Secțiunea a 2-a
Planificarea pe termen lung, mediu și scurt
27. În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul se conduce de Programul său de activitate, care reprezintă documentul politic de bază și determină principalele obiective de dezvoltare a țării în perioada mandatului pentru care a fost învestit Guvernul.
28. Conținutul și structura Programului de activitate al Guvernului rezultă din problemele și prioritățile Guvernului în etapa elaborării acestuia.
29. Strategia națională de dezvoltare și Programul național de aderare sunt principalele documente de planificare strategică ale Guvernului, care stabilesc viziunea, prioritățile și obiectivele pentru dezvoltarea țării.
30. Strategia naţională de dezvoltare (denumirea generică – SND) este un document naţional de viziune strategică pe termen lung, care indică direcţiile de dezvoltare a ţării şi a societăţii şi care adaptează priorităţile, obiectivele, indicatorii şi ţintele angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova la contextul naţional, în special Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană), şi angajamentele care derivă din statutul de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030.
31. Strategia naţională de dezvoltare stă la baza dezvoltării cadrului naţional de planificare strategică și determină viziunea, priorităţile, obiectivele şi direcţiile de intervenţie în domeniile de activitate ale Guvernului.
32. Strategia națională de dezvoltare este elaborată și coordonată de Cancelaria de Stat în comun cu toate autoritățile administrației publice centrale și se aprobă prin lege.
33. Programul național de aderare (denumirea generică – PNA) este principalul document de programare, care stabilește direcțiile strategice, angajamentele politice ale Guvernului și reformele planificate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
34. Programul național de aderare este un document ciclic, pentru o perioadă de 5 ani, care se actualizează anual, în funcție de gradul de implementare a reformelor planificate și de dinamica procesului de aderare.
35. Programul național de aderare definește prioritățile, acțiunile, dinamica și resursele necesare pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE, precum și activitățile de adaptare a instituțiilor naționale la structurile administrative ale Uniunii Europene.
36. Programul național de aderare este structurat în 4 compartimente care cuprind:
36.1. partea descriptivă (care conține constatările și recomandările ultimului Raport al Comisiei Europene, progresul înregistrat comparativ cu perioada anterioară de programare, prioritățile pe termen scurt și mediu în procesul de integrare europeană);
36.2. partea normativă de aliniere la acquis-ul UE (care conține totalitatea proiectelor de acte normative care urmează a fi elaborate în vederea transpunerii integrale a acquis-ului UE);
36.3. partea de implementare a angajamentelor (care conține totalitatea măsurilor de implementare a cadrului normativ armonizat și dezvoltarea capacităților administrative ale instituțiilor statului);
36.4. partea de planificare financiară (care conține prospecțiunile privind disponibilitatea resurselor bugetare și necesitățile de asistență externă).
37. Structura internă a celor 4 compartimente ale Programului național de aderare se va axa pe cele 6 clustere, conform cadrului metodologic de negociere stabilit de Comisia Europeană, și anume:
37.1. Clusterul 1. Valori fundamentale;
36.2. Clusterul 2. Piața internă;
36.3. Clusterul 3. Competitivitate și creștere inclusivă;
36.4. Clusterul 4. Agenda verde și conectivitatea sustenabilă;
36.5. Clusterul 5. Resurse naturale, agricultură și coeziune;
36.6. Clusterul 6. Relații externe.
38. Măsurile incluse în compartimentele 2 și 3 ale Programului național de aderare vor reprezenta acțiuni unice identificabile, conform sistemului unic de codificare.
39. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare, Programului național de aderare și a Programului său de activitate, Guvernul elaborează în baza criteriilor de prioritate și consecutivitate Planul național de dezvoltare și Planul național de reglementări.
40. Planul național de dezvoltare (denumirea generică – PND) este un instrument al Guvernului de planificare pe termen mediu, care stabilește acțiunile de reformă și proiectele de dezvoltare prioritare, ce urmează a fi implementate de către autoritățile administrației publice centrale, conform domeniilor de competență, pe parcursul perioadei concrete de programare.
41. Conținutul Planului național de dezvoltare rezultă din angajamentele Programului de activitate al Guvernului, din prevederile Strategiei naționale de dezvoltare, ale Programului național pentru aderare, ale programelor sectoriale, precum și ale angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova.
42. Planul național de dezvoltare este un document ciclic, care cuprinde o perioadă de planificare de 3 ani, se actualizează anual și se aprobă de către Guvern până la finele lunii aprilie a fiecărui an, înainte de definitivarea și aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu.
43. Planul național de dezvoltare este structurat conform obiectivelor generale și specifice din Strategia națională de dezvoltare și este constituit din partea descriptivă, partea operațională și setul indicatorilor de impact stabiliți în Strategia națională de dezvoltare.
44. Partea descriptivă a Planului național de dezvoltare are următoarea structură:
44.1. introducere (descrierea modului în care Planul național de dezvoltare va contribui la realizarea priorităților Guvernului pe următorii 3 ani);
44.2. priorități pe termen mediu (descriu implementarea direcțiilor prioritare ale Guvernului și a obiectivelor specifice pe următorii 3 ani, în conformitate cu Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Programul național de aderare, documentele de politici publice și alte angajamente internaționale, precum și costurile totale de implementare a măsurilor planificate).
45. Partea operațională are următoarele elemente obligatorii:
45.1. acțiuni de reformă (acțiuni unice identificabile, planificate în Programul național de aderare și în programele naționale, ce urmează a fi realizate în perioada de planificare prin intermediul a unui sau a mai multe proiecte de dezvoltare);
45.2. proiecte de dezvoltare (inițiative planificate și organizate, cu obiective specifice, resurse estimate și perioadă predefinită de realizare pentru implementarea acțiunii de reformă);
45.3. indicatori de monitorizare (indicatori pentru fiecare proiect de dezvoltare, cu valorile de referință și țintite, cu dezagregări relevante proiectului conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
45.4. costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare și sursa de finanțare a acestora, inclusiv costurile neacoperite);
45.5. termen de realizare (perioada și termenul-limită de realizare a fiecărui proiect de dezvoltare);
45.6. autoritate/instituție responsabilă (entitatea publică responsabilă de realizarea proiectelor de dezvoltare planificate).
46. Setul de indicatori de impact incluși sunt grupați conform obiectivelor generale din Strategia națională de dezvoltare și măsoară progresul și efectul reformelor planificate asupra dezvoltării socioeconomice și asupra populației. Pentru fiecare indicator de impact sunt stabilite valori de referință și ținte, dezagregate și actualizate, conform perioadei de referință a Planului național de dezvoltare, în corelare cu țintele aprobate în Strategia națională de dezvoltare.
47. Cadrul bugetar pe termen mediu (denumirea generică – CBTM) este un document de planificare bugetară pe termen mediu, prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în pentru o perioadă de 3 ani.
48. Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanțelor, în baza priorităților aprobate în Planul național de dezvoltare, în conformitate cu principiile și regulile bugetar-fiscale stabilite în cadrul normativ.
49. Planul național de reglementări (denumirea generică – PNR) este un document de planificare anuală a procesului de reglementare la nivelul Guvernului.
50. Planul național de reglementări cuprinde proiectele documentelor de politici publice și proiectele de acte normative pe care autoritățile publice își propun să le înainteze pe parcursul unui an calendaristic spre aprobare Guvernului, pe baza priorităților din Programul de activitate al acestuia, a angajamentelor planificate pentru anul respectiv în Programul național de aderare și în programele sectoriale.
51. Planul național de reglementări se constituie din următoarele componente obligatorii:
51.1. acțiunea unică identificabilă, preluată din Programul național de aderare sau din programele sectoriale, care vizează proiectele planificate a fi elaborate și/sau aprobate pe parcursul anului;
51.2. indicatorii de monitorizare (indicatori de produs cu valori-țintă);
51.3. data inițierii elaborării proiectului (data publicării anunțului de inițiere);
51.4. data adoptării/aprobării proiectului;
51.5. costuri estimate (resursele financiare necesare pentru elaborarea proiectului și sursele de finanțare);
51.6. responsabili (autorități/instituții responsabile de elaborarea proiectelor, conform domeniilor de competență).
52. Proiectele de acte normative incluse în Planul național de reglementări, care necesită a fi examinate și adoptate de Parlament, constituie fundamentul propunerilor Guvernului pentru Programul legislativ anual al Parlamentului.
53. Planul anual de acțiuni al autorității publice (denumirea generică – PAAP) este documentul principal de planificare operațională al autorității publice centrale pentru un an de gestiune.
54. La baza planului anual de acțiuni al autorității stau prevederile Planului național de reglementări, Planului național de dezvoltare, programelor și strategiilor sectoriale de cheltuieli, precum și alte acte normative, conform domeniilor de competență ale autorității.
55. Planul anual de acțiuni al autorității se constituie din următoarele componente:
55.1. viziunea și misiunea autorității;
55.2. indicatorii de performanță instituțională (cu valori de referință și ținte ce urmează a fi atinse la sfârșitul anului);
55.3. obiective (sectoriale – preluate din strategiile și programele sectoriale, aferente procesului de integrare europeană, privind gestionarea proiectelor de dezvoltare și a asistenței externe, dezvoltarea sistemului de control intern managerial);
55.4. indicatori asociați obiectivelor, cu valori de referință și ținte ce urmează a fi atinse la sfârșitul anului (sectoriali – preluați din strategiile și programele sectoriale privind gestionarea asistenței externe și dezvoltarea sistemului de control intern managerial)
55.5. riscuri asociate realizării obiectivelor;
55.6. acțiuni unice identificabile conform sistemului unic de codificare (preluate din Planul național de reglementări, Planul național de dezvoltare, Programul național de aderare, programele sectoriale și din alte acțiuni ce vizează activitatea autorității);
55.7. indicatori de monitorizare (indicatori de rezultat și de produs, cu valori-țintite și cu dezagregările disponibile);
55.8. costuri de implementare și surse de finanțare (codul subprogramului bugetar și/sau denumirea proiectului și a partenerului de dezvoltare);
55.9. termen de inițiere și de finalizare a acțiunii;
55.10. subdiviziunea și funcționarul responsabil de implementarea acțiunii.
Secțiunea a 3-a
Procesul de planificare anuală
56. Procesul de planificare anuală cuprinde 5 etape consecutive și interdependente, care se desfășoară pe parcursul unui an și reprezintă un ciclu complet de planificare, și anume:
56.1. actualizarea listei priorităților de politici publice pe termen mediu;
56.2. actualizarea Programului național de aderare;
56.3. actualizarea Planului național de dezvoltare;
56.4. elaborarea Planului național de reglementări;
56.5. elaborarea Planului anual de acțiuni al autorității publice centrale.
57. Actualizarea listei priorităților de politici publice pe termen mediu, care anticipează următorul an de planificare se realizează după cum urmează:
57.1. la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat, în consultare cu Ministerul Finanțelor, inițiază procesul de elaborare a listei de priorități de politici publice în conformitate cu situația economică și socială din țară, rezultatele implementării Programului național de aderare și Planului național de dezvoltare, recomandările rapoartelor anuale de progres ale Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, precum și alte angajamente internaționale asumate de către Republica Moldova;
57.2. lista de priorități de politici publice este consultată cu toate autoritățile publice centrale și validată de către Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabilă;
57.3. Comitetul interministerial pentru planificare strategică aprobă lista priorităților de politici publice până la sfârșitul lunii decembrie;
57.4. Cancelaria de Stat transmite lista priorităților de politici publice Ministerului Finanțelor pentru demararea procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu și tuturor autorităților publice centrale – pentru demararea procesului de planificare pe termen mediu.
58. Actualizarea Programului național de aderare se realizează după cum urmează:
58.1. anual, începând cu luna octombrie, ținând cont de recomandările Raportului anual de progres al Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, Cancelaria de Stat, prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, demarează procesul de actualizare a Programului național de aderare;
58.2. recomandările și criteriile de referință incluse în rapoartele anuale de progres ale Comisiei Europene referitoare la Pachetul de extindere UE, împreună cu gradul de implementare a reformelor și dinamica procesului de aderare și negociere, formează baza pentru identificarea măsurilor noi, precum și pentru actualizarea, modificarea sau excluderea măsurilor planificate anterior în Programul național de aderare;
58.3. autoritățile publice centrale și instituțiile, conform domeniilor de competență, contribuie la actualizarea Programului național de aderare prin prezentarea propunerilor sale grupurilor de lucru sectoriale;
58.4. grupurile de lucru sectoriale, conform capitolelor gestionate, actualizează măsurile din Programul național de aderare și prezintă capitolele actualizate Cancelariei de Stat;
58.5. Cancelaria de Stat definitivează Programul național de aderare și îl prezintă spre examinare Consiliului de coordonare interinstituțională și spre validare în cadrul ședinței de lucru a membrilor Guvernului;
58.6. Programul național de aderare definitivat și validat se prezintă Guvernului spre aprobare.
59. Actualizarea Planului național de dezvoltare se realizează după cum urmează:
59.1. anual, la sfârșitul lunii decembrie, după aprobarea listei de priorități de politici publice pe termen mediu, Cancelaria de Stat lansează procesul de actualizare a Planului național de dezvoltare;
59.2. la baza actualizării Planului național de dezvoltare stau rapoartele de progres în implementarea Planului național de dezvoltare, măsurile din partea de implementare a angajamentelor din Programul național de aderare, evaluarea Cadrului bugetar pe termen mediu, precum și constatările rapoartelor anuale privind implementarea documentelor de politici publice sectoriale;
59.3. anual, până la 5 februarie, Ministerul Finanțelor actualizează linia de bază și emite limitele preliminare de cheltuieli, iar până la 20 martie – limitele actualizate de cheltuieli, pentru utilizarea acestora de către autoritățile administrative centrale în procesul de elaborare a propunerilor de actualizare la Planul național de dezvoltare și de planificare a resurselor financiare;
59.4. până la 15 februarie, autoritățile publice centrale prezintă propunerile sale pentru actualizarea Planului național de dezvoltare pentru următorii 3 ani;
59.5. propunerile înaintate de către autoritățile publice centrale pentru elaborarea/actualizarea Planului național de dezvoltare sunt prezentate, conform cerințelor stabilite de către Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, în etapa de inițiere a noului ciclu de elaborare/actualizare;
59.6. în etapa elaborării propunerilor de actualizare a Planului național de dezvoltare, autoritățile publice centrale conlucrează cu Ministerul Finanțelor în vederea reflectării integrale a acțiunilor de reformă în Cadrul bugetar pe termen mediu și în proiectul bugetului de stat pentru primul an de implementare;
59.7. propunerile de actualizare a Planului național de dezvoltare se consultă pe platforma consiliilor sectoriale în domeniul asistenței externe în vederea identificării surselor noi de finanțare a acțiunilor de reformă și a proiectelor de dezvoltare;
59.8. Cancelaria de Stat analizează propunerile autorităților publice centrale prin prisma corelării acestora cu Programul național de aderare, cu Programul de activitate al Guvernului și cu alte angajamente existente în documentele de politici publice sectoriale, iar Ministerul Finanțelor – prin prisma sustenabilității financiar-bugetare;
59.9. Cancelaria de Stat, în baza propunerilor autorităților publice centrale, actualizează Planul național de dezvoltare și îl prezintă pentru discuții în vederea definitivării pe platforma Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile;
59.10. proiectul definitivat al Planului național de dezvoltare este validat de Comitetul interministerial pentru planificare strategică și aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârșitul lunii aprilie;
59.11. Planul național de dezvoltare aprobat constituie baza procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare de planificare și pentru elaborarea proiectului bugetului de stat pentru primul an de implementare a acestuia;
59.12. Ministerul Finanțelor asigură corelarea Cadrului bugetar pe termen mediu cu prevederile Planului național de dezvoltare și, respectiv, cu proiectul legii bugetului de stat pentru primul an de implementare.
60. Elaborarea Planului național de reglementări se realizează după cum urmează:
60.1. anual, la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat lansează procesul de elaborare a Planului național de reglementări, în cooperare cu toate autoritățile publice centrale;
60.2. Planul național de reglementări preia acțiunile unice identificabile planificate pentru anul de referință în Programul național de aderare și în programele naționale, care vizează elaborarea proiectelor de acte normative și a documentelor de politici publice;
60.3. Planul național de reglementări este aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârșitul lunii decembrie;
60.4. Planul național de reglementări este valabil până la sfârșitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan național de reglementări, racordat la Programul de activitate ca urmare a învestirii unui nou Guvern.
61. Elaborarea planului anual de acțiuni al autorității publice centrale se realizează după cum urmează:
61.1. la începutul lunii decembrie, autoritățile publice centrale elaborează planurile de acțiuni pentru anul viitor, având în vedere prevederile Planului național de reglementări, Planului național de dezvoltare, Programului național de aderare, programelor sectoriale și altor acte normative, conform domeniilor de competență;
61.2. autoritățile și/sau instituțiile subordonate ministerelor elaborează planuri anuale de acțiuni, inclusiv în conformitate cu programele elaborate de ministere și alte autorități publice centrale;
61.3. la elaborarea planului anual de acțiuni al autorității publice, setul de indicatori de performanță instituțională este coordonat cu Cancelaria de Stat;
61.4. planul anual de acțiuni al autorității publice este aprobat de conducătorul autorități până la finele lunii decembrie;
61.5. planul anual de acțiuni al autorității publice este valabil până la sfârșitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan.