pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice
Trimiteri: 23 legate · 1 citită printr-o greșeală a surseiMonitorul Oficial: 4 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Citite prin greșeli ale sursei (1)
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 7-17, art. 34), cu modificările ulterioare, și al art. 31 alin. (1) și art. 34 alin. (6) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), cu modificările ulterioare,Guvernul HOTĂRĂȘTE:
1. Hotărârea Guvernului nr. 386/2020 cu privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 153-158, art. 509) se modifică după cum urmează:
1.1. în denumire și la punctul 1 din hotărâre, în denumire și pe tot parcursul textului Regulamentului, textul „planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici publice”, la orice formă gramaticală, se substituie cu textul „planificarea strategică”, la forma gramaticală corespunzătoare;
1.2. Regulamentul va avea următorul cuprins:
„Aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 386/2020
REGULAMENT cu privire la planificarea strategică
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezentul Regulament definește documentele de planificare și documentele de politici publice, inclusiv propunerea de politică publică, şi stabilește procesele de planificare strategică și operațională, elaborare, implementare, monitorizare şi evaluare la nivelul administrației publice centrale.
2. Planificarea strategică reprezintă procesul complex și cuprinzător prin care Guvernul stabilește obiectivele și direcțiile de dezvoltare a țării, identifică resursele necesare pentru implementarea politicilor publice, anticipează provocările viitoare și definește prioritățile strategice pe termen mediu și lung, în scopul de a ghida deciziile și acțiunile guvernamentale în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, creșterii competitivității economice, asigurării securității și stabilității, precum și dezvoltarea sustenabilă pe termen lung.
3. Planificarea operațională reprezintă procesul prin care politicile guvernamentale se detaliază și se transpun în planuri de acțiuni concrete pe termen scurt, cu resurse alocate, termene clare de realizare și responsabilități definite, pentru a asigura atingerea obiectivelor strategice stabilite în planificarea strategică, într-un mod organizat și sistematic, pentru funcționarea eficientă a Guvernului și pentru livrarea serviciilor publice către cetățeni.
4. Documentele de planificare și documentele de politici publice asigură intercorelarea și sinergia politicilor publice. Ierarhia și interdependența dintre documentele respective sunt prezentate în anexa nr.1.
5. La elaborarea documentelor de planificare și a documentelor de politici publice vor fi respectate următoarele principii:
5.1. respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale – integrarea standardelor naționale și internaționale pentru protecția drepturilor omului în toate etapele, cu evaluarea impactului pentru prevenirea încălcărilor și conformitatea cu obligațiile legale;
5.2. asigurarea incluziunii sociale și egalității de gen – promovarea participării tuturor grupurilor sociale, inclusiv a celor vulnerabile, și eliminarea discriminării de gen, evaluând impactul asupra incluziunii și egalității;
5.3. asigurarea durabilității și sustenabilității – echilibrarea dezvoltării economice, protecției mediului și bunăstării sociale, evaluând impactul asupra resurselor și promovând soluții durabile;
5.4. asigurarea transparenței, publicității, trasabilității și accesibilității – realizarea unui proces de elaborare și monitorizare deschis și accesibil publicului, garantând comunicarea clară a informațiilor și urmărirea deciziilor;
5.5. asigurarea integrității și prevenirii corupției – integrarea standardelor etice și a măsurilor anticorupție, asigurând prevenirea riscurilor și promovarea unei guvernări transparente, integre și responsabile;
5.6. asigurarea securității și siguranței – dezvoltarea și integrarea măsurilor pentru protecția cetățenilor și a resurselor naționale, cu evaluarea riscurilor pentru asigurarea unui mediu sigur și stabil.
6. Pentru asigurarea trasabilității între documentele de planificare și documentele de politici publice, documentele respective și elementele acestora vor fi codificate în baza unui sistem unic de codificare, dezvoltat de Cancelaria de Stat.
7. La fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea și aprobarea documentelor de planificare și a documentelor de politici publice care se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, acestora li se aplică regulile și cerințele înaintate față de actele normative, în conformitate cu Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.
Capitolul II
TIPUL ȘI STRUCTURA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
8. Politica publică este decizia sau deciziile coordonate ale statului, care produc schimbări sau care influențează societatea și economia, contribuind la soluționarea unor probleme concrete și la atingerea unor obiective specifice asumate într-un domeniu de activitate al Guvernului.
9. Documentul de politici publice este un instrument strategic care descrie viziunea și deciziile coordonate ale statului pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare și pentru abordarea problemelor identificate în domeniile de activitate, subliniind impactul așteptat al acestor politici asupra societății și a statului, în scopul de a oferi soluții eficiente pentru îmbunătățirea condițiilor generale de viață, promovarea progresului social și economic durabil și sustenabil și pentru asigurarea egalității între femei și bărbați.
10. Documentele de politici publice sunt de două tipuri – strategia și programul.
11. Nu se încadrează în categoria documentelor de politici publice:
11.1. programele de finanțare și programele de suport, care reprezintă mecanisme/instrumente dedicate finanțării și operaționalizării proiectelor concrete, orientate spre realizarea unor obiective specifice, inclusiv la nivel regional și local;
11.2. programele multianuale și anuale de lucrări statistice care planifică și operaționalizează procesul de producere a informației statistice oficiale;
11.3. planurile de acțiuni pentru implementarea unor tratate internaționale la care Republica Moldova este parte;
11.4. strategiile sectoriale de cheltuieli incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu (denumirea generică – CBTM) și programele bugetare care sunt parte a strategiilor sectoriale de cheltuieli.
12. Autoritățile publice centrale planifică elaborarea și implementarea documentelor de politici publice conform domeniilor și subdomeniilor de competență, prin intermediul documentelor de planificare.
Secțiunea 1
Strategia
13. Strategia este un document de politici publice care prezintă viziunea și descrie politicile publice ale autorității publice pe termen lung (6-10 ani) în următoarele domenii de activitate ale Guvernului:
13.1. economie;
13.2. dezvoltare regională;
13.3. protecția mediului;
13.4. agricultură și dezvoltarea rurală;
13.5. energetică;
13.6. transport și infrastructura de transport;
13.7. tehnologia informației și comunicațiile;
13.8. educație și cercetare;
13.9. cultură;
13.10. sănătate;
13.11. muncă și protecție socială;
13.12. justiție;
13.13. afaceri interne;
13.14. apărare și securitate;
13.15. administrație publică;
13.16. statistică.
14. Strategiile pot fi elaborate și pentru alte domenii decât cele prevăzute la punctul 13, în funcție de necesitatea intervenției statului în domeniul respectiv, de evoluția și apariția noilor relații sociale, economice sau de alt ordin. Decizia privind oportunitatea sau necesitatea elaborării strategiilor pentru alte domenii decât cele prevăzute la punctul 13 se aprobă de Comitetul interministerial pentru planificarea strategică.
15. Strategia are următoarea structură:
15.1. introducere (indicarea importanței și a deciziilor care au dus la elaborarea strategiei, relevanța și corelarea acesteia cu Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Programul național de aderare și angajamentele internaționale asumate de către Guvern, perioada propusă pentru implementare, părțile implicate în elaborarea strategiei);
15.2. analiza situației (descrierea problemelor în domeniul acoperit de strategie și a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecințe și riscuri în cazul neintervenției în soluționarea problemelor și a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu utilizarea dovezilor cantitative și calitative și a datelor disponibile dezagregate conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
15.3. viziune strategică (angajament clar și succint, care descrie logica și direcția intervențiilor pe termen lung în domeniul acoperit de strategie);
15.4. obiective generale (strategice, descrierea rezultatelor planificate ca urmare a realizării viziunii strategice stabilite pentru domeniul acoperit de strategie, corelarea cu obiectivele generale ale Strategiei naționale de dezvoltare, Programul național de aderare, Programul de activitate al Guvernului, angajamentele internaționale);
15.5. direcții prioritare (descrierea direcțiilor de intervenție planificate pentru a atinge fiecare obiectiv general în parte, corelează cu direcțiile prioritare stabilite în Strategia națională de dezvoltare, Programul național de aderare, Programul de activitate al Guvernului, angajamentele internaționale);
15.6. impact (descrierea impactului pe termen lung în urma implementării strategiei: schimbările anticipate în domeniul economic, social și din perspectiva egalității de gen, de mediu și administrativ);
15.7. indicatori de impact (prezentarea indicatorilor de impact, prin intermediul cărora este evaluat nivelul de realizare a fiecărui obiectiv general, cu indicarea valorilor de referință, a valorilor-țintă intermediare și a valorilor-țintă finale, cu dezagregarea disponibilă conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
15.8. riscuri de implementare (descrierea riscurilor asociate implementării strategiei și a măsurilor de atenuare a acestora);
15.9. autorități/instituții responsabile (indicarea autorităților/instituțiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea strategiei, precum și a altor părți implicate);
15.10. proceduri de evaluare și raportare (descrierea metodelor, periodicității și procedurilor de evaluare și raportare, stabilirea autorităților publice responsabile de colectarea și monitorizarea indicatorilor de impact, descrierea procedurilor de asigurare a transparenței și a participativității).
Secțiunea a 2-a
Programul
16. Programul este un document de politici publice pe termen mediu
(3-5 ani), elaborat pentru implementarea strategiilor, care detaliază și concretizează politicile ce urmează a fi realizate în domeniile acoperite de strategii.
17. Programul se constituie din partea descriptivă și partea operațională (planul de acțiuni).
18. Partea descriptivă a programului are următoarea structură:
18.1. introducere (argumentarea privind necesitatea de elaborare a programului, prezentarea trasabilității cu strategia din care derivă, a modului de corelare cu alte documente de politici publice pe domenii conexe, documente de planificare și angajamente internaționale relevante, și sinergiei cu alte politici publice, indicarea perioadei pentru implementare, a părților implicate în elaborarea programului);
18.2. analiza situației (descrierea problemelor din domeniul/subdomeniul acoperit de program și a cauzelor acestora, inclusiv descrierea posibilelor consecințe în cazul neintervenției în soluționarea problemelor și a impactului acestora asupra principalelor grupuri vulnerabile afectate, cu folosirea dovezilor cantitative și calitative și a datelor disponibile dezagregate conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
18.3. obiective generale (strategice, preluate din strategia sectorială pentru a cărei implementare este elaborat programul și ajustate la perioada de implementare a programului și la subdomeniul acoperit de acesta);
18.4. obiective specifice (operaționale, elaborate în baza obiectivelor generale ale programului, prezintă rezultatele clare și bine definite conform criteriilor SMART: specific, măsurabil, realizabil, relevant, limitat în timp, inclusiv prin prisma respectării principiului egalității de gen);
18.5. indicatori de monitorizare (prezentarea indicatorilor de impact și de rezultat corespunzător obiectivelor generale și obiectivelor specifice, cu indicarea valorilor de referință, valorilor-țintă intermediare și valorilor-țintă finale, cu dezagregarea disponibilă, conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
18.6. impact (descrierea efectelor pe termen mediu rezultate din implementarea programului și a modului în care acestea contribuie la atingerea indicatorilor de rezultat și de impact prevăzuți în program și, respectiv, în strategie, inclusiv din perspectiva respectării principiului egalității de gen);
18.7. costuri (resursele financiare necesare pentru implementarea fiecărui obiectiv specific în parte, corelate cu programele/subprogramele bugetare, cu indicarea resurselor financiare planificate pentru perioada următoare, în conformitate cu prevederile Cadrului bugetar pe termen mediu, și a resurselor financiare estimate pentru perioada care excedează Cadrul bugetar pe termen mediu în momentul aprobării programului; indicarea resurselor disponibile din asistența externă și a costurilor neacoperite);
18.8. riscuri de implementare (descrierea riscurilor anticipate și a măsurilor de atenuare și monitorizare a acestora);
18.9. autorități/instituții responsabile (indicarea autorităților/instituțiilor publice responsabile sau care contribuie la implementarea programului, precum și a altor părți implicate în implementare);
18.10. proceduri de monitorizare, evaluare și raportare (descrierea metodelor, periodicității, proceselor și a autorităților/instituțiilor publice responsabile de colectarea și monitorizarea indicatorilor, de evaluarea finală a progresului, descrierea procedurilor pentru asigurarea transparenței și participativității ș.a.).
19. Partea operațională a programului – planul de acțiuni are următoarea structură:
19.1. obiective specifice (preluate din partea descriptivă a programului);
19.2. acțiuni unice identificabile (măsurile concrete ce urmează a fi realizate pe termen scurt și mediu pentru atingerea obiectivelor specifice, codificate conform sistemului unic de codificare a documentelor de politici publice);
19.3. indicatori de monitorizare (stabiliți pentru fiecare acțiune planificată, după caz, cu dezagregarea conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
19.4. costuri de implementare (costurile estimate pentru implementarea fiecărei acțiuni, cu specificarea codului programului/subprogramului bugetar, divizate pe ani și surse de finanțare, inclusiv indicarea resurselor disponibile din asistența externă și a costurilor neacoperite);
19.5. termen de realizare (perioada de realizare a fiecărei acțiuni, inclusiv termenul-limită, în format trimestru/an);
19.6. instituție responsabilă (autoritatea/instituția publică responsabilă de realizarea acțiunilor planificate).
Capitolul III
PROPUNEREA DE POLITICĂ PUBLICĂ
20. Propunerea de politică publică este un document comprehensiv, al cărui scop constă în abordarea unei probleme de interes pentru societate și care conține rezultatele analizei ex ante, identifică opțiunile de soluționare și recomandările bazate pe date și dovezi empirice, luând în considerare impactul economic, social și de mediu.
21. Propunerea de politică publică reprezintă baza pentru elaborarea unei reglementări, a unei acțiuni de reformă sau a unui proiect de dezvoltare.
22. Propunerea de politică publică are următoarea structură:
22.1. introducere – scopul și obiectivele propunerii de politică publică, descrierea succintă a relevanței problemelor supuse analizei;
22.2. descrierea problemei – descrierea esenței, dimensiunii și profunzimii problemei, a cauzelor și efectelor produse, identificarea grupurilor de persoane cel mai afectate de problema respectivă, inclusiv din perspectiva de gen, examinarea politicilor și a actelor normative existente în domeniul analizat sau în domeniile conexe, precum și evaluarea nivelului de implementare a acestora, inclusiv consecințele în cazul neintervenției;
22.3. obiective – stabilirea obiectivelor pe termen scurt, mediu sau lung, care reflectă soluționarea problemei descrise prin înlăturarea cauzelor ce au condus la apariția acesteia;
22.4. opțiuni de politici publice – analiza opțiunilor posibile de soluționare a problemei, descrierea beneficiilor și a impacturilor administrativ, fiscal, economic, de mediu, social și prin prisma egalității de gen pentru fiecare opțiune prezentată, indicarea costurilor și a procedurilor aferente implementării pentru fiecare opțiune;
22.5. concluzii și recomandări – sumarul concluziilor pentru fiecare opțiune, descrierea opțiunii recomandate și a raționamentelor pentru opțiunea propusă;
22.6. pași următori – principalele etape pentru implementarea opțiunii, un calendar detaliat privind următorii pași, precum și procedurile de monitorizare și evaluare a implementării opțiunii recomandate.
23. Propunerea de politică publică se aprobă de conducătorul autorității publice autor. În funcție de caracterul problemei analizate, în cazul în care propunerea de politică publică excede domeniul de activitate al autorității publice autor, propunerea de politică publică este coordonată cu conducătorii autorităților publice, conform domeniilor de competență vizate de aceasta și, ulterior, examinată și aprobată de Comitetul interministerial pentru planificare strategică.
24. Planificarea propunerilor de politică publică se efectuează prin intermediul planurilor anuale de acțiuni ale autorității publice.
Capitolul IV
DOCUMENTE DE PLANIFICARE
Secțiunea 1
Tipologia și clasificarea documentelor de planificare
25. Documentul de planificare este un document, aprobat printr-un act normativ sau act administrativ, conform căruia este planificată activitatea Guvernului și/sau cea a autorităților publice.
26. Documentele de planificare pe termen lung, mediu și scurt sunt:
26.1. Strategia națională de dezvoltare;
26.2. Programul național de aderare;
26.3. Planul național de dezvoltare;
26.4. Cadrul bugetar pe termen mediu;
26.5. Planul național de reglementări;
26.6. Planul anual de acțiuni al autorității publice.
Secțiunea a 2-a
Planificarea pe termen lung, mediu și scurt
27. În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul se conduce de Programul său de activitate, care reprezintă documentul politic de bază și determină principalele obiective de dezvoltare a țării în perioada mandatului pentru care a fost învestit Guvernul.
28. Conținutul și structura Programului de activitate al Guvernului rezultă din problemele și prioritățile Guvernului în etapa elaborării acestuia.
29. Strategia națională de dezvoltare și Programul național de aderare sunt principalele documente de planificare strategică ale Guvernului, care stabilesc viziunea, prioritățile și obiectivele pentru dezvoltarea țării.
30. Strategia naţională de dezvoltare (denumirea generică – SND) este un document naţional de viziune strategică pe termen lung, care indică direcţiile de dezvoltare a ţării şi a societăţii şi care adaptează priorităţile, obiectivele, indicatorii şi ţintele angajamentelor internaţionale asumate de Republica Moldova la contextul naţional, în special Acordul de Asociere dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (în continuare – Acord de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană), şi angajamentele care derivă din statutul de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030.
31. Strategia naţională de dezvoltare stă la baza dezvoltării cadrului naţional de planificare strategică și determină viziunea, priorităţile, obiectivele şi direcţiile de intervenţie în domeniile de activitate ale Guvernului.
32. Strategia națională de dezvoltare este elaborată și coordonată de Cancelaria de Stat în comun cu toate autoritățile administrației publice centrale și se aprobă prin lege.
33. Programul național de aderare (denumirea generică – PNA) este principalul document de programare, care stabilește direcțiile strategice, angajamentele politice ale Guvernului și reformele planificate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
34. Programul național de aderare este un document ciclic, pentru o perioadă de 5 ani, care se actualizează anual, în funcție de gradul de implementare a reformelor planificate și de dinamica procesului de aderare.
35. Programul național de aderare definește prioritățile, acțiunile, dinamica și resursele necesare pentru armonizarea legislației naționale cu acquis-ul UE, precum și activitățile de adaptare a instituțiilor naționale la structurile administrative ale Uniunii Europene.
36. Programul național de aderare este structurat în 4 compartimente care cuprind:
36.1. partea descriptivă (care conține constatările și recomandările ultimului Raport al Comisiei Europene, progresul înregistrat comparativ cu perioada anterioară de programare, prioritățile pe termen scurt și mediu în procesul de integrare europeană);
36.2. partea normativă de aliniere la acquis-ul UE (care conține totalitatea proiectelor de acte normative care urmează a fi elaborate în vederea transpunerii integrale a acquis-ului UE);
36.3. partea de implementare a angajamentelor (care conține totalitatea măsurilor de implementare a cadrului normativ armonizat și dezvoltarea capacităților administrative ale instituțiilor statului);
36.4. partea de planificare financiară (care conține prospecțiunile privind disponibilitatea resurselor bugetare și necesitățile de asistență externă).
37. Structura internă a celor 4 compartimente ale Programului național de aderare se va axa pe cele 6 clustere, conform cadrului metodologic de negociere stabilit de Comisia Europeană, și anume:
37.1. Clusterul 1. Valori fundamentale;
36.2. Clusterul 2. Piața internă;
36.3. Clusterul 3. Competitivitate și creștere inclusivă;
36.4. Clusterul 4. Agenda verde și conectivitatea sustenabilă;
36.5. Clusterul 5. Resurse naturale, agricultură și coeziune;
36.6. Clusterul 6. Relații externe.
38. Măsurile incluse în compartimentele 2 și 3 ale Programului național de aderare vor reprezenta acțiuni unice identificabile, conform sistemului unic de codificare.
39. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare, Programului național de aderare și a Programului său de activitate, Guvernul elaborează în baza criteriilor de prioritate și consecutivitate Planul național de dezvoltare și Planul național de reglementări.
40. Planul național de dezvoltare (denumirea generică – PND) este un instrument al Guvernului de planificare pe termen mediu, care stabilește acțiunile de reformă și proiectele de dezvoltare prioritare, ce urmează a fi implementate de către autoritățile administrației publice centrale, conform domeniilor de competență, pe parcursul perioadei concrete de programare.
41. Conținutul Planului național de dezvoltare rezultă din angajamentele Programului de activitate al Guvernului, din prevederile Strategiei naționale de dezvoltare, ale Programului național pentru aderare, ale programelor sectoriale, precum și ale angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova.
42. Planul național de dezvoltare este un document ciclic, care cuprinde o perioadă de planificare de 3 ani, se actualizează anual și se aprobă de către Guvern până la finele lunii aprilie a fiecărui an, înainte de definitivarea și aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu.
43. Planul național de dezvoltare este structurat conform obiectivelor generale și specifice din Strategia națională de dezvoltare și este constituit din partea descriptivă, partea operațională și setul indicatorilor de impact stabiliți în Strategia națională de dezvoltare.
44. Partea descriptivă a Planului național de dezvoltare are următoarea structură:
44.1. introducere (descrierea modului în care Planul național de dezvoltare va contribui la realizarea priorităților Guvernului pe următorii 3 ani);
44.2. priorități pe termen mediu (descriu implementarea direcțiilor prioritare ale Guvernului și a obiectivelor specifice pe următorii 3 ani, în conformitate cu Strategia națională de dezvoltare, Programul de activitate al Guvernului, Programul național de aderare, documentele de politici publice și alte angajamente internaționale, precum și costurile totale de implementare a măsurilor planificate).
45. Partea operațională are următoarele elemente obligatorii:
45.1. acțiuni de reformă (acțiuni unice identificabile, planificate în Programul național de aderare și în programele naționale, ce urmează a fi realizate în perioada de planificare prin intermediul a unui sau a mai multe proiecte de dezvoltare);
45.2. proiecte de dezvoltare (inițiative planificate și organizate, cu obiective specifice, resurse estimate și perioadă predefinită de realizare pentru implementarea acțiunii de reformă);
45.3. indicatori de monitorizare (indicatori pentru fiecare proiect de dezvoltare, cu valorile de referință și țintite, cu dezagregări relevante proiectului conform criteriilor de gen, vârstă, mediu de reședință, statut socioeconomic, etnie, statut migrațional etc.);
45.4. costuri de implementare (costurile necesare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare și sursa de finanțare a acestora, inclusiv costurile neacoperite);
45.5. termen de realizare (perioada și termenul-limită de realizare a fiecărui proiect de dezvoltare);
45.6. autoritate/instituție responsabilă (entitatea publică responsabilă de realizarea proiectelor de dezvoltare planificate).
46. Setul de indicatori de impact incluși sunt grupați conform obiectivelor generale din Strategia națională de dezvoltare și măsoară progresul și efectul reformelor planificate asupra dezvoltării socioeconomice și asupra populației. Pentru fiecare indicator de impact sunt stabilite valori de referință și ținte, dezagregate și actualizate, conform perioadei de referință a Planului național de dezvoltare, în corelare cu țintele aprobate în Strategia națională de dezvoltare.
47. Cadrul bugetar pe termen mediu (denumirea generică – CBTM) este un document de planificare bugetară pe termen mediu, prin care se stabilesc obiectivele politicii bugetar-fiscale şi se determină cadrul de resurse şi cheltuieli ale bugetului public naţional şi ale componentelor acestuia în pentru o perioadă de 3 ani.
48. Cadrul bugetar pe termen mediu se elaborează de către Ministerul Finanțelor, în baza priorităților aprobate în Planul național de dezvoltare, în conformitate cu principiile și regulile bugetar-fiscale stabilite în cadrul normativ.
49. Planul național de reglementări (denumirea generică – PNR) este un document de planificare anuală a procesului de reglementare la nivelul Guvernului.
50. Planul național de reglementări cuprinde proiectele documentelor de politici publice și proiectele de acte normative pe care autoritățile publice își propun să le înainteze pe parcursul unui an calendaristic spre aprobare Guvernului, pe baza priorităților din Programul de activitate al acestuia, a angajamentelor planificate pentru anul respectiv în Programul național de aderare și în programele sectoriale.
51. Planul național de reglementări se constituie din următoarele componente obligatorii:
51.1. acțiunea unică identificabilă, preluată din Programul național de aderare sau din programele sectoriale, care vizează proiectele planificate a fi elaborate și/sau aprobate pe parcursul anului;
51.2. indicatorii de monitorizare (indicatori de produs cu valori-țintă);
51.3. data inițierii elaborării proiectului (data publicării anunțului de inițiere);
51.4. data adoptării/aprobării proiectului;
51.5. costuri estimate (resursele financiare necesare pentru elaborarea proiectului și sursele de finanțare);
51.6. responsabili (autorități/instituții responsabile de elaborarea proiectelor, conform domeniilor de competență).
52. Proiectele de acte normative incluse în Planul național de reglementări, care necesită a fi examinate și adoptate de Parlament, constituie fundamentul propunerilor Guvernului pentru Programul legislativ anual al Parlamentului.
53. Planul anual de acțiuni al autorității publice (denumirea generică – PAAP) este documentul principal de planificare operațională al autorității publice centrale pentru un an de gestiune.
54. La baza planului anual de acțiuni al autorității stau prevederile Planului național de reglementări, Planului național de dezvoltare, programelor și strategiilor sectoriale de cheltuieli, precum și alte acte normative, conform domeniilor de competență ale autorității.
55. Planul anual de acțiuni al autorității se constituie din următoarele componente:
55.1. viziunea și misiunea autorității;
55.2. indicatorii de performanță instituțională (cu valori de referință și ținte ce urmează a fi atinse la sfârșitul anului);
55.3. obiective (sectoriale – preluate din strategiile și programele sectoriale, aferente procesului de integrare europeană, privind gestionarea proiectelor de dezvoltare și a asistenței externe, dezvoltarea sistemului de control intern managerial);
55.4. indicatori asociați obiectivelor, cu valori de referință și ținte ce urmează a fi atinse la sfârșitul anului (sectoriali – preluați din strategiile și programele sectoriale privind gestionarea asistenței externe și dezvoltarea sistemului de control intern managerial)
55.5. riscuri asociate realizării obiectivelor;
55.6. acțiuni unice identificabile conform sistemului unic de codificare (preluate din Planul național de reglementări, Planul național de dezvoltare, Programul național de aderare, programele sectoriale și din alte acțiuni ce vizează activitatea autorității);
55.7. indicatori de monitorizare (indicatori de rezultat și de produs, cu valori-țintite și cu dezagregările disponibile);
55.8. costuri de implementare și surse de finanțare (codul subprogramului bugetar și/sau denumirea proiectului și a partenerului de dezvoltare);
55.9. termen de inițiere și de finalizare a acțiunii;
55.10. subdiviziunea și funcționarul responsabil de implementarea acțiunii.
Secțiunea a 3-a
Procesul de planificare anuală
56. Procesul de planificare anuală cuprinde 5 etape consecutive și interdependente, care se desfășoară pe parcursul unui an și reprezintă un ciclu complet de planificare, și anume:
56.1. actualizarea listei priorităților de politici publice pe termen mediu;
56.2. actualizarea Programului național de aderare;
56.3. actualizarea Planului național de dezvoltare;
56.4. elaborarea Planului național de reglementări;
56.5. elaborarea Planului anual de acțiuni al autorității publice centrale.
57. Actualizarea listei priorităților de politici publice pe termen mediu, care anticipează următorul an de planificare se realizează după cum urmează:
57.1. la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat, în consultare cu Ministerul Finanțelor, inițiază procesul de elaborare a listei de priorități de politici publice în conformitate cu situația economică și socială din țară, rezultatele implementării Programului național de aderare și Planului național de dezvoltare, recomandările rapoartelor anuale de progres ale Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, precum și alte angajamente internaționale asumate de către Republica Moldova;
57.2. lista de priorități de politici publice este consultată cu toate autoritățile publice centrale și validată de către Consiliul pentru coordonarea dezvoltării durabilă;
57.3. Comitetul interministerial pentru planificare strategică aprobă lista priorităților de politici publice până la sfârșitul lunii decembrie;
57.4. Cancelaria de Stat transmite lista priorităților de politici publice Ministerului Finanțelor pentru demararea procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu și tuturor autorităților publice centrale – pentru demararea procesului de planificare pe termen mediu.
58. Actualizarea Programului național de aderare se realizează după cum urmează:
58.1. anual, începând cu luna octombrie, ținând cont de recomandările Raportului anual de progres al Comisiei Europene privind Pachetul de extindere UE, Cancelaria de Stat, prin intermediul grupurilor de lucru sectoriale, demarează procesul de actualizare a Programului național de aderare;
58.2. recomandările și criteriile de referință incluse în rapoartele anuale de progres ale Comisiei Europene referitoare la Pachetul de extindere UE, împreună cu gradul de implementare a reformelor și dinamica procesului de aderare și negociere, formează baza pentru identificarea măsurilor noi, precum și pentru actualizarea, modificarea sau excluderea măsurilor planificate anterior în Programul național de aderare;
58.3. autoritățile publice centrale și instituțiile, conform domeniilor de competență, contribuie la actualizarea Programului național de aderare prin prezentarea propunerilor sale grupurilor de lucru sectoriale;
58.4. grupurile de lucru sectoriale, conform capitolelor gestionate, actualizează măsurile din Programul național de aderare și prezintă capitolele actualizate Cancelariei de Stat;
58.5. Cancelaria de Stat definitivează Programul național de aderare și îl prezintă spre examinare Consiliului de coordonare interinstituțională și spre validare în cadrul ședinței de lucru a membrilor Guvernului;
58.6. Programul național de aderare definitivat și validat se prezintă Guvernului spre aprobare.
59. Actualizarea Planului național de dezvoltare se realizează după cum urmează:
59.1. anual, la sfârșitul lunii decembrie, după aprobarea listei de priorități de politici publice pe termen mediu, Cancelaria de Stat lansează procesul de actualizare a Planului național de dezvoltare;
59.2.la baza actualizării Planului național de dezvoltare stau rapoartele de progres în implementarea Planului național de dezvoltare, măsurile din partea de implementare a angajamentelor din Programul național de aderare, evaluarea Cadrului bugetar pe termen mediu, precum și constatările rapoartelor anuale privind implementarea documentelor de politici publice sectoriale;
59.3. anual, până la 5 februarie, Ministerul Finanțelor actualizează linia de bază și emite limitele preliminare de cheltuieli, iar până la 20 martie – limitele actualizate de cheltuieli, pentru utilizarea acestora de către autoritățile administrative centrale în procesul de elaborare a propunerilor de actualizare la Planul național de dezvoltare și de planificare a resurselor financiare;
59.4.până la 15 februarie, autoritățile publice centrale prezintă propunerile sale pentru actualizarea Planului național de dezvoltare pentru următorii 3 ani;
59.5.propunerile înaintate de către autoritățile publice centrale pentru elaborarea/actualizarea Planului național de dezvoltare sunt prezentate, conform cerințelor stabilite de către Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, în etapa de inițiere a noului ciclu de elaborare/actualizare;
59.6. în etapa elaborării propunerilor de actualizare a Planului național de dezvoltare, autoritățile publice centrale conlucrează cu Ministerul Finanțelor în vederea reflectării integrale a acțiunilor de reformă în Cadrul bugetar pe termen mediu și în proiectul bugetului de stat pentru primul an de implementare;
59.7. propunerile de actualizare a Planului național de dezvoltare se consultă pe platforma consiliilor sectoriale în domeniul asistenței externe în vederea identificării surselor noi de finanțare a acțiunilor de reformă și a proiectelor de dezvoltare;
59.8. Cancelaria de Stat analizează propunerile autorităților publice centrale prin prisma corelării acestora cu Programul național de aderare, cu Programul de activitate al Guvernului și cu alte angajamente existente în documentele de politici publice sectoriale, iar Ministerul Finanțelor – prin prisma sustenabilității financiar-bugetare;
59.9. Cancelaria de Stat, în baza propunerilor autorităților publice centrale, actualizează Planul național de dezvoltare și îl prezintă pentru discuții în vederea definitivării pe platforma Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile;
59.10. proiectul definitivat al Planului național de dezvoltare este validat de Comitetul interministerial pentru planificare strategică și aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârșitul lunii aprilie;
59.11. Planul național de dezvoltare aprobat constituie baza procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu pentru perioada corespunzătoare de planificare și pentru elaborarea proiectului bugetului de stat pentru primul an de implementare a acestuia;
59.12. Ministerul Finanțelor asigură corelarea Cadrului bugetar pe termen mediu cu prevederile Planului național de dezvoltare și, respectiv, cu proiectul legii bugetului de stat pentru primul an de implementare.
60. Elaborarea Planului național de reglementări se realizează după cum urmează:
60.1. anual, la începutul lunii noiembrie, Cancelaria de Stat lansează procesul de elaborare a Planului național de reglementări, în cooperare cu toate autoritățile publice centrale;
60.2. Planul național de reglementări preia acțiunile unice identificabile planificate pentru anul de referință în Programul național de aderare și în programele naționale, care vizează elaborarea proiectelor de acte normative și a documentelor de politici publice;
60.3. Planul național de reglementări este aprobat prin hotărâre a Guvernului până la sfârșitul lunii decembrie;
60.4. Planul național de reglementări este valabil până la sfârșitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan național de reglementări, racordat la Programul de activitate ca urmare a învestirii unui nou Guvern.
61. Elaborarea planului anual de acțiuni al autorității publice centrale se realizează după cum urmează:
61.1. la începutul lunii decembrie, autoritățile publice centrale elaborează planurile de acțiuni pentru anul viitor, având în vedere prevederile Planului național de reglementări, Planului național de dezvoltare, Programului național de aderare, programelor sectoriale și altor acte normative, conform domeniilor de competență;
61.2. autoritățile și/sau instituțiile subordonate ministerelor elaborează planuri anuale de acțiuni, inclusiv în conformitate cu programele elaborate de ministere și alte autorități publice centrale;
61.3. la elaborarea planului anual de acțiuni al autorității publice, setul de indicatori de performanță instituțională este coordonat cu Cancelaria de Stat;
61.4. planul anual de acțiuni al autorității publice este aprobat de conducătorul autorități până la finele lunii decembrie;
61.5. planul anual de acțiuni al autorității publice este valabil până la sfârșitul anului în gestiune sau până la adoptarea unui nou plan.
Capitolul V
ELABORAREA ȘI APROBAREA DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
62. Documentele de politici publice se elaborează de subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice și cu participarea grupului coordonator de gen din cadrul autorității, a altor autorități publice centrale și părți interesate.
63. Etapele de elaborare a documentului de politici publice sunt următoarele:
63.1.identificarea problemelor din domeniile sau subdomeniile de activitate în conformitate cu documentele de politici publice existente, rapoartele de monitorizare sau evaluare a documentelor de politici publice, rapoartele de analiză ex ante a politicilor publice, precum și în baza propunerilor de politici publice, în cazul disponibilității acestora;
63.2.identificarea documentelor de politici publice în proces de implementare sau finalizate, precum și a inițiativelor de elaborare a documentelor de politici publice care conțin prevederi conexe domeniului sau subdomeniilor de activitate, pentru a asigura continuitatea și sinergia intervențiilor și pentru a evita dublările și prevederile opozabile;
63.3. elaborarea conceptului documentului de politici publice, care conține:
63.3.1. denumirea documentului;
63.3.2. tipul documentului de politici publice care se propune a fi elaborat și perioada planificată de implementare;
63.3.3. problemele din domeniu/subdomeniu care vor fi abordate în documentul de politici publice;
63.3.4. scopul elaborării documentului de politici publice;
63.3.5. concordanța cu documentele de politici publice, de planificare și angajamentele internaționale;
63.3.6. perioada planificată pentru elaborarea documentului de politici publice;
63.3.7. părțile implicate în elaborarea documentului de politici publice și mecanismele de asigurare a transparenței și a participativității;
63.4. coordonarea în scris cu Cancelaria de Stat a inițiativei de elaborare a documentului de politici publice, cu prezentarea conceptului acestuia;
63.5. examinarea și validarea inițiativei de elaborare a documentului de politici publice în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile. Inițiativele de elaborare a documentelor de politici publice care cad sub incidența pct. 14 sunt examinate în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile și, după caz, prezentate spre validare pe platforma Comitetului interministerial pentru planificare strategică;
63.6. transmiterea spre informare autorității publice autor a
proceselor-verbale cu deciziile aprobate în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile și, după caz, a Comitetului interministerial pentru planificare strategică în termenul prevăzut de cadrul normativ care reglementează activitatea acestor platforme;
63.7. emiterea de către Cancelaria de Stat, în termen de 15 zile, pentru autoritatea publică inițiatoare a raportului de evaluare a proiectului conceptului documentului de politici publice, conform criteriilor de evaluare a calității și conformității proiectelor documentelor de politici publice, incluse în anexa nr. 2, și notificarea Ministerului Finanțelor, Ministerului Mediului și altor autorități publice cu privire la inițiativa de elaborare a documentului de politici publice;
63.8. plasarea de către autoritatea publică a conceptului revizuit conform recomandărilor Cancelariei de Stat pe site-ul web oficial al autorității și informarea părților interesate referitor la inițierea elaborării documentului de politici publice, în conformitate cu prevederile legale privind transparența în procesul decizional;
63.9. informarea direcționată a părților interesate prin transmiterea nemijlocită a conceptului documentului de politici publice prin intermediul poștei electronice ori prin expedierea scrisorilor pe adresa acestora;
63.10. scrierea proiectului documentului de politici publice în conformitate cu structura și conținutul prevăzute în prezentul Regulament și cu recomandările Cancelariei de Stat;
63.11. inițierea procedurii de evaluare strategică de mediu, prin depunerea la Ministerul Mediului a documentelor necesare în conformitate cu Legea
nr. 11/2017 privind evaluarea strategică de mediu;
63.12. consultarea proiectului documentului de politici publice în modul stabilit de prevederile legale privind transparența în procesul decizional;
63.13. prezentarea proiectului documentului de politici publice Cancelariei de Stat pentru evaluarea calității și conformității acestuia și Ministerului Finanțelor pentru verificarea acestuia prin prisma evaluării spațiului fiscal disponibil și a sustenabilității bugetare;
63.14. evaluarea de către Cancelaria de Stat a calității și a conformității proiectului documentului de politici publice în baza criteriilor incluse în anexa nr. 2, iar de către Ministerul Finanțelor – prin prisma proceselor aferente planificării bugetare, cu emiterea, în decurs de 21 de zile, a rapoartelor de evaluare corespunzătoare autorității autor, precum și spre notificare autorităților vizate de proiectul documentului de politici publice;
63.15. ajustarea proiectului documentului de politici publice și prezentarea acestuia spre examinare și validare în cadrul Consiliului pentru coordonarea dezvoltării durabile, cu întocmirea sintezei privind obiecțiile, propunerile și recomandările din raportul de evaluare a calității și conformității proiectelor documentelor de politici publice emis de către Cancelaria de Stat;
63.16. definitivarea proiectului documentului de politici publice și prezentarea spre înregistrare și examinare în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Guvernului;
63.17. avizarea versiunii finale a proiectului documentului de politici publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative;
63.18. definitivarea și transmiterea spre aprobare a versiunii finale a proiectului documentului de politici publice.
64. Documentele de politici publice elaborate de ministere și alte autorități publice centrale subordonate Guvernului sunt aprobate prin hotărâri ale Guvernului.
65. În cazul în care implementarea documentelor de politici publice presupune implicarea unor autorități publice care nu se află în subordinea Guvernului, autoritatea publică responsabilă de elaborarea documentului de politici publice asigură participarea autorităților respective în procesul de elaborare a documentului, prin validarea prevederilor ce țin de responsabilitatea acestora până la aprobarea documentului de către Guvern.
66. Documentele de politici publice ale autorităților publice autonome sunt aprobate de către acestea, dacă nu se solicită implicarea altor autorități publice aflate în subordinea Guvernului.
67. Documentele de politici publice de nivel local se aprobă prin decizia autorității reprezentative a unității administrativ-teritoriale în conformitate cu competențele prevăzute în Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală.
Capitolul VI
IMPLEMENTAREA ȘI MONITORIZAREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE ȘI A DOCUMENTELOR DE POLITICI PUBLICE
68. În urma aprobării documentelor de planificare și de politici publice, executarea acestora devine obligatorie pentru toate autoritățile și instituțiile publice responsabile și implicate în implementare.
69. În cazul în care documentul de planificare și de politici publice prevede mai multe autorități și instituții publice responsabile de aceleași acțiuni, rolul de coordonator al implementării îi revine primei instituții indicate.
70. Implementarea Planului național de reglementări este susținută de sistemul informatic de legiferare a proiectelor de acte normative, gestionat de Cancelaria de Stat.
71. Implementarea Planului național de dezvoltare este susținută de sistemul informatic de management al proiectelor Guvernului, gestionat de Cancelaria de Stat.
72. Monitorizarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de planificare și de politici publice în scopul identificării și corectării problemelor în timp util și al asigurării bunei desfășurări a implementării activităților planificate, în conformitate cu următoarele criterii:
72.1. gradul de realizare a acțiunilor în baza indicatorilor de monitorizare planificați;
72.2. gradul de conformitate a acțiunilor întreprinse cu cele planificate;
72.3. resursele utilizate în raport cu cele planificate;
72.4. cauzele întârzierilor și modificările pentru îmbunătățirea procesului de implementare.
73. Monitorizarea este un proces continuu realizat de ministere și alte autorități publice centrale subordonate Guvernului, responsabile de implementarea documentelor de planificare și de politici publice în conformitate cu procedurile stabilite în acestea.
74. Raportul de monitorizare este constituit din partea descriptivă și partea operațională.
75. Partea descriptivă conține prezentarea generală a contextului raportului de monitorizare, rezumatul principalelor constatări privind nivelul de implementare a documentelor de planificare/documentelor de politici publice, rezultatele-cheie atinse, resursele utilizate, descrierea principalelor probleme, obstacole sau deficiențe întâmpinate în implementare, lecțiile învățate și propunerile de îmbunătățire în baza constatărilor monitorizării.
76. Partea operațională a raportului de monitorizare are următoarele elemente obligatorii:
76.1. denumirea acțiunilor planificate (preluate din documentul de planificare/documentul de politici publice);
76.2. indicatorii de monitorizare și valorile-țintă planificate (preluate din documentul de planificare/documentul de politici publice);
76.3. termenul de realizare planificat (preluat din documentul de planificare/documentul de politici publice);
76.4. indicatorii de monitorizare și valorile atinse în etapa monitorizării;
76.5. statutul acțiunilor planificate, care exprimă etapa în care se află acțiunile planificate și depinde de valorile atinse ale indicatorilor de monitorizare în raport cu cele planificate;
76.6. comentariul cu privire la procesul de implementare, care conține informații referitoare la etapa la care se află implementarea acțiunilor planificate, gradul de conformitate a acțiunilor întreprinse în raport cu cele planificate, resursele utilizate, problemele întâmpinate și cauzele acestora, propunerile de îmbunătățire a procesului de implementare.
77. Cancelaria de Stat emite instrucțiuni privind informația necesară, nivelul de detaliere a informației și de dezagregare a datelor, precum și periodicitatea de introducere a informației necesare pentru monitorizare.
78. Procesul de monitorizare a documentelor de planificare și a documentelor de politici publice este realizat prin intermediul sistemului informatic de monitorizare, gestionat de Cancelaria de Stat.
79. Progresul anual în implementarea tuturor documentelor de planificare se raportează prin intermediul sistemului informatic de monitorizare până la expirarea termenului-limită de raportare – 25 februarie a fiecărui an.
80. Rapoartele de monitorizare a implementării documentelor de politici publice se elaborează conform mecanismului stabilit în cuprinsul acestora și instrucțiunilor metodologice elaborate și aprobate de Cancelaria de Stat.
81. Rapoartele de monitorizare a implementării documentelor de politici publice se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice și cu participarea altor autorități publice centrale și părți interesate și sunt coordonate cu Cancelaria de Stat și aprobate de către managerul de nivel superior al autorității publice centrale.
82. Rapoartele de monitorizare privind implementarea documentelor de planificare și de politici publice sunt publicate pe site-ul web oficial al autorităților responsabile.
83. Raportul anual consolidat cu privire la activitatea Guvernului conține analiza realizării obiectivelor și măsurilor stabilite în Programul de activitate al Guvernului și rezultatele monitorizării Programului național de aderare, Planului național de dezvoltare și a Planului național de reglementări.
Capitolul VII
EVALUAREA DOCUMENTELOR DE PLANIFICARE ȘI DE POLITICI PUBLICE
84. Evaluarea are ca obiectiv măsurarea succesului și a impactului documentelor de politici publice după o anumită perioadă de timp, pentru a determina dacă au fost atinse obiectivele și care a fost impactul asupra beneficiarilor și a societății în general.
85. Evaluarea se realizează în procesul de implementare a documentelor de politici publice (evaluarea intermediară) și după expirarea termenului de implementare a documentului de politici publice (evaluarea finală) în scopul prezentării unei imagini obiective în conformitate cu următoarele criterii:
85.1. relevanța, concludența și valabilitatea politicilor publice și a măsurilor planificate pentru țară și societate, în etapa elaborării și în etapa evaluării documentului de politici publice (relevanța);
85.2. gradul de realizare a obiectivelor (efectivitatea);
85.3. modul de utilizare a mijloacelor bugetare alocate (eficiența);
85.4. capacitatea de a produce efecte de durată (durabilitatea);
85.5. impactul documentului de politici publice, estimat în cadrul evaluării finale (impact);
85.6. consistența și logica dintre obiective, intervenții și resursele disponibile pentru implementarea documentului de politici și nivelul de sinergie al acestuia cu alte politici publice în vigoare (coerența).
86. Evaluarea este efectuată de autoritatea administrației publice centrale responsabilă de implementarea documentului de politici publice (evaluarea internă) sau de o entitate independentă contractată de către autoritatea administrației publice centrale responsabile de evaluare sau de către partenerii de dezvoltare (evaluarea externă), în conformitate cu procedurile stabilite în documentul de politici publice și cu indicațiile metodologice elaborate și aprobate de Cancelaria de Stat.
87. În cazul evaluării interne, rapoartele de evaluare se elaborează de către subdiviziunile structurale din cadrul organelor centrale de specialitate ale administrației publice, cu suportul subdiviziunilor de coordonare a politicilor publice și cu participarea altor autorități publice centrale și părți interesate și sunt coordonate cu Cancelaria de Stat și aprobate de către managerul de nivel superior al autorității publice centrale responsabile de implementarea documentului de politici publice.
88. Raportul de evaluare are următoarea structură:
88.1. sumar executiv (descrierea scopului și obiectivelor documentului de politici publice evaluat, rezultatele obținute în procesul de implementare, concluziile și recomandările principale);
88.2. introducere (descrierea succintă a documentului de politici publice evaluat, a scopului evaluării, a proceselor de evaluare și a constrângerilor în procesul de evaluare);
88.3. metodologia de evaluare (descrierea criteriilor de evaluare, a surselor și a metodelor de colectare a datelor, a metodelor, instrumentelor și tehnicilor de analiză, a modului de apreciere a indicatorilor);
88.4. constatări (prezentarea detaliată a rezultatelor evaluării, în conformitate cu criteriile de relevanță, coerență, efectivitate, eficiență, durabilitate și, în cazul evaluării finale, impactul documentelor de politici publice);
88.5. concluzii (descrierea succintă a concluziilor trase în baza evaluării, relevarea bunelor practici și a lecțiilor învățate din procesul de implementare, monitorizare și evaluare a documentului de politici publice);
88.6. recomandări (descrierea activităților recomandate și a autorităților responsabile de îmbunătățirea situației din domeniul inclus în documentul de politici publice și a documentului propriu-zis, în cazul evaluării intermediare).
89. Gradul de implementare a documentelor de planificare și de politici publice este determinat în baza indicatorilor de monitorizare și a indicatorilor de impact stabiliți pentru obiectivele generale și specifice.
90. Strategia națională de dezvoltare este supusă evaluării intermediare și evaluării finale, în conformitate cu procedurile stabilite în documentul propriu-zis, cu criteriile minime de evaluare stabilite la pct. 85 și cu cerințele specifice formulate în etapa de inițiere a procesului de evaluare.
91. Rezultatele evaluării sunt utilizate la revizuirea documentelor de politici publice și a documentelor de planificare în proces de implementare și la planificarea următoarelor intervenții de politici publice.
92. Rapoartele de evaluare se publică pe site-urile web oficiale ale autorităților publice responsabile.
93. După expirarea termenului de implementare a documentelor de politici publice, acestea sunt considerate desuete, dacă nu sunt stabilite prevederi exprese cu privire la extinderea termenului acestora.
anexa nr.1
anexa nr.2
2. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 176/2011 cu рrivirе la арrоbаrеа Metodologiei de еlаbоrаrе а рrоgrаmеlоr de dezvoltare strategică ale аutоritățilоr administrației publice сеntrаlе (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr. 46-52, art. 210).
PRIM-MINISTRU Dorin RECEAN
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor Victoria Belous
Ministrul justiției Veronica Mihailov-Moraru
Nr. 661. Chişinău, 25 septembrie 2024.