persoane fizice care exercită funcții publice importante la nivel național – persoane fizice care dețin sau au deținut funcții de demnitate publică în conformitate cu legislația, sunt sau au fost membri ai organelor de conducere și de administrare ale întreprinderilor de stat, ale întreprinderilor municipale, precum și ale societăților comerciale cu capital majoritar de stat, persoane de conducere ale partidelor politice și ofițeri cu grade militare superioare și supreme;
persoană interpusă – persoană care este folosită sau implicată într-o afacere, tranzacție sau activitate pentru a ascunde identitatea sau interesele reale ale beneficiarului efectiv;
bun – orice tehnologie ori produs purtător de valoare economică sau destinat satisfacerii unui anumit scop, imobil sau mobil, material sau imaterial, care aparţine sau este deţinut ori aflat sub controlul unor subiecţi ai restricţiei ori care este interzis la import sau export din şi către o anumită destinaţie;
mărfuri strategice – produsele, tehnologiile şi serviciile stabilite prin Legea nr. 1163-XIV din 26 iulie 2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice;
fonduri – mijloace financiare și beneficii de orice natură care includ, dar nu se limitează la:
a) numerar, cecuri, cambii și alte instrumente de plată, inclusiv monedă electronică;
b) depozite la bănci sau la alte entități abilitate prin lege să atragă depozite, solduri de conturi, creanțe și titluri de creanță;
c) instrumente financiare, conform legislației în vigoare, bilete la ordin;
d) dobânzi, dividende sau alte venituri din active sau plusvalori percepute pe active ori generate de acestea;
e) credite, drepturi compensatorii, garanții, garanții de bună execuție sau alte angajamente financiare;
f) acreditive documentare, conosamente, contracte de vânzare;
g) cote-părți din fonduri sau resurse economice și documente ce atestă deținerea acestora;
h) orice alt mijloc de finanțare sau document ce atestă finanțarea exportului;
blocarea fondurilor – prevenirea oricărui transfer de fonduri, acces la fonduri sau utilizări ale fondurilor în orice mod care ar produce o schimbare a volumului, caracterului, localizării, proprietarului, posesiei, destinaţiei acestora fie o altă schimbare ce ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestiunea de portofoliu;
resurse economice – active de orice fel, corporale sau incorporale, mobiliare sau imobiliare, care nu constituie fonduri, dar care pot fi utilizate pentru obţinerea de fonduri, produse sau servicii;
blocarea resurselor economice – prevenirea utilizării resurselor economice pentru a obţine fonduri, produse sau servicii în orice mod, inclusiv prin vînzare, închiriere sau ipotecare;
a avea sub control – toate situațiile în care, fără a deține cel puțin un atribut al dreptului de proprietate asupra unui bun, o persoană are posibilitatea de a dispune, în orice mod, cu privire la acest bun fără a obține o aprobare prealabilă din partea proprietarului de drept sau de a influența în orice mod persoane sau entități subiecți ai restricțiilor.
Articolul 3. Scopul măsurilor restrictive internaţionale
Măsurile restrictive internaţionale aplicate de Republica Moldova au drept scop stabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, prevenirea şi combaterea terorismului, dezvoltarea şi consolidarea democraţiei şi a statului de drept în conformitate cu principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, normele de drept internaţional şi obligaţiile asumate de Republica Moldova pe plan internaţional.
Articolul 4. Măsurile restrictive internaţionale
Republica Moldova aplică următoarele măsuri restrictive internaţionale:
a) ruperea, suspendarea sau reducerea nivelului relaţiilor diplomatice cu un stat;
b) suspendarea sau denunţarea tratatelor internaţionale;
c) anularea unor vizite oficiale sau boicotarea unor evenimente internaţionale;
d) suspendarea totală sau parţială a relaţiilor economice;
e) blocarea fondurilor sau resurselor economice;
f) restricţii la import, export, tranzit, servicii, transport sau comunicaţii;
g) embargo asupra armamentului sau a altor mărfuri strategice;
h) restricţii de survol;
i) declararea unor cetăţeni străini sau apatrizi drept persona non grata sau persoane indezirabile;
j) interdicţii de intrare, tranzitare, ședere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetăţeni străini sau apatrizi;
k) alte măsuri restrictive stabilite de normele dreptului internaţional.
Articolul 5. Subiecți ai restricțiilor
(1) Alături de statele, guvernele unor state și entitățile nestatale, măsurile restrictive internaționale, stabilite prin intermediul actelor prevăzute la art. 1, pot viza următoarele persoane fizice sau juridice din țară și de peste hotare:
1) persoanele care au comis:
a) fapte de genocid;
b) infracțiuni împotriva umanității, contra păcii și securității omenirii, infracțiuni de război;
c) următoarele încălcări grave ale drepturilor omului sau abuzuri grave împotriva acestora:
– tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;
– sclavia;
– execuțiile și asasinatele;
– răpirile de persoane;
– arestările sau detențiile arbitrare;
d) alte încălcări ale drepturilor omului sau abuzuri împotriva acestora, incluzând, dar nelimitându-se la următoarele încălcări sau abuzuri, în măsura în care aceste încălcări sau abuzuri sunt larg răspândite și sistematice și se încadrează în componența unor fapte incriminate potrivit legislației Republicii Moldova, după cum urmează:
– traficul de persoane, precum și abuzurile împotriva drepturilor omului comise de persoane care introduc ilegal migranți pe teritoriul unui stat;
– violența sexuală și cea bazată pe gen;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea de întrunire și de asociere pașnică;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea de opinie și de exprimare;
– încălcări sau abuzuri privind libertatea religioasă sau de convingere;
2) persoanele care:
a) fără a comite direct fapta, sunt responsabile sau complici în execuții și asasinate, acte de tortură sau alte încălcări grave ale drepturilor omului recunoscute la nivel internațional comise împotriva persoanelor din orice stat străin care au urmărit scopul:
– de a demasca activitatea ilegală desfășurată de funcționari publici străini;
– să obțină, să exercite, să apere sau să promoveze drepturile și libertățile omului recunoscute la nivel internațional, precum libertatea de conștiință, religie, gândire, credință, opinie, exprimare, adunare pașnică și asociere, dreptul la un proces echitabil și la alegeri democratice;
b) au acționat ca agenți sau în numele unui stat străin la comiterea unei fapte prevăzute la lit. a);
3) persoanele care, în exercițiul unei funcții publice importante la nivel național și/sau internațional sau fiind membre ale organelor de conducere ale partidelor politice, sunt responsabile ori complici la ordonarea, controlul sau dirijarea în alt mod a actelor de corupție (inclusiv darea și luarea de mită, deturnarea de bunuri private sau publice pentru scopuri/câștiguri personale, transferul veniturilor din corupție către state străine sau orice alte acte de corupție legate de procedura de expropriere, de achiziții publice sau de încheierea și executarea unor contracte administrative), activități care pot fi calificate ca acte de corupție majoră, atunci când se iau în considerare, printre altele, impactul acestora, sumele implicate, influența persoanei implicate sau poziția autorității/complicitatea guvernului statului străin în cauză în actele date;
4) persoanele în privința cărora există indicii temeinice sau informații oficiale că fac parte, colaborează sau au colaborat cu serviciile de informații străine ce desfășoară acțiuni ostile Republicii Moldova;
5) persoanele fizice sau juridice care furnizează sprijin financiar, tehnic sau material ori sunt implicate în alt mod în actele prevăzute la pct.1)–4), inclusiv prin planificarea, conducerea, comandarea, sprijinirea, pregătirea, facilitarea sau încurajarea acestor acte.
(2) Măsurile restrictive internaționale stabilite prin actele prevăzute la art.1 pot fi aplicate pe teritoriul Republicii Moldova atât cu referire la persoane fizice și juridice străine, precum și apatrizi, cât și cu referire la persoane fizice cetățeni ai Republicii Moldova și persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care măsurile restrictive internaționale vizează persoane fizice cetățeni ai Republicii Moldova și persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, deciziile de aliniere la actele prevăzute la art. 1 lit. b) și c), precum și deciziile de aplicare de către Republica Moldova din proprie inițiativă a măsurilor restrictive, împreună cu sesizarea despre faptele care au dus la stabilirea în privința acestora a măsurilor restrictive internaționale, se expediază, în termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziilor respective, Procuraturii Generale pentru a fi examinată oportunitatea pornirii procesului penal.
(4) Adițional la cerința prevăzută la alin. (3), pentru stabilirea de către Republica Moldova din proprie inițiativă a unor măsuri restrictive internaționale față de persoana fizică cetățean al Republicii Moldova este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) persoana deține una sau mai multe cetățenii ale altor state;
b) persoana nu se află pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 6. Persoanele asociate subiectului restricțiilor
(1) Prin derogare de la prevederile art. 5, în vederea asigurării implementării eficiente a măsurilor restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, cu referire la fiecare subiect al restricțiilor se întocmește o listă a persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate cu subiectul restricțiilor. Din această categorie de persoane fac parte:
1) orice persoană fizică în privința căreia există probe, informații documentate că:
a) este sau a fost în ultimii zece ani beneficiar efectiv al unei persoane juridice de comun cu una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
b) are sau a avut în ultimii zece ani beneficii financiare, fără a avea statut de salariat sau fără a presta o activitate ce ar urma să fie remunerată, precum și în lipsa oricărui alt temei juridic justificativ pentru recepționarea beneficiilor respective, din partea unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
c) - abrogată;
d) este sau a fost în ultimii zece ani fondator ori deținător al unor acțiuni sau cote-părți ale unei persoane juridice despre care există informații documentate că beneficiar efectiv a fost/este una din persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
e) este sau a fost în ultimii zece ani administrator sau gestionar efectiv al unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
f) a înregistrat/înregistrează pe numele său sau a acordat/acordă suport la înregistrarea pe numele persoanelor terțe a unor drepturi, a unor bunuri imobile sau mobile, a unor persoane juridice care aparțineau/aparțin uneia dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor sau unei persoane juridice al cărei beneficiar efectiv a fost/este una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor;
2) orice persoană juridică în privința căreia există informații documentate că:
a) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor, în ultimii zece ani, a fost unicul fondator sau a deținut, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acțiuni sau cote-părți;
a1) una dintre persoanele fizice sau juridice subiect al restricțiilor deține, personal sau prin persoane interpuse, mai mult de 25% de acțiuni sau cote-părți, dar nu are sub control persoana juridică respectivă;
b) beneficiar efectiv al acesteia a fost în ultimii zece ani o persoană fizică sau juridică subiect al restricțiilor;
c) - abrogată;
d) inițiază sau a inițiat în ultimii cinci ani raporturi juridice pentru apariția sau stingerea unor drepturi sau obligații la indicația sau în interesul unei persoane fizice sau juridice subiect al restricțiilor.
(2) Lista persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiectului restricțiilor se elaborează și se actualizează de către Serviciul de Informații și Securitate, care colaborează în acest sens cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Banca Națională a Moldovei și cu alte autorități publice cu competențe incidente în domeniul dat. Orice propunere de includere/excludere a unei persoane pe/de pe listă, înaintată de către autoritățile respective în adresa Serviciului de Informații și Securitate, este însoțită de o bază justificativă ce include, cel puțin, indicarea categoriei concrete de subiecți din lista prevăzută la alin. (1), precum și probele, informațiile documentate ce atestă argumentarea atribuirii persoanei în categoria respectivă. Serviciul de Informații și Securitate exclude o persoană inclusă anterior în listă dacă au încetat cauzele și condițiile care au justificat includerea acestei persoane în listă sau dacă au survenit alte circumstanțe obiective legate de interesele superioare ale statului.
(3) Lista prevăzută la alin. (2), precum și modificările la aceasta se aprobă prin ordin al directorului Serviciului de Informații și Securitate. Ordinul prin care se include/exclude o persoană în/de pe listă se comunică destinatarului conform prevederilor Codului administrativ și poate fi contestat potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile. Contestarea ordinului în instanța judecătorească nu suspendă executarea acestuia.
(31) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, procedurile administrative inițiate de către Serviciul de Informații și Securitate în condițiile alin. (3) se rezumă la examinarea documentelor justificative existente, remise de către autoritățile competente, emiterea actelor administrative individuale privind includerea și/sau excluderea unor subiecți din lista persoanelor în privința cărora există suspiciuni că sunt asociate unui subiect al restricțiilor internaționale și notificarea persoanelor vizate după emiterea ordinului. Prevederile art.70 și 71 din Codul administrativ nr. 116/2018 nu se aplică.
(4) Persoanele prevăzute la alin.(1) nu sunt echivalate după statut cu subiecții restricțiilor, însă, pentru evitarea unor tentative de eludare a măsurilor restrictive internaționale care ar implica și o participare a acestora, cu referire la activitățile și tranzacțiile în care aceste persoane sunt parte, entitățile raportoare prevăzute la art. 4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului întreprind măsuri de precauție sporită privind clienții prevăzute la art. 8 din legea menționată. Prevederile Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului se aplică corespunzător cu referire la procedura detaliată de realizare a măsurilor respective, cu excepțiile stabilite de prezenta lege.
(5) Pentru asigurarea implementării măsurilor prevăzute la alin. (4), ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate prin care se aprobă lista persoanelor în privința cărora există probe, informații documentate că sunt asociate subiectului restricțiilor, precum și orice ordin prin care aceasta se modifică se comunică, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere, Serviciului Fiscal de Stat, Agenției Servicii Publice și tuturor organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare, prevăzute la art. 15 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în vederea comunicării subsecvente a ordinului respectiv către entitățile raportoare.
(6) În cazul identificării unor probe, informații documentate cu privire la faptul că printr-o activitate sau tranzacție se urmărește eludarea măsurilor restrictive internaționale, Agenția Servicii Publice, precum și alte autorități publice care depistează aceasta în exercițiul atribuțiilor legale raportează, în termen de 24 de ore din momentul identificării acestora, Serviciului Fiscal de Stat. Entitățile raportoare stabilite la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, în același termen de 24 de ore, informează Serviciul Fiscal de Stat despre activitățile sau tranzacțiile în privința cărora există suspiciuni că urmăresc eludarea măsurilor restrictive internaționale. Agenția Servicii Publice și entitățile raportoare indicate la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului se abțin de la executarea activităților și a tranzacțiilor până la recepționarea deciziei emise de către Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu prevederile alin. (8) din prezentul articol.
(7) Mecanismul și modelul de raportare a informațiilor prevăzute la alin. (6) sunt stabilite prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(8) Serviciul Fiscal de Stat poate solicita de la Serviciul de Informații și Securitate și de la Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor furnizarea informațiilor suplimentare despre datele deținute în privința subiecților restricțiilor pe marginea activității sau tranzacției raportate și efectuează în paralel verificările necesare în termen de 30 de zile de la data raportării. Activitatea sau tranzacția raportată se sistează pe un termen de până la 30 de zile prin decizie a Serviciului Fiscal de Stat, care are dreptul să aplice și să ridice măsuri asigurătorii asupra bunurilor, inclusiv asupra mijloacelor bănești. Termenul pentru care se sistează activitatea sau tranzacția poate fi prelungit de către Serviciul Fiscal de Stat cel mult de trei ori, pentru intervale identice de 30 de zile. Abținerea entităților raportoare conform alin.(6) de la executarea activităților și tranzacțiilor încetează doar ca urmare a revocării de către Serviciul Fiscal de Stat a deciziei de sistare, în condițiile alin. (9).
(9) În termenul în care activitatea sau tranzacția a fost sistată conform alin. (8), Serviciul Fiscal de Stat întreprinde măsuri pentru a identifica dacă beneficiarul efectiv al activității sau al tranzacției este un subiect al restricțiilor. În cazul confirmării, Serviciul Fiscal de Stat dispune blocarea conform art. 29, iar în cazul în care acest fapt nu se confirmă, Serviciul dispune revocarea deciziei de sistare.
Capitolul II
APLICAREA MĂSURILOR RESTRICTIVE INTERNAȚIONALE
Articolul 7. Modalitățile de aplicare a măsurilor restrictive internaționale și natura juridică a actelor de aplicare a acestora
(1) Măsurile restrictive internaționale devin aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova în următoarele cazuri:
a) prin aplicarea directă a măsurilor restrictive internaționale, în condițiile art. 8;
b) prin adoptarea unei decizii de aliniere la măsurile restrictive internaționale instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizații internaționale sau prin deciziile unilaterale ale altor state;
c) prin adoptarea de către Republica Moldova din proprie inițiativă a deciziei privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale.
(2) Deciziile de aliniere la măsurile restrictive internaționale adoptate de organele competente potrivit prezentei legi au caracter politic și nu sunt acte administrative în sensul Codului administrativ. Aceste acte nu pot fi obiectul unei contestări cu acțiune în contencios administrativ în condițiile Codului administrativ. Revizuirea deciziei de aliniere la măsurile restrictive internaționale poate fi solicitată de către subiectul restricției doar în situația prezentării de către acesta a actelor confirmative ce atestă ridicarea măsurilor restrictive internaționale de către subiecții prevăzuți la art.1 lit. b) și c) sau anularea măsurilor respective de către organele jurisdicționale externe competente să examineze contestările împotriva actelor adoptate de către subiecții prevăzuți la art. 1 lit. b) și c).
(3) Actele organelor competente prin care se asigură adoptarea de către Republica Moldova din proprie inițiativă a unor măsuri restrictive internaționale pot fi atacate potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.
(4) Actele individuale adoptate de organele competente în vederea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale sunt acte administrative și pot fi atacate potrivit procedurii de contencios administrativ doar după parcurgerea procedurii prealabile.
(5) Prin derogare de la art.171 alin.(4), art.172 și 214 din Codul administrativ nr.116/2018, actele administrative individuale adoptate în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale sunt executorii din momentul intrării în vigoare a acestora și nu pot fi suspendate prin decizie a autorității publice sau prin act judecătoresc de dispoziție.
Articolul 8. Aplicarea directă a măsurilor restrictive internaţionale
(1) Sancţiunile adoptate prin rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite conform art. 41 al Cartei Naţiunilor Unite, precum şi deciziile comitetelor de sancţiuni stabilite prin aceste rezoluţii sînt direct aplicabile, constituind drepturi şi obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice şi fizice sau orice alt subiect de drept intern din Republica Moldova.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice din Republica Moldova, în domeniile lor de competenţă, au obligaţia de a pune în aplicare sancţiunile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol, fără a fi necesară emiterea de acte normative sau decizii prevăzute la art. 12–15 din prezenta lege.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul sancțiunilor prevăzute la alin. (1) care nu sunt detaliate la nivel internațional prin acte normative direct aplicabile, se adoptă actele normative naţionale necesare aplicării acestora, care vor stabili şi măsurile necesare de punere în aplicare, indicându-se tipul şi conţinutul sancţiunilor internaţionale, persoanele şi entităţile desemnate. Proiectele actelor normative naţionale se elaborează de către autorităţile şi instituţiile publice responsabile de aplicarea acestora şi se adoptă de către Guvern.
(4) Prevederile legislaţiei naţionale nu pot fi invocate pentru a justifica nerespectarea sau nepunerea în aplicare a sancţiunilor prevăzute la alin. (1).
Articolul 9. Adoptarea actelor de aplicare a măsurilor restrictive internaționale
(1) Modul în care Republica Moldova adoptă măsuri restrictive internaționale din proprie inițiativă, precum și modul de aliniere a Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizații internaționale sau prin decizii unilaterale ale altor state sunt stabilite la art. 10–15.
(2) În cazul măsurilor restrictive internaționale adoptate de către Republica Moldova din proprie inițiativă, decizia privind stabilirea acestora poate fi adoptată inclusiv în urma luării în considerare a dovezilor obținute de alte state, de organizații necomerciale de protecție a drepturilor omului, precum și în baza unor informații documentate obținute din surse aflate în afara teritoriului țării, cum ar fi persoane fizice și juridice, inclusiv organizații necomerciale, care monitorizează situația legată de comiterea unor fapte prevăzute la art. 5 sau cărora aceasta le-a devenit cunoscută pe altă cale.
(3) Odată cu aplicarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaționale din proprie inițiativă, secretariatul Consiliului interinstituțional de supervizare sau, după caz, cel al celorlalte autorități publice prevăzute la art. 10 alin. (4) și (5) care au decis în cazul respectiv aplicarea măsurilor restrictive internaționale comunică persoanei fizice sau juridice vizate actul de aplicare a măsurilor restrictive internaționale în privința acesteia, inclusiv motivele aplicării, fie direct, dacă adresa este cunoscută, fie prin publicarea unui aviz în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, acordând persoanei fizice sau juridice în cauză posibilitatea de a prezenta observații.
(4) În cazul în care se transmit observații sau se prezintă dovezi substanțiale noi, autoritatea publică competentă își reexaminează decizia și informează persoana fizică sau juridică în cauză.
(5) Autoritățile publice competente să adopte acte de aplicare a măsurilor restrictive internaționale asigură din oficiu reexaminarea periodică, dar nu mai rar de o dată pe an, a situației subiecților restricțiilor și, în cazurile în care identifică dispariția temeiurilor pentru menținerea măsurilor restrictive internaționale în privința acestora, adoptă o decizie de ridicare a măsurilor respective.
Articolul 10. Alinierea la măsurile restrictive internaţionale
(1) Alinierea la măsurile restrictive internaţionale instituite prin acte ale Uniunii Europene, acte ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state se efectuează prin adoptarea unei decizii de aliniere.
(11) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale instituite prin acte ale Uniunii Europene, cu excepția celor prevăzute la art. 4 lit. a) și b), se adoptă de către Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea Prim-ministrului şi a autorităților/instituțiilor publice competente sau, după caz, ca urmare a examinării subiectului în cadrul ședinței Consiliului interinstituțional de supervizare.
[Art.10 al.(11) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(2) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale din categoria celor prevăzute la art. 4 lit. c), e), g), h), i), j) și k), instituite prin acte ale organizațiilor internaționale, cu excepția celor ale Uniunii Europene, se adoptă de către Ministerul Afacerilor Externe după consultarea Prim-ministrului și a autorităților și instituțiilor publice competente sau, în caz de necesitate, după examinarea subiectului în cadrul ședinței Consiliului interinstituțional de supervizare.
[Art.10 al.(2) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(3) Adoptarea deciziei privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive prevăzute la art. 4 lit. e) va fi precedată, de asemenea, de consultarea obligatorie a Ministerului Finanţelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Băncii Naţionale a Moldovei şi, în caz de necesitate, a altor autorităţi și instituții publice competente.
[Art.10 al.(3) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(4) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive din categoria celor prevăzute la art. 4 lit. a) și b), instituite prin acte ale Uniunii Europene, precum și la art. 4 lit. a), b), d) și f), instituite prin acte ale altor organizații internaționale, se adoptă de către Președintele Republicii Moldova, Parlament sau Guvern în baza competențelor legale pe care le deține fiecare şi în modul stabilit la art. 12–15.
[Art.10 al.(4) în redacția LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (4) din prezentul articol, Ministerul Afacerilor Externe, după consultarea autorităţilor şi instituţiilor publice competente, poate adopta decizia privind alinierea la orice tip de măsuri restrictive ale Uniunii Europene sau ale altor organizaţii internaţionale prevăzute la art. 4 din prezenta lege dacă aceste măsuri au fost instituite în vederea realizării sancţiunilor în vigoare, adoptate prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite în conformitate cu art. 41 al Cartei Naţiunilor Unite.
(6) Decizia privind alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin deciziile unilaterale ale altor state se adoptă de către autorităţile publice competente în conformitate cu art. 11–15.
(7) În caz de necesitate, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a autorității sau instituției publice responsabile, pot fi convocate ședințe consultative ad-hoc ale Consiliului interinstituțional de supervizare anterior adoptării deciziei privind alinierea la măsurile restrictive internaționale ale Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale ori state prevăzute la alin. (4) și (5).
(8) Ministerul Afacerilor Externe va informa Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale ori state despre decizia Republicii Moldova de a se alinia la măsurile restrictive instituite de către acestea.
Articolul 11. Consiliul interinstituțional de supervizare
(1) Pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul introducerii din proprie inițiativă și a punerii în aplicare în Republica Moldova a măsurilor restrictive internaționale se înființează Consiliul interinstituțional de supervizare (în continuare –Consiliu), care este condus de Prim-ministrul Republicii Moldova și în componența căruia intră, de asemenea, ministrul justiției, ministrul afacerilor externe, ministrul afacerilor interne, ministrul finanțelor, ministrul dezvoltării economice și digitalizării, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, directorul Serviciului de Informații și Securitate, directorul Serviciului Fiscal de Stat, directorul Serviciului Vamal, directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, șeful Inspectoratului General pentru Migrație, șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și directorul Centrului Național Anticorupție.
(2) În funcție de natura măsurilor restrictive internaționale, Consiliul poate solicita participarea la întrunirile sale și a reprezentanților altor autorități sau instituții publice.
(3) Consiliul se convoacă, ori de câte ori este necesar, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, la solicitarea oricăruia dintre membrii acestuia.
(4) Cancelaria de Stat asigură lucrările de secretariat ale Consiliului. Cheltuielile implicate de activitatea de secretariat sunt suportate din bugetul anual aprobat al Cancelariei de Stat.
(5) Consiliul are următoarele atribuții:
a) decide asupra adoptării măsurilor restrictive internaționale de către Republica Moldova din proprie inițiativă și asupra inițiativelor de aliniere la măsurile restrictive internaționale instituite prin deciziile unilaterale ale altor state ce privesc interdicţii de intrare, tranzitare, ședere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetăţeni străini sau apatrizi, blocarea fondurilor sau a resurselor economice sau aplicarea unor restricţii la import, export, tranzit, servicii, de transport sau comunicaţii pentru anumiţi subiecţi ai restricţiilor şi/sau pentru anumite categorii de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la art. 13 alin. (2);
b) adoptă avize facultative cu referire la inițiativele de aliniere la măsurile restrictive internaționale, în situațiile prevăzute la art. 10 alin. (7), atunci când deciziile pe marginea acestor inițiative urmează a fi luate de alte autorități publice;
c) asigură cadrul de consultare pentru armonizarea activităților autorităților și instituțiilor publice naționale în domeniul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale;
d) asigură cadrul de consultare între autoritățile și instituțiile publice naționale pentru fundamentarea poziției statului în adoptarea, modificarea, suspendarea sau încetarea de către Republica Moldova a măsurilor restrictive internaționale din proprie inițiativă, precum și în ceea ce privește alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaționale instituite prin deciziile unilaterale ale altor state;
e) colectează informația și întocmește ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe an, un raport privind măsurile adoptate de Republica Moldova în vederea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale, care se prezintă Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova și Ministerului Afacerilor Externe;
f) ține evidența centralizată și generalizată privind măsurile restrictive internaționale aplicate de către Republica Moldova;
g) realizează alte atribuții prevăzute de prezenta lege.
(6) Raportul prevăzut la alin. (5) lit. e) trebuie să conțină, cel puțin:
a) o listă a subiecților restricțiilor cu privire la care s-au aplicat măsuri restrictive internaționale, pentru perioada ce a urmat de la depunerea ultimului raport similar;
b) o descriere a tipului de măsuri restrictive internaționale aplicate cu referire la fiecare dintre subiecții restricțiilor prevăzuți la lit. a);
c) o listă a subiecților cu privire la care s-a decis revocarea măsurilor restrictive internaționale și excluderea din Lista națională a subiecților restricțiilor, pentru perioada ce a urmat de la depunerea ultimului raport similar;
d) data la care au fost aplicate măsurile restrictive internaționale sau, după caz, la care au fost revocate acestea;
e) motivele aplicării/revocării măsurilor restrictive internaționale;
f) o descriere a eforturilor autorităților și instituțiilor competente de a încuraja guvernele altor țări să aplice măsuri restrictive internaționale cu referire la subiecții restricțiilor impuse potrivit prevederilor prezentei legi;
g) o descriere a acțiunilor întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale obligatorii pentru Republica Moldova, precum și a dificultăților de aplicare identificate.
(7) Consiliul adoptă deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaționale obligatorii pentru Republica Moldova, care reglementează:
a) tipul și conținutul măsurilor restrictive internaționale;
b) mecanismul de implementare a măsurilor restrictive internaționale, cu indicarea autorităților împuternicite cu punerea în aplicare a restricțiilor;
c) lista persoanelor fizice și juridice supuse măsurilor restrictive internaționale;
d) alte prevederi necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale.
(8) Consiliul modifică deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaționale, instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale, precum și prin deciziile unilaterale ale altor state, menționate în alin. (7), prin adoptarea deciziilor de modificare emise în baza:
a) ordinului de aliniere emis de către ministrul afacerilor externe, în cazul măsurilor restrictive internaționale instituite prin acte ale Uniunii Europene sau ale altor organizații internaționale;
b) unei decizii prealabile a Consiliului de aliniere la măsurile restrictive internaționale, în cazul în care acestea au fost instituite prin deciziile unilaterale ale altor state;
c) actelor adoptate de către Președintele Republicii Moldova, Parlament sau Guvern, în conformitate cu competențele legale pe care le deține fiecare şi în modul stabilit la art. 12–15.
(9) În cazul măsurilor restrictive internaționale instituite de către Republica Moldova din proprie inițiativă, Consiliul poate adopta deciziile de modificare a deciziilor de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaționale, menționate în alin. (7).
(10) În cazul alinierii la măsurile restrictive internaționale instituite prin acte ale Uniunii Europene, ale altor organizații internaționale sau prin deciziile unilaterale ale altor state, Consiliul are la dispoziție 30 de zile pentru a adopta deciziile prevăzute în alin. (7) și (8).
Articolul 12. Măsurile restrictive internaţionale politico-diplomatice
(1) Parlamentul, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, decide ruperea sau suspendarea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova și un alt stat în conformitate cu normele dreptului internaţional. Guvernul poate înainta Preşedintelui Republicii Moldova iniţiativa privind ruperea sau suspendarea relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova și un alt stat.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Guvernului, aprobă reducerea nivelului de relaţii diplomatice prin schimbarea rangului misiunii diplomatice.
(3) Autoritatea publică care a luat decizia privind consimţămîntul Republicii Moldova de a fi legată printr-un tratat internaţional adoptă decizia privind suspendarea sau denunţarea acestuia.
(4) Preşedintele Republicii Moldova, Parlamentul sau Guvernul, în baza competenţelor lor legale, decide anularea unor vizite oficiale în Republica Moldova sau în afara Republicii Moldova ori boicotarea de către Republica Moldova a unor evenimente internaţionale. Ministerul Afacerilor Externe notifică alte state şi organizaţii internaţionale cu privire la această decizie.
(5) Ministerul Afacerilor Externe, din oficiu sau la propunerea organelor competente, avînd acceptul Prim-ministrului, declară persona non grata un membru al personalului diplomatic, cu excepţia şefului misiunii diplomatice străine, sau un funcţionar consular, de asemenea declară drept persoană indezirabilă orice alt membru al personalului misiunii sau al personalului consular. Cu acceptul Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe declară drept persona non grata un şef al misiunii diplomatice străine.
Articolul 13. Măsuri restrictive internaţionale economico-financiare
(1) Parlamentul, la propunerea Guvernului, decide suspendarea totală sau parţială a relaţiilor economice cu alte state sau entităţi nestatale.
(2) Parlamentul, la propunerea Guvernului, decide stabilirea embargoului sau a altor măsuri restrictive asupra mărfurilor strategice, inclusiv asupra armamentului, în condiţiile Legii nr. 213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice, în cazul în care aceste măsuri restrictive internaționale se adoptă de către Republica Moldova din proprie inițiativă.
[Art.13 al.(2) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(21) În cazul în care embargoul sau alte măsuri restrictive se instituie pentru o listă de mărfuri, dintre care cel puțin una poate fi calificată în calitate de marfă strategică, se aplică procedura prevăzută la alin. (2).
[Art.13 al.(21) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(3) Guvernul decide aplicarea unor restricţii la import, export, tranzit, servicii, de transport sau comunicaţii pentru anumiţi subiecţi ai restricţiilor şi/sau pentru anumite categorii de bunuri, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) și a celor prevăzute la art. 11 alin. (5) lit. a).
(4) – abrogat.
Articolul 14. Măsuri restrictive internaţionale pentru asigurarea păcii, securităţii şi ordinii publice
(1) Guvernul decide aplicarea restricţiilor de survol. Prin derogare de la această prevedere, în cazul alinierii Republicii Moldova la restricţiile de survol instituite de către Uniunea Europeană sau alte organizaţii internaţionale se aplică prevederile art. 10 alin. (2).
(2) – abrogat.
Articolul 15. Alte măsuri restrictive internaţionale
(1) Autorităţile publice competente pot adopta şi aplica şi alte măsuri restrictive în conformitate cu normele dreptului internaţional şi prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Măsurile restrictive care nu sînt prevăzute la art. 12–14 se adoptă şi se aplică de către autorităţile publice competente în modul stabilit de lege şi în conformitate cu prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 16. Modificarea sau ridicarea măsurilor restrictive internaţionale
(1) Modificarea sau abrogarea actelor de aplicare a măsurilor restrictive internaționale adoptate în conformitate cu prevederile art. 10–15 se face de către autoritatea publică emitentă.
(2) Autoritatea publică emitentă are obligația să revizuiască actul adoptat în temeiul art.10–15 în situaţia în care circumstanţele care au condus la adoptarea măsurilor restrictive internaţionale s-au modificat esenţial sau nu mai există.
(3) Actele normative naţionale adoptate în vederea implementării sancţiunilor prevăzute la art. 8 alin. (3) vor fi supuse modificării sau abrogării prin adoptarea de acte normative noi imediat după modificarea, prelungirea, suspendarea sau abrogarea rezoluţiilor şi a deciziilor comitetelor de sancţiuni stabilite prin aceste rezoluţii, prevăzute la art. 8.
(4) În cazul măsurilor restrictive internaționale instituite de către Republica Moldova din proprie inițiativă, subiectul în privința căruia au fost aplicate măsuri restrictive internaționale poate prezenta observații sau dovezi substanțiale noi, cu solicitarea reexaminării situației și a modificării ori, după caz, a ridicării măsurilor restrictive internaționale în privința sa. Decizia cu privire la ridicarea măsurilor restrictive internaționale în privința unui subiect poate fi luată:
a) dacă există informații că subiectul nu s-a angajat în activitatea pentru care i-au fost aplicate măsuri restrictive internaționale;
b) dacă subiectul a fost urmărit penal pentru activitatea în care s-a angajat și în privința acestuia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale ori achitarea sau, după caz, urmare a condamnării acestuia de către instanța de judecată, acesta a executat pedeapsa penală aplicată;
b1) dacă s-a dispus refuzul în începerea urmăririi penale pe circumstanțele ce au dus la stabilirea măsurilor restrictive în privința subiecților vizați la art. 5 alin. (3);
c) dacă subiectul a demonstrat o schimbare semnificativă a comportamentului, a recuperat corespunzător prejudiciile cauzate prin faptele sale și s-a angajat să nu se mai implice în activitățile prevăzute la art. 5;
d) dacă aceasta este dictată de interesele superioare ale statului;
e) în alte cazuri prevăzute de prezenta lege.
Articolul 17. Autoritățile publice competente în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale
(1) În funcție de tipul măsurii restrictive internaționale, autoritățile publice competente în contextul punerii în aplicare a acestora sunt următoarele:
a) în cazul interdicțiilor de intrare, tranzitare, ședere sau aflare pe teritoriul Republicii Moldova aplicate unor cetățeni străini sau apatrizi – Inspectoratul General pentru Migrație;
b) în cazul declarării unor cetățeni străini sau apatrizi drept personae non gratae sau persoane indezirabile – Ministerul Afacerilor Externe;
c) în cazul blocării fondurilor sau resurselor economice – Serviciul Fiscal de Stat;
d) în cazul măsurilor restrictive internaționale ce vizează un stat, guvernul unui stat sau o entitate nestatală –autoritățile publice cu atribuții, potrivit legii, în domeniul în care se aplică tipul de măsuri restrictive internaționale respective.
(2) Acțiunile întreprinse în vederea punerii în aplicare a măsurii restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova, realizate cu bună-credință și cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta lege nu angajează în niciun fel răspunderea persoanei fizice sau juridice care o efectuează ori a personalului de conducere sau a angajaților acesteia, cu excepția cazului în care se dovedește că acțiunile respective au fost comise cu vinovăție.
Articolul 18. Intrarea în vigoare şi publicarea actelor naționale referitoare la măsurile restrictive internaţionale
(1) Rezoluţiile adoptate de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care se instituie, se modifică, se prelungesc, se suspendă ori se ridică sancţiunile internaţionale în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite se aplică direct și au efect juridic imediat pe teritoriul Republicii Moldova în condițiile art. 8 și se aduc la cunoştinţa publicului prin ordin al ministrului afacerilor externe, emis în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării rezoluției respective, care se publică imediat pe pagina web a autorității emitente și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Deciziile organelor competente de aliniere la măsurile restrictive internaționale prevăzute la art.10 alin. (2)–(6) și cele de modificare, prelungire, suspendare sau ridicare a măsurilor restrictive internaționale prevăzute de deciziile respective sunt executorii/obligatorii de la data adoptării și se aduc la cunoștința publicului prin publicarea acestora pe pagina web a autorităților emitente, precum și în ediția imediat următoare a Monitorului Oficial al Republicii Moldova.
(3) Deciziile organelor competente prin care se asigură adoptarea de către Republica Moldova din proprie inițiativă a unor măsuri restrictive internaționale, precum și cele de modificare, prelungire, suspendare sau ridicare a măsurilor restrictive internaționale prevăzute de deciziile respective intră în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se publică pe pagina web a autorităților emitente.
(4) Deciziile de punere în aplicare a măsurilor restrictive internaționale, precum și deciziile de modificare a acestora, adoptate de către Consiliu în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (7)–(9), intră în vigoare la data publicării acestora în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se publică pe pagina web a autorităților emitente.
(5) Publicarea actelor oficiale menționate la alin.(2)–(4) pe pagina web a autorității emitente se face imediat, dar nu mai târziu de sfârșitul zilei lucrătoare imediat următoare zilei publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Articolul 19. Schimbul de informaţii şi interacţiunea dintre autorităţi şi instituţiile competente
(1) Ministerul Afacerilor Externe va înştiinţa neîntîrziat, în scris, Guvernul și autorităţile şi instituţiile publice competente despre adoptarea, modificarea, prelungirea, suspendarea sau ridicarea măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, precum şi despre măsurile restrictive internaţionale adoptate de către alte state sau organizaţii internaţionale la care, în viziunea acestuia, Republica Moldova ar putea să se alinieze.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice, precum şi persoanele fizice şi juridice vor informa secretariatul Consiliului cu privire la situaţiile considerate ca fiind o încălcare a măsurilor restrictive internaţionale.
(3) Secretariatul Consiliului, alte autorităţi şi instituţii publice vor sesiza organele de drept cu privire la cazurile de încălcare a măsurilor restrictive internaţionale.
(4) Secretariatul Consiliului informează Consiliul Suprem de Securitate cu privire la subiectele şi deciziile ce ţin de domeniul asigurării securităţii naţionale ce urmează a fi examinate în cadrul Consiliului Suprem de Securitate.
(41) Cu privire la subiecții restricțiilor cetățeni ai Republicii Moldova, Serviciul de Informații și Securitate analizează oportunitatea de a sesiza autoritățile competente în vederea examinării posibilității de retragere a cetățeniei acestor persoane doar pentru temeiurile prevăzute la art. 23 din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000 și prezintă în acest sens toate documentele și informația relevantă acumulată.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice vor informa Consiliul semestrial, precum şi la solicitare, despre acţiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale obligatorii pentru Republica Moldova, precum și despre dificultățile de aplicare identificate.
[Art.19 al.(5) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(6) Secretariatul Consiliului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, va informa organizațiile internaționale care au adoptat măsuri restrictive internaționale obligatorii pentru Republica Moldova asupra acțiunilor întreprinse pe plan intern și a dificultăților de aplicare a măsurilor respective.
(7) Autorităţile şi instituţiile publice vor interacționa între ele şi vor colabora cu autorităţile competente ale altor state în condiţiile legii, inclusiv prin schimb de date şi informaţii, pentru o eficientă punere în aplicare a sancţiunilor internaţionale.
(8) Cooperarea dintre autorităţi şi instituţii publice pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi se realizează astfel încît să permită obţinerea rapidă şi eficientă de date şi informaţii.
Articolul 20. Excepţii
(1) Autorităţile publice competente pot stabili excepţii pentru anumite scopuri, entităţi sau bunuri în cazul în care rezoluţiile prevăzute la art. 8 prevăd acest drept pentru statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.
(2) În cazul alinierii Republicii Moldova la măsurile restrictive instituite prin acte ale Uniunii Europene, ale altor organizaţii internaţionale sau prin deciziile unilaterale ale altor state, autorităţile publice menţionate la art. 10–15, în momentul adoptării actului normativ sau ulterior, pot stabili anumite excepţii dacă acestea sînt admisibile şi nu contravin scopului măsurilor restrictive internaţionale.
(3) Pentru obţinerea unei excepţii de la măsurile restrictive internaţionale, orice persoană poate adresa, în scris, o cerere autorităţii publice responsabile de aplicarea măsurilor respective potrivit prezentei legi, care va fi însoţită de toate documentele relevante.
(4) Autoritatea publică competentă sesizată va decide asupra acordării excepţiei solicitate după obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe privind conformitatea acesteia cu dreptul internaţional, care va fi transmis în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea autorităţii publice competente.
(5) Suplimentar la cerința prevăzută la alin. (4), în cazul măsurilor restrictive internaționale privind blocarea fondurilor sau resurselor economice, autoritatea publică competentă poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice ori punerea la dispoziție a anumitor fonduri sau resurse economice, după ce a constatat că fondurile sau resursele economice în cauză:
a) sunt necesare pentru satisfacerea rezonabilă a unor necesități de bază ale subiecților restricțiilor și ale membrilor de familie care se află în întreținerea acestora, inclusiv cheltuielile pentru alimentație, chirie sau rate ipotecare, medicamente și tratamente medicale, impozite, prime de asigurare și plata serviciilor de utilități publice;
b) sunt destinate exclusiv plății unor onorarii rezonabile sau rambursării cheltuielilor suportate în legătură cu prestarea unor servicii juridice;
c) sunt destinate exclusiv plății unor comisioane sau taxe aferente serviciilor de păstrare sau de gestionare curentă a unor fonduri sau resurse economice blocate;
d) sunt necesare pentru cheltuieli extraordinare; sau
e) urmează să fie plătite într-un cont sau dintr-un cont al unei misiuni diplomatice sau consulare ori al unei organizații internaționale care beneficiază de imunități în conformitate cu dreptul internațional, în măsura în care astfel de plăți sunt destinate a fi utilizate în scopurile oficiale ale misiunii diplomatice sau consulare ori ale organizației internaționale.
(6) Autoritatea publică competentă poate autoriza deblocarea anumitor fonduri sau resurse economice și în situația în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) fondurile sau resursele economice fac obiectul unei hotărâri arbitrale pronunțate înainte de data la care au fost aplicate măsurile restrictive internaționale față de persoana respectivă, al unei hotărâri judecătorești ori al unei decizii administrative ce sunt executorii pe teritoriul Republicii Moldova, înainte sau după data respectivă;
b) fondurile sau resursele economice vor fi utilizate exclusiv pentru a satisface cererile garantate printr-o hotărâre sau decizie menționată la lit. a) ori a căror valabilitate este recunoscută printr-o astfel de hotărâre sau decizie, în limitele stabilite de normele legale ce reglementează drepturile persoanelor care formulează astfel de cereri;
c) hotărârea sau decizia menționată la lit.a) nu este în beneficiul unui subiect al restricțiilor.
(7) Răspunsul la cererea adresată potrivit alin. (3) se comunică solicitantului de către autoritatea publică competentă în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia. În cazul în care se solicită o excepţie pentru satisfacerea unor nevoi esențiale sau pentru motive umanitare, răspunsul autorităţii publice competente se comunică în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea cererii.
(8) La acordarea excepţiei prevăzute la alin. (3) din prezentul articol, autoritatea publică competentă ia toate măsurile necesare pentru a evita utilizarea acesteia în scopuri incompatibile cu motivul pentru care a fost acordată, respectînd condiţiile prevăzute de actele ce instituie măsura restrictivă internaţională respectivă.
(9) – abrogat.
(10) În contextul aplicării măsurilor restrictive internaționale privind blocarea fondurilor sau resurselor economice, restricțiile legate de desfășurarea oricăror activități și tranzacții în legătură cu acestea nu se aplică în cazul:
a) transferului unui drept real către o autoritate publică, instituție publică sau o întreprindere cu capital majoritar de stat, precum și în cazul înregistrării unui asemenea transfer de drepturi;
b) administrării și valorificării bunurilor infracționale în scopul recuperării prejudiciului cauzat statului, unei autorități publice, instituții publice, întreprinderi cu capital majoritar de stat printr-o infracțiune.
Articolul 21. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale
(1) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale se realizează de către Consiliu. Mecanismul de supraveghere privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale se stabileşte şi se aprobă de către Guvern.
(2) Autorităţile publice competente vor informa neîntîrziat Consiliul despre situaţiile care împiedică punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale.
Articolul 22. Evidenţa măsurilor restrictive internaţionale
(1) Secretariatul Consiliului ține evidența centralizată a tuturor măsurilor restrictive internaționale obligatorii în vigoare, inclusiv a celor la care Republica Moldova s-a aliniat sau pe care le-a aplicat din proprie inițiativă. Informația privind măsurile restrictive menționate se publică pe pagina web oficială a instituției care asigură lucrările de secretariat ale Consiliului într-un compartiment separat, sub forma unei liste cu subiecții în privința cărora Republica Moldova a aplicat măsurile restrictive internaționale.
(2) Lista națională cu subiecții restricțiilor prevăzută la alin. (1) cuprinde motivele includerii în listă a subiectului respectiv, precum și informațiile necesare identificării persoanelor fizice sau juridice vizate, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. În ceea ce privește persoanele fizice, aceste informații pot cuprinde: numele, prenumele și pseudonimele, data și locul nașterii, cetățenia, seria și numărul actului de identitate, sexul, adresa de domiciliu și/sau de reședință temporară, dacă este cunoscută, precum și funcția sau profesia. În ceea ce privește persoanele juridice, astfel de informații pot cuprinde denumirea, locul și data înregistrării, numărul de identificare de stat (IDNO) și sediul.
(3) Autorităţile şi instituţiile publice menţionate la art. 17 alin. (1) ţin baze de date proprii privind punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaţionale din domeniile lor de competenţă.
(4) Ținerea evidenţei măsurilor restrictive internaţionale se face cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal. În cazul în care această posibilitate nu este prevăzută de prevederile legale speciale ce reglementează atribuțiile lor de serviciu, persoanele responsabile din cadrul Consiliului și al altor autorități/instituții publice competente pot prelucra, dacă este cazul, datele relevante referitoare la infracțiuni comise de persoanele fizice și juridice care sunt pe listă, la condamnări penale ale acestor persoane sau la măsuri de securitate privind aceste persoane numai în măsura în care o astfel de prelucrare este necesară pentru desfășurarea procedurilor de aplicare a măsurilor restrictive internaționale și de întocmire și completare a listei naționale cu persoanele subiecți ai restricțiilor. În asemenea situații, Consiliul și autoritățile/instituțiile publice competente vor exercita atribuțiile prevăzute de prezenta lege în calitate de operatori de date cu caracter personal, iar persoanele responsabile din cadrul acestora – în calitate de persoane împuternicite de către operator, astfel cum sunt reglementate acestea de legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
(5) Asigurarea publicității informațiilor prevăzute la alin.(2), cu respectarea condițiilor stabilite de prezenta lege, nu reprezintă o încălcare a reglementărilor legale privind protecția datelor cu caracter personal și nu poate angaja răspunderea persoanelor responsabile.
(6) Informaţiile conţinute în bazele de date menţionate la alin. (3), cu excepţia informaţiilor clasificate, vor fi stocate pentru o perioadă de 10 ani de la data încetării aplicării măsurilor restrictive internaţionale.
Articolul 23. Obligația generală de conformare și de înștiințare
(1) Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea măsurilor restrictive internaționale aplicate în conformitate cu prezenta lege.
(2) Orice persoană care are date și informații despre unul dintre subiecții restricțiilor, care deține sau are sub control bunuri ori care are date și informații despre acestea, despre tranzacții legate de bunuri sau în care este implicat un subiect al restricțiilor are obligația de a înștiința autoritatea competentă potrivit prezentei legi din momentul în care ia cunoștință despre existența situației care impune înștiințarea. Prin excepție, nicio persoană nu poate fi silită și nici nu poate fi sancționată pentru faptul că nu a divulgat informații contrar intereselor sale sau ale copiilor, ale părinților, ale copiilor adoptați, ale adoptatorilor, ale fraților și surorilor, ale bunicilor, ale nepoților, precum și contrar intereselor soțului/soției, ale logodnicului/logodnicei, ale concubinului/concubinei.
(3) Autoritatea publică înștiințată potrivit alin. (2), în situația în care constată că nu are calitatea de autoritate competentă potrivit prezentei legi, transmite imediat, însă nu mai târziu de sfârșitul următoarei zile lucrătoare, înștiințarea către autoritatea competentă. În situația în care autoritatea competentă nu poate fi identificată, înștiințarea se transmite Consiliului pentru luarea unei decizii pe marginea acesteia.
(4) Înștiințarea trebuie să cuprindă date minime care să permită identificarea și contactarea autorului acesteia.
(5) Orice persoană poate sesiza în scris autoritatea publică competentă potrivit prezentei legi pentru a-i semnala orice eroare de identificare privind persoane sau entități în privința cărora au fost puse în aplicare măsuri restrictive internaționale conform prevederilor prezentei legi, precum și privind orice bunuri vizate de aceste măsuri.
(6) Autoritatea competentă comunică decizia sa asupra sesizării prevăzute la alin. (5) în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea acesteia și dispune, dacă este cazul, măsurile subsecvente necesare.
(7) Acțiunile întreprinse de persoane fizice sau juridice nu angajează în niciun fel răspunderea acestora în cazul în care nu au știut și nu au putut ști că acțiunile lor ar încălca măsurile prevăzute în prezenta lege.
Articolul 24. Răspunderea pentru încălcarea măsurilor restrictive internaţionale
Încălcarea măsurilor restrictive internaţionale atrage răspunderea în conformitate cu legislaţia în vigoare. Bunurile şi fondurile supuse măsurilor restrictive internaţionale sînt confiscate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul III
PREVEDERI SPECIALE CU PRIVIRE LA ASPECTELE PATRIMONIALE LEGATE DE PUNEREA ÎN APLICARE A MĂSURILOR RESTRICTIVE INTERNAȚIONALE
[Art.25 abrogat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
[Art.26 abrogat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
[Art.27 abrogat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
Articolul 28. Obligația de identificare și raportare a fondurilor și a resurselor economice blocate
(1) Entitățile raportoare stabilite în Legea nr.308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului verifică dacă clientul cu care sunt în procesul de stabilire a unei relații de afaceri sau deja au stabilit o relație de afaceri, care a beneficiat sau beneficiază de serviciile entității raportoare ori desfășoară cu aceasta alte operațiuni cu caracter permanent sau ocazional este subiect al restricțiilor. La identificarea subiecților restricțiilor sau a faptului că o activitate sau tranzacție încalcă măsurile restrictive internaționale, entitățile raportoare în sensul prezentei legi blochează fondurile și resursele economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul direct sau indirect al acestora și informează despre aceasta imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore, Serviciul Fiscal de Stat. Entitățile raportoare mențin măsurile de blocare până la recepționarea deciziei Serviciului Fiscal de Stat în conformitate cu art. 29.
(2) Pentru identificarea subiecților restricțiilor și blocarea fondurilor și a resurselor economice menționate la alin. (1), entitatea raportoare aplică măsuri de precauție privind clienții similar celor prevăzute de Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
(21) Orice autoritate/instituție publică sau entitate privată care nu se regăsește în categoria de entitate raportoare conform prevederilor Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului este obligată să raporteze, în termen de 24 de ore, Serviciului Fiscal de Stat despre informațiile veridice deținute privind existența unei activități sau tranzacții care ar contribui la eludarea măsurilor restrictive internaționale. Ca urmare a raportărilor respective, Serviciul Fiscal de Stat întreprinde măsurile corespunzătoare prevăzute la art. 29.
[Art.28 al.(21) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(3) Serviciul de Informații și Securitate elaborează și aprobă lista persoanelor juridice în privința cărora există informații documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricțiilor. În procesul de elaborare a listei, Serviciul de Informații și Securitate poate solicita furnizarea informațiilor de la alte organe/autorități/instituții abilitate în sensul prezentei legi, inclusiv comunicarea datelor deținute în privința subiecților restricțiilor și/sau a persoanelor juridice asociate acestora sau aflate sub controlul subiecților restricțiilor de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. La elaborarea și aprobarea listei menționate, prevederile art.6 alin.(2)–(31) și alin.(5) se aplică în modul corespunzător.
[Art.28 al.(3) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(4) Lista menționată la alin. (3) se comunică Serviciului Fiscal de Stat în vederea adoptării deciziei prevăzute la alin. (5).
[Art.28 al.(4) în redacția LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(5) În cazul persoanelor juridice aflate sub controlul unui subiect al restricțiilor, incluse în lista prevăzută la alin. (3), Serviciul Fiscal de Stat, în termen de 3 zile lucrătoare de la publicarea listei în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, emite decizia cu privire la aplicarea interdicțiilor asupra următoarelor tranzacții și/sau activități:
a) achitarea dividendelor, precum și a mijloacelor bănești rezultate din răscumpărarea valorilor mobiliare sau plata dobânzilor (cupoanelor) pe valori mobiliare;
b) acordarea, restituirea, achitarea împrumuturilor;
c) efectuarea operațiunilor de încasare și eliberare a numerarului, prin derogare de la prevederile art. 5 și 6 ale Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative. Interdicția respectivă nu se aplică în cazul încasărilor în numerar, de la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în cazul comercializării cu amănuntul, în sumă ce nu depășește 1000 de lei pentru o plată;
d) înstrăinarea de bunuri imobile/mobile, corporale/incorporale care sunt înregistrate în registrele de publicitate;
e) alte interdicții asupra tranzacțiilor și/sau activităților care contribuie la eludarea măsurilor restrictive.
[Art.28 al.(5) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(6) Subiecții menționați la alin. (5) sunt obligați:
a) să utilizeze echipamente de casă și de control conectate la Sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”;
b) la efectuarea livrării pe teritoriul țării, să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică (e-factura), eliberată în modul stabilit de Serviciul Fiscal de Stat;
c) să nu contracteze credite și alte produse creditare (leasing financiar sau operațional, factoring, garanții bancare) de la entitățile din sectorul financiar bancar și nebancar.
[Art.28 al.(6) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(7) Cu referire la activitățile și tranzacțiile persoanelor juridice controlate de un subiect al restricțiilor conform listei elaborate de Serviciul de Informații și Securitate, în măsura în care acestea reprezintă alte tipuri de activități/tranzacții decât cele specificate în alin. (5), se vor aplica corespunzător prevederile art. 6 alin. (6)–(9).
[Art.28 al.(7) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(8) Agenția Servicii Publice, Depozitarul Central Unic, Comisia Națională a Pieței Financiare, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, societățile de plată, societățile de registru, societățile de investiții, Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală și alte persoane juridice învestite cu drept de înregistrare/evidență a bunurilor și drepturilor se vor abține de la executarea oricăror activități care ar facilita transferul și/sau convertirea acestora pentru persoanele juridice identificate în lista prevăzută la alin. (3).
[Art.28 al.(8) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
Articolul 29. Decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice
(1) Deciziile de blocare a fondurilor și a resurselor economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul, direct sau indirect, al acestora, se emit de către Serviciul Fiscal de Stat, din oficiu, în termen de două zile lucrătoare, de la data intrării în vigoare a deciziei Consiliului interinstituțional de supervizare privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale. Serviciul Fiscal de Stat întreprinde toate acțiunile necesare pentru identificarea fondurilor și a resurselor economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul, direct sau indirect, al acestora și care urmează a fi blocate.
[Art.29 al.(1) în redacția LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(11) După primirea raportării potrivit art. 28 și efectuarea cercetărilor necesare, Serviciul Fiscal de Stat decide, în termen de două zile lucrătoare, dacă menține/aplică măsurile de blocare a fondurilor sau a resurselor economice raportate.
[Art.29 al.(11) introdus prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(2) Serviciul Fiscal de Stat, în termen de două zile lucrătoare de la primirea înștiințării dispune blocarea fondurilor sau a resurselor economice care se află în proprietate, sunt deținute de subiecții restricțiilor sau se află sub controlul, direct sau indirect, al acestora.
[Art.29 al.(2) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(3) Deciziile prevăzute la alin. (1), (11) și (2) se comunică, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii, persoanelor fizice și juridice care au făcut raportarea respectivă, conform art.23 și 28, persoanelor fizice și juridice care urmează să aplice decizia de blocare a fondurilor sau a resurselor economice dispusă din oficiu, organelor cu funcții de supraveghere a entităților raportoare prevăzute la art.15 alin. (1) din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, autorităților publice competente pentru notarea blocării, după caz, precum și, dacă este posibil, persoanelor sau entităților vizate de actul prin care s-a dispus ori s-a menținut blocarea. Deciziile prevăzute la alin. (1), (11) și (2) se comunică în toate cazurile și Serviciului de Informații și Securitate.
[Art.29 al.(3) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(4) Serviciul Fiscal de Stat asigură publicarea deciziilor prevăzute la alin. (1, (11) și (2) în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
[Art.29 al.(4) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(5) Deciziile prevăzute la alin.(1), (11) și (2) pot fi contestate potrivit procedurii de contencios administrativ, după parcurgerea procedurii prealabile. Serviciul Fiscal de Stat are obligația de a analiza periodic, dar nu mai rar de o data pe an, măsura dispusă prin deciziile prevăzute la alin. (1), (11) și (2) și de a o revoca din oficiu sau la cerere când constată că menținerea acesteia nu se mai justifică. Decizia de respingere a cererii de revocare poate fi atacată potrivit procedurii de contencios administrativ.
[Art.29 al.(5) modificat prin LP244 din 10.07.25, MO393-396/23.07.25 art.538; în vigoare 23.07.25]
(6) Persoanele fizice și juridice care aplică măsurile restrictive de blocare a fondurilor sau a resurselor economice se asigură că nu pun la dispoziția subiecților măsurilor restrictive, în mod direct sau indirect, sau în beneficiul acestora fonduri sau resurse economice.
(7) Nu constituie acțiuni de punere la dispoziție contrare prevederilor alin.(6) următoarele transferuri (plăți) la conturile blocate, cu condiția ca acestea să fie, de asemenea, blocate pe conturile respective:
a) creditarea conturilor blocate de către bănci, societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică, furnizori de servicii poștale ce prestează servicii de plată și societăți de investiții cu fonduri transferate de terți în contul subiectului restricției;
b)dobânzi sau alte venituri generate de aceste conturi;
c) plăți datorate în baza unor contracte care au fost încheiate sau a unor obligații care au survenit anterior datei la care au fost aplicate măsurile restrictive internaționale față de persoana respectivă;
d) plăți datorate în temeiul unor hotărâri judecătorești, decizii administrative sau hotărâri arbitrale pronunțate într-un stat terț sau care sunt executorii pe teritoriul Republicii Moldova.
(8) Entitățile raportoare care efectuează tranzacțiile menționate la alin.(7) lit.a) informează despre acestea imediat, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul efectuării tranzacțiilor, Serviciul Fiscal de Stat în conformitate cu art. 28 alin. (2).
Articolul 30. Notarea blocării resurselor economice
(1) În cazul blocării bunurilor imobile, notarea în Registrul bunurilor imobile a măsurii de indisponibilizare a acestora se efectuează de Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile, prin oficiile teritoriale din subordine în raza cărora se află imobilul, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, în baza deciziei emise potrivit art. 29 alin. (1) sau (2).
(2) Solicitarea de notare a indisponibilizării, transmisă conform alin. (1), trebuie să conțină numărul cadastral și/sau alte date de identificare disponibile cu referire la bunul respectiv.
(3) Cererile de notare a indisponibilizării bunurilor imobile, respectiv de radiere, sunt scutite de plata tarifelor.
(4) În cazul blocării bunurilor mobile, notarea indisponibilizării se face la cererea Serviciului Fiscal de Stat, adresată persoanelor juridice cu atribuții de înregistrare sau evidență a respectivelor bunuri.
Articolul 31. Autorizarea unor tranzacții pentru protejarea drepturilor terților
(1) Subiecții restricțiilor pot invoca măsurile de blocare pentru a justifica neîndeplinirea unei obligații numai dacă au solicitat, potrivit art. 16, acordarea unei excepții în acest sens și cererea le-a fost respinsă.
(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), care au un drept asupra bunurilor în sensul prezentei legi, precum și creditorii subiecților restricțiilor pot solicita, potrivit procedurii prevăzute la art. 20, o autorizație pentru utilizarea bunurilor care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale în vederea stingerii obligației respective.
(3) Serviciul Fiscal de Stat asigură informarea subiectului restricției despre solicitările de derogare făcute de părțile interesate de a avea acces la fondurile sau resursele economice blocate care îi aparțin sau se află în deținerea ori sub controlul său, recurgând în acest sens la toate modalitățile de comunicare a actelor către destinatar, reglementate de lege.
(4) Autorizarea potrivit art. 20 nu constituie recunoașterea legală a titlului de creanță.
(5) Atunci când analizează solicitări de tipul celor prevăzute la alin. (1) și (2), Serviciul Fiscal de Stat va ține seama de dovezile furnizate de creditor, precum și de subiectul restricțiilor, cu privire la existența unei obligații de a returna bunurile în cauză, pentru a verifica dacă există riscul eludării măsurilor de blocare.
Articolul 32. Situația contractelor și tranzacțiilor încheiate pentru valorificarea unor drepturi ale subiecților restricțiilor
(1) Nu se dă curs niciunei cereri legate de orice contract sau tranzacție a cărei executare a fost afectată, în mod direct sau indirect, în totalitate sau parțial, de măsurile impuse în temeiul prezentei legi, inclusiv cererilor de acordare de despăgubiri sau oricărei alte cereri de acest tip, cum ar fi cererile de daune-interese sau cele de chemare în garanție, în special cererilor de prelungire sau de executare a unei obligațiuni, a unei garanții sau a unei despăgubiri, îndeosebi de natură financiară, indiferent de formă, în cazul în care sunt făcute de:
a) subiectul restricțiilor;
b) o persoană fizică sau juridică care acționează prin intermediul sau în numele unuia dintre subiecții restricțiilor.
(2) În orice procedură de executare a unei cereri, sarcina de a dovedi că satisfacerea cererii nu este interzisă în temeiul alin. (1) incumbă persoanei fizice sau juridice care solicită executarea respectivei cereri.
(3) Prezentul articol nu aduce atingere dreptului persoanelor fizice sau juridice menționate la alin. (1) la controlul judecătoresc al legalității neexecutării obligațiilor contractuale în conformitate cu prezenta lege.
(4) O persoană fizică sau juridică care, din orice motiv, dorește să pună bunuri la dispoziția unui subiect al restricțiilor trebuie să solicite acordarea unei excepții în acest sens, potrivit art. 20, dacă actul prin care se stabilește măsura restrictivă internațională prevăzut la art. 1 nu prevede altfel.
(5) La examinarea solicitării prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă analizează toate dovezile furnizate în sprijinul justificării cererii și verifică dacă legăturile solicitantului cu subiectul restricției nu sunt de natură să sugereze că aceștia acționează împreună în scopul de a eluda măsurile restrictive internaționale.
Articolul 33. Regimul bunurilor cărora li se aplică măsurile restrictive internaționale
(1) Persoanele fizice sau juridice care, intrând într-un raport juridic sau aflându-se într-o stare de fapt față de orice bun care face obiectul unei măsuri restrictive internaționale, află despre existența situațiilor care impun înștiințarea sau raportarea potrivit art. 23 sau art. 28 au obligația, fără notificarea prealabilă a autorităților competente, de a nu îndeplini nicio operațiune față de bunul respectiv în afara operațiunilor prevăzute în prezenta lege și de a înștiința, în termen de două zile lucrătoare, autoritățile competente.
(2) Persoanele fizice sau juridice, cu excepția subiecților restricțiilor, care dețin bunuri supuse măsurilor restrictive internaționale au dreptul să ceară acoperirea din partea statului a cheltuielilor necesare pentru conservarea și administrarea acestora în scopul împiedicării deprecierii sau devalorizării. Cererea de acoperire a acestor cheltuieli se adresează Serviciului Fiscal de Stat, iar dreptul la compensație pentru cheltuielile de administrare începe din momentul înștiințării autorității competente potrivit art.23 sau 28, după caz. Modalitatea de punere în aplicare a prevederilor prezentului alineat se stabilește prin ordin al directorului Serviciului Fiscal de Stat.
(3) Dacă persoana fizică sau juridică, cu excepția subiectului restricțiilor, nu poate ori nu dorește să administreze bunul supus măsurilor restrictive internaționale, la cererea acesteia, prin decizie a Serviciului Fiscal de Stat, bunul poate fi predat spre administrare statului, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat.
(4) Serviciul Fiscal de Stat cere predarea bunului supus măsurilor restrictive internaționale dacă apreciază că aceasta este necesară pentru buna administrare a bunului. Bunul care nu este predat de bunăvoie este preluat spre administrare fără acordul persoanei care îl deține.
(5) La predarea sau preluarea spre administrare a bunului blocat se întocmește un proces-verbal. O copie a procesului-verbal se eliberează persoanei care a predat bunul sau de la care bunul a fost preluat spre administrare.
(6) Serviciul Fiscal de Stat dispune, în termen de două zile lucrătoare, predarea bunului către persoana îndreptățită după cum urmează:
a) persoanei care dovedește, potrivit art. 23 alin. (5), că este proprietarul sau deținătorul legal al bunului și că nu este subiectul restricției internaționale sau acest lucru se constată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul cercetărilor efectuate potrivit art. 29;
b) proprietarului sau deținătorului legal care dovedește, potrivit art. 23 alin. (5), că bunul respectiv nu face obiectul măsurilor restrictive internaționale sau acest lucru se constată de Serviciul Fiscal de Stat în cadrul cercetărilor efectuate potrivit art. 29;
c) persoanei stabilite ca fiind cea căreia trebuie să îi fie predat bunul prin actul prevăzut la art. 1.
(7) În situațiile prevăzute la alin. (5) și (6), dispozițiile art. 29 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(8) La expirarea unui termen de 10 ani din data predării sau preluării bunurilor de către stat, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile prezentului articol, cu referire la bunurile respective poate fi solicitată constatarea uzucapiunii dreptului de proprietate contrar cuprinsului registrului de publicitate în condițiile generale prevăzute de Codul civil, cu următoarele excepții:
a) pentru constatarea uzucapiunii bunurilor în conformitate cu prevederile prezentului alineat, posesiunea exercitată de către stat trebuie să întrunească cerințele unei posesiuni utile, astfel cum sunt acestea reglementate de art. 532 din Codul civil nr. 1107/2002, cu excepția cerinței privind lipsa caracterului precar al posesiunii exercitate de către stat, care nu va fi cerută pentru constatarea uzucapiunii bunurilor;
b) prin excepție de la prevederile art. 526 alin. (1) din Codul civil nr. 1107/2002, drept temei pentru solicitarea și constatarea uzucapiunii prin intermediul hotărârii judecătorești va servi faptul că proprietarul bunului respectiv, înregistrat în registrul de publicitate, nu a obținut ridicarea măsurilor restrictive internaționale ce vizează bunul în cadrul termenului prevăzut de prezentul alineat;
c) prin excepție de la prevederile art. 533 din Codul civil nr. 1107/2002, întreruperea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii în conformitate cu prevederile prezentului alineat survine doar în situațiile în care a parvenit una dintre cererile de predare a bunului prevăzute la alin. (6). În cazul întreruperii termenului pentru invocarea uzucapiunii în conformitate cu prevederile prezentului alineat, timpul scurs până la întrerupere se ia în calcul la stabilirea termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii din momentul în care cererea depusă a fost respinsă de către Serviciul Fiscal de Stat sau, urmare a exercitării unei căi de atac judiciare împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat, această decizie a fost menținută printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 34. Administrarea bunurilor cărora li se aplică măsuri restrictive internaționale
(1) Modul de administrare a bunurilor blocate care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale se stabilește de Guvern.
(2) În situațiile în care, potrivit legii sau din cauza caracteristicilor, bunurile predate sau preluate potrivit art. 33 nu pot fi administrate de Serviciul Fiscal de Stat, acesta le va preda spre administrare autorității sau instituției publice cu competențe în domeniu. În cazul bunurilor imobile, acestea pot fi predate spre folosință și administrare unor alte autorități sau instituții publice în baza unor acorduri interinstituționale încheiate între acestea și Serviciul Fiscal de Stat, care vor conține în mod obligatoriu clauza privind predarea necondiționată a imobilelor respective către Serviciul Fiscal de Stat în cazurile prevăzute la art. 33 alin. (6).
(3) Administratorul are dreptul să facă toate actele de administrare a bunurilor la care are dreptul și proprietarul acestora.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea bunurilor se folosesc, în primul rând, sporurile și veniturile realizate pe durata administrării bunurilor respective.
(5) În cazul în care sporurile sau veniturile prevăzute la alin. (4) nu există sau nu sunt suficiente și nu poate fi identificată nicio altă sursă de acoperire a cheltuielilor de administrare, instanța de judecată, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, poate decide vânzarea bunurilor sau a unei părți a acestora, efectuată în proporția strict necesară pentru acoperirea cheltuielilor.
(6) În cazul în care există riscul deprecierii bunurilor, instanța de judecată, la solicitarea Serviciului Fiscal de Stat, poate decide vânzarea bunurilor blocate sau a unei părți a acestora. Fondurile provenite dintr-o astfel de vânzare au regimul de fonduri blocate pe durata valabilității măsurii restrictive internaționale relevante.
(7) Serviciul Fiscal de Stat ține evidența și inventarul tuturor bunurilor aflate în administrare potrivit prevederilor prezentei legi.
(8) În timpul administrării bunurilor potrivit prezentei legi, administratorul se îngrijește, în primul rând, de conservarea acestora, de administrarea lor eficientă, de protejarea împotriva deteriorării, distrugerii, pierderii, sustragerii sau abuzului, urmărind satisfacerea dreptului la despăgubire al proprietarului și la predarea foloaselor necuvenite rezultate din îmbogățirea fără justă cauză, menținerea integrității bunurilor prin urmărirea ca debitorii să își îndeplinească la timp și integral obligațiile față de bunurile supuse măsurilor restrictive internaționale, inclusiv prin revendicarea drepturilor proprietarului la scadență, urmărind să nu expire termenul la care aceste creanțe devin exigibile și evitarea stingerii acestor drepturi.
(9) În timpul administrării bunurilor blocate, bunurile nu pot fi grevate de sarcini de garanție mobiliară sau imobiliară și nu pot fi încheiate:
a) contracte de închiriere a folosinței bunurilor cu clauză de transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor la sfârșitul perioadei de închiriere;
b) contracte de vânzare a întreprinderii sau a reprezentanței acesteia;
c) contracte privind dreptul de uzufruct asupra acestor bunuri.
(10) Procedura de valorificare a bunurilor prevăzută la alin. (5) și (6), precum și modalitățile de aplicare a prevederilor art. 33 alin. (4)–(6) sunt reglementate de către Guvern.
(11) Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), (2), (5) și (6), Serviciul Fiscal de Stat solicită avizul Consiliului.
Articolul 35. Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor de blocare a fondurilor și resurselor economice
(1) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a fondurilor se face de către organele cu funcții de supraveghere a entităților raportoare și de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, pentru entitățile raportoare, conform legislației în vigoare în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.
(2) Supravegherea punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a fondurilor de către persoanele fizice și juridice care nu intră în sfera de competență a autorităților și instituțiilor prevăzute la alin. (1), precum și controlul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a resurselor economice se fac de către Serviciul Fiscal de Stat.
Articolul 36. Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Guvernul, în termen de 3 luni:
– va prezenta Parlamentului propuneri pentru a pune în concordanţă legislaţia în vigoare cu prezenta lege;
– va pune în concordanţă actele sale normative cu prezenta lege.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene va transmite ordinul ministrului afacerilor externe şi integrării europene cu lista completă a rezoluţiilor în vigoare ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care au fost instituite sancţiunile internaţionale în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite spre a fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 25. Chișinău, 4 martie 2016.