1. Se aprobă Regulamentul cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice (se anexează).
2. Cancelaria de Stat va asigura:
2) aplicarea și respectarea procedurilor stabilite prin prezenta hotărâre de către ministere și alte autorități administrative centrale de specialitate;
3) elaborarea și ajustarea cadrului normativ și metodologic necesar în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
3. Ministerele și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului vor asigura implementarea prevederilor prezentei hotărâri.
4. Documentele de politici publice în vigoare care nu se conformează cu prevederile prezentei hotărâri rămân executabile până la finalizarea termenului prevăzut de implementare, dar nu mai mult de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
Nr. 386. Chișinău, 17 iunie 2020.
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020
REGULAMENT cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezentul Regulament definește tipul, structura și conținutul documentelor de politici publice şi stabilește etapele de planificare, elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare a documentelor de politici publice la nivelul administrației publice centrale.
2. La fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea și aprobarea documentelor de politici publice se aplică regulile și cerințele înaintate față de actele normative, în conformitate cu Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
II.
TIPUL ȘI STRUCTURA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
3. Politica publică este decizia sau deciziile coordonate ale statului, care produc schimbări sau care influențează societatea și economia, contribuind la soluționarea problemelor și la atingerea obiectivelor asumate într-un anumit domeniu de activitate a Guvernului.
4. Documentul de politici publice descrie modalitatea și resursele necesare pentru soluționarea problemelor de politici publice identificate, atingerea obiectivelor de dezvoltare într-un anumit domeniu sau subdomeniu de activitate a Guvernului și descrie impactul așteptat asupra statului și societății.
5. Documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.
6. Strategiile sectoriale de cheltuieli incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu și programele bugetare care sunt parte din strategiile sectoriale de cheltuieli nu sunt documente de politici publice.
Secțiunea 1
Strategia
7. Strategia este un document de politici publice care definește și planifică politica publică a Guvernului pe termen lung (6-10 ani) în unul sau câteva domenii de activitate a Guvernului, stabilite conform Legii nr. 136/2017 cu privire la Guvern.
8. Strategia are următoarea structură:
1) introducere (indicarea importanței și deciziilor care au dus la elaborarea strategiei, relevanței în corespundere cu Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului și angajamentele internaționale asumate de către Guvern, perioada propusă pentru implementare, părțile implicate în elaborarea strategiei);
2) analiza situației (descrierea problemelor în domeniul de activitate și a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecințe și riscuri în cazul neintervenției în soluționarea problemelor și a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu utilizarea dovezilor cantitative și calitative);
3) obiective (descrierea rezultatelor preconizate în domeniul de activitate);
4) direcții prioritare (descrierea activităților planificate din domeniul de activitate pentru a atinge fiecare obiectiv în parte);
5) impact (descrierea impactului pe termen lung – schimbările anticipate în mediul economic, social, ecologic și administrativ în urma implementării strategiei);
6) indicatori de monitorizare și evaluare (descrierea indicatorilor de monitorizare a activităților preconizate, prin intermediul cărora este măsurat gradul de implementare a strategiei, precum și a indicatorilor de evaluare, prin intermediul cărora este stabilit nivelul de realizare a obiectivelor);
7) riscuri de implementare (descrierea riscurilor anticipate și a măsurilor de diminuare sau înlăturare a acestora);
8) autorități/instituții responsabile (indicarea autorităților/instituțiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea strategiei, precum și a altor părți implicate);
9) proceduri de raportare (descrierea metodelor de monitorizare și evaluare, indicarea autorităților/instituțiilor publice și subdiviziunilor responsabile de raportare și a periodicității de monitorizare, evaluare și raportare).
Secțiunea a 2-a
Programul
9. Programul este un document de politici publice pe termen mediu (3-5 ani), care derivă din strategie și, respectiv, contribuie la implementarea acesteia prin detalierea și concretizarea acțiunilor ce urmează a fi realizate într-un domeniu sau subdomeniu de activitate.
10. Programul se constituie din partea descriptivă și planul de acțiuni.
11. Partea descriptivă a programului are următoarea structură:
1) introducere (descrierea modului în care programul va contribui la atingerea obiectivelor din cadrul strategiei, perioada propusă pentru implementare, părțile implicate în elaborarea programului etc.);
2) analiza situației (descrierea problemelor din domeniul sau subdomeniul de activitate și a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecințe în cazul neintervenției în soluționarea problemelor și a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu folosirea dovezilor cantitative și calitative);
3) obiectivele generale ale domeniului sau subdomeniului de activitate (rezultatele preconizate pe domeniul sau subdomeniul de activitate, derivate din obiectivele și direcțiile prioritare ale strategiei);
4) obiectivele specifice ale domeniului sau subdomeniului de activitate (rezultatele preconizate specifice și măsurabile derivate din obiectivele generale ale programului);
5) impact (descrierea efectelor pe termen mediu rezultate din implementarea programului);
6) costuri (estimarea resurselor financiare și nonfinanciare necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte; indicarea cheltuielilor planificate pentru perioada următoare în conformitate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu și a cheltuielilor estimate pentru perioada care excedează Cadrul bugetar pe termen mediu la momentul aprobării programului; indicarea resurselor disponibile din partea partenerilor de dezvoltare);
7) riscuri de implementare (descrierea riscurilor anticipate și a măsurilor de diminuare sau înlăturare a acestora);
8) autorități/instituții responsabile (indicarea autorităților/instituțiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea programului, precum și a altor părți implicate în implementare);
9) proceduri de raportare (descrierea metodelor de monitorizare și evaluare, indicarea autorităților/instituțiilor publice responsabile de raportare și a periodicității de monitorizare, evaluare și raportare).
12. Planul de acțiuni, ca parte componentă a programului, are următoarea structură:
1) obiective specifice (preluate din partea descriptivă a programului);
2) acțiuni (măsurile concrete ce urmează a fi realizate pe termen scurt și mediu pentru atingerea obiectivelor specifice);
3) indicatori de monitorizare (indicatorii pentru fiecare acțiune planificată, cu valorile de referință (actuale/curente) și țintite (planificate));
4) costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea fiecărei acțiuni și sursa de finanțare);
5) termen de realizare (perioada de realizare a fiecărei acțiuni, inclusiv termenul-limită);
6) instituție responsabilă (autoritatea/instituția publică responsabilă de realizarea acțiunilor planificate).
III.
PLANIFICAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
13. Planificarea documentelor de politici publice se efectuează prin intermediul documentelor de planificare.
14. Documentul de planificare este un document aprobat printr-un act normativ sau act administrativ, conform căruia este planificată activitatea Guvernului și/sau cea a autorităților administrației publice centrale.
15. Documentele de planificare pe termen lung, mediu și scurt sunt:
1) Strategia națională de dezvoltare;
2) Programul de activitate al Guvernului;
3) Planul național de dezvoltare;
4) Cadrul bugetar pe termen mediu;
5) Planul anual al Guvernului;
6) Planul anual al autorității publice.
16. Legătura dintre documentele de politici publice și documentele de planificare este inclusă în schema din anexa nr. 1.
Secțiunea 1
Planificarea pe termen mediu și lung
17. În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul se conduce de Programul său de activitate, care reprezintă documentul politic de bază și determină principalele obiective de dezvoltare a țării în perioada mandatului pentru care a fost învestit Guvernul.
18. Conținutul și structura Programului de activitate al Guvernului rezultă din problemele și prioritățile Guvernului la etapa elaborării acestuia.
19. Pentru punerea în aplicare a Programului de activitate al Guvernului, ministerele și alte autorități administrative centrale planifică elaborarea și implementarea documentelor de politici publice pe domeniile și subdomeniile de competență, racordate la Strategia națională de dezvoltare, precum și a altor acte normative în conformitate cu legislația.
20. Strategia națională de dezvoltare este documentul național de planificare care stabilește viziunea, prioritățile și obiectivele pentru dezvoltarea țării pe termen lung.
21. Conținutul Strategiei naționale de dezvoltare rezultă din problemele și prioritățile Guvernului la etapa elaborării acesteia.
22. Strategia națională de dezvoltare este coordonată și elaborată de Cancelaria de Stat în comun cu alte autorități publice vizate.
23. Planul național de dezvoltare este un document de planificare a politicilor publice pe 3 ani, elaborat de Cancelaria de Stat în comun cu alte autorități publice vizate, care include direcțiile prioritare, obiectivele și măsurile pentru implementarea Strategiei naționale de dezvoltare, a Programului de activitate al Guvernului și a angajamentelor internaționale.
24. Planul național de dezvoltare este un document ciclic, care se actualizează anual și se aprobă de către Guvern până în luna iunie a fiecărui an, înainte de aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu.
25. Planul național de dezvoltare se constituie din partea descriptivă și cea operațională.
26. Partea descriptivă a Planului național de dezvoltare are următoarea structură:
1) introducere (descrierea modului în care Planul național de dezvoltare va contribui la realizarea priorităților Guvernului pe următorii 3 ani);
2) priorități pe termen mediu (descrierea direcțiilor prioritare ale Guvernului și a obiectivelor generale pe următorii 3 ani, în conformitate cu Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, documentele de politici publice și angajamentele internaționale).
27. Partea operațională inclusă în tabel are următoare structură:
1) obiective specifice (rezultatele specifice și măsurabile derivate din obiectivele generale pentru fiecare prioritate stabilită);
2) acțiuni (măsurile concrete ce urmează a fi realizate pentru atingerea obiectivelor specifice);
3) indicatori de monitorizare (indicatori pentru fiecare obiectiv specific și acțiune planificată, cu valorile de referință și țintite);
4) costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea acțiunilor și sursa de finanțare a acestora);
5) termen de realizare (perioada și termenul-limită de realizare a fiecărei acțiuni);
6) instituție responsabilă (autoritatea/instituția publică responsabilă de realizarea acțiunilor planificate).
28. Cadrul bugetar pe termen mediu este un document de planificare bugetară elaborat de către Ministerul Finanțelor în comun cu alte autorități publice responsabile, în baza priorităților, obiectivelor și măsurilor incluse în Planul național de dezvoltare.
Secțiunea a 2-a
Planificarea anuală
29. Planificarea anuală cuprinde următoarele etape:
1) actualizarea priorităților de politici publice pe termen mediu:
a) în luna ianuarie Cancelaria de Stat elaborează lista de priorități de politici publice în conformitate cu situația economică și socială din țară, rezultatele implementării Planului național de dezvoltare, precum și noile angajamente internaționale asumate de către Guvern;
b) lista de priorități de politici publice este validată de către Comitetul interministerial pentru planificare strategică până la sfârșitul lunii ianuarie;
2) actualizarea Planului național de dezvoltare:
a) lista de priorități de politici publice și constatările rapoartelor anuale ale autorităților publice privind implementarea Planului național de dezvoltare și evaluarea Cadrului bugetar pe termen mediu vor servi pentru actualizarea Planului național de dezvoltare;
b) ministerele și alte autorități administrative centrale contribuie la actualizarea Planului național de dezvoltare pentru următorii 3 ani până la sfârșitul lunii martie a fiecărui an, concomitent cu elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu;
c) propunerile înaintate de către ministere și alte autorități administrative centrale la elaborarea Planului național de dezvoltare și Cadrului bugetar pe termen mediu urmează a fi prezentate conform cerințelor stabilite de către Cancelaria de Stat în comun cu Ministerul Finanțelor la etapa de inițiere a noului ciclu de elaborare/actualizare;
d) Cancelaria de Stat, în baza contribuțiilor ministerelor și altor autorități administrative centrale actualizează Planul național de dezvoltare în lunile aprilie–mai, concomitent cu elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu;
3) actualizarea Cadrului bugetar pe termen mediu și elaborarea proiectului de buget:
a) Cadrul bugetar pe termen mediu este actualizat în corespundere cu prevederile legale și metodologiile aprobate;
b) la baza actualizării Cadrului bugetar pe termen mediu stau obiectivele/măsurile incluse în Planul național de dezvoltare și prioritățile de politici publice, elaborate de Cancelaria de Stat;
c) Cancelaria de Stat, la etapa de elaborare a listei de priorități de politici publice, conlucrează cu autoritățile publice pentru a asigura ca obiectivele și măsurile prioritare de reformă să fie reflectate în această listă și, ulterior, în Cadrul bugetar pe termen mediu;
d) Ministerul Finanțelor examinează propunerile de buget ale autorităților publice centrale, elaborează și prezintă Guvernului proiectul legii bugetului de stat pentru anul respectiv, corelat cu politicile publice aprobate în Cadrul bugetar pe termen mediu;
4) elaborarea Planului anual de activitate al Guvernului:
a) Guvernul elaborează Planul anual de activitate al Guvernului, care conține măsurile pentru realizarea Planului național de dezvoltare pentru anul următor;
b) Planul anual de activitate al Guvernului planifică documentele de politici publice și actele normative care urmează a fi elaborate sau revizuite de către ministere și alte autorități administrative centrale pe parcursul anului următor;
c) proiectele de acte normative incluse în Planul anual de activitate al Guvernului, care urmează a fi transmise spre examinare Parlamentului, stau la baza Programului legislativ care se prezintă Parlamentului;
d) măsurile din Planul anual de activitate al Guvernului sunt formulate în urma monitorizării sau evaluării implementării documentelor de politici publice și a documentelor de planificare, ținând cont de resursele umane și mijloacele bugetare existente;
e) Cancelaria de Stat elaborează Planul anual de activitate al Guvernului, în cooperare cu toate ministerele și autoritățile administrative centrale;
f) Guvernul aprobă Planul anual de activitate al Guvernului până la sfârșitul lunii noiembrie sau după adoptarea legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală de către Parlament;
g) Planul anual de activitate al Guvernului este valabil până la sfârșitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan anual de activitate, racordat la programul de activitate ca urmare a învestirii unui nou Guvern;
5) elaborarea planului anual de activitate al ministerelor și altor autorități administrative centrale:
a) după aprobarea Planului anual de activitate al Guvernului, ministerele și alte autorități administrative centrale elaborează până în luna decembrie planurile de activitate pe anul viitor în baza Planului anual de activitate al Guvernului;
b) autoritățile administrative și/sau instituțiile subordonate ministerelor elaborează planuri anuale de activitate în conformitate cu strategiile și programele elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale;
c) planurile anuale de activitate ale ministerelor și altor autorități administrative centrale, precum și cele ale autorităților administrative și/sau instituțiilor subordonate acestora prezintă distribuirea trimestrială a proceselor instituționale și includ informații cu privire la obiectivele asumate, acțiunile planificate și subdiviziunile responsabile de implementare, termenul-limită și indicatorii de monitorizare;
d) ministerele și autoritățile administrative centrale identifică și includ în planul anual lista documentelor de politici publice și propunerilor de politici publice ce urmează a fi elaborate.
30. Propunerea de politici publice este documentul ce conține rezultatele analizei ex-ante a impactului politicilor publice care se elaborează pentru a identifica soluțiile optimale de abordare a problemelor de ordin economic, social, de mediu etc.
31. Propunerea de politici publice are următoarea structură:
1) introducere – scopul și obiectivele propunerii de politică publică, descrierea succintă a relevanței problemelor supuse analizei;
2) descrierea problemei – descrierea esenței, dimensiunii și profunzimii problemei, cauzelor și efectelor produse, grupurile de persoane cele mai afectate de problema respectivă, politicile și actele normative existente în domeniul analizat sau în domeniile conexe, precum și nivelul de implementare a acestora, consecințele în cazul neintervenției;
3) obiective – stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu sau lung care reflectă soluționarea problemei descrise prin înlăturarea cauzelor ce au condus la apariția acesteia;
4) opțiuni de politici publice – analiza opțiunilor posibile în soluționarea problemei, descrierea beneficiilor și costurilor de natură administrativă, fiscală, economică, socială și de mediu pentru fiecare opțiune prezentată, indicarea costurilor și procedurilor aferente implementării pentru fiecare opțiune;
5) concluzii și recomandări – sumarul concluziilor pentru fiecare opțiune, descrierea opțiunii recomandate și a raționamentelor pentru opțiunea propusă;
6) pași următori – principalele etape pentru implementarea opțiunii, un calendar detaliat privind următorii pași, precum și procedurile de monitorizare și evaluare a implementării opțiunii recomandate.
32. În funcție de caracterul problemei analizate, propunerea de politică publică este aprobată de ministru, în cazul în care aceasta vizează exclusiv domeniul de activitate al ministerului, sau de Comitetul interministerial pentru planificare strategică, în cazul în care aceasta presupune conlucrarea între două sau mai multe ministere.
IV.
ELABORAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
33. Documentele de politici publice se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de analiză, monitorizare și evaluare a politicilor publice și cu participarea altor autorități administrative centrale și părți interesate.
34. Etapele de elaborare a documentului de politici publice sunt următoarele:
1) identificarea problemelor din domeniile sau subdomeniile de activitate în conformitate cu documentele de politici publice existente, rapoartele de monitorizare sau evaluare a documentelor de politici publice, precum și în baza propunerilor de politici publice, în cazul disponibilității acestora;
2) identificarea documentelor de politici publice în proces de implementare sau finalizate care conțin prevederi conexe domeniului sau subdomeniilor de activitate, pentru a asigura continuitatea și sinergia intervențiilor și pentru a evita dublările și prevederile opozabile;
3) elaborarea conceptului documentului de politici publice, care conține:
a) denumirea documentului;
b) tipul documentului de politici publice care se propune a fi elaborat;
c) problema abordată;
d) scopul elaborării documentului de politici publice;
e) concordanța cu Strategia națională de dezvoltare, Planul național de dezvoltare, Cadrul bugetar pe termen mediu etc.;
f) perioada planificată pentru elaborarea documentului de politici publice;
g) părțile implicate;
4) notificarea în scris a Cancelariei de Stat privind inițierea elaborării documentului de politici publice, cu prezentarea conceptului acestuia;
5) emiterea de către Cancelaria de Stat, în termen de 15 zile, a recomandărilor în scris către autoritatea publică inițiatoare, cu notificarea Ministerului Finanțelor, cu privire la modificările necesare pentru conformarea la cerințele față de proiectele documentelor de politici publice, conform criteriilor de evaluare a calității și conformității proiectelor documentelor de politici publice, incluse în anexa nr. 2;
6) plasarea de către autoritatea publică a conceptului revizuit conform recomandărilor Cancelariei de Stat pe pagina web oficială a autorității și informarea părților interesate cu privire la inițierea elaborării documentului de politici publice, în conformitate cu prevederile legale privind transparența în procesul decizional;
7) informarea direcționată a părților interesate prin transmiterea nemijlocită a conceptului documentului de politici publice prin intermediul poștei electronice ori expedierea scrisorilor la adresa acestora;
8) scrierea proiectului documentului de politici publice în conformitate cu structura și conținutul prevăzute în prezentul Regulament și cu recomandările Cancelariei de Stat;
9) consultarea proiectului documentului de politici publice în modul stabilit de prevederile legale privind transparența în procesul decizional;
10) evaluarea calității și conformității proiectului documentului de politici publice de către Cancelaria de Stat în baza criteriilor de evaluare a calității și conformității proiectelor documentelor de politici publice, incluse în anexa nr. 2;
11) examinarea proiectului documentului de politici publice în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Guvernului;
12) avizarea versiunii finale a proiectului documentului de politici publice, modificată în urma consultărilor publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative;
13) definitivarea și transmiterea spre aprobare a versiunii finale a proiectului documentului de politici publice.
V.
APROBAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
35. Documentele de politici publice elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului, fără a fi acte normative, sunt aprobate prin hotărâre de Guvern.
36. Planul național de dezvoltare și Planul anual al Guvernului sunt aprobate prin hotărâre de Guvern.
37. Planurile anuale ale autorităților publice sunt aprobate de conducătorii autorităților care au elaborat și vor asigura implementarea documentelor în cauză.
38. În cazul în care implementarea documentelor de politici publice presupune implicarea unor autorități administrative care nu se află în subordinea Guvernului, documentele de politici publice sunt aprobate de către Parlament.
39. Documentele de politici publice ale autorităților publice autonome sunt aprobate de către acestea dacă nu se solicită implicarea altor autorități administrative aflate în subordinea Guvernului.
40. Documentele de politici publice de nivel local se aprobă prin decizia autorității reprezentative a unității administrativ-teritoriale în conformitate cu competențele prevăzute în Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.
VI.
IMPLEMENTAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
41. În urma aprobării documentelor de politici publice, executarea acestora devine obligatorie pentru toate autoritățile și instituțiile publice responsabile și implicate în implementare, prin includerea activităților care le revin în planurile anuale de activitate.
42. În cazul în care documentul de politici publice prevede mai multe autorități și instituții publice responsabile pentru aceleași acțiuni, rolul de coordonator al implementării îi revine primei instituții indicate.
43. Autoritățile și instituțiile responsabile pentru implementarea documentelor de politici publice utilizează resursele umane și bugetare necesare pentru implementarea acestora din contul statelor-limită de personal și programelor bugetare aprobate.
VII.
MONITORIZAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
44. Monitorizarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de politici publice în scopul stabilirii gradului de realizare a acțiunilor, gradului de conformitate a acțiunilor întreprinse cu cele planificate, identificării cauzelor întârzierilor și modificărilor pentru îmbunătățirea procesului de implementare.
45. Monitorizarea este un proces continuu realizat de ministere și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului responsabile de implementarea documentelor de politici publice în conformitate cu procedurile stabilite în documentul de politici publice și indicatorii de monitorizare.
46. Rezultatele monitorizării documentelor de politici publice sunt incluse în rapoarte de progres, care servesc pentru elaborarea raportului anual de progres al autorității.
47. Rapoartele de progres în implementarea strategiilor și programelor se elaborează anual.
48. Rapoartele de progres se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de analiză, monitorizare și evaluare a politicilor publice și cu participarea altor autorități administrative centrale și părți interesate.
49. Pentru optimizarea monitorizării, evitarea raportării repetate pe aceleași acțiuni prevăzute în documentele de politici publice, Cancelaria de Stat administrează platforma de raportare electronică, consolidată în baza Planului anual de activitate a Guvernului, Planului național de dezvoltare și a altor documente de planificare, după caz.
50. Cancelaria de Stat emite instrucțiuni privind informația necesară, nivelul de detaliere a informației și a datelor, precum și periodicitatea de introducere a informației necesare monitorizării.
51. Responsabilitatea pentru procesul de monitorizare, prin intermediul platformei electronice guvernamentale de monitorizare a documentelor de politici publice și documentelor de planificare, este pusă în sarcina subdiviziunilor de analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din ministerele și autoritățile corespunzătoare.
52. Rapoartele de progres trimestriale, generate de platforma electronică guvernamentală de monitorizare a documentelor de planificare, sunt făcute publice pe pagina web oficială a autorității responsabile de elaborarea rapoartelor.
53. În baza informației introduse în platforma electronică guvernamentală de monitorizare sunt generate rapoarte distincte de progres în implementarea Strategiei naționale de dezvoltare, Programului de activitate al Guvernului, Acordului de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, Planului anual de activitate al Guvernului și Planului național de dezvoltare, strategiilor și programelor.
54. Monitorizarea Planului anual de activitate al Guvernului este realizată de Cancelaria de Stat în baza rapoartelor trimestriale de progres elaborate de ministere și alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului, conform cerințelor elaborate de Cancelaria de Stat.
55. Rezultatele monitorizării Planului anual de activitate al Guvernului este inclus în Raportul anual consolidat al Guvernului.
56. Raportul anual consolidat al Guvernului conține analiza realizării obiectivelor și măsurilor stabilite și este documentul de referință pentru planificarea activităților Guvernului pe anul următor.
VIII.
EVALUAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
57. Evaluarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de politici publice (evaluarea intermediară) și după expirarea termenului de implementare a documentului de politici publice (evaluarea finală) în scopul prezentării unei imagini obiective în conformitate cu următoarele criterii:
1) relevanța documentului de politici publice și a măsurilor incluse pentru țară;
2) gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);
3) modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficiența);
4) capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);
5) impactul documentului de politici publice, estimat în cadrul evaluării finale.
58. Evaluarea este efectuată de autoritatea administrației publice centrale responsabilă de implementarea documentului de politici publice (evaluarea internă) sau de o entitate independentă contractată de către autoritatea administrației publice centrale responsabilă de evaluare sau de către partenerii de dezvoltare (evaluarea externă), în conformitate cu procedurile stabilite în documentul de politici publice și în baza rapoartelor de progres realizate în procesul de monitorizare.
59. În cazul evaluării interne rapoartele de evaluare se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de analiză, monitorizare și evaluare a politicilor publice și cu participarea altor autorități administrative centrale și părți interesate.
60. Raportul de evaluare are următoarea structură:
1) sumar executiv (descrierea scopului și obiectivelor documentului de politici publice evaluat, rezultatele obținute în procesul de implementare, concluziile și recomandările principale);
2) introducere (descrierea succintă a documentului de politici publice evaluat, a scopului evaluării, a metodelor de evaluare și a constrângerilor în procesul de evaluare);
3) constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanță, eficacitate, eficiență, durabilitate și, în cazul evaluării finale, impact al documentelor de politici publice);
4) concluzii (descrierea succintă a concluziilor făcute în baza evaluării);
5) recomandări (descrierea activităților recomandate pentru îmbunătățirea situației din domeniul sau subdomeniul inclus în documentul de politici publice și a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).
61. Strategia națională de dezvoltare este supusă evaluării intermediare și evaluării finale, în conformitate cu procedurile stabilite în documentul propriu-zis.
62. Rezultatele evaluării sunt utilizate la revizuirea documentelor de politici publice și documentelor de planificare în proces de implementare și la planificarea următoarelor intervenții de politici publice.
63. Rapoartele de evaluare se publică pe paginile web oficiale ale autorităților și instituțiilor publice responsabile.
64. După expirarea termenului de implementare a documentelor de politici publice, acestea sunt considerate nule, dacă nu sunt stabilite prevederi exprese cu privire la extinderea termenului acestora.
anexa nr.1
anexa nr.2