Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sfera de reglementare
(1) Prezenta lege stabileşte categoriile şi ierarhia actelor normative, principiile și etapele legiferării, etapele şi regulile elaborării proiectelor actelor normative, cerinţele de bază faţă de structura şi conţinutul actului normativ, reguli privind intrarea în vigoare și abrogarea actului normativ, privind evidenţa şi sistematizarea actelor normative, procedeele tehnice aplicabile actelor normative, precum și reguli privind interpretarea, monitorizarea implementării prevederilor şi reexaminarea actului normativ.
(2) Prezenta lege nu se aplică actelor juridice cu caracter individual și celor cu caracter exclusiv politic.
Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal și care stabileşte, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice şi care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice;
act normativ cu relevanță UE – act normativ care are ca scop transpunerea în ordinea juridică internă a actelor juridice europene sau care urmărește crearea cadrului juridic național necesar pentru implementarea legislației Uniunii Europene (în continuare – legislația UE);
autor al proiectului actului normativ – subiect cu drept de iniţiativă legislativă conform art. 73 din Constituţia Republicii Moldova, precum și subiectul împuternicit să aprobe sau să emită actul normativ, potrivit domeniilor de competență;
activitate de legiferare – principala modalitate de implementare a politicilor publice, asigurînd instrumentele necesare pentru punerea în aplicare a soluţiilor de dezvoltare economică şi socială, precum şi pentru exercitarea atribuţiilor autorităţii publice;
analiza impactului de reglementare – proces prin care se determină necesitatea adoptării, aprobării sau emiterii actului normativ și se identifică cea mai eficientă soluție, în baza analizei problemelor, pentru stabilirea obiectivelor, identificarea soluțiilor alternative și evaluarea costurilor și beneficiilor, conform metodologiei aprobate de Guvern;
monitorizarea implementării prevederilor actului normativ – procedură care presupune stabilirea, analiza şi evaluarea efectelor juridice ale actelor normative, precum şi, după caz, identificarea măsurilor de remediere a circumstanţelor care generează inaplicabilitatea actului normativ;
Registrul de stat al actelor juridice – sistem informaţional automatizat în care se publică actele normative şi alte acte juridice, în care se efectuează colectarea, prelucrarea, sistematizarea, păstrarea şi prezentarea acestora, precum şi sînt efectuate alte acţiuni stabilite de legislaţie în scopul operării cu datele registrului;
sigla „UE” – siglă cu care se marchează proiectele actelor normative, precum și actele normative în vigoare cu relevanță UE, și care se aplică de autorul proiectului;
tehnică legislativă – totalitatea normelor, metodelor şi procedeelor care definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de sistematizare a conţinutului acestuia, procedeelor tehnice privind modificarea, publicarea şi republicarea, rectificarea actului normativ, normelor care reglementează intrarea în vigoare, încetarea acţiunii actului normativ, precum şi normelor privind limbajul şi stilul actului normativ. Normele de tehnică legislativă sînt menite să asigure forma sistemică şi coordonată a conţinutului reglementărilor juridice şi sînt obligatorii la elaborarea proiectelor de acte normative;
textul electronic consolidat al actului normativ – text electronic al actului normativ, publicat în Registrul de stat al actelor juridice, întocmit în baza textului oficial iniţial al actului normativ şi, după caz, în baza textelor oficiale ale actelor normative de modificare a acestuia, text care include toate modificările operate în actul normativ respectiv.
Articolul 3. Principiile activității de legiferare
(1) La elaborarea unui act normativ se respectă următoarele principii:
a) constituționalitatea;
b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
c) legalitatea și echilibrul între reglementările concurente;
d) oportunitatea, coerența, consecutivitatea, stabilitatea şi predictibilitatea normelor juridice;
e) asigurarea transparenţei, publicității şi accesibilității;
f) respectarea ierarhiei actelor normative.
(2) La elaborarea unui act normativ care reglementează activitatea de întreprinzător se respectă principiile stabilite de Legea nr. 235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
(3) Actul normativ trebuie să corespundă prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional. Soluțiile propuse în proiectul actului normativ trebuie să fie în concordanță cu legislația UE din domeniul respectiv și să asigure compatibilitatea cu aceasta.
(4) Actul normativ trebuie să se integreze organic în cadrul normativ în vigoare, scop în care:
a) proiectul actului normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune;
b) proiectul actului normativ întocmit în temeiul unui act normativ de nivel superior nu poate depăşi limitele competenţei instituite prin actul de nivel superior şi nici nu poate contraveni scopului, principiilor şi dispoziţiilor acestuia.
Articolul 4. Caracterul actului normativ
Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecţilor de drept şi, în caz de necesitate, sînt impuse prin forţa de constrîngere a statului.
Articolul 5. Clasificarea normelor juridice
(1) În funcţie de caracterul lor, normele juridice se împart în generale, speciale şi derogatorii.
(2) Normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecţilor de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecţi, fără a-şi pierde caracterul de generalitate.
(3) Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecţi strict determinaţi. În caz de divergenţă între o normă generală şi o normă specială, care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma specială.
(4) Normele juridice derogatorii sînt diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie şi sînt aplicabile unei situaţii determinate. În caz de divergenţă între o normă generală sau specială şi o normă derogatorie, care se conţin în acte normative de acelaşi nivel, se aplică norma derogatorie.
Capitolul II
CATEGORIILE ACTELOR NORMATIVE
Articolul 6. Categoriile actelor normative
Legislaţia Republicii Moldova este constituită din următoarele acte normative:
a) Constituţia Republicii Moldova;
b) legile şi hotărîrile Parlamentului;
c) decretele Preşedintelui Republicii Moldova;
d) hotărîrile şi ordonanţele Guvernului;
e) actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale de specialitate;
f) actele normative ale autorităţilor publice autonome;
g) actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special;
h) actele normative ale autorităților administrației publice locale.
Articolul 7. Corelaţia actelor normative
(1) Forţa juridică a actelor normative se stabileşte în funcţie de competenţa şi statutul autorităţii publice emitente, precum şi de categoria actului. Limitele de competenţă privind adoptarea, aprobarea sau emiterea actelor normative sînt stabilite de Constituţia Republicii Moldova, de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern şi de alte acte normative.
(2) Actul normativ cu forţă juridică superioară poate modifica sau abroga un act normativ cu forţă juridică inferioară al aceluiaşi emitent. În cazul modificării exprese a actului inferior, modificarea are aceeaşi forţă juridică ca şi actul modificat.
(3) În cazul în care între două acte normative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) şi (4).
Articolul 8. Legea
(1) Legea este un act normativ adoptat de Parlament în temeiul normelor constituţionale, conform procedurii stabilite de Constituţia Republicii Moldova, de Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797/1996, precum şi de prezenta lege.
(2) Legile sînt de trei categorii – constituţionale, organice şi ordinare. În clauza de adoptare a legii se menţionează categoria acesteia.
(1) Constituţia Republicii Moldova este Legea Supremă a statului și a societății. Niciun act normativ care contravine prevederilor acesteia nu are forță juridică.
(2) Constituţia poate fi modificată prin lege constituțională.
Articolul 10. Legea organică
(1) Legea organică este actul normativ care reprezintă o dezvoltare a normelor constituţionale şi poate interveni în domeniile expres prevăzute de Constituţie.
(2) Domeniile reglementate prin lege organică sînt stabilite la art. 72 alin. (3) lit. a)–o) din Constituţie.
(3) În conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) lit. p) din Constituţie, prin lege organică:
a) este reglementată stabilirea frontierei de stat a Republicii Moldova;
b) este stabilit Imnul de Stat;
c) sînt reglementate condiţiile dobîndirii, păstrării şi pierderii cetăţeniei;
d) este reglementat statutul capitalei Republicii Moldova, oraşul Chişinău;
e) sînt reglementate formele şi condiţiile speciale de autonomie ale unor localităţi din stînga Nistrului şi ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
f) este prelungit mandatul Parlamentului, în caz de război sau de catastrofă;
g) sînt stabilite incompatibilităţile calităţii de deputat în Parlament, altele decît cele prevăzute expres de Constituţie;
h) este reglementată procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova;
i) este prelungit mandatul Preşedintelui Republicii Moldova, în caz de război sau de catastrofă;
j) este stabilită structura Guvernului;
k) sînt stabilite incompatibilităţile funcţiei de membru al Guvernului, altele decît cele prevăzute expres de Constituţie;
l) sînt stabilite funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide politice;
m) este stabilită structura sistemului naţional de apărare;
n) sînt reglementate structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de protecţie a sănătăţii fizice şi mintale a persoanei;
o) sînt stabilite limitele împuternicirilor Guvernului şi/sau ale autorităţilor administraţiei publice privind reglementarea activităţii de întreprinzător;
p) este reglementat modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii;
q) sînt reglementate organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora, procedura de judecată, precum şi statutul judecătorilor;
r) sînt reglementate procedura penală, organizarea, competenţa şi modul de desfăşurarea a activităţii Procuraturii, precum şi statutul procurorilor;
s) sînt reglementate atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi;
t) este reglementată contractarea împrumuturilor de stat externe;
u) este stabilit modul de funcţionare a limbilor;
v) sînt reglementate alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice, conform art. 72 alin. (3) lit. r) din Constituţie.
Articolul 11. Legea ordinară
Legea ordinară este un act normativ adoptat de către Parlament, care intervine în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia domeniilor supuse reglementării prin Constituţie şi lege organică.
Articolul 12. Hotărîrea Parlamentului
Hotărîrea Parlamentului cu caracter normativ este un act adoptat de către Parlament pentru:
a) organizarea activităţii interne a Parlamentului şi a structurilor ce intră în componența acestuia;
b) aprobarea sau modificarea structurii organelor și instituţiilor create de către Parlament, precum și pentru organizarea activităţii acestora;
c) reglementarea altor domenii care nu necesită adoptare de legi.
Articolul 13. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova
În temeiul art. 94 din Constituţie, pentru exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete cu caracter normativ, care reglementează relaţiile sociale în domeniile de competență stabilite de lege, cu excepția decretelor emise întru exercitarea atribuțiilor sale constituționale.
Articolul 14. Hotărârea Guvernului
(1) Hotărârea Guvernului este un act care se adoptă de către Guvern pentru organizarea executării legilor.
(2) Hotărârea Guvernului cu caracter normativ poate conține, după caz, regulamente, instrucțiuni, reguli, metodologii, standarde.
Articolul 15. Ordonanţa Guvernului
(1) Ordonanţa este un act normativ adoptat de către Guvern în temeiul şi în limitele legii speciale de abilitare, în ordinea delegării legislative conform art. 1062 din Constituţie. Ordonanţa poate fi adoptată doar pentru domeniile care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Ordonanţa se modifică, se suspendă și se abrogă de către Guvern prin adoptarea unei noi ordonanţe în limita termenului de abilitare. După expirarea termenului de abilitare, ordonanţa poate fi abrogată, suspendată și modificată doar prin lege.
(3) Procedura privind elaborarea, examinarea şi adoptarea ordonanţelor este stabilită de Constituţie şi de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern.
Articolul 16. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome
(1) Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi autorităţile publice autonome emit sau aprobă, în condiţiile legii, acte normative.
(2) Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome sînt emise sau aprobate numai în temeiul şi pentru executarea legilor și a hotărîrilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Actele normative respective se limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru executarea cărora se emit sau se aprobă şi nu pot contraveni prevederilor actelor respective. În clauza de adoptare a actelor normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome se indică expres actul normativ superior în temeiul căruia acestea sînt emise sau aprobate.
(21) Drept temei pentru emiterea sau aprobarea actelor normative cu sigla UE pot servi Legea nr. 112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte, precum și Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, din care derivă obligația de armonizare. În acest caz, actele normative ale autorităților administrației publice centrale de specialitate și ale autorităților publice autonome se vor limita la cadrul juridic necesar pentru implementarea legislației UE.
(3) Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome se elaborează în termenele prevăzute de actele normative superioare sau într-un termen rezonabil pentru elaborarea acestora şi pentru realizarea prevederilor lor.
(4) Regulamentele, instrucțiunile, regulile şi alte acte normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autorităţilor publice autonome se aprobă prin hotărîre sau ordin care se semnează de către conducătorii autorităților emitente.
Articolul 17. Actele normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special
(1) Autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special, în limitele competenţei stabilite de Constituția Republicii Moldova, de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, de Legea nr. 344/1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri), de Legea nr. 173/2005 cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stînga Nistrului (Transnistria), precum şi de alte acte normative, adoptă legi locale şi alte acte normative care se aplică doar în raza teritoriului administrat de către acestea.
(2) La adoptarea, aprobarea, emiterea şi aplicarea actelor normative ale autorităţilor unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special se ţine cont de principiul corespunderii acestora legislaţiei Republicii Moldova.
Articolul 18. Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale
Actele normative ale autorităţilor administraţiei publice locale se emit pentru realizarea atribuţiilor funcţionale şi în limitele competenţelor stabilite de Constituţie, de Carta Europeană a Autonomiei Locale şi de alte acte normative, fiind aplicate doar în raza teritoriului administrat de către acestea.
Articolul 19. Succesiunea competenţei de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative
(1) În cazul reorganizării autorităţii publice care a adoptat, a aprobat sau a emis anumite acte normative, împuternicirile de modificare şi abrogare a actelor respective trec către succesorul autorităţii publice ce se reorganizează, iar în cazul în care nu există succesori – către autoritatea publică care are competenţă în domeniul respectiv.
(2) În cazul modificării sau, după caz, al abrogării actului normativ adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică care a fost reorganizată, în clauza de adoptare a actului de modificare sau, după caz, de abrogare se indică succesorul de drept ori autoritatea competentă, precum şi temeiul juridic pentru operarea modificărilor ori, după caz, pentru abrogare.
Capitolul IX
MONITORIZAREA IMPLEMENTĂRII PREVEDERILOR ACTELOR NORMATIVE ŞI REEXAMINAREA ACTELOR NORMATIVE
Articolul 75. Monitorizarea implementării prevederilor actelor normative
(1) Implementarea prevederilor actelor normative se monitorizează pentru identificarea gradului de aplicare şi executare a acestora, determinarea măsurii în care obiectivele actului au fost realizate, identificarea consecinţelor neprevăzute sau negative, precum şi pentru elaborarea recomandărilor privind modalitatea de remediere a consecinţelor negative.
(11) La selectarea actelor normative a căror implementare urmează a fi monitorizată se ține cont de:
a) importanța domeniului de reglementare al actului normativ monitorizat, conform realităților social-economice și programelor de guvernare;
b) obiectivele Planului de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
c) solicitările autorităților și instituțiilor publice responsabile de implementare, solicitările sectorului privat, informația difuzată în mass-media;
d) practica procedurilor administrative și practica judiciară, după caz.
(2) Monitorizarea implementării prevederilor actului normativ se efectuează de către instituția responsabilă de implementarea acestora, conform mecanismului stabilit de Guvern. Procesul de monitorizare a implementării actului normativ se inițiază după aplicarea prevederilor acestuia pe parcursul a cel puțin 2 ani sau mai devreme, în cazurile stabilite de Guvern.
(3) Prin derogare de la alin. (2), mecanismul de monitorizare a implementării prevederilor actelor normative ale Băncii Naționale a Moldovei și ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare se elaborează și se aprobă de instituțiile respective.
[Art.75 al.(3) modificat prin LP174 din 11.07.24, MO336-339/02.08.24 art.480; în vigoare 02.08.24]
(4) La încheierea monitorizării implementării prevederilor actului normativ, instituția responsabilă de monitorizare întocmeşte raportul de monitorizare conform metodologiei aprobate de către Guvern. Dacă, în urma monitorizării implementării prevederilor actului normativ, s-a constatat necesitatea operării unor modificări în actul normativ ori a elaborării sau modificării cadrului normativ complementar, rezultatele raportului de monitorizare servesc pentru fundamentarea necesității elaborării unor noi reglementări.
Articolul 76. Reexaminarea actelor normative
(1) Reexaminarea actelor normative constă în analiza conţinutului acestora pentru evaluarea compatibilităţii cu Constituţia Republicii Moldova, cu alte acte normative în vigoare la momentul reexaminării, precum şi cu reglementările legislaţiei UE, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova.
(2) Reexaminarea actelor normative se efectuează de către autorităţile responsabile de implementarea prevederilor actelor normative respective.
(3) În urma reexaminării pot fi prezentate propuneri de modificare a actelor normative în vederea actualizării acestora, de asemenea se întocmeşte o listă a actelor normative sau, după caz, a dispozițiilor lor căzute în desuetudine şi se dispune abrogarea oficială a acestora.
Capitolul XI
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 79. Dispoziţii finale
(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepţia art. 22, art. 50 alin. (2) şi art. 58 alin. (6), care vor intra în vigoare după 12 luni de la data publicării acesteia.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul:
a) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu prezenta lege;
c) va aproba etapele de conectare a autorităţilor publice la Sistemul informaţional.
(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 780/2001 privind actele legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 36–38, art. 210), cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 317/2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 208 –210, art. 783), cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 80. Dispoziţii tranzitorii
(1) Actele normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.
(2) Autorităţile publice care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, ţin registre de evidenţă a actelor normative, inclusiv direcţiile de justiţie ale unităţilor teritoriale autonome cu statut special, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor asigura transmiterea gratuită a actelor normative, precum şi a informaţiei aferente, în format electronic, către Ministerul Justiţiei pentru a fi incluse în Registrul de stat al actelor juridice.
(3) Autorităţile publice vor începe utilizarea Sistemului informaţional pe măsura creării condiţiilor tehnice necesare, conform etapelor de conectare prevăzute la art. 79 alin. (2) lit. c).
(4) Pînă la 31 decembrie 2018, Ministerul Justiţiei va asigura publicarea textelor electronice consolidate ale actelor normative în vigoare în Registrul de stat al actelor juridice.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Andrian CANDU
Nr. 100. Chișinău, 22 decembrie 2017.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3