Secțiunea 1
Controlul mărfurilor
619. La trecerea frontierei vamale, Serviciul Vamal efectuează identificarea mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoțire.
620. La transportul mărfurilor pe calea rutieră, Serviciul Vamal controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia și, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport fără încărcătură se efectuează și controlul compartimentului de marfă.
Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau în cazul în care sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul de marfă prezintă urme de violare, se efectuează și controlul vamal al mărfurilor. În acest caz, Serviciul Vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează și de transportator.
621. La transportul mărfurilor pe cale ferată, organul vamal verifică:
1) exteriorul vagoanelor acoperite care conțin mărfuri, prin controlul integrității sigiliilor, ferestrelor, acoperișului, pereților și platformei;
2) interiorul și exteriorul vagoanelor descoperite care conțin mărfuri;
3) exteriorul locomotivei;
4) exteriorul și interiorul anexelor tehnice ale locomotivei și cabinei mecanicului.
622. La transportul călătorilor la cursele internaționale pe cale ferată, organul vamal verifică:
1) interiorul și exteriorul vagoanelor;
2) exteriorul locomotivei;
3) exteriorul și interiorul anexelor tehnice ale locomotivei și cabinei mecanicului.
623. Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum și vagoanele care nu pot fi sigilate se supun și controlului vamal interior. Serviciului Vamal consemnează rezultatul controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează și de organele căilor ferate. Aceeași procedură se aplică și trimiterilor poștale internaționale.
624. La transportul mărfurilor pe cale maritimă, controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezența organelor portuare, a comandantului ori a armatorului, precum și a reprezentantului agenției de navigație.
625. Controlul vamal al navei la sosire constă în verificarea prin sondaj a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor și a sălii mașinilor, pentru a constata dacă există concordanță între declarația proviziilor de bord și bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte organului vamal originalul manifestului încărcăturii. Forma declarației proviziilor de bord se stabilește de Serviciul Vamal.
626. După efectuarea controlului vamal la sosire, în folosința comandantului, echipajului și pasagerilor se lasă cantități uzuale de produse din tutun și băuturi alcoolice, în raport cu durata staționării navei în port, potrivit normelor stabilite de Serviciul Vamal.
627. La scoaterea sau introducerea pe navă a proviziilor de bord, Serviciul Vamal face mențiunea de rigoare în declarația proviziilor de bord.
628. Pe timpul staționării navei, comandantul sau armatorul este obligat să folosească proviziile și bunurile înscrise în inventar în exclusivitate la bord.
629. Comandantul, armatorul și agentul navei răspund solidar în fața organului vamal pentru nedeclararea bunurilor, pentru lipsa sau substituirea bunurilor înscrise în declarația proviziilor de bord, precum și pentru cele aflate în inventarul navei.
630. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice Serviciului Vamal plecarea navei cu cel puțin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
631. Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanței manifestului încărcăturii cu declarațiile vamale sau permisele de transbordare eliberate, precum și cu situația proviziilor de bord. Forma permisului de transbordare se stabilește de către Serviciul Vamal.
632. În timpul efectuării controlului vamal la plecare este permisă coborârea sau urcarea la bord numai a comandantului sau a secundului navei.
633. Organele portuare permit plecarea navelor în trafic internațional numai după autorizarea trecerii frontierei de stat de către Poliția de Frontieră, de comun acord cu Serviciul Vamal. Serviciul Vamal vizează manifestul încărcăturii și declarația proviziilor de bord.
634. La transportul mărfurilor cu aeronave autohtone, controlul vamal se efectuează imediat după aterizare, precum și înainte de decolare. La acest control se urmărește dacă la bord există și alte bunuri decât cele din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinației lor.
635. Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine se efectuează numai în cazul în care există indicii temeinice privind nerespectarea reglementărilor vamale sau dacă nava staționează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.
636. În cazul aeronavelor autohtone de pasageri, controlul vamal în interior se efectuează la sosire – după debarcarea pasagerilor, și la plecare – înainte de îmbarcarea acestora.
637. Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează în conformitate cu normele prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.
638. Comercializarea mărfurilor la bordul aeronavelor, în vagonul restaurant, a garniturii de tren, în restaurantele navelor maritime ce efectuează curse internaționale de călători se realizează în conformitate cu prevederile legislației naționale ce reglementează acest gen de activitate, doar în cantități uzuale comerțului cu amănuntul, cu excepția produselor din tutun prelucrat și a băuturilor alcoolice, ale căror cantități în raport cu durata cursei sunt stabilite de legislație.
639. Modalitatea declarării, precum și forma controlului vamal aplicată mărfurilor se realizează în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal.
640. Etapele controlului vamal al mărfurilor sunt următoarele:
1) verificarea existenței documentelor necesare vămuirii în funcție de destinația vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării;
2) controlul documentar;
3) verificarea efectuării plății sau a garantării obligației vamale, după caz;
4) controlul fizic al mărfurilor.
641. Controlul vamal se efectuează în mod obligatoriu, în conformitate cu metodologia de prelucrare a declarațiilor vamale în detaliu, stabilită prin ordin al Serviciului Vamal, și constă, cel puțin, în verificarea existenței documentelor necesare vămuirii, în funcție de destinația vamală solicitată pentru mărfurile ce fac obiectul declarării, precum și a efectuării plății ori a garantării obligației vamale, după caz.
642. Controlul vamal al mărfurilor este efectuat în locurile desemnate în acest scop și la orele prevăzute de către autoritatea vamală.
643. Serviciul Vamal aprobă, la solicitarea declarantului, efectuarea controlului vamal în alte locuri și alte ore decât cele prevăzute în pct. 642. În acest caz, costurile aferente operațiunii sunt în sarcina declarantului.
644. Funcționarul vamal aplică formele de control vamal stabilite în art.343 alin.(1) din Cod.
645. Controlul documentar constă în verificarea:
1) corectitudinii completării declarației vamale;
2) existenței documentelor care însoțesc declarația vamală în detaliu potrivit regimului vamal solicitat;
3) concordanței dintre datele înscrise în declarația vamală în detaliu și cele din documentele însoțitoare;
4) formei documentelor anexate.
646. Controlul vamal fizic al mărfurilor constă în verificarea mărfurilor prin identificarea acestora, numărarea locurilor sau coletelor, cântărirea, măsurarea, fotografierea, prelevarea de probe și mostre, aplicarea echipamentului special de control vamal și alte instrumente de control, în vederea confirmării datelor indicate în declarația vamală și/sau în actele de însoțire.
647. Organul vamal poate aplica următoarele tipuri de control vamal fizic al mărfurilor:
1) total (cu verificarea întregului lot de mărfuri);
2) parțial (cu verificarea unei părți din lotul de marfă, suficiente pentru asigurarea respectării legislației vamale); sau
3) efectuat în vederea prelevării de probe și mostre pentru cercetarea (expertiza) mărfurilor.
648. Rezultatele și tipul controlului fizic al mărfurilor aplicat se consemnează într-un act, întocmit conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
Dacă controlul fizic se execută parțial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru întreaga partidă de mărfuri indicate în declarația vamală.
649. Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează în baza documentelor atunci când există indicii temeinici de fraudă.
650. Controlul vamal fizic se efectuează după cum urmează:
1) mărfurile transportate în vrac se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
2) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. În cazul în care nu există condiții de control pe mijlocul de transport, organele vamale sunt în drept să solicite descărcarea mărfurilor;
3) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
4) mărfurile transportate prin conducte, precum și curentul electric se controlează din punctul de vedere al cantității, prin citirea contoarelor instalate.
651. Serviciul Vamal efectuează controlul vamal fizic total în situațiile în care există indicii temeinice privind nerespectarea legislației vamale sau criteriul de selectivitate indică expres asupra necesității verificării întregului lot de marfă, precum și în cazurile în care, în baza analizei de risc, s-a stabilit că un control parțial nu va fi suficient pentru asigurarea respectării legislației vamale.
652. Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea Serviciului Vamal, să manipuleze, să dezambaleze și să reambaleze mărfurile, fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste operațiuni vor fi acoperite de declarant.
653. Controlul vamal fizic se face în prezența declarantului sau a reprezentantului său, precum și a transportatorului, cu excepția transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, în cazul în care prezența transportatorului este facultativă.
Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face în prezența gestionarului spațiilor.
654. Serviciul Vamal poate efectua controlul vamal fizic și la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcție de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile sau necesită condiții speciale de ambalare și de transport ori nu există condiții de control la frontieră și dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.
655. În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau descărcare, exportatorii ori importatorii au următoarele obligații:
1) să solicite în scris efectuarea controlului la postul vamal cel mai apropiat cu cel puțin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport;
2) să pregătească mărfurile și să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport să corespundă condițiilor de sigilare vamală;
3) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data și ora care au fost stabilite.
656. În situația în care autoritatea vamală decide să controleze mărfurile, aceasta îl informează în acest sens pe declarant sau pe reprezentantul său.
Dacă Serviciul Vamal decide să verifice numai o parte a mărfurilor declarate, informarea trebuie să cuprindă articolele care urmează a fi verificate. Decizia Serviciului Vamal este irevocabilă.
657. La controlul vamal fizic asistă declarantul vamal și transportatorul, cu excepția transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, când prezența transportatorului este facultativă.
Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face și în prezența gestionarului.
658. Declarantul sau persoana desemnată de către acesta pentru a asista la controlul vamal al mărfurilor acordă Serviciului Vamal sprijinul necesar pentru facilitarea activității acesteia. În cazul în care Serviciul Vamal consideră că asistența acordată este nesatisfăcătoare, acesta cere declarantului să desemneze altă persoană capabilă să ofere asistența necesară.
659. În situația în care declarantul refuză să asiste la controlul vamal al mărfurilor sau să desemneze o persoană aptă să ofere asistența pe care Serviciul Vamal o consideră necesară, acesta stabilește un termen în acest sens, cu excepția cazului în care consideră că nu mai este necesară verificarea.
660. Dacă, la expirarea termenului stabilit, declarantul nu a îndeplinit cerințele formulate, Serviciul Vamal procedează din oficiu, potrivit art. 189 din Cod, la controlul vamal al mărfurilor, pe riscul și pe cheltuiala declarantului, apelând, dacă este cazul, la serviciile unui expert sau ale oricărei alte persoane care este desemnată potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
661. Constatările făcute de Serviciul Vamal în cursul controlului vamal desfășurat în condițiile prezentului punct au aceeași valabilitate ca și în cazul în care controlul ar fi fost efectuat în prezența declarantului.
662. Serviciul Vamal are dreptul de a considera declarația vamală depusă ca fiind fără efect în cazul în care se constată că refuzul declarantului de a asista la controlul mărfurilor sau de a desemna o persoană capabilă să ofere asistența necesară nu împiedică și nici nu este menit să împiedice această autoritate să constate încălcarea dispozițiilor care reglementează plasarea mărfurilor sub regimul vamal respectiv și nici nu reprezintă o sustragere sau o încercare de sustragere de la aplicarea dispozițiilor art. 140 din Cod.
663. În cazul în care Serviciul Vamal hotărăște să preleve probe, acesta informează în acest sens declarantul sau reprezentantul acestuia.
664. Prelevările se efectuează de către Serviciul Vamal, dar acesta poate solicita ca operațiunea să se efectueze sub supravegherea sa și de către declarant sau de către o persoană desemnată de acesta.
Prelevările de probe sunt efectuate conform metodologiei stabilite de Serviciul Vamal.
665. Cantitățile prelevate nu trebuie să depășească necesarul pentru a permite analiza sau verificarea mai amănunțită, inclusiv o eventuală contraanaliză.
666. Declarantul sau persoana desemnată de către acesta pentru a asista la prelevarea de probe este obligat să acorde Serviciului Vamal tot sprijinul necesar pentru efectuarea operațiunii.
667. Dacă declarantul refuză să asiste la prelevare sau să desemneze o persoană în acest sens ori dacă nu acordă Serviciului Vamal tot sprijinul necesar pentru efectuarea operațiunii, se aplică dispozițiile art. 331 alin. (3) din Cod.
668. În situația în care Serviciul Vamal a prelevat probe pentru analiză sau pentru o verificare mai amănunțită, acesta acordă liberul de vamă pentru mărfurile în cauză, fără a aștepta rezultatul analizei sau verificării, cu excepția cazului în care există alte motive pentru a nu se proceda astfel și cu condiția ca, în cazul nașterii sau posibilității nașterii unei datorii vamale, cuantumul drepturilor corespunzătoare să fi fost în prealabil încasat sau garantat.
669. Cantitățile prelevate ca probe de Serviciul Vamal nu se scad din cantitatea declarată.
670. În cazul unei declarații de export sau de perfecționare pasivă, dacă situația permite, declarantul are dreptul de a înlocui cantitățile de mărfuri prelevate ca probe cu mărfuri identice, în vederea completării lotului de marfă.
671. Cu excepția cazului în care probele sunt distruse în procesul de analiză sau de verificare amănunțită, acestea se restituie declarantului, la cererea și pe cheltuiala sa, imediat ce nu mai este necesară păstrarea lor de către Serviciul Vamal, în special după ce declarantul a epuizat toate mijloacele de contestare a deciziei luate de organul vamal pe baza rezultatelor analizei sau a verificării amănunțite.
672. În situația în care declarantul nu solicită restituirea probelor, acestea pot fi distruse sau păstrate de către Serviciul Vamal. În cazuri justificate, organul vamal poate dispune ca declarantul să ridice probele rămase.
673. Serviciul Vamal consemnează pe declarația vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia și menționează numărul și mărcile de identificare ale coletelor deschise pentru control.
674. În cadrul controlului vamal fizic al mărfurilor se asigură și controlul interiorului vagoanelor de cale ferată și al mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sunt transportate.
675. În situația în care verifică declarația și documentele însoțitoare sau mărfurile, Serviciul Vamal înscrie pe exemplarul destinat acestuia sau pe un document însoțitor elementele și rezultatele acestei verificări. În cazul unei verificări parțiale a mărfurilor se indică, de asemenea, datele aferente lotului de mărfuri verificat.
Dacă este cazul, Serviciul Vamal menționează în declarație absența declarantului sau a reprezentantului său.
676. Dacă rezultatul verificării declarației și a documentelor însoțitoare ale mărfurilor nu este conform cu datele înscrise în declarație, Serviciul Vamal înscrie pe exemplarul declarației destinat acesteia sau pe un document însoțitor datele care se au în vedere la taxarea mărfurilor în cauză și, dacă este cazul, calculează orice restituiri sau alte sume plătibile la export. De asemenea, se înscriu datele necesare pentru aplicarea oricăror alte dispoziții care reglementează regimul vamal sub care sunt plasate.
677. Constatările Serviciului Vamal precizează, dacă este cazul, mijloacele de identificare utilizate.
Constatările se datează și conțin datele necesare pentru identificarea funcționarului care le-a făcut.
678. În cazul în care Serviciul Vamal nu procedează la nicio verificare a declarației și nici a mărfurilor, nu este necesară precizarea acestui fapt pe declarație sau pe documentul însoțitor la care se face referire la pct. 657.
679. În cazul în care Serviciul Vamal are dubii cu privire la aplicarea prohibițiilor sau restricțiilor și acest fapt nu se poate stabili decât în urma rezultatului verificărilor, pentru mărfurile respective nu se acordă liberul de vamă.
680. Serviciul Vamal stabilește forma sub care acordă liberul de vamă, ținând seama de locul unde se află mărfurile și de modalitățile de exercitare a supravegherii vamale a mărfurilor.
681. În cazul în care declarația se realizează în scris, pe aceasta sau, dacă este cazul, pe un document anexat, se face o mențiune referitoare la acordarea liberului de vamă și la data acestuia. O copie se restituie declarantului.
682. În situația în care liberul de vamă nu poate fi acordat pentru unul dintre motivele prevăzute la art. 189 alin. (2) din Cod, Serviciul Vamal acordă declarantului un termen pentru regularizarea situației mărfurilor.
683. În cazul în care, în condițiile prevăzute la art. 189 alin. (1) din Cod, declarantul nu prezintă documentele necesare înainte de expirarea termenului prevăzut, declarația respectivă este considerată fără efecte și Serviciul Vamal procedează la invalidarea sa.
684. În cazul prevăzut la art. 189 din Cod și, dacă este cazul, fără a înlătura aplicarea dispozițiilor art. 173, 174, 188 sau 191 din Cod, atunci când declarantul nu plătește sau nu garantează cuantumul drepturilor vamale datorate înainte de expirarea termenului, Serviciul Vamal poate declanșa formalitățile preliminare de valorificare a mărfurilor.
685. Cu excepția cazului în care situația nu este între timp regularizată, mărfurile pot fi valorificate de Serviciul Vamal, care îl informează, în prealabil, pe declarant.
686. Serviciul Vamal, pe riscul și pe cheltuiala declarantului, transferă mărfurile respective într-un loc special, aflat sub supravegherea sa.
687. În aplicarea art.173, 174, 188 sau 191 din Cod, Serviciul Vamal invalidează declarația vamală după acordarea liberului de vamă, în cazul în care se stabilește că mărfurile au fost declarate în mod eronat pentru un regim vamal care presupune obligația plății drepturilor de import în loc să fie plasate sub un alt regim vamal, dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației, cu respectarea următoarelor condiții:
1) mărfurile să nu fi fost utilizate în alte condiții decât cele prevăzute de regimul vamal sub care acestea ar fi trebuit plasate;
2) la momentul declarării, mărfurile erau destinate a fi plasate sub un alt regim vamal, pentru care erau îndeplinite toate condițiile necesare;
3) mărfurile să se declare imediat pentru noul regimul vamal sub care trebuiau plasate.
Declarația de plasare a mărfurilor sub acest ultim regim vamal produce efecte juridice de la data acceptării declarației invalidate.
În cazuri temeinic justificate, autoritatea vamală poate prelungi termenul de 90 de zile.
688. În situația în care se stabilește că mărfurile au fost declarate în mod eronat, în locul altor mărfuri, pentru un regim vamal care presupune obligația plății drepturilor de import, Serviciul Vamal invalidează declarația vamală dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației, cu respectarea următoarelor condiții:
1) mărfurile inițial declarate nu au fost utilizate într-un alt fel decât cel care a fost aprobat în situația lor anterioară și nu au fost replasate în situația anterioară;
2) mărfurile care se intenționa să fie declarate pentru regimul vamal avut în vedere inițial puteau, la momentul depunerii declarației vamale inițiale, să fie prezentate la același birou vamal și au fost declarate pentru același regim vamal ca acela care a fost avut în vedere inițial.
În cazuri temeinic justificate, Serviciul Vamal poate prelungi termenul de 90 de zile.
689. În situația mărfurilor refuzate în cadrul unui contract de vânzare prin corespondență, Serviciul Vamal invalidează o declarație vamală de punere în liberă circulație dacă cererea în acest sens a fost prezentată în termen de 90 de zile de la data acceptării declarației, cu condiția ca mărfurile să fi fost exportate la adresa furnizorului inițial sau la o altă adresă indicată de către acesta.
690. Serviciul Vamal invalidează declarația vamală când se eliberează o autorizație cu efect retroactiv, conform art. 280 din Cod.
691. În cazul în care mărfurile sunt declarate pentru export sau pentru regimul de perfecționare pasivă, declarația vamală se invalidează pentru mărfurile supuse drepturilor de export care fac obiectul unei cereri pentru rambursarea drepturilor de import sau restituirii altor sume la export sau altor măsuri speciale la export, cu îndeplinirea următoarelor condiții:
1) declarantul prezintă biroului vamal de export dovada că mărfurile nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova;
2) declarantul înapoiază respectivului birou vamal toate exemplarele declarației vamale, împreună cu orice alte documente ce i-au fost eliberate în urma acceptării declarației;
3) declarantul, dacă este cazul, prezintă biroului vamal de export dovada că rambursarea drepturilor de import sau restituirea altor sume la export acordate pe baza declarației de export pentru mărfurile respective au fost returnate sau că instituțiile interesate au luat măsurile necesare pentru a se asigura că ele nu se plătesc;
4) declarantul, dacă este cazul, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, respectă toate obligațiile cerute de biroul vamal de export pentru regularizarea situației acestor mărfuri.
692. Invalidarea declarației vamale atrage, după caz, anularea oricăror rectificări făcute pe o licență de export sau pe un alt document care însoțește declarația vamală.
693. În cazul în care mărfurile declarate pentru export trebuie să părăsească teritoriul vamal al Republicii Moldova într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage invalidarea declarației în cauză.
694. Invalidarea se efectuează și în cazul altor mărfuri decât cele prevăzute în prezentul alineat dacă biroul vamal de export este înștiințat de faptul că mărfurile declarate nu au părăsit teritoriul vamal al Republicii Moldova.
695. În măsura în care reexportul mărfurilor presupune depunerea unei declarații, dispozițiile pct. 657 se aplică în mod corespunzător.
696. În cazul în care mărfurile autohtone sunt plasate sub regimul vamal de antrepozitare conform prevederilor art. 300 din Cod, invalidarea declarației de plasare sub regim se poate solicita și efectua cu condiția luării măsurilor prevăzute de reglementările specifice în cazul nerespectării destinației acordate.
Dacă, la expirarea perioadei prevăzute pentru păstrarea mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare, nu a fost prezentată nicio cerere pentru acordarea unei alte destinații prevăzute de reglementarea specifică în cauză, Serviciul Vamal ia măsurile prevăzute de această reglementare.
697. Controlul vamal al mărfurilor, precum și unele operațiuni de vămuire sunt efectuate doar în perimetrul zonelor de control vamal legal constituite.
698. Zonele de control vamal create în modul stabilit de Serviciul Vamal pot avea statut permanent sau temporar în funcție de circumstanțe.
699. Zonele de control vamal trebuie să corespundă cel puțin următoarelor condiții:
1) să dețină suprafețe minime conform tipului de transport supus controlului vamal, cu posibilitatea ulterioară de extindere, după caz;
2) să existe suficiente căi de acces, pentru a nu afecta traficul rutier din regiune și pentru a facilita circulația unităților de transport în interiorul zonei de control vamal;
3) să fie dotate cu supraveghere video online, cu acces direct al organului vamal;
4) să dețină spații administrative care să corespundă normelor sanitare per persoană, tehnicii securității muncii și să fie dotate cu mese, scaune de lucru, calculatoare conectate la rețeaua de internet, telefoane, să conțină blocuri sanitare care să corespundă normativelor;
5) să dețină spații de parcare pentru unitățile de transport ale funcționarilor și persoanelor terțe conform necesităților;
6) să fie asigurate 24/24 cu energie electrică, sisteme de alarmă, cu măsuri de precauție antiincendiare, cu căi de evacuare;
7) să conțină spații de depozitare a mărfurilor după tip și categorie;
8) să dețină teren/suprafețe pentru efectuarea controlului neintruziv;
9) să corespundă altor cerințe în funcție de specializarea posturilor vamale în vămuirea anumitor grupuri tarifare de mărfuri;
10) să fie îngrădită astfel încât să excludă accesul persoanelor neautorizate sau sustragerea neautorizată.
Suplimentar condițiilor stabilite la pct. 683, spațiile destinate efectuării controlului vamal în locurile de schimb internațional al poștei vor corespunde cerințelor stabilite de actele normative speciale.
700. Zona de control vamal se lichidează în baza deciziei Serviciului Vamal, în următoarele cazuri:
1) schimbarea locului de amplasare a organului vamal;
2) închiderea punctului de trecere a frontierei vamale a Republicii Moldova;
3) lichidarea locului de efectuare a operațiunilor vamale;
4) desființarea zonei economice libere, a antrepozitelor vamale și a depozitelor provizorii conform legislației.
701. Revocarea deciziei de creare a zonei de control vamal are loc în următoarele cazuri:
1) revocarea este solicitată de către agentul economic, deținător al zonei de control vamal;
2) crearea zonei de control vamal în baza unor date eronate sau neveridice;
3) încălcarea regimului zonei de control vamal;
4) nerespectarea condițiilor de creare a zonei de control vamal stabilite în prezentul Regulament și în alte acte normative.
Secțiunea a 2-a
Controlul ulterior
Subsecțiunea 1
Dispoziții generale
702. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare și de realizare a controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode și operațiuni de organizare și realizare a controlului, precum și de valorificare a rezultatelor acestuia și se exercită de către organele vamale prin subdiviziunile de control ulterior, precum și, la necesitate, în comun cu alte subdiviziuni și/sau autorități publice.
703. Activitatea de control ulterior se organizează și se desfășoară în baza politicii de control anuale și a planurilor anuale de control, realizate în urma aplicării studiilor de analiză a riscurilor și aprobate de conducerea Serviciului Vamal, precum și în baza controalelor inopinate.
704. La elaborarea politicii de control anuale, precum și a planului anual de control se vor lua în considerare domeniile de control determinate de obiectivele naționale prioritare stabilite de conducerea Ministerului Finanțelor, a Serviciului Vamal, inclusiv în domeniul promovării politicilor conformării voluntare, de propunerile subdiviziunilor Serviciului Vamal. De asemenea, se va ține cont de coeficientul total de risc atribuit de sistemul informațional de analiză a riscurilor, de sesizările altor instituții în cadrul activității de cooperare interinstituțională și de informațiile obținute în cadrul cooperării administrative internaționale în domeniul vamal.
705. Subdiviziunile de control ulterior realizează activități de control:
1) în cazul solicitării și/sau utilizării AEO/procedurilor simplificate de vămuire la declararea mărfurilor;
2) în urma activității de analiză a riscurilor;
3) în cazul necesității de executare a controalelor ulterioare inopinate;
4) în cazul necesității de executare a controalelor prin contrapunere;
5) în scopul confirmării conformității persoane.
706. Planificarea și executarea controlului ulterior se realizează prin utilizarea modulului informațional vamal „Control ulterior”, gestionat de subdiviziunile de specialitate în cadrul Serviciului Vamal.
Subsecțiunea a 2-a
Activitatea de analiză a riscurilor
707. Activitatea de analiză a riscurilor constă în identificarea, evaluarea și tratarea riscurilor în scopul selectării persoanelor ce vor fi supuse controlului ulterior. În vederea realizării activității de analiză a riscurilor, Serviciul Vamal va utiliza inclusiv principalele domenii și criterii de risc specifice activității vamale stabilite în prezentul Regulament. La realizarea analizei de risc în domeniile și criteriile stabilite, se vor utiliza bazele de date și informațiile de care dispune sau la care are acces Serviciul Vamal și/sau raporturile anterioare ale persoanei cu Serviciul Vamal (istoricul activității de control în privința acestuia). În cadrul acțiunilor de analiză de risc, funcționarii vamali pot solicita de la orice instituție financiară (sucursală sau filiala acesteia), prin intermediul unei citații bancare, conform anexei nr. 31, prezentarea de informații, date, documente pe care le dețin referitoare la conturile bancare ale persoanei și la operațiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) analizată/e. Instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia, societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale), în termen de 3 zile de la recepționarea citației bancare, va asigura colectarea informațiilor, a datelor și a documentelor solicitate și le va prezenta Serviciului Vamal. Activitatea de analiză a riscurilor se va solda cu identificarea riscurilor determinate și/sau potențiale, inclusiv a coeficientului total de risc.
Subsecțiunea a 3-a
Stabilirea domeniilor și a criteriilor de risc
708. Domeniile de risc reflectă prioritățile de activitate analitică în sfera de responsabilitate a Serviciului Vamal.
709. Criteriile de risc sumează un set de circumstanțe sau de însușiri ale activității persoanei, identificate în baza informației pe care o dețin organele vamale a căror existență și intensitate pot indica probabilitatea neconformării persoanei la prevederile legislației vamale și fiscale.
710. Domeniile și criteriile de risc se prezintă în tabelul din anexa nr. 32. Acestea trebuie să respecte următoarele cerințe:
1) să fie relevante activității Serviciului Vamal;
2) să fie specifice persoanelor cu caracteristici similare;
3) să fie bazate pe informație certă, veridică și accesibilă;
4) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
5) să fie utilizate corespunzător subiectului și obiectului activității analizate.
Subsecțiunea a 4-a
Stabilirea riscurilor determinate, potențiale și a coeficientului total de risc
711. Analiza riscurilor se materializează prin identificarea următoarelor tipuri de riscuri:
1) riscurile determinate sunt cele stabilite în cadrul subdiviziunii de control ulterior în urma analizei proprii de risc și a analizei efectuate în baza informațiilor privind existența unor fenomene de fraudă vamală recepționate de la alte subdiviziuni ale Serviciului Vamal ori de la alte instituții în cadrul activității de cooperare interinstituțională sau al informațiilor obținute în cadrul cooperării administrative internaționale în domeniul vamal. Riscurile determinate reflectă fapte consumate, iar Serviciul Vamal deține informații despre acestea;
2) riscurile potențiale sunt cele stabilite în urma analizei proprii de risc a informațiilor disponibile Serviciului Vamal prin compararea cu datele statistice ale activității vamale, ale persoanei, ale altor autorități și instituții. Riscurile potențiale sunt riscuri în raport cu care există premise pentru apariția acestora.
712. Coeficientul total de risc este rezultatul unei metode de identificare a riscurilor potențiale, care constă în atribuirea unui punctaj corespunzător ca urmare a efectuării analizei de risc automatizate a informațiilor, prin însumarea punctajelor aferente domeniilor de risc raportate la ponderea fiecărui domeniu, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc (scopul controlului). Aplicarea punctajelor pentru stabilirea fiecărui coeficient total de risc este efectuată pentru fiecare persoană. Conform punctajului obținut este elaborat clasamentul persoanei în ordine descrescătoare.
Subsecțiunea a 5-a
Analiza de risc automatizată a informațiilor
713. Procedura informatică de analiză a riscurilor constă în aplicarea unor seturi de reguli, prin care se acordă un punctaj total domeniului de risc analizat, ce însumează punctajele corespunzătoare fiecărui indicator de risc. În funcție de regimul vamal utilizat de persoană și analizat prin prisma riscurilor, punctajul total acumulat pe domeniul de risc este raportat la procentul corespunzător ponderii domeniului de risc. La planificarea și executarea controlului asupra activității persoanei se va ține cont de suma coeficienților de risc corespunzători domeniilor analizate.
714. Fiecărui indicator de risc îi este repartizat un grad de intensitate, punctat conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 10 și 0.
715. Fiecare domeniu de risc va avea o pondere procentuală în cadrul setului de domenii de risc identificate pentru o anumită procedură vamală (regim vamal).
716. Unul și același domeniu de risc poate fi component al mai multor seturi, însă poate avea ponderi diferite, în funcție de perioada, scopul pentru care a fost identificat, destinația vamală (regimul vamal), tratamentul tarifar favorabil/preferențial și alți factori.
717. Ponderea pentru fiecare domeniu de risc se va determina în procente, astfel încât procentajul însumat al tuturor domeniilor de risc în cadrul unui set de domenii să constituie 100%, exprimată prin următoarea formulă:

unde:
1, 2,..., n – domeniile de risc;
w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc, suma ponderilor individuale fiind egală cu 100%.
718. Revizuirea periodică a ponderilor procentuale atribuite fiecărui domeniu de risc se face în funcție de rezultatele controalelor anterioare și/sau în funcție de actualizarea informației colectate. În cazul în care un domeniu își pierde în timp din relevanță, ponderea acestuia va scădea progresiv, completându-se celelalte domenii utilizate, astfel încât în sumă valoarea să constituie 100%.
Subsecțiunea a 6-a
Procesarea automatizată a informațiilor
719. Procesul identificării automatizate a riscurilor presupune procesarea informațiilor, utilizând procedeul standardizat de prelucrare a datelor, aplicat tuturor domeniilor și criteriilor de risc. Ca urmare se stabilește o valoare aferentă coeficientului total de risc, în baza următoarei relații:

unde:
Rg – coeficientul total de risc al persoanei;
1, 2,..., n – domeniile de risc;
w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc;
s – punctajul total al domeniului de risc;
r1, r2,..., rn – punctajele corespunzătoare criteriilor de risc aferente unui domeniu de risc.
720. În funcție de valoarea coeficientului total de risc obținut în urma aplicării formulei, se elaborează o listă prealabilă cu subiecții pasibili controlului, în vârful clasamentului fiind plasată persoana care are obținut punctajul maxim. Fără a aduce atingere prevederilor pct. 730, persoanele din lista prealabilă vor fi examinate suplimentar și, în cazul confirmării riscului identificat, vor fi incluși în planul de control, în ordinea descrescătoare a punctajului. În funcție de resursele administrative disponibile, va fi controlat numărul maxim posibil de persoane.
Subsecțiunea a 7-a
Crearea și menținerea sistemului de date necesar pentru aplicarea criteriilor de risc
721. Sistemul informațional de analiză de risc trebuie să fie bazat pe date relevante, certe și accesibile. Este necesară evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete și interpretabile. Identificarea periodică a riscurilor este recomandată pentru cunoașterea acelor riscuri care nu s-au manifestat anterior datorită circumstanțelor, schimbării condițiilor în care se manifestau riscurile identificate anterior, precum și pentru stabilirea riscurilor care s-au manifestat în trecut, dar care, în prezent, nu mai sunt relevante pentru Serviciul Vamal.
722. Pentru elaborarea și păstrarea clasamentului persoanelor conform riscului identificat, Serviciul Vamal menține baza de date, care va reflecta cel puțin:
1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu date individuale de identificare;
2) istoria activității de control;
3) datele statistice ale activității persoanelor.
723. Serviciul Vamal reexaminează și actualizează periodic informația necesară pentru aplicarea criteriilor de risc. Domeniile de risc, criteriile de risc, punctajele și coeficienții de risc se revizuiesc sistematic și pot fi modificați, ajustați, suplimentați sau anulați de către Serviciul Vamal, fără a aduce modificări la prezentul Regulament, ținând cont de mai mulți factori, printre care: rezultatele controalelor anterioare, evoluția cadrului juridic, tendințele dezvoltării sectoriale a economiei naționale, politica fiscală și vamală a statului, gradul de conformare voluntară a persoanelor.
Subsecțiunea a 8-a
Planificarea și înregistrarea controlului ulterior
724. Obiectivele naționale prioritare în domeniul de control ulterior sunt stabilite prin politica de control anuală. Controalele ulterioare programate sunt prevăzute în planuri de control anuale, elaborate centralizat în modulul informațional vamal „Control ulterior”, pe baza obiectivelor politicii de control anuale.
725. Coeficienții totali de risc, riscurile determinate și potențiale reflectate în adresări, rapoarte și note analitice, reprezintă suportul pe baza căruia se elaborează planurile anuale de control ulterior. Subdiviziunile Serviciului Vamal precum și instituțiile de stat pot înainta Direcției control ulterior propunerile la proiectul planului de control anual pentru anul următor.
726. Activitatea de control ulterior se va realiza în baza a două planuri de control: planul de control ulterior prin audit postvămuire și planul de control ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale.
727. Planul de control ulterior prin audit postvămuire va cuprinde două obiective de control:
1) verificarea riscurilor de neconformitate – în domeniul respectiv indicatorul de performanță este cuantificabil prin ponderea controalelor rezultative în totalul controalelor efectuate, pondere stabilită în planul anual de activitate al Serviciului Vamal;
2) verificarea conformării voluntare a persoanelor – în domeniul respectiv indicatorul de performanță este cuantificabil prin numărul persoanelor conformi din totalul celor verificați, pondere stabilită în planul anual de activitate al Serviciului Vamal/
728. Direcția control ulterior întocmește anual planurile de control pentru anul următor (ale căror formulare sunt prezentate în anexele nr. 33 și 34), care conțin următoarele informații:
1) datele de identificare ale persoanei ce urmează a fi controlată;
2) perioada supusă controlului ulterior;
3) modalitatea de selectare a persoanei (sesizare, raport sau notă analitică, coeficientul total de risc);
4) domeniul de risc;
5) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectarea se face în baza analizei automatizate.
729. Planul de control stabilește numărul de controale ulterioare planificate asupra unui număr de persoane pe parcursul unui an calendaristic. La necesitate, pe parcursul executării controalelor, numărul de persoane poate fi ajustat prin excluderea și/sau suplinirea argumentată a acestora.
730. Ordinea în care persoanele urmează a fi supuse controlului corespunde:
1) valorii descrescătoare a coeficientului de risc total atribuit; și/sau
2) valorii descrescătoare a datoriilor vamale estimate (în cazul cunoașterii acestora) aferente riscurilor determinate și potențiale; și/sau
3) luării în considerare a termenului de prescripție de constatare a datoriilor vamale; și/sau
4) urgenței controalelor ulterioare inopinate.
731. Planurile de control ulterior și ajustările ulterioare a acestora sunt aprobate de conducerea Serviciului Vamal.
732. Planurile aprobate, inclusiv cele coordonate interinstituțional, se transmit spre executare subdiviziunilor de control ulterior. În situația în care controlul ulterior nu poate fi executat, Serviciul Vamal va asigura transferul acestuia în planul de control pentru anul viitor.
733. Înregistrarea datelor cu privire la planificarea, executarea și rezultatul controlului ulterior prin audit postvămuire în Registrul de stat al controalelor se va asigura automatizat, prin interconexiunea modulului informațional „Control ulterior” cu Registrul de stat al controalelor, care reprezintă o resursă informațională specializată ce asigură evidența centralizată a informației sistematizate privind controalele de stat planificate și efectuate și este gestionat de autoritatea administrației publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat. De asemenea, până la finele anului de gestiune, Serviciul Vamal publică planul de control ulterior prin audit postvămuire pentru anul următor pe pagina sa web oficială.
734. Datele care vor fi transmise în Registrul de stat al controalelor se referă în special la:
1) denumirea (numele) persoanei și a obiectului supuse controlului;
2) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectarea se face în baza acestuia;
3) numărul și data aprobării planului de control;
4) numărul, data ordinului de control;
5) motivarea controlului inopinat;
6) durata controlului;
7) domeniile de risc ce urmează a fi controlate;
8) datele referitoare la rezultatele controlului.
Subsecțiunea a 9-a
Forme, proceduri și metode de control
735. Controlul ulterior se desfășoară sub formă de:
1) audit postvămuire;
2) reverificarea declarațiilor vamale.
736. În vederea executării auditului postvămuire, subdiviziunile de control ulterior aplică următoarele proceduri de control:
1) controlul planificat, care constă în verificarea faptică și documentară a persoanelor indicate în planurile anuale de control;
2) controlul prin contrapunere, ce se efectuează în afara planurilor anuale de control, cu emiterea unui nou ordin de control, în cazul în care în procesul desfășurării auditului postvămuire este necesară stabilirea anumitor fapte și circumstanțe pe baza documentelor sau a mărfurilor care se află în posesia altei persoane cu care persoana auditată are sau a avut relații economice și/sau financiare;
3) controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică și documentară, în principal ca urmare a unei sesizări sau a unor indicii cu privire la existența unor fapte de încălcare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziții aplicabile, fără înștiințarea prealabilă a persoanei controlate.
737. La realizarea acțiunilor de audit postvămuire se aplică următoarele metode de control:
1) controlul selectiv, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor/mărfurilor și tranzacțiilor economice externe semnificative;
2) controlul total, care constă în activitatea de verificare totală a documentelor/mărfurilor și a tranzacțiilor economice externe;
3) controlul electronic, care constă în verificarea fișierelor electronice de evidență a contabilității și a resurselor acesteia aferente tranzacțiilor economice externe, utilizîndu-se metodele de analiză, evaluare și testare, asistate de instrumente informatice specializate.
738. Utilizarea procedurilor și metodelor de control se poate face individual sau combinat, în funcție de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultățile, specificul activității desfășurate și de perioada supusă controlului.
739. Selectarea documentelor și a operațiunilor semnificative se efectuează de către echipa de control, ținându-se cont de volumul, valoarea și ponderea lor în activitatea persoanei controlate.
Subsecțiunea a 10-a
Organizarea activității de control ulterior
740. Activitatea de control ulterior prin audit postvămuire sau reverificarea declarațiilor vamale se exercită de Serviciul Vamal prin subdiviziunile de control ulterior, precum și în comun cu alte subdiviziuni și/sau organe de control, în funcție de riscuri. Aceasta se realizează prin utilizarea modulului informațional vamal „Control ulterior”, cu completarea tuturor elementelor specifice etapelor de efectuare a controlului, în funcție de forma acestuia.
741. Subdiviziunile de control ulterior, conform regulamentelor de organizare și funcționare, reprezintă aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea, regularizarea și medierea sancționării încălcărilor aduse reglementărilor vamale și fiscale prin acte specifice de audit postvămuire sau de reverificare a declarațiilor vamale. Controlul ulterior se efectuează în scopul asigurării aplicării corecte a reglementărilor vamale și fiscale aferente regimului vamal al mărfurilor aflate pe teritoriul vamal, inclusiv aferente staționării mărfurilor pe teritoriul vamal care nu au statut de mărfuri autohtone.
742. Controlul ulterior se efectuează la persoanele definite în Cod.
743. Controlul ulterior prin audit postvămuire este executat de către echipa de control, care este formată cel puțin din doi funcționari vamali.
744. La etapa de pregătire a controlului ulterior, membrii echipei de control sau funcționarul vamal, în cazul reverificării declarațiilor vamale, analizează toate datele, informațiile și documentele disponibile în oficiul Serviciului Vamal, în scopul identificării riscurilor suplimentare ce urmează a fi verificate și al planificării corespunzătoare a acțiunilor de control. La etapa respectivă, funcționarii vamali implicați în control studiază reglementările vamale și dispozițiile legale aplicabile activității specifice ce urmează a fi controlată.
745. În cadrul activităților de pregătire și executare a acțiunilor de control, pentru aplicarea uniformă și imparțială a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale, funcționarul vamal se va ghida de listele de verificare prevăzute în modulul informațional „Control ulterior”, totodată poate solicita opinia subdiviziunilor Serviciului Vamal sau a altor instituții și autorități.
746. La etapa de executare sau la finalizarea controlului ulterior, în cazul constatării încălcărilor legislației, funcționarii vamali care au efectuat controlul vor remite în mod obligatoriu spre examinare, în termen de 5 zile lucrătoare, actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, inclusiv materialele de probă, prin scrisoare de însoțire, după cum urmează:
1) organului de urmărire penală, astfel sesizându-l printr-un denunț – în cazul bănuielii rezonabile a existenței elementelor constitutive ale unei infracțiuni;
2) agenților constatatori conform competenței teritoriale – în cazul bănuielii rezonabile a existenței elementelor constitutive ale unei contravenții vamale.
În cazurile în care se constată apariția unei datorii vamale, funcționarii vamali au obligația de a transmite subdiviziunilor responsabile de colectarea drepturilor de import, documentele care reprezintă titlul de creanță, în vederea înregistrării și asigurării executării acestora, înainte de expirarea termenelor scadente prevăzute de legislație.
747. În termen de 30 de zile lucrătoare de la finalizarea controlului ulterior, funcționarii vamali care au efectuat controlul respectiv vor întocmi dosarul de control ulterior, care va fi numerotat, cusut, semnat, sigilat și luat în evidență ca dosar de nomenclator.
748. În dosarul de control ulterior vor fi incluse, în original sau în copii autentificate, toate actele probatorii ce confirmă sau infirmă riscurile controlate, actele de valorificare a rezultatelor controlului și actele procedurale emise în timpul controlului, respectând consecutivitatea ordinii acestora, după cum urmează:
1) ordinul de control;
2) avizul de audit postvămuire;
3) documentele de lucru (act de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, proces-verbal de sigilare/desigilare, citație, explicație, declarație, a căror cronologie va fi determinată în funcție de aspectele specifice controlului);
4) nota de constatare;
5) procesul-verbal de examinare preliminară;
6) nota de prezentare;
7) actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale; decizia de regularizare, după caz.
Subsecțiunea a 11-a
Realizarea și particularitățile auditului postvămuire
749. Auditul postvămuire planificat sau inopinat se inițiază și se execută în baza ordinului de control, conform anexei nr. 35, aprobat de directorul Serviciului Vamal sau de persoanele împuternicite de acesta și se finalizează cu întocmirea actului de audit postvămuire și a deciziei de regularizare, în cazul constatării apariției diferențelor de drepturi de import.
Pe parcursul efectuării auditului postvămuire, ordinul de control poate fi sistat sau modificat prin emiterea unui nou ordin de control, cu informarea în scris a persoanei controlate cu privire la motivul sistării sau al modificării acestuia și cu prezentarea unei copii persoanei controlate. Perioada sistării controlului și a prezentării documentelor de către persoana controlată nu se include în durata efectuării auditului postvămuire.
750. Serviciul Vamal poate efectua controale ulterioare prin audit postvămuire inopinate asupra unei persoane în afara planurilor anuale de control, în baza unei note de motivare emise de subdiviziunea/organul solicitant și aprobate de conducerea Serviciului Vamal, în următoarele situații:
1) prezența informațiilor/indiciilor despre existența situațiilor de încălcare a legislației vamale, susținute prin probe aflate în posesia organelor de drept, fapt ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru securitatea economică a statului, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) necesitatea inițierii controlului este motivată preliminar;
b) deținerea informației până la inițierea controlului și în nota de motivare din care poate fi stabilit că doar intervenția inopinată prin control ulterior va preveni și/sau va stopa încălcările care în mod iminent provoacă prejudicii ori ar putea diminua substanțial prejudiciile deja cauzate;
2) verificarea informației care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu Serviciului Vamal, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
a) această informație nu a fost prezentată în termenul stabilit în actele normative;
b) organul vamal sau subdiviziunea responsabilă de recepționarea informației corespunzătoare nu a primit notificarea justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informația în termen și/sau această persoană nu a răspuns în termenul indicat la înștiințarea din partea Serviciului Vamal;
3) verificarea informației obținute în cadrul altui control la o persoană cu care persoana controlată a avut anterior relații economice, în cazul în care:
a) persoana refuză să prezinte informațiile în cauză;
b) nu există altă modalitate de obținere a informației în cauză;
c) informația respectivă este utilă pentru atingerea scopului controlului inițiat anterior;
4) există o solicitare directă de inițiere a controlului din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului.
751. Controalele inopinate nu pot fi desfășurate în baza informațiilor neverificate și/sau provenite dintr-o sursă anonimă.
752. Plângerile și petițiile, inclusiv sesizările sau solicitările organelor de drept sau ale altor organe de stat, pot constitui temei pentru un control inopinat doar în condițiile respectării prevederilor pct. 750 și doar dacă circumstanțele sau informațiile pe care acestea le conțin, fiind analizate în baza evaluării riscurilor, indică în mod rezonabil asupra unei posibile încălcări, care, în mod iminent, provoacă prejudicii și dacă aceste circumstanțe și informații sunt probate în vreun fel. Plângerile, petițiile sau alte sesizări care nu motivează inițierea imediată a unui control inopinat în baza analizei riscurilor pot fi luate în considerare la următoarea planificare anuală a controalelor.
753. Controalele inopinate nu pot fi efectuate dacă există orice alte modalități directe sau indirecte de obținere a informației necesare de către Serviciul Vamal de la deținători de registre publice, autorități și instituții publice.
754. Nota de motivare pentru inițierea controlului inopinat conține analiza și argumentarea necesară privind întrunirea cerințelor stabilite la pct. 750. În nota de motivare se va argumenta necesitatea intervenției, fiind expuse în detaliu circumstanțele și informația ce stau la baza concluziilor și acțiunilor organului de control, posibilele încălcări ce rezultă din informația și probele deținute până la inițierea controlului și estimarea rezonabilă a prejudiciului și consecințelor în cazul neintervenției organului de control.
755. Controlul efectuat în temeiul specificat la pct. 750 subpct. 4) este inițiat de subdiviziunea teritorială de control ulterior și are exclusiv aspect consultativ și constatator, cu excepția cazurilor în care în cadrul controlului se depistează indici ai infracțiunii. Cheltuielile pentru acțiunea de control vor fi suportate de solicitant, în cazul în care persoana ce urmează a fi controlată nu este obligată prin lege să solicite controlul.
756. Comunicarea avizului de audit postvămuire nu este obligatorie în cazul auditului postvămuire inopinat sau în cazul în care solicitarea de control este făcută de persoana care urmează să fie controlată.
757. Pentru a nu-i perturba activitatea curentă și pentru ca persoana ce urmează a fi supusă controlului să asigure condițiile necesare desfășurării, auditul postvămuire planificat se realizează cu înștiințare prealabilă. Înștiințarea prealabilă a persoanei controlate se realizează cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de inițierea controlului ulterior planificat, printr-un aviz de audit postvămuire, al cărui formular este prevăzut în anexa nr. 36.
758. Odată cu inițierea acțiunilor de control ulterior prin audit postvămuire la fața locului, membrii echipei de control sunt obligați să prezinte persoanei controlate legitimația de serviciu și ordinul de control.
759. Auditul postvămuire poate fi efectuat atât la sediul, cât și în încăperile titularului mărfurilor sau ale reprezentantului său ori, prin intermediul controlului prin contrapunere, la oricare persoane legate direct sau indirect de aceste operațiuni ori la oricare persoană care dispune de documentele respective. În funcție de necesități, auditul postvămuire se poate extinde în spații de producție, în depozite și alte încăperi, cu excepția celor utilizate exclusiv în calitate de domiciliu și reședință.
760. În cazul în care persoana auditată nu dispune de sediu sau de încăpere ce poate fi utilizată pentru efectuarea auditului postvămuire ori sediul se află la adresa de domiciliu sau în alte cazuri în care nu există condiții optime de lucru, această activitate se poate desfășura la sediile Serviciului Vamal din care fac parte membrii echipei de control. În acest scop vor fi ridicate documente necesare controlului, cu întocmirea obligatorie a actului de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, al cărui formular este prevăzut în anexa 37.
761. Acțiunile de control pentru realizarea auditului postvămuire se desfășoară în orele de program ale Serviciului Vamal și ale persoanei controlate.
762. Pentru desfășurarea auditului postvămuire în condițiile prevăzute în Cod, în situația inventarierii mărfurilor sau a asigurării supravegherii vamale acestora, pentru a evita sustragerea de la controlul vamal al mărfurilor, tăinuirea sau distrugerea documentelor necesare pentru efectuarea controlului ulterior, funcționarii vamali vor sigila spațiile, încăperile și obiectele necesare controlului.
763. Membrii echipei de control pot solicita în scris, printr-o citație de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 38, prezența la sediul Serviciului Vamal a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice sau a oricăror alte persoane care au legătură directă ori indirectă cu operațiunile ce fac obiectul schimbului internațional de mărfuri ori bunuri, pentru a oferi documente, informațiile și explicațiile necesare pe parcursul controlului sau pentru a semna actele emise ca urmare a auditului postvămuire.
764. În cadrul acțiunilor de control ulterior, membrii echipei de control pot solicita de la orice instituție financiară (sucursala sau filiala acesteia), prin intermediul unei citații bancare (al cărei formular este prevăzut în anexa nr. 31), prezentarea de informații, date, documente pe care le dețin referitoare la conturile bancare ale persoanei auditate și la operațiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) controlului. Instituția financiară (sucursala sau filiala acesteia, societatea de plată, societatea emitentă de monedă electronică și/sau furnizorii de servicii poștale), în termen de 3 zile de la recepționarea citației bancare, va asigura colectarea informațiilor, datelor și documentelor solicitate și le va prezenta Serviciului Vamal.
765. Pe parcursul desfășurării auditului postvămuire prin intermediul controlului prin contrapunere, membrii echipei de control pot extinde controlul la sediul oricăror alte persoane care au legătură directă sau indirectă cu operațiunile ce fac obiectul schimbului internațional de mărfuri ori bunuri sau al oricărei alte persoane care se află în posesia unor acte ori care deține informații în legătură cu acestea.
766. În scopul determinării modului de aplicare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziții legale, în cadrul acțiunilor de control ulterior, membrii echipei de control pot proceda la prelevarea de mostre pentru efectuarea expertizelor de laborator.
767. În timpul desfășurării auditului postvămuire, în cazul necesității de a determina proveniența mărfurilor, precum și în cazul verificării stocurilor de mărfuri aflate sub supraveghere vamală, membrii echipei de control vor solicita conducerii persoanei auditate efectuarea inventarierii mărfurilor și a mijloacelor de transport aflate în posesie și/sau gestiune, totodată fiind obligați să asiste, să supravegheze procedura de inventariere și să verifice rezultatele acesteia.
768. În situația în care acțiunea de inventariere nu poate fi finalizată cu emiterea actelor specifice procedurii, urmând a fi continuată în următoarea zi lucrătoare, spațiile în cauză vor fi sigilate întocmindu-se procesul-verbal de sigilare/desigilare, conform anexei nr. 39.
Acțiunea de sigilare se poate utiliza și în situația în care există posibilitatea ca documentele și informațiile necesare controlului vamal să fie sustrase, distruse ori în situația în care nu se poate face un inventar al documentelor pentru ridicarea acestora.
769. Echipa de control are dreptul să ridice, în scopul protejării ori al evitării distrugerii, mărfuri, documente, acte, înscrisuri, inclusiv pe suport informatic, registre și documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada apariției datoriilor vamale.
770. Dovada ridicării documentelor o constituie actul de ridicare/restituire de documente/înscrisuri întocmit de echipa de control, în care sunt specificate elementele necesare pentru individualizarea probei sau dovezii respective, precum și efectuată mențiunea că acestea au fost ridicate potrivit dispozițiilor legale de către echipa de control vamal. Actul se întocmește în două exemplare și se semnează de membrii echipei de control și de reprezentantul persoanei controlate, un exemplar oferindu-i-se acestuia. În cazul refuzului sau imposibilității semnării de către acesta, se semnează de către membrii echipei de control și, în măsura posibilității, de către un martor. La restituirea documentelor/înscrisurilor ridicate se va proceda în mod similar.
771. În cazul în care pentru stabilirea situației vamale sau de altă natură, potrivit dispozițiilor legale, titularul declarațiilor vamale sau reprezentantul acestuia pune la dispoziția echipei de control înscrisuri sau alte documente în original, acestea vor fi restituite persoanei auditate, la dosarul de audit postvămuire păstrându-se, în copie, numai documentele sau înscrisurile relevante.
772. Pentru clarificarea aspectelor din domeniul vamal, membrii echipei de control pot solicita note explicative oricărei persoane care are legătură directă sau indirectă cu operațiunile ce fac obiectul controlului sau care se află în posesia unor acte ori care deține informații în legătură cu acestea.
773. Notele explicative, conform formularului prezentat în anexa nr. 40, se pot solicita la orice etapă a controlului ori de câte ori acestea sunt necesare pentru clarificarea și definitivarea constatărilor. Echipa de control va analiza răspunsurile primite, iar concluziile rezultate din analiză vor fi luate în considerare la întocmirea actului de audit postvămuire.
774. În cazul în care persoanele vizate în pct. 772 refuză să dea note explicative sau să răspundă la unele întrebări, membrii echipei de control vor formula întrebările printr-o adresare scrisă, stabilind un termen de până la 3 zile lucrătoare de la data recepționării adresării pentru primirea răspunsului în scris.
În cazul în care nu primesc răspuns în termenul stabilit, membrii echipei de control consemnează refuzul în actul de audit postvămuire și anexează la acesta o copie a adresării.
775. În cazul în care pentru finalizarea auditului postvămuire sunt necesare date și documente ce pot fi obținute de la alte instituții sau autorități vamale ale altor țări, în baza acordurilor de cooperare internațională vamală, membrii echipei de control propun inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul Serviciului Vamal. În această situație, auditul postvămuire este finalizat conform prevederilor Codului, iar la recepționarea răspunsului de la instituțiile respective, în cazul confirmării riscului, acțiunile de control vor fi reluate.
776. Documentele obținute în baza acordurilor internaționale, trimise atât de autoritățile vamale, cât și de oficialități ale altor state, sau documentele obținute în baza recomandării Consiliului de Cooperare Vamală din cadrul Organizației Mondiale a Vămilor constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor controlului.
777. La finalizarea controlului, persoana controlată are obligația să dea o declarație scrisă, pe proprie răspundere, conform anexei nr. 41, din care să rezulte că au fost puse la dispoziția membrilor echipei de control toate documentele și informațiile solicitate ce au legătură cu obiectul controlului. În declarație se va menționa și faptul că au fost restituite toate documentele solicitate și puse la dispoziție de persoana respectivă.
Subsecțiunea a 12-a
Executarea reverificării declarațiilor vamale
778. Reverificarea declarațiilor vamale se efectuează în orele de program ale Serviciului Vamal, la sediile acestuia, în conformitate cu prevederile Codului, ale prezentului Regulament, precum și în baza regulamentului subdiviziunii de control ulterior.
779. Activitatea de reverificare a declarațiilor vamale se realizează de către funcționarii vamali ai subdiviziunilor de control ulterior în baza planului anual de control ulterior. În cazul constatării aplicării eronate a legislației vamale și fiscale și/sau a diferențelor între informația din declarația vamală și documentele verificate, ce duc la apariția, modificarea și/sau anularea obligației vamale, Serviciul Vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal, prin întocmirea și prezentarea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale și, după caz, a deciziei de regularizare.
780. Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, în care se consemnează iregularitățile constatate, normele încălcate, valoarea datoriilor vamale în situațiile în care s-a constatat apariția acestora.
781. În situațiile în care reverificarea declarațiilor vamale se efectuează în baza documentelor aflate la dispoziția Serviciului Vamal sau primite de la alte autorități ori persoane potrivit dispozițiilor legale, precum și atunci când se refuză semnarea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale sau în cazul în care persoana nu poate fi găsită, procesul-verbal de reverificare se semnează numai de funcționarul vamal care a efectuat reverificarea declarațiilor vamale. În aceste cazuri, procesul-verbal de reverificare va fi adus la cunoștință și, respectiv, comunicat persoanei a/ale cărei declarație/declarații au fost reverificate, prin intermediul trimiterilor poștale recomandate cu aviz de recepție.
782. Pentru a obține documente, informații, note explicative sau lămuriri necesare pe parcursul procedurii de reverificare a declarațiilor vamale sau pentru a lua cunoștință de rezultatele controlului, funcționarii vamali care efectuează reverificarea declarațiilor vamale pot solicita, prin citație de audit postvămuire/reverificare, prezența la sediul Serviciului Vamal a oricărei persoane care are legătură directă ori indirectă cu operațiunile ce fac obiectul schimbului internațional de bunuri sau mărfuri.
783. În cazul în care, pentru stabilirea situației de fapt în procesul reverificării declarației vamale sunt necesare date și documente ce pot fi obținute de la autoritățile vamale ale altor țări, în baza acordurilor și convențiilor de cooperare vamală, funcționarii vamali responsabili de reverificarea declarațiilor vamale propun inițierea unei cereri de asistență administrativă internațională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul Serviciului Vamal. Pentru declarațiile la care există o asemenea cerere de asistență vamală sau de altă natură, reverificarea declarației vamale se va finaliza, iar la recepționarea răspunsului de la instituțiile respective, în cazul confirmării riscului, acțiunile de control vor fi reluate.
784. Documentele, înscrisurile și informațiile obținute în baza acordurilor sau convențiilor internaționale de cooperare vamală constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor în cadrul unui proces de reverificare a declarațiilor vamale.
Subsecțiunea a 13-a
Întocmirea documentelor de procedură
785. Funcționarii vamali din cadrul subdiviziunilor de control ulterior procesează în modulul informațional „Control ulterior”, în funcție de circumstanțele controlului, următoarele acte procedurale emise în timpul controlului, respectând ordinea cronologică a acestora:
1) ordinul de control;
2) avizul de audit postvămuire;
3) actul de ridicare/restituire de documente/ înscrisuri/mărfuri;
4) procesul-verbal de sigilare/desigilare;
5) citația de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale;
6) citațiile bancare;
7) nota explicativă;
8) declarația;
9) nota de constatare;
10) procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire;
11) nota de prezentare;
12) actul de audit postvămuire;
13) procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale;
14) decizia de regularizare.
Pentru actele de la subpct.3)-10), ordinea cronologică se stabilește în funcție de necesitățile și circumstanțele emiterii acestora.
Actele prevăzute la subpct. 3), 4) și 9)-13) vor avea numere de ordine fracționare în ordinea emiterii acestora, corespunzătoare registrelor de evidență a activității de control ulterior din gestiunea subdiviziunilor de control ulterior. La numărătorul fracției se indică numărul controlului ulterior în cadrul căruia este emis documentul, iar la numitor – numărul de ordine al documentului emis în cadrul acestui control. Data documentului trebuie să coincidă cu data emiterii acestuia.
Subsecțiunea a 14-a
Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire
786. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este un act procedural intermediar, care se întocmește în cazul în care în procesul auditului postvămuire s-au constatat încălcări ale legislației, cu excepția situațiilor în care persoana nu poate fi găsită. Formularul procesului-verbal este prezentat în anexa nr. 42.
787. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este adus la cunoștința persoanei controlate de către membrii echipei de control pentru a o informa asupra constatărilor formulate, precum și asupra consecințelor juridice ale acestora. Persoana controlată este în drept să prezinte în scris obiecțiile cu privire la constatări.
788. În cadrul examinării preliminare, dacă persoana controlată este de acord cu constatările din procesul-verbal (sau în cazul lipsei unor informații sau documente suplimentare care ar modifica constatările formulate), aceasta este obligată să menționeze acest fapt în procesul-verbal și, drept urmare, nu i se aplică termenul prevăzut la pct. 789.
Atunci când persoana controlată refuză să participe la examinarea preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, să primească sau să semneze procesul-verbal, acesta se semnează de către membrii echipei de control și se anexează la dosar fără a fi adus la cunoștință persoanei controlate.
789. În cazul în care persoana controlată are unele obiecții cu privire la constatările organelor de control, acestea vor fi clarificate și soluționate în termen de până la 7 zile calendaristice de la data aducerii la cunoștință a procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, termen în care persoana controlată este în drept să prezinte în scris informații și documente suplimentare.
Subsecțiunea a 15-a
Actul de audit postvămuire și modul de procesare a acestuia
790. Actul de audit postvămuire (în continuare – act) este un document procedural care se întocmește în termen de până la 14 zile calendaristice de la data aducerii la cunoștință a procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire. Actul se semnează de către membrii echipei de control și de către persoana controlată sau de către reprezentantul acesteia, chiar și în caz de dezacord asupra conținutului acestuia. Formularul actului este prezentat în anexa nr. 43.
791. Actul trebuie să cuprindă motivele de fapt și temeiurile de drept în ceea ce privește constatările și măsurile dispuse de echipa de control.
792. Constatările din act trebuie să fie bazate pe documente și date expuse clar și exact, eliminându-se orice elemente și aprecieri subiective care încarcă nejustificat conținutul acestuia.
793. Iregularitățile constatate se consemnează în mod obligatoriu în act, precizându-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situațiile în care s-a constatat apariția unei datorii vamale sau a unei sume plătite în plus. Prin act se consemnează, de asemenea, diferențele privind alte taxe și impozite datorate statului în cadrul operațiunilor vamale.
794. Actul semnat în modul corespunzător sau numai de către echipa de control, în cazul imposibilității semnării de către persoana auditată la încheierea controlului, se înregistrează în registrele de evidență ale organului de control.
795. În situațiile în care controlul nu se exercită la sediul persoanei controlate, ci se efectuează pe baza documentelor aflate la dispoziția Serviciului Vamal sau obținute de la alte autorități ori persoane potrivit dispozițiilor legale, precum și atunci când se refuză semnarea actului, acesta se semnează numai de către echipa de control, fiind comunicat persoanei a cărei activitate a fost controlată prin intermediul trimiterilor poștale recomandate cu aviz de recepție.
796. Data comunicării rezultatelor controlului este considerată data semnării actului de către persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate, data înscrisă de operatorul poștal pe avizul de recepție sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citația de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, remisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control pentru a fi informată despre rezultatele auditului postvămuire.
797. La act se vor anexa relatări de situații, tabele, acte, documente și note explicative privind susținerea constatărilor, acestea constituind parte componentă a dosarului de audit postvămuire. Tabelele sau relatările se întocmesc în cazurile în care este necesară sintetizarea expunerii în cadrul constatărilor. Tabelele și relatările anexate la act vor fi semnate de colaboratorii organului de control, după caz de reprezentantul persoanei controlate.
798. Documentele sau actele necesare pentru consemnarea și fundamentarea constatărilor se anexează la act, la necesitate – în copie autentificată de persoana controlată.
799. În cazul efectuării inventarierii în cadrul controlului, la act se anexează copiile de pe listele de inventariere, de pe procesul-verbal de inventariere și de pe declarațiile de inventar întocmite.
800. Organul de control rectifică erorile materiale din cuprinsul actului, din oficiu sau la cererea persoanei controlate, astfel:
1) dacă rectificarea erorii materiale se face prin adăugări sau ștersături operate în cuprinsul actului, rectificările vor fi semnate de membrii echipei de control, în caz contrar nu se vor lua în considerare. Rectificarea erorii materiale va fi operată pe toate exemplarele originale ale actului. Organul de control solicită de la persoana controlată exemplarul original al actului în scopul efectuării rectificării erorii materiale, comunicând astfel despre aceasta. Dacă persoana controlată refuză să prezinte exemplarul actului, se va proceda conform subpct. 2);
2) în cazul în care rectificarea erorii materiale nu se poate efectua direct pe act, se emite un act suplimentar de rectificare a erorilor materiale, care va fi comunicat persoanei auditate;
3) în cazul depistării erorilor în documentul semnat electronic, se va proceda conform subpct. 2).
801. La emiterea actului, membrii echipei de control semnează în partea stângă de la sfârșitul fiecărei pagini din act, iar conducerea persoanei auditate sau, după caz, reprezentantul acesteia ia cunoștință de conținutul actului contra semnătură. În cazul semnăturii electronice, se va semna doar ultima pagină.
Actul se întocmește în 2 exemplare originale: unul se transmite persoanei controlate, iar celălalt rămâne în posesia echipei de control.
802. În caz de dezacord cu actul, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 20 de zile de la recepționare, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare în conformitate cu prevederile Codului și ale altor acte normative din domeniu.
Subsecțiunea a 16-a
Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale
803. Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, potrivit prezentului Regulament. Acesta se întocmește în cazul verificării operațiunilor economice ce se soldează cu constatarea încălcărilor legislației și deține același statut juridic ca și actul de audit postvămuire. Formularul procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale este prezentat în anexa nr. 44.
804. Data comunicării rezultatelor controlului ulterior prin reverificarea declarațiilor vamale este considerată data semnării de către persoana controlată sau de către reprezentantul persoanei controlate a procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, data înscrisă de operatorul poștal pe avizul de recepție sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citația de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, transmisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control pentru a fi informată despre rezultatele reverificării declarațiilor vamale.
805. Constatările din procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale vor servi drept temei pentru emiterea deciziei de regularizare, după caz.
806. În caz de dezacord cu procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 20 de zile de la recepționare, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare în conformitate cu prevederile Codului și ale altor acte normative din domeniu.
Subsecțiunea a 17-a
Nota de constatare
807. În timpul procedurii de control ulterior, membrii echipei de control pot încheia, înainte de finalizarea controlului, acte intermediare de control, cum sunt notele de constatare.
808. Nota de constatare se întocmește atunci când pe parcursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care ulterior nu pot fi dovedite, precum și în alte situații în care organele de control consideră necesar acest fapt.
809. În nota de constatare se consemnează situațiile de fapt, precizându-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situațiile în care s-a constatat apariția unei datorii vamale, precum și măsurile adoptate pentru remedierea iregularităților constatate. În situațiile în care este necesară fie întreprinderea anumitor acțiuni de către persoana controlată, fie confirmarea anumitor fapte de către persoanele neinteresate în acțiunea de control, este recomandată folosirea declarațiilor martorilor la stabilirea veridicității faptelor constatate.
810. Nota de constatare se semnează de funcționarii vamali, de persoanele controlate în cazul acceptului acestora și de persoanele la care se referă constatarea, precum și de martori, în caz de necesitate. Nota de constatare este anexată la actul de audit postvămuire sau la procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale.
811. Iregularitățile reflectate în nota de constatare pot servi drept motiv pentru întocmirea deciziei de regularizare.
812. Contestarea notei de constatare poate fi efectuată în ordinea stabilită pentru actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale în conformitate cu prevederile Codului.
Subsecțiunea a 18-a
Nota de prezentare și decizia de regularizare
813. Nota de prezentare este un act unilateral de uz intern, emis de către funcționarii vamali, pentru informarea conducerii organului de control despre rezultatele controlului ulterior. Aceasta va cuprinde următoarele:
1) informațiile cu privire la rezultatele controlului ulterior și efectul acestora;
2) organele sau persoanele, după caz, în afară de cele controlate, care au tangență cu încălcările constatate;
3) propunerile de valorificare a rezultatelor controlului ulterior;
4) măsurile recomandate a fi întreprinse de persoanele controlate, de organul care a executat controlul sau de alte organe ori persoane;
5) propunerile de examinare a iregularităților sau de transmitere către organele abilitate prin lege pentru examinare conform competențelor, după caz;
6) propunerile de modificare, completare, actualizare a cadrului normativ în domeniul supus controlului;
7) propunerile de îmbunătățire a activităților de administrare vamală, după caz.
Formularul notei de prezentare este prevăzut în anexa nr. 45.
814. Pe baza actului de audit postvămuire, a procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, precum și a notei de constatare, după caz, în cazul identificării diferențelor de drepturi de import în conformitate cu prevederile Codului, se emite decizia de regularizare. Acest act constituie titlu de creanță și este un act administrativ care poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului și altor acte normative.
Secțiunea a 8-a
Implementarea măsurilor în vederea protecției proprietății intelectuale
Subsecțiunea 1
Dispoziții generale
873. Prezenta secțiune stabilește:
1) procedura de acordare a protecției vamale pentru obiectele de proprietate intelectuală;
2) condițiile de intervenție a Serviciului Vamal în cazul mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, aflate în situațiile prevăzute la art. 360 alin. (1) din Cod;
3) măsurile care urmează a fi întreprinse de Serviciul Vamal în cazul în care se stabilește că mărfurile menționate la subpct. 2) aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.
874. Serviciul Vamal intervine în vederea protecției proprietății intelectuale atunci când există o cerere de intervenție acceptată de Aparatul central al Serviciului Vamal sau din oficiu (ex officio), prin măsuri prealabile depunerii cererii de intervenție.
875. Prevederile prezentei secțiuni nu se aplică mărfurilor specificate la art. 360 alin. (2) din Cod.
876. Corespondența prevăzută în capitolul IV din Cod se transmite de către titularul de drept Aparatului central al Serviciului Vamal și/sau subdiviziunilor Serviciului Vamal de la care a primit notificarea, cu excepția cererii de intervenție și de prelungire a perioadei de intervenție.
877. Termenele menționate în prezenta secțiune sunt calculate conform art. 52 din Cod.
Subsecțiunea a 2-a
Cererea de intervenție
878. Cererea de intervenție se depune de către titularul dreptului de proprietate intelectuală (titular de drept) sau reprezentantul acestuia la aparatul central al Serviciului Vamal, în formă scrisă sau electronică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.
879. Cererea de intervenție se examinează în termenele și în condițiile stabilite la art. 15 din Cod.
880. Cererea de intervenție trebuie să conțină informații, documente și materiale specificate la art. 362 alin. (1), (2) și (3) din Cod.
881. Cererea de intervenție se completează în două exemplare, conform modelului stabilit în anexa nr. 48: un exemplar pentru aparatul central al Serviciului Vamal, marcat cu cifra „1”, și un exemplar pentru solicitant, marcat cu cifra „2”, conform normelor de completare prevăzute în aceasta.
882. Documentele anexate la cererea de intervenție, inclusiv actele în limbi străine traduse în limba de stat, fac parte integrantă din aceasta.
883. Originalul cererii de intervenție și al documentelor anexate la aceasta trebuie să conțină semnătura titularului de drept și, după caz, ștampila.
884. Declarația prevăzută la art. 362 alin. (2) lit. a) din Cod, completată conform anexei nr. 49 și semnată de către titularul de drept sau reprezentantul acestuia, va avea un termen de valabilitate echivalent cu termenul de protecție acordat.
885. În cazul în care cererea de intervenție nu conține informațiile enumerate în art. 362 alin. (1) și (2) din Cod, aparatul central al Serviciului Vamal o poate respinge printr-o decizie motivată, care poate fi contestată în ordinea stabilită. Cererea de intervenție depusă repetat va fi acceptată numai în cazul în care aceasta va fi completată corespunzător.
886. Dacă cererea de intervenție este acceptată, aparatul central al Serviciului Vamal stabilește perioada în decursul căreia funcționarii vamali urmează să intervină. Perioada stabilită nu poate depăși un an.
887. Decizia de acceptare a cererii de intervenție este comunicată imediat solicitantului, precum și funcționarilor vamali, în baza unei dispoziții emise de aparatul central al Serviciului Vamal cu privire la aplicarea de măsuri în vederea protecției proprietății intelectuale.
888. Titularul de drept sau reprezentantul acestuia, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de intervenție, este în drept să depună la aparatul central al Serviciului Vamal o cerere scrisă, prin care să solicite prelungirea acesteia. Cererea de prelungire a perioadei de intervenție se completează în două exemplare, conform modelului stabilit în anexa nr. 50.
889. În cazul nerespectării de către titularul dreptului a termenului menționat la pct. 888, cererea de prelungire a perioadei de intervenție poate fi repusă în termen în condițiile prevăzute la art. 65 din Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018 sau, după caz, respinsă.
890. Cererea de intervenție poate fi suspendată în cazul nerespectării condițiilor prevăzute la art. 363 alin. (3) din Cod.
Subsecțiunea a 3-a
Condițiile și măsurile de intervenție ale Serviciului Vamal
891. Serviciul Vamal, la identificarea mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, aplică prevederile art. 364 alin. (1) din Cod și notifică părțile în termen de 24 de ore, conform modelului prevăzut în anexele nr. 51 și 52.
892. Termenul de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală este de 10 zile lucrătoare. Mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, în privința cărora s-a suspendat acordarea liberului de vamă sau care au fost reținute, sunt depozitate temporar sub responsabilitatea deținătorului mărfurilor.
893. Mărfurile perisabile, pentru care termenul de suspendare constituie 3 zile lucrătoare, se vor afla sub supraveghere vamală în responsabilitatea declarantului/deținătorului mărfurilor.
894. În cazul reținerii mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sau al suspendării acordării liberului de vamă, se vor întocmi deciziile vamale corespunzătoare și un proces-verbal de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, conform modelului stabilit în anexa nr.53.
895. Dacă o declarație vamală se referă atât la mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala, cât și la mărfurile care nu se află în această situație, se vor întreprinde următoarele acțiuni:
1) modificarea declarației vamale depuse inițial; și
2) depunerea de către declarantul/deținătorul mărfurilor a declarației de depozitare temporară pentru mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală.
896. În scopul constatării faptului încălcării dreptului de proprietate intelectuală, la cererea scrisă a titularului de drept, Serviciul Vamal comunică acestuia informațiile prevăzute la art. 364 alin. (3) din Cod și prelevă mostre în acest sens. La fel, permite titularului de drept și declarantului/deținătorului mărfurilor să examineze aceste mărfuri.
897. La examinarea mărfurilor, Serviciul Vamal este în drept să preleve și să utilizeze probe și mostre de mărfuri, susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, cu respectarea art. 182-184 și 349 din Cod, iar la cererea expresă a titularului de drept, le poate înmâna sau transmite acestuia din urmă exclusiv pentru a fi analizate și pentru a facilita continuarea procedurii, în cazul în care circumstanțele permit acest lucru. Orice analiză a acestora se efectuează pe răspunderea exclusivă a titularului de drept. Probele și mostrele urmează a fi restituite cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 364 alin. (6) din Cod.
898. Anularea intervenției Serviciului Vamal și răspunderea titularului de drept survin în cazul nerespectării cerințelor prevăzute la art. 364 alin. (4) din Cod.
899. Subdiviziunile competente ale Serviciului Vamal, în cel mult 24 de ore, informează în scris aparatul central al Serviciului Vamal despre măsurile întreprinse, conform modelului de raport stabilit în anexa nr. 54, și transmit copii ale documentelor pe care le dețin cu privire la mărfurile reținute sau în privința cărora a fost suspendată acordarea liberului de vamă.
900. În cazul mărfurilor care au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului, Serviciul Vamal notifică doar titularul de drept, conform modelului din anexa nr. 51.
901. Serviciul Vamal dispune ridicarea măsurii de reținere sau suspendare a acordării liberului de vamă și îndeplinește formalitățile vamale dacă:
1) în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării sau în termen de 3 zile lucrătoare în cazul mărfurilor perisabile, titularul de drept nu confirmă că mărfurile înscrise în notificare aduc atingere dreptului de proprietate intelectuală;
2) în cazul în care declarantul/deținătorul mărfurilor contestă măsurile de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală conform art.364 alin.(8) din Cod, iar titularul de drept nu îl acționează în judecată în termen de 10 zile lucrătoare;
3) în intervalul termenelor specificate la subpct.1), titularul de drept confirmă că mărfurile nu aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală;
4) există în acest sens o hotărâre definitivă și irevocabilă a instanței de judecată.
902. În cazul contestării de către declarantul/deținătorul mărfurilor, în termenul stabilit la art. 364 alin. (8) din Cod, a măsurilor de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală, Serviciul Vamal va informa titularul de drept despre aceasta, prin remiterea unei copii a contestației.
903. Titularul de drept informează imediat Serviciul Vamal despre acționarea declarantului/deținătorului mărfurilor în instanța de judecată, în vederea stabilirii faptului încălcării dreptului de proprietate intelectuală, iar mărfurile susceptibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt reținute până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii instanței de judecată.
904. Mărfurile în privința cărora s-a dovedit că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală pot fi:
1) distruse;
2) transmise cu titlu gratuit;
3) supuse unor măsuri care au drept consecință privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operațiunii.
Subsecțiunea a 4-a
Distrugerea mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală
905. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt distruse sub supraveghere vamală, fără cheltuieli din partea statului, când există o hotărâre a instanței de judecată sau când sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 365 alin. (1) pct. 2) din Cod.
906. Distrugerea se poate efectua la unitățile și întreprinderile autorizate care întrunesc condițiile stabilite la art. 13 alin. (4) lit. a)-c) și art. 15 din Legea nr.209/2016 privind deșeurile prin următoarele metode: termice, chimice, mecanice sau prin alte procedee, ce pot fi utilizate concomitent sau succesiv, în condiții de siguranță ce îndeplinesc cerințele de mediu, conform prevederilor legislației, cu acordul autorităților de mediu.
907. Cererea de prelungire a termenului de confirmare a faptului că un drept de proprietate intelectuală a fost încălcat poate fi acceptată de către aparatul central al Serviciul Vamal pe un termen de cel mult 10 zile lucrătoare, iar în cazul mărfurilor perisabile termenul nu poate fi prelungit.
908. Titularul de drept este obligat să distrugă mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală în decurs de 1 an de la data constatării acestui fapt, pe cheltuiala și sub responsabilitatea sa, cu respectarea normelor privind ocrotirea mediului înconjurător (protecția mediului).
909. În cazul inițierii unei proceduri în instanța de judecată sau a unui proces contravențional/penal de către declarantul/deținătorul mărfurilor și/sau titularul de drept, termenul prevăzut la pct. 908 se suspendă.
910. Datoria vamală pentru mărfurile distruse sub supraveghere vamală este stinsă în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (2) pct. 6) din Cod.
911. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt distruse sub supraveghere vamală de către titularul de drept, cu întocmirea actului de distrugere conform modelului stabilit în anexa nr. 55.
912. Actul de distrugere a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală este semnat de către:
1) funcționarul vamal care a supravegheat procesul de distrugere a mărfurilor;
2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;
3) declarantul/deținătorul mărfurilor sau reprezentantul acestuia;
4) reprezentantul organului de stat în domeniul protecției mediului și reprezentantul organului de stat în domeniul supravegherii de stat a sănătății publice, dacă metoda distrugerii impune prezența lor;
5) reprezentantul furnizorului serviciului poștal, în cazul livrărilor mici;
6) alte persoane care au participat la procesul de distrugere a mărfurilor.
913. Actul de distrugere se anexează la materialele operațiunii respective și se păstrează până la expirarea termenului de păstrare ce rezultă din dispozițiile normative existente în acest sens. Copia actului de distrugere se va transmite aparatului central al Serviciului Vamal în termen de 24 de ore.
914. În cazul neconformării titularului de drept sau declarantului/deținătorului mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală la termenul de distrugere (1 an), Serviciul Vamal sesizează cazul și acționează conform prevederilor menționate la art. 390 din Cod.
915. Mărfurile menționate la pct. 914 vor fi distruse de către titularul de drept în termenul de executare a deciziei asupra cazului de contravenție vamală, întocmite conform actului din anexa nr. 55.
916. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală aflate în alte situații, prevăzute la art. 360 alin. (1) din Cod, urmează a fi distruse sub supraveghere vamală de către titularul de drept, cu întocmirea actului de distrugere, stabilit în anexa nr. 55.
917. Procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici, stabilită la art. 366 din Cod, se efectuează de către titularul de drept potrivit prevederilor art. 365 alin. (3)-(5) din Cod.
918. Actul de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici este semnat de către:
1) funcționarul vamal care a supravegheat procesul de distrugere a mărfurilor;
2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;
3) declarantul/deținătorul mărfurilor sau reprezentantul acestuia, după caz;
4) reprezentantul furnizorului serviciului poștal universal.
919. Deșeurile rezultate în urma aplicării măsurilor de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici sunt ridicate de către titularul de drept de la furnizorul serviciului poștal universal.
920. Transmiterea și primirea deșeurilor rezultate din procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici se realizează sub supravegherea funcționarului vamal, în baza actului de transmitere-primire, întocmit conform modelului stabilit în anexa nr. 56.
921. Deșeurile rezultate din procedura de distrugere a mărfurilor care fac obiectul unor livrări mici se transmit de către titularul de drept unităților și întreprinderilor autorizate în domeniul gestionării deșeurilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.209/2016 privind deșeurile, în baza unui contract încheiat între aceștia.
922. Serviciul Vamal nu permite distrugerea mărfurilor în cazurile specificate la art. 188 alin. (3) din Cod.
923. Serviciul Vamal prelevă mostre de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală în vederea constituirii de probe în instanța de judecată, pe baza procesului-verbal de prelevare a mostrelor de mărfuri care urmează a fi distruse, conform modelului stabilit în anexa nr. 57, care pot fi utilizate ca material de instruire a funcționarilor vamali sau plasate în muzeul Serviciului Vamal.
Subsecțiunea a 5-a
Transmiterea cu titlu gratuit
924. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală pot fi transmise cu titlu gratuit, în condițiile art. 367 din Cod.
925. Beneficiarul mărfurilor menționate la pct. 924 își asumă responsabilitatea de a nu comercializa mărfurile preluate sau de a le transmite terților, conform anexei nr. 58.
926. Transmiterea cu titlu gratuit a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală nu este supusă încasării drepturilor de import sau de export.
927. În cazul transmiterii cu titlu gratuit a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, se întocmește un act de predare-primire a acestora, conform modelului din anexa nr. 59.
928. Actul de predare-primire a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală este semnat de către:
1) funcționarul vamal care a supravegheat acțiunea de predare-primire a mărfurilor;
2) titularul de drept sau reprezentantul acestuia;
3) beneficiarul mărfurilor preluate;
4) alte persoane.
929. Actul de predare-primire a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală se păstrează la materialele operațiunii respective, iar copia acestuia – la aparatul central al Serviciului Vamal până la expirarea termenului de păstrare ce rezultă din dispozițiile legale.
Subsecțiunea a 6-a
Privarea efectivă de profitul economic al operațiunii
930. Mărfurile care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală sunt pasibile de orice măsură care are drept consecință privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operațiunii, cu excepția unor cazuri în care simpla retragere a mărcilor aplicate pe acestea nu este considerată măsură care ar avea drept consecință privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operațiunii.
931. Subdiviziunea Serviciului Vamal responsabilă de supravegherea derulării operațiunii respective este în drept, în condițiile prevăzute la art. 368 din Cod, să permită efectuarea unor măsuri ce au drept scop privarea persoanelor implicate de profit economic, cum ar fi: înlăturarea mărcilor aplicate pe mărfurile contrafăcute sau transformarea mărfurilor în măsura în care acestea pierd însușirea de a induce în eroare consumatorul în privința producătorului/autorului acestora.
932. Măsurile de privare efectivă de profitul economic a persoanelor implicate se efectuează sub supraveghere vamală de către declarantul/deținătorul mărfurilor, cu acordul scris și cu participarea titularului de drept.
933. După efectuarea măsurilor de privare efectivă de profitul economic a persoanelor implicate, Serviciul Vamal efectuează formalitățile vamale.
Subsecțiunea a 7-a
Măsuri prealabile depunerii cererii de intervenție (ex-officio)
934. În cazul în care nu este depusă cererea de intervenție sau până la acceptarea acesteia, Serviciul Vamal întreprinde măsurile prevăzute la art. 369 din Cod pentru mărfurile aflate în una din situațiile reglementate la art. 360 alin. (1) lit. a)-d) din Cod.
935. Dacă titularul de drept depune o cerere de intervenție în termen de 4 zile lucrătoare, termenul de examinare a acesteia suspendă măsura de intervenție a Serviciului Vamal până la data acceptării cererii.
936. În termen de 24 de ore de la data deciziei de acceptare a cererii de intervenție, aparatul central al Serviciului Vamal informează declarantul/deținătorul mărfurilor despre acest fapt și intervine în vederea protecției proprietății intelectuale, potrivit art. 364 alin. (2)-(11) din Cod.
937. Dacă în termen de 4 zile lucrătoare titularul de drept nu depune o cerere de intervenție, Serviciul Vamal ridică măsura de suspendare a acordării liberului de vamă sau de reținere a mărfurilor și îndeplinește formalitățile vamale.