Nr. 1000. Chişinău, 17 octombrie 2018.
Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1000/2018
REGULAMENT cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale I. DISPOZIŢII GENERALE
1. Activitatea de analiză a riscurilor, de planificare şi realizare a controlului ulterior constă într-un ansamblu de metode şi operaţiuni de organizare şi realizare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia, şi se exercită de către organele vamale prin subdiviziunea de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal şi prin subdiviziunile teritoriale de control ulterior din cadrul birourilor vamale, precum şi, la necesitate, în comun cu alte subdiviziuni şi/sau organe de control.
2. Activitatea de control ulterior se organizează şi se desfăşoară în baza politicii de control anuale şi a planurilor anuale de control, realizate în urma aplicării studiilor de analiză a riscurilor şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, precum şi în baza controalelor inopinate.
3. La elaborarea politicii de control anuale, precum și a planului anual de control se vor lua în considerare domeniile de control determinate de obiectivele naţionale prioritare stabilite de conducerea Ministerului Finanţelor, a Serviciului Vamal, inclusiv în domeniul promovării politicilor conformării voluntare, de propunerile parvenite din partea subdiviziunilor teritoriale de profil, altor subdiviziuni din aparatul central al Serviciului Vamal. De asemenea, se va ţine cont de coeficientul total de risc atribuit de sistemul informațional de analiză a riscurilor, de sesizările recepţionate de la alte instituţii în cadrul activităţii de cooperare interinstituţională, dar și/sau de informaţiile şi datele obținute în cadrul cooperării şi asistenţei mutuale internaţionale în domeniul vamal.
4. Subdiviziunile de control ulterior desfăşoară activităţi de control în următoarele situaţii:
1) exercitarea controalelor ulterioare în cazul solicitării şi/sau utilizării procedurilor simplificate de vămuire la declararea mărfurilor;
2) exercitarea controalelor ulterioare în urma activităţii de analiză a riscurilor;
3) reverificarea declaraţiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal.
II.
ACTIVITATEA DE ANALIZĂ A RISCURILOR
5. Activitatea de analiză a riscurilor constă în identificarea, evaluarea și tratarea riscurilor în scopul selectării agenților economici ce vor fi supuşi controlului ulterior. În vederea realizării activității de analiză a riscurilor, organele vamale vor utiliza inclusiv principalele domenii și criterii de risc specifice activității vamale stabilite de prezentul Regulament. La realizarea analizei de risc pe domeniile și criteriile stabilite, se vor utiliza bazele de date şi informaţiile de care dispune sau la care are acces organul vamal și/sau raporturile anterioare ale agentului economic cu organul vamal (istoricul activității de control în privința agentului economic). Activitatea de analiză a riscurilor se va solda cu identificarea riscurilor determinate și potențiale, inclusiv a coeficientului total de risc.
1. STABILIREA DOMENIILOR ȘI A CRITERIILOR
DE RISC
6. Domeniile de risc reflectă prioritățile de activitate în sfera de responsabilitate a organelor vamale.
7. Criteriul de risc sumează un set de circumstanțe sau de însușiri ale activității agentului economic, identificate în baza informației pe care o dețin organele vamale și/sau a raporturilor anterioare ale agentului economic cu organul vamal, a căror existență și intensitate pot indica probabilitatea neconformării agentului economic la prevederile legislației vamale și fiscale.
8. Domeniile şi criteriile de risc din sfera de responsabilitate a organelor vamale se prezintă în tabelul din anexa nr.1. Acestea trebuie să respecte următoarele cerințe:
1) să fie relevante scopului activității organului vamal;
2) să fie specifice agenților economici cu caracteristici similare;
3) să fie bazate pe informație certă, veridică și accesibilă, fiind alese în primul rînd domeniile și criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unui agent economic concret, în baza informațiilor prezentate de către acesta prin intermediul declarațiilor vamale, informațiilor ce pot fi obținute din surse interne şi externe;
4) să fie posibilă gradarea fiecăruia dintre ele după intensitatea riscului pe care îl reflectă;
5) să fie utilizate domeniile și criteriile corespunzătoare subiectului, obiectului activităţii analizate, precum şi cele care vor lua în considerare raporturile anterioare cu organul vamal.
2. STABILIREA RISCURILOR DETERMINATE,
POTENȚIALE ȘI A COEFICIENTULUI TOTAL
DE RISC
9. Analiza riscurilor se materializează prin identificarea următoarelor tipuri de riscuri:
1) riscuri determinate sînt cele stabilite în cadrul subdiviziunii de control ulterior în urma analizei proprii de risc efectuate în temeiul informațiilor privind existenţa unor fenomene de fraudă vamală recepţionate de la alte subdiviziuni ale Serviciului Vamal ori de la alte instituţii în cadrul activităţii de cooperare interinstituţională sau al informaţiilor şi datelor deținute în cadrul cooperării şi asistenţei mutuale internaţionale în domeniul vamal. Riscurile determinate reflectă fapte consumate sau riscuri cunoscute, iar organele vamale deţin informaţii concrete despre acestea;
2) riscuri potenţiale sînt cele stabilite în urma analizei de risc a informaţiilor disponibile organelor vamale prin comparare cu datele statistice ale activității vamale, ale agenților economici, ale altor autorități și instituții. Riscurile potenţiale sînt riscuri care nu s-au manifestat, dar există premise pentru apariţia acestora.
10. Coeficientul total de risc este o metodă de identificare a riscurilor potențiale, care constă în atribuirea unui punctaj corespunzător după o scară prestabilită ca urmare efectuării analizei de risc automatizate a informaţiilor, prin însumarea punctajelor aferente domeniilor de risc raportate la ponderea fiecărui domeniu, în funcție de relevanța lui pentru nivelul general de risc (scopul controlului). Aplicarea punctajelor pentru stabilirea fiecărui coeficient total de risc este efectuată pentru fiecare agent economic. După punctajul obținut este elaborat clasamentul agenților economici în ordine descrescătoare, corespunzător valorilor cuprinse între 10 și 0.
3. ANALIZA DE RISC AUTOMATIZATĂ A
INFORMAȚIILOR
11. Procedura informatică de analiză a riscurilor constă în aplicarea unor seturi de reguli, prin care se acordă un punctaj total domeniului de risc analizat ce însumează punctajele corespunzătoare fiecărui indicator de risc. În funcţie de regimul vamal utilizat de agentul economic și analizat prin prisma riscurilor, punctajul total acumulat pe domeniul de risc este raportat la procentul corespunzător ponderii domeniului de risc. Produsul dintre punctajul total pe fiecare domeniu și procentul ponderii domeniului de risc analizat este ajustat, printr-un procedeu informatic specific, la o scară de coeficienţi de risc cu valori cuprinse de la 10 la 0. La planificarea și executarea controlulului asupra activităţii agentului economic se va ţine cont de suma coeficienților de risc corespunzători domeniilor analizate.
3.1. GRADAREA INTENSITĂȚII RISCULUI
12. Fiecărui indicator de risc îi este repartizat un grad de intensitate, punctat conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 10 și 0.
3.2. PONDEREA DOMENIILOR DE RISC
13. Fiecare domeniu de risc va avea o pondere procentuală în cadrul setului de domenii de risc identificate pentru o anumită procedură vamală (regim vamal).
14. Unul și același domeniu de risc poate fi component al mai multor seturi, însă poate avea ponderi diferite, în funcţie de perioada, scopul pentru care a fost identificat, destinația vamală (regimul vamal), tratamentul tarifar favorabil/preferențial şi alţi factori.
15. Ponderea pentru fiecare domeniu de risc se va determina în procente, astfel încît procentajul însumat al tuturor domeniilor de risc în cadrul unui set de domenii să constituie 100%, exprimată prin următoarea formulă:
n
(w1+w2+……..+wn) = 100% sau ∑ w = 100%, unde:
1
1, 2,..., n – domeniile de risc;
w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc, suma ponderilor individuale fiind egală cu 100%.
16. Revizuirea periodică a ponderilor procentuale atribuite fiecărui domeniu de risc se face în funcție de rezultatele controalelor anterioare și/sau în funcție de actualizarea informației colectate. În cazul în care un domeniu își pierde în timp din relevanță, ponderea acestuia va scădea progresiv, completîndu-se celelalte domenii utilizate, astfel încît în sumă valoarea să constituie 100%.
3.3. PROCESAREA AUTOMATIZATĂ A
INFORMAȚIILOR
17. Procesul identificării automatizate a riscurilor presupune procesarea informaţiilor, utilizînd procedeul standardizat de prelucrare a datelor, aplicat tuturor domeniilor şi criteriilor de risc. Ca urmare se stabilește o valoare aferentă coeficientului total de risc, în baza următoarei relații:
n
Rg = ∑ wsy
1
s = (r1+r2+………+rn)
unde:
Rg – coeficientul total de risc al agentului economic;
1, 2,..., n – domeniile de risc;
w – ponderea procentuală a fiecărui domeniu de risc;
s – punctajul total al domeniului de risc;
y – factorul de ajustare la scara graduală de la 0 la 10;
r1, r2,..., rn – punctajele corespunzătoare criteriilor de risc aferente unui domeniu de risc.
18. În funcție de valoarea coeficientului total de risc obținut în urma aplicării formulei, se elaborează o listă cu subiecții controlului, în vîrful clasamentului fiind plasați agenții economici care au obținut punctajul maxim de la 10 la 0. Agenții economici din vîrful clasamentului sînt asociați cu un grad mai înalt de risc (cu valori ale punctajului de la 10 la 7) și urmează a fi supuși controlului în mod prioritar. Ulterior vor fi verificați cei ce corespund unui grad mediu de risc (cu valori ale punctajului de la 6 la 4) și, în final, în funcție de resurse și necesități, vor fi verificați cei ce corespund unui grad scăzut de risc (cu valori ale punctajului de la 3 la 1).
4. CREAREA ȘI MENȚINEREA SISTEMULUI DE
DATE NECESAR APLICĂRII CRITERIILOR DE RISC
19. Sistemul de analiză în baza criteriilor de risc trebuie să fie întemeiat pe date relevante, certe și accesibile. Este obligatorie evitarea aplicării criteriilor de risc în baza datelor incomplete și interpretabile. Identificarea continuă a riscurilor este necesară pentru cunoaşterea riscurilor care nu s-au manifestat mai înainte datorită circumstanţelor, a schimbării condițiilor în care se manifestau riscurile identificate anterior, precum şi pentru stabilirea riscurilor care s-au manifestat în trecut, dar care în prezent nu mai au importanţă pentru Serviciul Vamal.
20. Pentru elaborarea și menținerea clasamentului agenților economici conform riscului identificat, organele vamale mențin baza de date care va reflecta cel puțin:
1) lista tuturor persoanelor pasibile de a fi supuse controlului, cu date individuale de identificare;
2) istoria activității de control;
3) datele statistice ale activității agenților economici.
21. Serviciul Vamal reexaminează și actualizează periodic informația necesară pentru aplicarea criteriilor de risc. Domeniile de risc, criteriile de risc, punctajele și coeficienții de risc se revizuiesc sistematic și pot fi modificaţi, ajustaţi, suplimentaţi sau anulaţi de către Serviciul Vamal, fără a aduce modificări la prezentul Regulament, ţinînd cont de mai mulți factori, printer care: rezultatele controalelor anterioare, evoluția cadrului juridic, tendințele dezvoltării sectoriale a economiei naționale, politica fiscală a statului, gradul de conformare voluntară a agenților economici.
III.
PROCEDURA DE PLANIFICARE, COORDONARE ȘI ÎNREGISTRARE A CONTROLULUI ULTERIOR
22. Obiectivele naţionale prioritare în domeniul de control ulterior sînt stabilite prin politica de control anuală. Controalele ulterioare programate sînt prevăzute în planuri de control anuale la nivel central, pe baza obiectivelor politicii de control anuale.
1. PLANIFICAREA CONTROLULUI ULTERIOR
23. Coeficienții totali de risc, riscurile determinate şi potenţiale reprezintă suportul pe baza căruia se elaborează planurile anuale de controale ulterioare.
24. Subdiviziunile teritoriale de control ulterior din cadrul birourilor vamale înaintează subdiviziunii de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal propunerile privind proiectul planului de control anual pentru anul următor, în baza analizei de risc la nivel local.
25. Activitatea de control ulterior se va realiza în baza a două planuri: planul de control ulterior prin audit postvămuire şi planul de control ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale.
26. Planul de control ulterior prin audit postvămuire va cuprinde, la necesitate, două obiective de control:
1) verificarea riscurilor de neconformitate, în domeniul respectiv indicatorul de performanţă fiind cuantificabil prin ponderea controalelor rezultative în totalul controalelor efectuate, pondere ce este stabilită în planul anual de activitate al Serviciului Vamal;
2) verificarea conformării voluntare a agenţilor economici, în domeniul respectiv indicatorul de performanţă fiind cuantificabil prin numărul agenţilor economici conformi din totalul celor verificaţi.
27. Subdiviziunea de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal întocmeşte anual planurile de control pentru anul următor (ale căror formulare sînt prezentate în anexele nr. 2 și 3), care conţin următoarele informaţii:
1) datele de identificare ale persoanei ce urmează a fi controlată;
2) perioada supusă controlului ulterior;
3) modalitatea de selectare a agentului economic (riscuri potențiale, riscuri determinate, coeficientul total de risc);
4) scopul acţiunii de control ulterior;
5) perioada în care urmează a fi efectuat controlul ulterior (trimestrul);
6) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectarea se face în baza acestuia.
28. Planul de control stabilește numărul exact de controale ulterioare planificate asupra unui număr prestabilit de persoane pe parcursul unui an calendaristic. Numărul persoanelor incluse în planul de control se raportează obligatoriu la suma controalelor posibile și durata totală a acestora pe parcursul întregului an, precum și la resursele umane și tehnologice disponibile.
29. Ordinea în care agenţii economici urmează a fi supuşi controlului va corespunde valorii coeficientului de risc total atribuit – de la agenţii economici cu cel mai înalt grad de risc la cei cu un grad de risc mai mic, cu luarea în considerare a termenului de prescripție a obligațiilor vamale suplimentare.
30. Ordinea de executare stabilită în planul de control trebuie să fie clară și previzibilă.
31. Planurile de control elaborate sînt coordonate și avizate de către conducătorii ierarhic superiori, ulterior fiind aprobate de conducerea Serviciului Vamal.
32. Planurile aprobate, inclusiv cele coordonate interinstituțional, se transmit spre executare subdiviziunilor de control ulterior.
33. La efectuarea controlului ulterior planificat prin audit postvămuire, dacă în anul curent deja a fost efectuat un control inopinat la acelaşi agent economic, organul vamal își va ajusta/restrînge timpul și aria aspectelor necesare de a fi verificate în concordanță cu rezultatul controlului inopinat.
34. În cazurile justificate documentar, prin derogare de la prevederile pct.40, cînd controlul ulterior planificat prin audit postvămuire nu poate fi iniţiat în perioada planificată, organul vamal va asigura iniţierea acestuia atunci cînd este posibil pe parcursul anului de gestiune, ajustînd ordinea executării planului în mod corespunzător.
2. COORDONAREA INTERINSTITUȚIONALĂ
A PLANULUI DE CONTROL ULTERIOR PRIN
AUDIT POSTVĂMUIRE
35. În maximum 5 zile lucrătoare după aprobarea planului de control ulterior prin audit postvămuire, dar pînă la publicarea acestuia pe pagina web oficială a instituției și în Registrul de stat al controalelor, personalul subdiviziunii de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal va compara informaţia din planul respectiv cu informaţia din planurile de control de la celelalte organe de control, cu scopul de a identifica agenții economici care sînt incluși în planuri diferite de control, inclusiv agenţii economici rezidenţi ai zonelor economice libere, pentru a coordona efectuarea controalelor comune și a introduce ajustările necesare în ordinea de executare a planului.
36. Prin derogare de la prevederile pct. 30 şi 40, în cazul inițierii unui control comun la o persoană inclusă în planul de control ulterior prin audit postvămuire pentru anul curent, dacă încă nu s-a realizat controlul planificat, organul vamal îl va anula şi va verifica domeniul în cadrul controlului comun, iar după efectuarea controlului comun va ajusta ordinea executării planului în mod corespunzător.
3. ÎNREGISTRAREA DATELOR CU PRIVIRE
LA CONTROLUL ULTERIOR PRIN AUDIT
POSTVĂMUIRE
37. Organele vamale vor înregistra datele cu privire la planificarea şi executarea controlului ulterior prin audit postvămuire în Registrul de stat al controalelor, care reprezintă o resursă informaţională specializată ce asigură evidenţa centralizată a informaţiei sistematizate privind controalele de stat planificate și efectuate, precum şi rezultatele controalelor respective, şi este ţinut de autoritatea administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat.
3.1. ÎNREGISTRAREA PLANULUI DE CONTROL
ULTERIOR PRIN AUDIT POSTVĂMUIRE
38. După coordonarea cu celelalte organe de control, planul de control ulterior prin audit postvămuire este înregistrat de către personalul subdiviziunii de control ulterior din cadrul autorității centrale a Serviciului Vamal în Registrul de stat al controalelor, pînă la începerea anului calendaristic la care se referă planul de control, dar nu mai tîrziu de 1 decembrie a anului de gestiune. De asemenea, pînă la finele anului de gestiune, organul vamal publică planul de control ulterior prin audit postvămuire pentru anul următor pe pagina sa electronică.
39. Datele care vor fi înregistrate în Registrul de stat al controalelor se referă în special la:
1) denumirea persoanei ce urmează a fi verificată;
2) obiectul supus controlului ulterior;
3) valoarea coeficientului total de risc atribuită, dacă selectare se face în baza acestuia;
4) numărul şi data aprobării planului de control.
40. Organele vamale nu sînt în drept să modifice graficul controalelor planificate după înregistrarea și publicarea planului de control ulterior prin audit postvămuire şi/sau să efectueze controale planificate în cazul în care acestea nu au fost incluse în planul de control.
3.2. ÎNREGISTRAREA CONTROLULUI ULTERIOR
PRIN AUDIT POSTVĂMUIRE
41. Informaţia cu privire la acţiunile premergătoare iniţierii controlului ulterior prin audit postvămuire (numărul şi data ordinului de control, avizului de audit postvămuire, perioada supusă controlului, tematica controlului) va fi înregistrată de către funcționarul vamal care urmează să efectueze controlul în Registrul de stat al controalelor, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data începerii controlului ulterior prin audit postvămuire.
42. În cazul controalelor inopinate, informaţia cu privire la controlul ulterior prin audit postvămuire (denumirea persoanei ce urmează a fi supusă controlului, numărul şi data ordinului de control, perioada supusă controlului ulterior, tematica controlului ulterior) va fi înregistrată în Registrul de stat al controalelor cel tîrziu la momentul începerii controlului.
43. La încheierea controlului ulterior prin audit postvămuire, funcționarul vamal care a efectuat controlul va include în Registrul de stat al controalelor informația cu privire la numărul şi data documentelor de procedură emise (nota de constatare, procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, actul de audit postvămuire, decizia de regularizare, după caz), în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii acestora. Totodată, la solicitarea autorităţii administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor, se vor transmite documentele de procedură, precum şi orice alte informaţii, respectînd prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
IV.
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE CONTROL ULTERIOR
44. Activitatea de control ulterior prin audit postvămuire sau reverificarea declaraţiilor vamale se exercită de organul vamal prin subdiviziunile de control ulterior, precum şi în funcție de riscurile vizate în comun cu alte subdiviziuni şi/sau organe de control.
45. Subdiviziunile de control ulterior, conform regulamentului de organizare şi funcţionare, reprezintă aparatul de control specializat în prevenirea, constatarea şi medierea sancţionării încălcărilor aduse reglementărilor vamale şi fiscale prin acte specifice de audit postvămuire sau de reverificare a declarațiilor vamale. Acestea se efectueză pentru asigurarea aplicării corecte a reglementărilor vamale şi fiscale privind importul, exportul, tranzitul, transferul şi destinaţia finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al Republicii Moldova şi alte ţări, inclusiv staţionarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri autohtone.
46. Controlul ulterior se efectuează la persoanele definite în Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
47. În exercitarea atribuţiilor legale, funcționarii vamali din cadrul subdiviziunilor de control ulterior constată şi documentează potrivit legii abaterile de la reglementările vamale şi fiscale.
48. La finalizarea controlului ulterior, în cazul constatării încălcărilor legislaţiei, funcționarii vamali care au efectuat controlul vor remite obligatoriu spre examinare, în termen de 5 zile lucrătoare, actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, inclusiv materialele de probă prin scrisoare de însoţire, după cum urmează:
1) organului de urmărire penală, astfel sesizîndu-l printr-un denunţ – în situaţia presupunerii existenţei elementelor constitutive ale unei infracţiuni;
2) agenţilor constatatori din cadrul birourilor vamale conform competenţei teritoriale – în situaţia presupunerii existenţei elementelor constitutive ale unei contravenţii vamale.
49. Activitatea de audit postvămuire se organizează şi se desfăşoară în baza unor planuri de control anuale realizate în urma aplicării studiilor de analiză de risc şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal.
50. Activitatea de reverificare a declarațiilor vamale se organizează în baza unor planuri de control anuale, realizate în urma aplicării studiilor de analiză de risc şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, dar şi pe baza culoarului albastru de control vamal.
51. Dacă la efectuarea controalelor nu se pot respecta termenele stabilite prin plan, directorul Serviciului Vamal/şeful biroului vamal sau persoanele împuternicite de aceştia, în cazuri întemeiate şi justificate documentar, pot dispune prelungirea perioadei programate şi/sau sistarea auditului postvămuire, în condiţiile prevăzute în Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
52. Activitatea de control ulterior prin audit postvămuire este exercitată de echipa de control, care este formată cel puţin din două persoane. Componenţa echipei de control este aprobată prin ordinul de control de către directorul Serviciului vamal/şeful biroului vamal, după caz, sau de persoanele împuternicite de aceştia.
53. Înainte de începerea controlului, membrii echipei de control analizează datele şi informaţiile existente în bazele de date naţionale, respectiv locale, şi le compară cu celelalte informaţii disponibile referitoare la activitatea persoanei ce urmează a fi controlată. Membrii echipei de control studiază reglementările vamale şi dispoziţiile legale aplicabile declaraţiilor vamale sau activităţii specifice ce urmează a fi controlată.
54. În cadrul activităţilor de pregătire şi/sau executare a acţiunilor de control, echipa de control, pentru aplicarea uniformă şi imparţială a reglementărilor vamale şi altor dispoziţii legale, poate solicita opinia subdiviziunilor din cadrul birourilor vamale, direcţiilor şi subdiviziunilor de specialitate din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal sau al altor instituţii şi autorităţi.
55. Persoana auditată poate solicita o singură dată în scris organului vamal din care fac parte membrii echipei de audit postvămuire suspendarea efectuării controlului ulterior, pentru motive justificate documentar, pe un termen maxim de 30 de zile calendaristice, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
În termen de 15 zile de la finalizarea controlului ulterior prin audit postvămuire sau reverificare a declarațiilor vamale, funcționarii vamali care au efectuat controlul respectiv vor întocmi dosarul de control ulterior care va fi numerotat, cusut, semnat, sigilat şi luat la evidenţă ca dosar de nomenclator. Ca excepţie, va fi reverificarea declaraţiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal, la care dosarul va fi întocmit doar în cazul în care s-a confirmat riscul controlat şi s-au întreprins acţiuni de regularizare a situaţiei.
56. În dosarul de audit postvămuire/de reverificare a declarațiilor vamale vor fi incluse în original sau în copii autentificate toate actele probatorii ce confirmă sau infirmă riscurile controlate, actele de valorificare a rezultatelor controlului şi actele procedurale emise în timpul controlului, respectînd consecutivitatea ordinii acestora, după cum urmează: ordinul de control; avizul de audit postvămuire; documentele de lucru (act de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, proces-verbal de sigilare/desigilare, citaţie, explicaţie, declaraţie, notă de constatare, a căror cronologie va fi determinată în funcţie de aspectele specifice controlului); procesul-verbal de examinare preliminară; nota de prezentare; actul de audit postvămuire; procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale; decizia de regularizare.
V.
FORME, PROCEDURI ŞI METODE DE CONTROL
57. Acţiunile de control ulterior prin audit postvămuire se desfăşoară sub formă de:
1) control general, care reprezintă activitatea de verificare a tuturor operaţiunilor vamale pentru o perioadă determinată;
2) control parţial, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau mai multor operaţiuni vamale pentru o perioadă determinată. În scopul confirmării sau infirmării aplicării corecte şi unitare a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale, controlul se poate extinde asupra tuturor operaţiunilor vamale;
3) control repetat, care reprezintă activitatea de verificare în cazul în care rezultatele controlului ulterior exercitat anterior sînt neconcludente sau incomplete ori dacă ulterior au fost depistate circumstanţe ce atestă existenţa unor semne de încălcare vamală/fiscală şi, prin urmare, se impune exercitarea unui nou control ulterior.
58. Pentru realizarea atribuţiilor de serviciu, subdiviziunile de control ulterior aplică următoarele proceduri de control:
1) controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică şi documentară, în principal ca urmare a unei sesizări sau unor indicii cu privire la existenţa unor fapte de încălcare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziţii aplicabile, fără înştiinţarea prealabilă a persoanei controlate;
2) controlul prin contrapunere, ce se se efectuează în afara planurilor anuale de control, cu emiterea unui nou ordin de control, în cazul în care în procesul desfăşurării auditului postvămuire este necesară stabilirea anumitor fapte şi circumstanţe în baza documentelor sau mărfurilor care se află în posesia altei persoane cu care persoana auditată are sau a avut relaţii economice şi/sau financiare;
3) controlul planificat, care constă în verificarea faptică şi documentară a persoanelor indicate în planurile anuale de control. În cazul în care, în urma tuturor măsurilor de identificare a persoanei, aceasta nu este de găsit de către echipa de control, prin coordonarea cu subdiviziunea de control ulterior a aparatului central al Serviciului Vamal, controlul planificat urmează a fi reprogramat în control ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale, fiind realizat în baza informaţiilor de care dispune organul vamal.
59. În realizarea acţiunilor de control ulterior se aplică următoarele metode de control:
1) controlul selectiv, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor/mărfurilor şi tranzacțiilor economice externe de import-export semnificative;
2) controlul total, care constă în activitatea de verificare totală a documentelor/mărfurilor şi tranzacțiilor economice externe de import-export;
3) controlul electronic, care constă în verificarea fișierelor electronice de evidență a contabilității și resurselor acesteia aferente tranzacțiilor economice externe de import-export, utilizîndu-se metodele de analiză, evaluare şi testare, asistate de instrumente informatice specializate.
60. Utilizarea procedurilor şi metodelor de control se poate face individual sau combinat, în funcţie de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultăţile, specificul activităţii desfăşurate şi de perioada supusă controlului.
61. Selectarea documentelor şi a operaţiunilor semnificative se efectuează de către echipa de control, ţinîndu-se cont de volumul, valoarea şi ponderea lor în activitatea persoanei controlate.
VI.
REALIZAREA AUDITULUI POSTVĂMUIRE
62. Auditul postvămuire planificat sau inopinat se inițiază și se execută în baza ordinului de control (al cărui formular este prezentat în anexa nr. 4), aprobat de directorul Serviciului Vamal/şeful biroului vamal sau de persoanele împuternicite de aceştia, și finalizează cu întocmirea actului de audit postvămuire și/sau a deciziei de regularizare.
Pe parcursul efectuării auditului postvămuire, ordinul de control poate fi suspendat sau modificat prin emiterea unui nou ordin de control, cu informarea în scris a persoanei controlate cu privire la motivul suspendării sau modificării acestuia şi prezentarea unei copii persoanei controlate.
6.1. PARTICULARITĂȚILE AUDITULUI POSTVĂMUIRE INOPINAT
63. Organul vamal poate efectua controale inopinate asupra unei persoane în afara planurilor anuale de control, în baza unei note de motivare aprobate de conducerea Serviciului Vamal, în următoarele situații:
1) prezenţa informaţiilor/indiciilor despre existenţa situațiilor de încălcare gravă a legislației vamale, susținute prin probe aflate în posesia organelor de drept, fapt ce prezintă un pericol iminent și imediat pentru securitatea economică a statului, dacă sînt întrunite următoarele condiții:
a) necesitatea inițierii controlului este motivată preliminar;
b) deţinerea informației pînă la inițierea controlului și în nota de motivare din care poate fi rezonabil stabilit că doar intervenția inopinată prin control ulterior va preveni și/sau va stopa încălcările care în mod iminent provoacă prejudicii ori ar putea diminua substanțial prejudiciile deja cauzate;
2) verificarea informaţiei care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu organului vamal, dacă sînt întrunite următoarele condiţii:
a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit de actele normative;
b) organul vamal sau subdiviziunea responsabilă de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificarea justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termenul indicat la înştiinţarea din partea organului vamal;
3) verificarea informaţiei obţinute în cadrul altui control la un agent economic cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, în cazul în care:
a) agentul economic refuză să prezinte informaţiile în cauză;
b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză;
c) informaţia respectivă este utilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior;
4) solicitarea directă de iniţiere a controlului din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului.
64. Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă.
65. Controalele inopinate nu pot fi efectuate dacă există orice alte modalităţi directe sau indirecte de obţinere a informaţiei necesare de către organul vamal de la deținători de registre publice, autorități și instituții publice.
66. Nota de motivare pentru inițierea controlului inopinat conține analiza și argumentarea necesară privind întrunirea cerințelor stabilite în pct.63. În nota de motivare se va argumenta necesitatea intervenției fiind expuse în detaliu circumstanțele și informația ce stau la baza concluziilor și acțiunilor organului de control, posibilele încălcări ce rezultă din informația și probele deținute pînă la inițierea controlului și estimarea rezonabilă a prejudiciului și consecințelor în cazul neintervenției organului de control.
67. Controlul efectuat în conformitate cu temeiul specificat la pct.63 subpct.4) este iniţiat de subdiviziunea teritorială de control ulterior şi are exclusiv aspect consultativ şi constatator, cu excepţia cazurilor în care în cadrul controlului se depistează indici ai infracţiunii. Cheltuielile pentru acţiunea respectivă de control vor fi suportate de solicitant, în cazul în care persoana ce urmează a fi controlată nu este obligată prin lege să solicite controlul.
68. În cadrul controlului inopinat pot fi controlate doar aspectele care au servit ca motiv pentru inițierea controlului conform pct. 63 subpct.1).
69. Comunicarea avizului de audit postvămuire nu este obligatorie în cazul auditului postvămuire inopinat sau în cazul în care solicitarea de control este făcută de persoana care urmează să fie controlată.
6.2. PARTICULARITĂȚILE AUDITULUI POSTVĂMUIRE
PLANIFICAT
70. Pentru a nu-i perturba activitatea curentă şi pentru ca persoana ce urmează a fi supusă controlului să asigure condiţiile necesare desfăşurării, auditul postvămuire planificat se realizează cu înştiinţare prealabilă. Persoana auditată va pune la dispoziţia membrilor echipei de audit postvămuire un spaţiu de lucru adecvat, registrele şi evidenţele financiar-contabile sau înscrisurile, inclusiv cele pe suport electronic, care au legătură directă ori indirectă cu mărfurile şi cu bunurile ce fac obiectul comerţului extern, va permite accesul la spaţiile de depozitare a mărfurilor şi bunurilor, asigurînd prezenţa persoanelor competente care să pună la dispoziţie datele şi informaţiile solicitate referitor la acele mărfuri şi bunuri.
71. Înştiinţarea prealabilă a persoanei controlate se realizează cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de iniţierea controlului ulterior planificat, printr-un aviz de audit postvămuire, al cărui formular este prevăzut în anexa nr. 5.
Acest document va cuprinde în mod obligatoriu datele de identificare ale membrilor echipei de control şi ale persoanei controlate, temeiul juridic al controlului, data începerii acestuia, perioada supusă controlului şi posibilitatea de a solicita suspendarea temporară a efectuării auditului postvămuire.
6.3. EXECUTAREA AUDITULUI POSTVĂMUIRE
72. Odată cu iniţierea acţiunilor de control ulterior prin audit postvămuire la faţa locului, membrii echipei de control sînt obligaţi să prezinte persoanei controlate legitimaţia de serviciu şi ordinul de control.
73. Auditul postvămuire poate fi efectuat atît la sediul, cît şi în încăperile titularului mărfurilor sau ale reprezentantului său ori, prin intermediul controlului prin contrapunere, la oricare persoane legate direct sau indirect de aceste operaţiuni ori la oricare persoană care dispune de documentele respective. În funcţie de necesităţi, auditul postvămuire se poate extinde şi în spaţii de producţie, în depozite şi alte încăperi, cu excepţia celor utilizate exclusiv în calitate de domiciliu şi reşedinţă.
74. În cazul în care persoana auditată nu dispune de sediu sau de încăpere ce poate fi utilizată pentru efectuarea auditului postvămuire ori sediul se află la adresa de domiciliu sau în alte cazuri în care nu există condiţii optime de lucru, această activitate se poate desfăşura la sediile organului vamal din care fac parte membrii echipei de control. În acest scop vor fi ridicate documente necesare controlului, cu întocmirea obligatorie a actului de ridicare/restituire de documente/înscrisuri/mărfuri, al cărui formular este prevăzut în anexa nr. 6.
75. Acţiunile de control pentru realizarea auditului postvămuire se desfăşoară în orele de program ale organului vamal şi ale persoanei juridice sau fizice controlate.
76. Pentru desfăşurarea auditului postvămuire în condiţiile prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, în situația inventarierii mărfurilor sau asigurării supravegherii vamale acestora, pentru a evita sustragerea de la controlul vamal al mărfurilor, tăinuirea sau distrugerea documentelor necesare efectuării controlului ulterior, funcționarii vamali împuterniciţi vor sigila spaţiile, încăperile, obiectele controlate.
77. Membrii echipei de control pot solicita în scris, cu întocmirea unei citaţii de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, al cărei formular este prevăzut de anexa nr.7, prezenţa la sediul organului vamal a persoanei fizice ori a reprezentantului persoanei juridice sau a oricăror alte persoane care au legătură directă ori indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de mărfuri ori bunuri pentru a oferi documente, informaţii şi explicaţii necesare pe parcursul controlului sau pentru a semna actele emise ca urmare a auditului postvămuire.
78. În cadrul acţiunilor de control ulterior membrii echipei de control pot solicita de la orice instituţie financiară (sucursală sau filiala acesteia), prin intermediul unei citaţii bancare (al cărei formular este prevăzut în anexa nr.8), prezentarea de informaţii, date, documente pe care le deţin referitoare la conturile bancare ale persoanei auditate şi la operaţiunile efectuate în aceste conturi pentru perioada (perioadele) controlului. Instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia), în termen de 3 zile de la recepţionarea citaţiei bancare, va asigura colectarea informaţiilor, datelor şi documentelor solicitate şi le va prezenta organului vamal.
79. Pe parcursul desfăşurării auditului postvămuire, prin intermediul controlului prin contrapunere, membrii echipei de control pot extinde controlul la sediul oricăror alte persoane care au legătură directă sau indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de mărfuri ori bunuri sau al oricărei alte persoane care se află în posesia unor acte ori care deţine informaţii în legătură cu acestea.
80. În scopul determinării modului de aplicare a reglementărilor vamale sau a altor dispoziţii legale, în cadrul acţiunilor de control ulterior membrii echipei de control pot proceda la prelevarea de mostre pentru efectuarea expertizelor de laborator, cu respectarea prezentului Regulament şi Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
81. În timpul desfăşurării auditului postvămuire, în cazul necesităţii de a determina provenienţa mărfurilor, precum şi în cazul stocurilor de mărfuri aflate sub supraveghere vamală, membrii echipei de control vor solicita conducerii persoanei auditate efectuarea inventarierii mărfurilor şi a mijloacelor de transport aflate în posesie şi/sau gestiune, totodată fiind obligaţi să asiste, să supravegheze procedura de inventariere sau, la necesitate, să participe la efectuarea inventarierii şi să verifice rezultatele acesteia.
82. În situaţiile în care există indici că în spaţiile de producţie, depozitare, comercializare sau în mijloacele de transport se găsesc mărfuri pentru care nu s-au respectat reglementările vamale ori alte dispoziţii aplicabile, iar acţiunea de control nu poate fi finalizată, urmînd a fi continuată în următoarea zi lucrătoare, spaţiile în cauză vor fi sigilate întocmindu-se procesul-verbal de sigilare/desigilare (al cărui formular este prevăzut în anexa nr.9).
Acțiunea de sigilare se poate utiliza şi în situaţia în care există posibilitatea ca documentele şi informațiile necesare controlului vamal să fie sustrase, distruse ori în situaţia în care nu se poate face un inventar al documentelor în vederea ridicării acestora.
83. Echipa de control are dreptul să ridice, în scopul protejării ori evitării distrugerii, mărfuri, documente, acte, înscrisuri, inclusiv pe suport informatic, registre şi documente financiar-contabile sau orice element material care face dovada constatării obligaţiilor vamale suplimentare rezultate din raporturile juridice cu organul vamal, pe perioada de desfășurare a auditului postvămuire.
84. Dovada ridicării documentelor o constituie actul de ridicare/restituire de documente/înscrisuri, întocmit de echipa de control, în care sînt specificate elementele necesare individualizării probei sau dovezii respective, precum şi menţiunea că acestea au fost ridicate potrivit dispoziţiilor legale de către echipa de control vamal. Actul se întocmeşte în două exemplare şi se semnează de membrii echipei de control şi de reprezentantul persoanei controlate, un exemplar oferindu-i-se acestuia. În cazul refuzului sau imposibilităţii semnării de către acesta, se semnează de către membrii echipei de control şi de cel puţin un martor. La restituirea documentelor/ înscrisurilor ridicate se va proceda în mod similar.
85. În cazul în care pentru stabilirea situaţiei vamale sau de altă natură, potrivit dispoziţiilor legale, titularul declaraţiilor vamale sau reprezentantul acestuia pune la dispoziţia echipei de control înscrisuri sau alte documente în original, acestea vor fi restituite persoanei auditate, la dosarul de audit postvămuire păstrîndu-se în copie numai documentele sau înscrisurile relevante.
86. Pentru clarificarea aspectelor din domeniul vamal, membrii echipei de control pot solicita, prin controlul prin contrapunere, oricărei persoane care are legătură directă sau indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de mărfuri sau bunuri realizat de persoana fizică ori juridică controlată sau care se află în posesia unor acte ori care deţine informaţii în legătură cu acestea.
Notele explicative, conform formularului prezentat în anexa nr. 10, se pot solicita în orice etapă a controlului ori de cîte ori acestea sînt necesare pentru clarificarea şi definitivarea constatărilor, cu condiţia ca membrii echipei de control să fie în măsură să pună întrebări precise şi să combată eventualele răspunsuri necorespunzătoare. Echipa de control va analiza răspunsurile primite, iar concluziile rezultate din analiză vor fi luate în considerare la întocmirea actului de audit postvămuire.
În cazul în care persoanele vizate în primul paragraf al prezentului punct refuză să dea note explicative sau să răspundă la unele întrebări, membrii echipei de control vor formula întrebările printr-o adresare scrisă, stabilind un termen de pînă la 3 zile lucrătoare de la data recepţionării adresării pentru primirea răspunsului în scris.
În cazul în care nu primesc răspuns în termenul stabilit, membrii echipei de control consemnează refuzul în actul de audit postvămuire şi anexează la acesta o copie de pe adresare.
87. În cazul în care pentru finalizarea auditului postvămuire sînt necesare date şi documente ce pot fi obţinute de la alte instituții sau autorităţi vamale ale altor țări, în baza acordurilor de cooperare internațională vamală, membrii echipei de control propun iniţierea unei cereri de asistenţă administrativă internaţională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal. În această situaţie, auditul postvămuire este sistat conform prevederilor Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, iar la recepţionarea răspunsului de la instituţiile respective, acţiunile de control vor fi reluate.
88. Documentele obţinute în baza acordurilor internaţionale trimise atît de autorităţile vamale, cît şi de oficialităţi ale altor state sau documentele obţinute în baza recomandării Consiliului de Cooperare Vamală din cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor controlului.
89. La finalizarea controlului, persoana fizică sau reprezentantul persoanei juridice are obligaţia să dea o declaraţie scrisă, pe proprie răspundere (al cărei formular este prevăzut în anexa nr.11), din care să rezulte că au fost puse la dispoziţie membrilor echipei de control toate documentele şi informaţiile solicitate ce au legătură cu obiectul controlului. În declaraţie se va menţiona şi faptul că au fost restituite toate documentele solicitate şi puse la dispoziţie de persoana fizică sau reprezentantul persoanei juridice.
VII.
REALIZAREA REVERIFICĂRII DECLARAŢIILOR VAMALE
90. Reverificarea declaraţiilor vamale se efectuează în orele de lucru ale organului vamal, la sediile acestuia în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, ale Codului fiscal nr. 1163/1997 şi ale prezentului Regulament, precum şi în baza regulamentului subdiviziunii de control ulterior.
91. Activitatea de reverificare a declarațiilor vamale se realizează de către personalul subdiviziunilor de control ulterior în baza informaţiilor aferente criteriilor de selectivitate pe culoarul albastru de control vamal, în baza planurilor de control şi în baza activităţii proprii de analiză de risc. În cazul constatării unor erori, contradicţii între declaraţia vamală şi documentele verificate, ce duc la apariţia, modificarea şi/sau anularea obligaţiei vamale, organul vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal, prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale. Iar în cazul depistării unei încălcări vamale ce conduce la apariţia unei obligaţii vamale şi neîndeplinirii cerinţelor legale ale declarantului, organul vamal întocmeşte decizia de regularizare aferentă acestora, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000 și actelor normative ale Serviciului Vamal.
92. Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, în care se consemnează iregularităţile constatate, normele încălcate, valoarea obligaţiilor vamale în situaţiile în care s-a constatat apariţia suplimentară a acestora.
93. În situaţiile cînd reverificarea declaraţiilor vamale se efectuează în baza documentelor aflate la dispoziţia organului vamal sau primite de la alte autorităţi ori persoane potrivit dispoziţiilor legale, precum şi atunci cînd se refuză semnarea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale sau în cazul în care persoana nu este de găsit, acesta se semnează numai de funcționarul vamal care a efectuat reverificarea declarațiilor vamale. În aceste cazuri, procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale va fi adus la cunoştinţa şi respectiv, comunicat persoanei a/ale cărei declaraţie/declaraţii au fost reverificate, prin intermediul trimiterilor poştale recomandate cu aviz de recepţie.
94. În cazul repartizării declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal, personalul indicat în pct.91 va accesa din sistemele informaționale vamale declaraţiile vamale validate pe culoarul albastru de control vamal, pentru reverificarea acestora în baza criteriilor de risc stabilite în vederea confirmării sau infirmării acestora.
95. Pentru a obţine documente, informaţii, note explicative sau lămuriri necesare pe parcursul procedurii de reverificare a declaraţiilor vamale sau pentru a lua cunoștință de rezultatele controlului, funcționarii vamali care efectuează reverificarea declaraţiilor vamale pot solicita, prin citaţie de audit postvămuire/reverificare, prezenţa la sediul organului vamal a oricărei persoane care are legătură directă ori indirectă cu operaţiunile ce fac obiectul schimbului internaţional de bunuri sau mărfuri.
96. În cazul în care, pentru stabilirea situaţiei de fapt în procesul reverificării declaraţiei vamale sînt necesare date şi documente ce pot fi obţinute de la autorităţile vamale ale altor țări, în baza acordurilor şi convenţiilor de cooperare vamală, funcționarii vamali responsabili de reverificarea declaraţiilor vamale propun iniţierea unei cereri de asistenţă administrativă internaţională prin intermediul subdiviziunii de specialitate din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal. Pentru declaraţiile la care există o asemenea cerere de asistenţă vamală sau de altă natură, necesară determinării stării de fapt, reverificarea declaraţiei vamale se va finaliza după recepţionarea răspunsului de la instituţiile respective.
97. Documentele, înscrisurile şi informaţiile obţinute în baza acordurilor sau convenţiilor internaţionale de cooperare vamală constituie mijloace de probă pentru fundamentarea constatărilor în cadrul unui proces de reverificare a declaraţiilor vamale.
VIII.
ÎNTOCMIREA DOCUMENTELOR DE CONTROL
98. Echipele de control din cadrul subdiviziunilor de control ulterior întocmesc, în funcţie de circumstanţele controlului, următoarele acte procedurale emise în timpul controlului, respectînd ordinea cronologică a acestora, după cum urmează:
1) ordinul de control;
2) avizul de audit postvămuire;
3) actul de ridicare/restituire de documente/ înscrisuri/mărfuri;
4) procesul-verbal de sigilare/desigilare;
5) citaţia de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale;
6) actul de inspecţie (pentru declaraţiile vamale selectate pe culoarul albastru de control vamal);
7) citaţiile bancare;
8) nota explicativă;
9) declaraţie;
10) nota de constatare;
11 procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire;
12) nota de prezentare;
13) actul de audit postvămuire;
14) procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale;
15) decizia de regularizare.
Pentru actele de la subpct.3)-9), ordinea cronologică se stabileşte în funcţie de necesităţile şi circumstanţele emiterii acestora.
Actele prevăzute la subpct.3)-4), 8)-14) vor avea numere de ordine fracţionare în ordinea emiterii acestora, corespunzătoare registrelor de evidenţă a activităţii de control ulterior din gestiunea subdiviziunilor responsabile de această activitate. La numărătorul fracţiei se indică numărul controlului ulterior în cadrul căruia este emis documentul, iar la numitor – numărul de ordine al documentului emis în cadrul acestui control. Data documentului trebuie să coincidă cu data emiterii acestuia.
1. PROCESUL-VERBAL DE EXAMINARE
PRELIMINARĂ A REZULTATELOR AUDITULUI
POSTVĂMUIRE
99. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este un act procedural intermediar, care se întocmeşte în cazul în care în procesul auditului postvămuire s-au constatat încălcări ale legislaţiei, cu excepţia situaţiilor în care persoana nu poate fi găsită. Formularul actului este prezentat în anexa nr.12.
100. Procesul-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire este adus la cunoştinţa persoanei auditate de către membrii echipei de control pentru a o informa asupra constatărilor formulate, precum şi consecinţelor juridice ale acestora. Persoana controlată este în drept să prezinte în scris obiecţiile cu privire la constatări.
101. În cadrul examinării preliminare, dacă persoana controlată este de acord cu constatările din procesul-verbal (sau în cazul lipsei unor informaţii sau documente suplimentare care ar modifica constatările formulate), ea este obligată să menţioneze acest fapt în procesul-verbal, drept urmare nu i se aplică termenul prevăzut la pct. 102.
Atunci cînd persoana controlată refuză să participe la examinarea preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, să primească sau să semneze procesul-verbal, acesta se semnează de către membrii echipei de control și se anexează la dosar fără a fi adus la cunoștință persoanei controlate.
102. În cazul în care persoana auditată are unele obiecţii cu privire la constatările organelor de control, acestea vor fi clarificate şi soluţionate în termen de pînă la 7 zile lucrătoare de la întocmirea procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire, termen în care persoana auditată este în drept să prezinte în scris informaţii şi documente suplimentare.
2. ACTUL DE AUDIT POSTVĂMUIRE ŞI MODUL
DE PROCESARE A ACESTUIA
103. Actul de audit postvămuire (în continuare – actul) este un document procedural care se întocmeşte în termen de 10 zile lucrătoare de la data întocmirii procesului-verbal de examinare preliminară a rezultatelor auditului postvămuire. Procesul-verbal se semnează de către echipa de control şi de persoana auditată sau de reprezentantul acesteia, chiar şi în caz de dezacord asupra conţinutului acestuia. Formularul actului este prezentat în anexa nr.13.
Actul trebuie să cuprindă motivele de fapt şi temeiurile de drept în ceea ce priveşte constatările şi măsurile dispuse de echipa de control.
Constatările din act trebuie să fie bazate pe documente şi date expuse clar şi precis, eliminîndu-se orice elemente şi aprecieri subiective care încarcă nejustificat conţinutul acestuia.
Iregularitățile constatate se consemnează în mod obligatoriu în act, precizîndu-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situaţiile în care s-a constatat apariţia unei obligaţii vamale sau a unei sume plătite în plus. Prin act se consemnează, de asemenea, diferenţele privind alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale.
Actul semnat în modul corespunzător sau numai de către echipa de control, în cazul imposibilităţii de a fi semnat de persoana auditată, se înregistrează, la încheierea controlului, în registrele de evidenţă ale organului de control.
În situaţiile în care controlul nu se exercită la sediul persoanei controlate, ci se efectuează pe baza documentelor aflate la dispoziţia organului vamal sau obținute de la alte autorităţi ori persoane potrivit dispoziţiilor legale, precum şi atunci cînd se refuză semnarea actului, acesta se semnează numai de către echipa de control, fiind comunicat persoanei a cărei activitate a fost controlată prin intermediul trimiterilor poştale recomandate cu aviz de recepţie.
Data comunicării rezultatelor controlului este considerată data semnării de către persoana controlată sau de reprezentantul persoanei controlate a actului, data înscrisă de operatorul poştal pe avizul de recepţie sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citaţia de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, remisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control, pentru a lua cunoștință de rezultatele auditului postvămuire.
104. La act se vor anexa relatări de situaţii, tabele, acte, documente şi note explicative privind susţinerea constatărilor, acestea constituind parte componentă a dosarului de audit postvămuire. Tabelele sau relatările se întocmesc în cazurile în care este necesară sintetizarea expunerii în cadrul constatărilor. Tabelele şi relatările anexate la act vor fi semnate de colaboratorii organului de control, după caz, de reprezentantul persoanei auditate.
105. Documentele sau actele necesare pentru consemnarea şi fundamentarea constatărilor se anexează la act, după necesităţi, în copie autentificată de persoana controlată.
106. În cazul efectuării inventarierii în cadrul controlului, la act se anexează copiile autentificate de pe listele de inventariere, de pe procesul-verbal de inventariere și de pe declaraţiile de inventar întocmite.
107. Organul de control poate rectifica erorile materiale din cuprinsul actului, din oficiu sau la cererea persoanei fizice ori a reprezentantului persoanei juridice controlate, astfel:
1) dacă rectificarea erorii materiale se face prin adăugări sau ştersături operate în cuprinsul actului, rectificările vor fi semnate de membrii echipei de control, în caz contrar – nu se vor lua în considerare. Rectificarea erorii materiale va fi operată pe toate exemplarele originale ale actului. Organul de control solicită de la persoana controlată exemplarul original al actului în scopul efectuării rectificării erorii materiale, comunicînd astfel despre aceasta. Dacă persoana controlată refuză să prezinte exemplarul actului, se va proceda conform subpct.2) al prezentului punct;
2) în cazul în care rectificarea erorii materiale nu se poate efectua direct pe act, se emite un nou act care va fi comunicat persoanei auditate.
108. La emiterea actului membrii echipei de control semnează în partea stîngă de la sfîrşitul fiecărei pagini din act, iar conducerea persoanei auditate sau, după caz, reprezentantul acesteia ia cunoştinţă de conţinutul actului contra semnătură. Actul se întocmeşte în 2 exemplare originale: unul se transmite persoanei controlate, iar altul rămîne în posesia echipei de control.
109. În caz de dezacord cu actul de audit postvămuire, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 10 zile calendaristice de la recepționare, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, Codului fiscal nr.1163/1997 şi ale altor acte normative din domeniu.
3. PROCESUL-VERBAL DE REVERIFICARE
A DECLARAŢIILOR VAMALE
110. Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este un act procedural care se gestionează conform procedurii stabilite pentru actul de audit postvămuire, potrivit prezentului Regulament. Acesta se întocmeşte în cazul reverificării unei sau mai multor declaraţii vamale ce se soldează cu constatarea încălcărilor legislaţiei şi deţine acelaşi statut juridic ca şi actul de audit postvămuire. Formularul procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este prezentat în anexa nr.14.
Data comunicării rezultatelor controlului ulterior prin reverificarea declaraţiilor vamale este considerată data semnării de către persoana controlată sau de reprezentantul persoanei controlate a procesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, data înscrisă de operatorul poştal pe avizul de recepţie sau data la care expiră termenul de 5 zile lucrătoare de la data indicată în citaţia de audit postvămuire/reverificare a declarațiilor vamale, transmisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control pentru a lua act de rezultatele reverificării declaraţiilor vamale.
111. Constatările din procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale vor servi drept temei pentru emiterea deciziei de regularizare, după caz.
112. În caz de dezacord cu procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, persoana este în drept să prezinte în scris, în cel mult 10 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare în conformitate cu prevederile al Republicii Moldova nr.1149/2000, Codului fiscal nr.1163/1997 şi ale altor acte normative din domeniu.
4. NOTA DE CONSTATARE
113. În timpul procedurii de control ulterior, membrii echipei de control pot încheia, înainte de finalizarea controlului, acte intermediare de control cum sînt notele de constatare.
114. Nota de constatare se întocmeşte atunci cînd pe parcursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care ulterior nu pot fi dovedite, precum şi în alte situaţii în care organele de control consideră necesar acest fapt.
115. În nota de constatare se consemnează situaţiile de fapt, precizîndu-se prevederile legale încălcate, cu determinarea efectului bugetar în situaţiile în care s-a constatat apariţia unei obligaţii vamale, precum şi măsurile adoptate pentru remedierea iregularităţilor constatate. În situaţiile în care fie este necesară întreprinderea anumitor acţiuni de către persoana controlată, fie confirmarea anumitor fapte de către persoanele neinteresate în acţiunea de control, este indicată folosirea declarațiilor martorilor la stabilirea veridicităţii faptelor constatate.
116. Nota de constatare se semnează de organul de control, de persoanele controlate şi de persoanele la care se referă constatarea, precum şi de martori, în caz de necesitate. Nota de constatare este anexată la actul de audit postvămuire sau la procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale.
117. Iregularităţile stabilite în nota de constatare pot servi drept temei pentru întocmirea deciziei de regularizare.
118. Contestarea notei de constatare poate fi efectuată în ordinea stabilită pentru actul de audit postvămuire/procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
5. NOTA DE PREZENTARE
119. Nota de prezentare este un act unilateral de uz intern, emis de către membrii echipei de control, pentru informarea conducerii organului de control despre rezultatele activităţii de control ulterior. Aceasta va cuprinde următoarele:
1) informaţiile cu privire la rezultatele controlului ulterior;
2) organele sau persoanele, după caz, în afară de cele controlate, care au dat dispoziţii ce au determinat abaterile respective;
3) propunerile de valorificare a rezultatelor auditului postvămuire sau ale reverificării declaraţiilor vamale;
4) măsurile ce trebuie întreprinse în continuare de persoanele controlate, de organul care a dispus controlul sau de alte organe ori subdiviziuni;
5) propunerile de examinare a iregularităților sau de transmitere către organele abilitate prin lege, pentru examinare conform competenţelor, după caz;
6) propunerile de modificare, completare, actualizare a cadrului normativ în domeniul supus controlului.
Formularul notei de prezentare este prezentat în anexa nr. 15.
120. În situaţiile în care după reverificarea declaraţiilor vamale sau după auditul postvămuire rezultă că dispoziţiile care reglementează regimul vamal sau destinaţia vamală respectivă au fost aplicate eronat, iar organele vamale trebuie să ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, organul de control dispune sau propune măsuri de regularizare în contextul elementelor consemnate în procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale sau în actul de audit postvămuire.
În aceste cazuri se vor aplica prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000.
6. DECIZIA DE REGULARIZARE
121. Pe baza actului de audit postvămuire, a ărocesului-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale, precum şi a notei de constatare, după caz, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, se emite decizia de regularizare. Acest act constituie titlu de creanţă şi este un act administrativ care poate fi contestat în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, Legii contenciosului administrativ nr.793/2000 şi alte acte normative în vigoare.
122. În cazurile în care obligaţiile vamale recalculate nu pot fi încasate de la plătitorul vamal pe a cărui nume a fost emisă decizia de regularizare, după epuizarea tuturor opțiunilor posibile de executare silită a obligației vamale conform prevederilor Codului vamal al Republicii Moldova nr.1149/2000, organul vamal va fi în drept să anuleze decizia de regularizare emisă anterior, cu elaborarea unei noi decizii de regularizare pe numele persoanei solidar responsabile cu plătitorul vamal, în cazul existenței acesteia.
123. Decizia de regularizare, emisă în baza notei de constatare, procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, precum şi a actului de audit postvămuire, constituie actul prevăzut pentru încheierea din oficiu a regimurilor vamale suspensive sub care au fost plasate mărfurile.
IX.
EVIDENŢA, SUPRAVEGHEREA INTERNĂ ŞI RAPORTAREA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII DE CONTROL ULTERIOR
1. EVIDENŢA REZULTATELOR ACTIVITĂŢII
DE CONTROL ULTERIOR
124. Actul de audit postvămuire, procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale după caz, împreună cu anexele aferente controlului efectuat, se înregistrează obligatoriu în registrul subdiviziunii din care face parte echipa de control, în modul stabilit de Serviciul Vamal.
125. În cazurile în care se constată apariţia unei obligaţii vamale, echipele de control au obligaţia de a transmite subdiviziunilor responsabile de colectarea obligațiilor vamale, documentele care reprezintă titlul de creanţă, în vederea înregistrării şi asigurării executării acestora, înainte de expirarea termenelor scadente prevăzute de legislaţie.
126. Subdiviziunile de control ulterior vor asigura, ori de cîte ori este necesar, urmărirea aplicării măsurilor de executare a rezultatelor controlului ulterior, transmise subdiviziunilor structurale responsabile din cadrul organului vamal.
127. Pentru fiecare act de audit postvămuire, proces-verbal de reverificare a declarațiilor vamale sau nota de constatare, după caz, în scopul completării bazei de date cu informaţiile specifice necesare prevenirii şi combaterii încălcării reglementărilor vamale, se va întocmi fişa de raportare privind rezultatele controlului, în modul stabilit de Serviciul Vamal.
128. Datele din fişa de raportare se vor organiza în evidenţe de fișiere informatizate. Aceste evidenţe vor servi la aprecierea activităţii desfăşurate de subdiviziunile de control ulterior, a calităţii activităţii subdiviziunilor de control ulterior şi îmbunătăţirii managementului controlului.
2. SUPRAVEGHEREA INTERNĂ A
CONTROLULUI ULTERIOR EFECTUAT
129. Conducerea Serviciului Vamal/conducătorul organului de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal va dispune periodic, dar nu mai rar de o dată în semestru verificarea legalității, oportunității și motivării adecvate a acțiunilor de control ulterior inopinat efectuate de colaboratorii din cadrul subdiviziunilor teritoriale de control ulterior.
130. În cazul depistării acțiunilor de control inopinat nejustificate adecvat și inițiate și/sau desfășurate contrar prevederilor legale, conducătorul organului de control sau al organului ierarhic superior va propune conducerii Serviciului Vamal examinarea sub aspect disciplinar a activității persoanelor responsabile din cadrul subdiviziunii de control ulterior în cauză, în funcţie de gravitatea încălcărilor.
131. În vederea unei supravegheri mai eficiente de ordin intern, Serviciul Vamal poate solicita asistența autorității administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor – Cancelaria de Stat.
132. Serviciul Vamal este obligat să informeze autoritatea administraţiei publice centrale de supraveghere a controalelor despre rezultatele supravegherii interne efectuate, în cazul depistării încălcărilor și a sancțiunilor aplicate în acest sens, dar nu mai tîrziu de o lună de la termenul indicat la pct. 129.
3. RAPORTAREA ACTIVITĂŢII DE
CONTROL ULTERIOR
133. Serviciul Vamal stabileşte anual obiective și indicatori de performanță corespunzători în vederea atingerii unei eficiențe maxime posibile și micșorării constante a poverii pentru mediul de afaceri.
134. Serviciul Vamal va întocmi și va publica pe pagina oficială și în Registrul de stat al controalelor rapoarte anuale despre activitatea de control ulterior prin audit postvămuire, efectuată pe parcursul anului de raportare și rezultatul acestei activități, modul de executare a planurilor de control și nivelul de atingere a obiectivelor trasate și a indicatorilor de performanță prestabiliți.
135. În vederea elaborării rapoartelor menţionate la pct. 134, subdiviziunile teritoriale de control ulterior din cadrul birourilor vamale vor raporta subdiviziunii de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal rezultatele activităţii de control ulterior efectuate în modul stabilit de Serviciul Vamal.
136. Subdiviziunile teritoriale de control ulterior din cadrul birourilor vamale vor înainta subdiviziunii de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal raportul anual asupra activităţii de reverificare a declaraţiilor vamale şi audit postvămuire. Pe baza acestor rapoarte şi a activităţii proprii desfăşurate, subdiviziunea de control ulterior din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal va întocmi şi va propune spre aprobare conducerii Serviciului Vamal raportul anual privind activitatea de control ulterior.