HOTĂRÂRE nr. 3 din 28.01.2013 CURTEA DE CONTURI publicat 15.02.2013
privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”
Trimiteri: 49 legate 3 nerezolvate 2 fără țintăActe din afara site-ului: 1 fără adresă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.
Nerezolvate (3)
- art.22 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (2)
Din afara site-ului: fără adresă (1)
Curtea de Conturi, în prezenţa președintelui Comisiei Electorale Centrale dl Iu.Ciocan, Consilierului tehnic șef al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” şi al Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral” dna K.Sullivan, viceministrului justiției dl Vl.Grosu, șefului Marelui Stat Major, comandant al Armatei Naționale, dl V.Stoian, şefului Direcţiei finanţele autorităților publice a Ministerului Finanţelor dl A.Prisăcari, şefului adjunct al Direcţiei politici în domeniul tehnologiilor informaţionale a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor dl A.Cușcă, directorului general al Întreprinderii de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” dl S.Popovici, vicedirectorului general al Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”” dl V.Ciornîi, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul instituțiilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”.
Misiunea de audit s-a realizat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012, avînd ca scop obţinerea probelor de audit competente, relevante şi rezonabile, întru susţinerea raţionamentelor, constatărilor şi concluziilor formulate în Raportul de audit, în vederea înaintării recomandărilor constructive, fiabile şi utile.
Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.
Misiunea de audit şi-a propus să răspundă la următoarea întrebare:
Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?
La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităților de organizare şi desfășurare a alegerilor şi a oricăror altor activităţi specifice aferente domeniului vizat.
Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:
Evaluările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existența deficiențelor, problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor de automatizare a procesului electoral, care, în mare parte, au fost realizate în cadrul Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” (în continuare – Proiect), precum şi a constrîngerilor ce au creat impedimente considerabile în atingerea obiectivelor stabilite.
Ţinîndu-se cont de nivelul redus în obţinerea de soluţii finite şi fiabile, abordarea de audit a fost una orientată pe probleme, prin identificarea factorilor ce au constituit principalele impedimente, riscurilor de bază în dezvoltarea ulterioară a domeniului, precum şi căilor optime pentru excluderea situaţiilor nefavorabile pe viitor.
Automatizarea proceselor electorale a constituit o componentă importantă în dezvoltarea democraţiei în Republica Moldova, prin consolidarea şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei acestora. Informatizarea proceselor electorale a fost desemnată drept o componentă foarte importantă a Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”[2]. Astfel, Comisiei Electorale Centrale (în continuare - CEC) i-au fost trasate, în acest sens, sarcini pentru perioada anilor 2005-2010. Rezultatul pozitiv urma să fie consemnat prin implementarea Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” (în continuare – SIAS „Alegeri”) şi a Registrului de stat al alegătorilor (în continuare – RSA), fapt ce trebuia să ducă la simplificarea proceselor electorale, excluderea factorului uman şi la crearea de premise pentru votul de la distanţă.
Situaţia actuală constatată denotă lipsa de soluţii finite în domeniul automatizării proceselor electorale, astfel nefiind atinse obiectivele stabilite în acest sens şi fiind ratate beneficiile scontate.
Concepţia SIAS „Alegeri”[3] indică asupra necesității soluţionării unui şir de probleme de ordin organizaţional şi tehnic, precum şi a operării unor modificări în cadrul legal. Deşi Concepţia a stabilit obiective cutezătoare, însă nefiind luată în calcul starea de lucruri şi capacităţile reale ale instituţiilor responsabile de proces, factorii externi şi situaţia nefavorabilă în domeniul tehnologiilor informaționale si comunicațiilor (în continuare – TIC) în ţară, lucrurile nu au mers conform scenariului planificat.
Se atestă un şir de factori cu influenţă considerabilă, care au contribuit la rezultatele modeste în domeniul alinierii proceselor electorale la standardele internaţionale, după cum urmează:
Eşecul realizării acţiunilor Strategiei „Moldova electronică” care a dus la lipsa de rezultate în domeniul interoperabilităţii, interconexiunii şi disponibilităţii sistemelor informaţionale din instituţiile de stat.
Lipsa unui studiu complex asupra situaţiei în domeniul TIC, posibilităţilor şi capacităţilor reale ale participanţilor în procesul electoral.
Nivelul scăzut de dotare cu tehnică de calcul şi cunoştinţe în domeniul TIC, precum şi problemele în asigurarea cu canale suficiente de comunicare în autorităţile publice locale (în continuare – APL).
Desfășurarea unui număr mare de scrutine în perioada de referinţă.
Reţineri în identificarea surselor financiare pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute de Proiect.
Realizarea obiectivelor de automatizare a proceselor electorale care a fost limitată la activităţile prevăzute în cadrul Proiectului, acesta suferind deseori revizuiri radicale în activităţi şi în metodele de realizare.
Eficienţa redusă de implicare a factorilor interesaţi de proces, pentru identificarea constrîngerilor şi depăşirea impedimentelor.
Deficienţe considerabile în controalele generale TI în cadrul CEC.
Implicarea necorespunzătoare a CEC în cadrul realizării Proiectului şi, drept urmare, lipsa informaţiei necesare referitor la activităţile întreprinse în cadrul acestuia.
Factorii menţionaţi au dus la materializarea mai multor riscuri, astfel suplinindu-i cu mai multe cauze ce au avut impact negativ:
Lipsa de consecvenţă şi clarviziune în procesul de realizare a activităţilor din cadrul Proiectului.
Ajustările în activitate ce au avut loc ca urmare a necesităţii depăşirii deficienţelor, dar nu a unor analize complexe strategice.
Lipsa datelor necesare funcţionării RSA şi SIAS „Alegeri”.
Dependenţa directă a RSA şi SIAS „Alegeri” de existenţa şi calitatea datelor externe.
Întîrzierea implementării integrale a semnăturii digitale.
Lipsa cadrului necesar de reglementare şi standardizare în domeniul TIC.
Dezvoltarea de sine stătătoare în cadrul Proiectului a unei soluţii elaborate „de la zero”.
Capacitatea redusă de asimilare a Comisiei Electorale Centrale şi nivelul scăzut în gestionarea de sine stătătoare a sistemelor informaţionale complexe.
În condiţiile existente, automatizarea completă a proceselor electorale nu este posibilă. Astfel, pentru a optimiza eforturile şi a eficientiza investiţiile, este foarte importantă valorificarea completă a oportunităţilor şi realizărilor existente sub aspectul atingerii obiectivelor reale şi tangibile. În acest sens, se recomandă separarea completă a RSA de componentele funcţionale ale SIAS „Alegeri” şi concentrarea la formarea de soluţii simple şi scalabile[4] în domeniile cele mai importante. În acest context, se identifică cîteva riscuri importante, care trebuie luate în consideraţie la etapele ulterioare:
Învechirea morală a elaborărilor în cadrul soluţiei curente.
Necesitatea revizuirii complete a concepţiei şi documentelor tehnice existente, inclusiv sub aspectul respectării legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
Efectuarea elaborărilor din cadrul Proiectului de către un cerc restrîns de persoane, fiind documentate insuficient etapele acestui proces.
Documentarea insuficientă a soluţiilor tehnice şi infrastructurii.
Fluctuaţia cadrelor, în special a personalului TI, datorită nivelului scăzut al salarizării.
Incapacitatea Comisiei Electorale Centrale de a asigura la un nivel corespunzător controalele generale TI din cadrul instituţiei.
Imposibilitatea oferirii unui nivel suficient de asigurare cu tehnică de calcul şi personal calificat în cadrul autorităților publice locale şi secţiilor de votare.
Necesitatea operării de modificări considerabile în legislaţie, care poate întîmpina dificultăţi şi reţineri.
Necesitatea reingineriei proceselor interne din cadrul părţilor participante (preponderent CEC), care va necesita investiţii şi activităţi suplimentare, precum şi reformarea completă a activităţii CEC.
Dependenţa CEC de disponibilitatea, exactitatea şi veridicitatea datelor altor participanţi, fapt ce poate periclita orice efort în direcţia automatizării proceselor electorale, precum şi implicarea insuficientă a Guvernului în domeniul creării unui spaţiu informaţional unic în ţară.
Preluarea de către Programul „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” (activităţile Proiectului urmează a fi finalizate în august 2013) doar a unor activităţi nefinalizate din cadrul Proiectului, astfel celelalte fiind abandonate.
Se accentuează importanţa analizei detaliate a riscurilor identificate în Raportul de audit şi prezenta Hotărîre, precum şi necesitatea revizuirii complete a modului de abordare a automatizării proceselor electorale, prin prisma problemelor identificate şi capacităţilor reale ale părţilor implicate.
Actualmente este importantă conştientizarea necesităţii asigurării continuității şi sustenabilității automatizării proceselor electorale atît de Guvern, cît şi de Parlament. Rezultatele pot fi obţinute nu în urma unor investiţii masive şi eforturi izolate, ci a creării unui mediu instituțional, legal, informaţional şi tehnologic favorabil. Astfel, dezvoltarea domeniului TIC în perspectivă poate fi privită drept fructificarea beneficiilor unor investiţii inteligente la nivel de ţară, fiind create toate condiţiile necesare realizării unor iniţiative de dezvoltare instituțională.
Concluzionînd cele menţionate în Raportul de audit, precum şi în prezenta Hotărîre, se atestă că performanţele scontate în automatizarea proceselor electorale nu au fost atinse. Se remarcă importanţa asigurării unei viziuni unice, la nivel de ţară şi de instituţie, a modului de abordare a problemelor strategice de dezvoltare şi necesitatea efectuării unei monitorizări adecvate a tuturor iniţiativelor în domeniu, întru asigurarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii iniţiativelor.
Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi hotărăşte:
1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă „Au fost atinse performanţele scontate în domeniul automatizării proceselor electorale?”.
2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în subpunctele 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:
2.1. Comisiei Electorale Centrale, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre.
2.2. Ministerului Justiţiei, pentru analiză şi înaintarea propunerilor de ajustare a actelor legislative ce fac referinţă la „Registrul judiciar”, precum şi pentru identificarea distinctă a obiectului automatizării, inclusiv ce ar include deciziile instanţelor de judecată, necesare funcţionării mai multor resurse informaţionale de stat, cu identificarea autorităților publice responsabile de ținerea acestuia.
2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:
2.3.1. întreprinderea acţiunilor necesare definitivării sau elaborării şi punerii în aplicare a registrelor necesare realizării Concepţiei Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri” şi Registrului de stat al alegătorilor, prioritar a Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;
2.3.2. examinarea oportunității asigurării nivelului corespunzător de dotare cu tehnică de calcul şi canale de comunicaţii în cadrul autorităților publice locale şi al secţiilor de votare, necesar implementării reformelor;
2.3.3. acordarea suportului metodologic şi logistic Comisiei Electorale Centrale, întru elaborarea şi aprobarea cadrului legal necesar funcţionării Registrului de stat al alegătorilor;
2.3.4. sporirea eforturilor în vederea eficientizării procesului de consolidare a spaţiului informaţional în cadrul instituţiilor de stat şi îmbunătăţirea performanţelor procesului de schimb de date;
2.3.5. efectuarea unei analize complexe întru identificarea registrelor şi altor surse de date, care trebuie să servească drept bază pentru crearea resurselor informaţionale de stat şi de ramură;
2.3.6. examinarea oportunităţi păstrării funcţiei de creare a listelor electorale de către autoritățile publice locale pînă la finalizarea implementării Registrului de stat al alegătorilor, ţinîndu-se cont de faptul că automatizarea completă a procesului respectiv, la momentul actual, nu este posibilă;
2.3.7. identificarea metodelor de elaborare a unui context normativ, necesar numirii persoanelor responsabile de crearea şi calitatea listelor electorale din cadrul autorităților publice locale;
2.3.8. identificarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare adecvată a Proiectelor de automatizare care au loc în prezent în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de analiză, asimilare şi fructificare a acţiunilor deja finalizate;
2.3.9. examinarea oportunității privind identificarea metodelor de stimulare şi motivare a personalului TI din cadrul instituţiilor de stat, pentru minimizarea efectului fluctuaţiei acestora, precum şi pentru asigurarea continuităţii dezvoltării domeniului.
2.4. Parlamentului Republicii Moldova, pentru suportul reformelor şi iniţiativelor din cadrul Comisiei Electorale Centrale, prin prisma unei implicări participative la toate etapele.
2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine.
3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit Preşedintelui Republicii Moldova şi Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.
4. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct. 2.1.-2.2. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.
5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
Serafim URECHEAN
Președintele Curții de Contur
Abrevieri
| APL | Autorităţi publice locale |
| CEC | Comisia Electorală Centrală |
| IDNP | Numărul de identificare a persoanei fizice |
| Î.S. „CRIS „Registru”” | Întreprinderea de Stat „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”” |
| Î.S. „C.T.S.” | Întreprinderea de Stat „Centrul de telecomunicaţii speciale” |
| MA | Ministerul Apărării |
| MAIE | Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene |
| MJ | Ministerul Justiţiei |
| MTIC | Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor |
| OIM | Organizația Internațională pentru Migrație |
| OSCE | Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
| OSCE/BIDDO | Biroul pentru Instituţiile Democratice şi Drepturile Omului al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa |
| PNUD | Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare |
| REA | Registrul electronic al alegătorilor |
| RFE | Registrul funcționarilor electorali |
| RSA | Registrul de stat al alegătorilor |
| RSP | Registrul de stat al populaţiei |
| SIAS „Alegeri” | Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” |
| SGBD | Sistem de Gestiune a Bazei de Date (un ansamblu complex de programe care asigură interfaţa între o bază de date şi utilizatorii acesteia) |
| TIC | Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii |
| TI | Tehnologii Informaţionale |
Sinteză
Curtea de Conturi a iniţiat auditul tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la CEC, în vederea aprecierii progresului înregistrat şi identificării problemelor şi deficienţelor în activităţile de automatizare a proceselor electorale şi implicit a gradului de realizare a obiectivelor Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” în acest domeniu, care prevedea acţiuni menite să contribuie la dezvoltarea democraţiei prin consolidarea proceselor electorale, alături de alte activităţi conexe la nivel de ţară.
Constatările şi concluziile din Raportul de audit scot în evidenţă gradul de preocupare a Parlamentului, societății civile şi organismelor internaționale privind asigurarea unui proces transparent şi performant de desfășurare a alegerilor conform celor mai înalte standarde internaţionale, precum şi pentru crearea de instrumente fiabile necesare asigurării capacităţilor de asigurare a votării de la distanţă pentru cetăţenii aflaţi peste hotare.
CEC este o instituţie publică permanentă, fondată în vederea realizării politicii electorale, pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. În acest context, oferirea cetăţenilor Republicii Moldova a accesului la servicii calitative necesare exercitării dreptului acestora la vot, poate fi considerată ţinta reformării proceselor electorale şi o condiţie necesară consolidării democratice în ţară.
CEC, beneficiind de diversă asistenţă şi consultanţă, cu suportul şi parteneriatul organismelor internaţionale, a inițiat automatizarea proceselor electorale, fiind abordate variate subiecte prin diverse metode. Eforturile au fost îndreptate spre formarea capacităţilor interne umane, tehnologice şi tehnice necesare asistării atingerii obiectivelor trasate de dezvoltare, întru automatizarea proceselor electorale.
Pentru automatizarea proceselor electorale, CEC şi-a propus un şir de obiective şi sarcini, care au fost aprobate prin Hotarîrea CEC nr.315 din 04.10.2006[5] şi Hotarîrea CEC nr.316 din 04.10.2006[6] (RSA fiind conceput ca un modul al SIAS „Alegeri”). În realizarea acestora CEC a fost asistată, la diferite etape, de partenerii naţionali şi internaţionali. Astfel, începînd cu luna septembrie 2008, activităţile aferente automatizării proceselor electorale, în mare parte, au fost efectuate de Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, ale cărui obiective constau în sprijinirea dezvoltării democratice în Moldova prin consolidarea proceselor electorale.
În cadrul Proiectului au fost stabilite 6 subobiective principale, divizate pe activităţi. Costul estimat pentru implementarea activităţilor Proiectului este de 4,5 mil.dolari SUA. Putem constata că activităţile aferente realizării Proiectului presupuneau crearea RSA şi implementarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri”.
A fost constatat un nivel redus de finalizare a componentelor funcţionale ale SIAS „Alegeri” şi nefuncţionarea RSA, aceasta datorîndu-se, preponderent, efectului factorilor externi, și, ca urmare, eforturile CEC îndreptate spre realizarea de obiective prea cutezătoare nu au putut fi materializate în atingerea ţintelor stabilite.
O evaluare a acţiunilor efectuate în cadrul Proiectului ne permite să constatăm că acţiunile şi direcţiile prevăzute iniţial au suferit pe parcurs modificări în abordare, aceasta fiind nu datorită unei analize comprehensive a situaţiei, ci pentru soluţionarea curentă a deficiențelor. Astfel, deşi iniţial a fost planificată achiziţionarea RSA, procedura în cauză a fost amînată de cîteva ori, pentru ca ulterior să fie decisă elaborarea „de la zero” a soluţiei tehnice. Pe parcurs s-a renunţat la utilizarea noţiunii de RSA în favoarea REA (care reprezintă formarea listelor electorale în baza RSP) şi s-a concentrat la descrierea sau elaborarea de diverse funcţionalităţi pentru SIAS „Alegeri”.
Menţionăm că funcţionarea componentelor SIAS „Alegeri” este dependentă de existenţa şi disponibilitatea RSA (care, după cum a fost menţionat, nu reprezintă o soluţie funcţională finită pînă în prezent), iar datele din REA, utilizate pentru procedurile de testare, nu pot servi drept sursă suficientă de date. Respectiv, la testarea componentelor, fiind utilizate date incomplete, testările nu pot fi considerate reprezentative şi noi erori sau probleme ar putea interveni la exploatarea industrială. Unele funcţionalităţi, care nu sînt dependente de datele din RSA, conform afirmaţiilor entităţii, au fost pilotate cu succes în cadrul desfășurării mai multor scrutine.
Elaborarea şi întreţinerea sistemelor informaţionale şi, mai cu seamă, a celor complexe sau a registrelor de stat presupune capacităţi considerabile în domeniul TI şi gestionarea calitativă a acestora, iar nivelul controalelor generale TI[7] trebuie să servească drept un indicator calitativ în acest sens.
În urma evaluării controalelor generale, s-a constatat un nivel scăzut al acestora, precum şi existenţa unor lacune considerabile, necesitatea înlăturării cărora este prioritară. În condiţiile deficiențelor considerabile în controalele generale, în menţinerea/antrenarea de personal de calificare înaltă şi luînd în calcul dependenţa considerabilă de experţii externi (antrenaţi prin intermediul Proiectului la elaborarea componentelor SIAS „Alegeri”), atestăm imposibilitatea efectuării independente de către CEC a finalizării elaborărilor, mentenanței sau ajustării componentelor. Luînd în consideraţie sensibilitatea datelor ce urmează a fi procesate în sistem, externalizarea unora din aceste activităţi, în condiţiile curente, va duce iminent la încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal. Deşi perioada pentru care a fost preconizată implementarea activităţilor din cadrul Proiectului se finalizează (septembrie 2013), un șir de activități sînt nerealizate. Totodată, menţionăm lansarea (iulie 2012) a Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral”, care a preluat doar unele activităţi din Proiectul menţionat. Astfel, se atestă necesitatea transmiterii treptate către CEC a drepturilor depline la toate componentele şi mediile SIAS „Alegeri” şi documentarea detaliată a acestora, pentru a putea fi asigurată continuitatea activităţilor necesare consolidării proceselor electorale în ţară.
Actualmente, cînd SIAS „Alegeri”, precum şi RSA nu pot facilita automatizarea proceselor electorale, iar începînd cu anul 2015 CEC va avea responsabilitate directă şi nemijlocită de crearea listelor electorale în baza IDNP, este importantă focusarea la soluţionarea unor obiective mici, dar tangibile, încît acest proces să poată asigura un nivel înalt de exactitate şi securitate. Constatînd efectele procesului de învechire morală a soluţiilor concepute iniţial şi deficiențele vădite în finalizarea SIAS „Alegeri”, în condiţiile dependenţei considerabile de elaboratorii externi şi capacității reduse a CEC în domeniul TI, ar fi raţională concentrarea la crearea RSA, ca o soluţie independentă, pe o platformă scalabilă şi luînd în consideraţie situaţia reală.
Întocmirea listelor electorale, respectînd toate rigorile impuse de legislaţie, nu este posibilă, atîta timp cît nu există posibilitatea interceptării datelor din toate registrele externe necesare. Menţionăm că unele din acestea încă nu sînt elaborate, iar altele nu pot furniza date din diferite motive tehnice sau datele existente nu sînt exacte. Identificarea surselor de obţinere a informaţiei veridice şi actuale trebuie să fie o preocupare majoră a CEC şi celorlalte părţi implicate. Suplimentar trebuie luată în calcul dotarea insuficientă cu tehnică de calcul şi personal calificat a APL şi a secţiilor de votare, precum şi existenţa de probleme cu canalele de comunicare în unele localităţi, situaţie ce ar putea fi depăşită prin cooperarea cu alte proiecte la nivel de ţară.
Rezultatele obţinute diferă considerabil de cele vizate iniţial, însă CEC nu poate fi considerată unicul responsabil de situaţia curentă. Putem constata că influența factorilor externi a reprezentat o materializare a riscurilor aferente şi circumstanţelor nefavorabile, din cauza nivelului scăzut de investigare a situaţiei şi capacităţilor reale, precum şi al reţinerii în formarea unui spaţiu informaţional unic în ţară. Astfel, constatăm dependenţa de sursele externe de date şi întîrzierea implementării noilor tehnologii de comunicare, autentificare şi securitate, prevăzute în cadrul Strategiei naţionale „Moldova electronică”.
În prezent putem constata că obiectivele stabilite iniţial au fost bazate pe o percepere a situaţiei sub prisma rezultatelor dorite, fără a fi luate în consideraţie circumstanţele reale, iar activităţile îndreptate în acest sens au fost lipsite de flexibilitate şi clarviziune. Actualmente, o activitate importantă asupra căreia trebuie concentrate eforturile este revizuirea şi reconceptualizarea obiectivelor de dezvoltare şi a scopurilor finale, prin prisma capacităţilor reale ale CEC şi ale celorlalţi participanţi la proces. Suplimentar trebuie menţionată necesitatea reingineriei proceselor interne, încît automatizarea acestora să poată fi efectuată într-o manieră eficientă şi calitativă.
Eforturile actuale ale CEC par a fi mult mai realiste decît cele stabilite iniţial, însă dependenţa considerabilă de factorii externi, care actualmente nu pot fi controlaţi, ar putea afecta rezultatul scontat. Astfel, influența acestora urmează a fi minimizată prin crearea unui grup de lucru permanent, cu participarea tuturor instituţiilor participante: furnizori sau beneficiari de date şi servicii.
Prezentul Raport de audit conţine o serie de recomandări de îmbunătăţire a situaţiei şi de anticipare a unor eventuale efecte nefaste.
Introducere
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral.
Odată cu creşterea nivelului de informatizare a societăţii se diversifică formele şi metodele de organizare şi de desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor. În esenţă, procesul de alegere a autorităţilor publice eligibile, inclusiv prin implementarea procedeelor electronice în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, reprezintă o modalitate de consolidare şi de coeziune civică a societăţii în cadrul unui stat democratic.
Automatizarea tuturor etapelor procesului electoral urmează să permită diminuarea substanţială a muncii manuale şi eficientizarea controlului asupra legalităţii şi transparenţei procesului electoral.
În prezent, realizarea unor funcţii, cum ar fi întocmirea listelor electorale, este efectuată în baza Registrului de stat al populaţiei, precum și a informației parvenite de la autoritățile publice locale. Informatizarea proceselor electorale a fost considerată drept o componentă importantă a Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”. Ca rezultat, au fost trasate sarcini CEC pentru perioada anilor 2005-2010. Astfel, în anul 2006, aceasta a aprobat Concepţia SIAS „Alegeri” şi Planul de acţiuni privind elaborarea şi implementarea modulului „Registrul de stat al alegătorilor”, în anii 2006-2007 fiind elaborate și unele documente tehnice. Odată cu dezvoltarea SIAS „Alegeri” și a RSA, întocmirea listelor electorale, precum şi modul de desfășurare a scrutinelor trebuiau să fie modificate esenţial, întrucît cetăţenii Republicii Moldova, în perspectivă, urmau să aibă posibilitatea de a vota la orice secţie de votare, indiferent de amplasarea teritorială a acesteia, inclusiv la secţiile de votare ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, sau nemijlocit prin intermediul portalului informaţional al Comisiei Electorale Centrale, fără prezenţa personală la secţia de votare (fiind luat în consideraţie specificul alegerilor locale şi cel al alegerilor parlamentare).
Obiectivul de perspectivă stabilit în Concepția SIAS „Alegeri” – de a desfăşura alegeri complet automatizate – urma a fi atins după soluţionarea mai multor probleme de ordin organizaţional şi tehnic, cum ar fi: efectuarea modificărilor corespunzătoare ale cadrului legislativ-normativ, fundamentarea unui sistem modern de automatizare a tuturor proceselor electorale, identificarea cetăţenilor în sistemul electoral electronic, implementarea totală a procedurii privind semnătura digitală, formarea deprinderilor de utilizare pe scară largă de către cetăţenii Republicii Moldova a tehnologiilor informaţionale etc.
Pentru atingerea obiectivului „Dezvoltarea cadrului legislativ adecvat pentru implementarea democraţiei electronice”, urma a fi modificat Codul electoral, pentru a permite introducerea graduală a votării electronice şi întocmirea listelor de alegători în baza RSP, iar pentru atingerea obiectivului „Votarea electronică” urma a fi elaborat şi testat sistemul informaţional pentru votare electronică; elaborată lista de alegători în baza RSP; implementat sistemul de votare prin internet pentru cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării.
Întru sprijinirea dezvoltării democratice în Republica Moldova prin consolidarea proceselor electorale, în baza Acordului-tip de asistenţă tehnică între Guvernul Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (semnat la 2 octombrie 1992), în luna septembrie 2008 a fost decisă lansarea Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova”. Proiectul a stabilit 6 subobiective, ale căror activităţi urmau a fi realizate în limitele bugetului preconizat de 4,5 mil.dolari SUA.
Proiectul urma să sprijine CEC în domeniile-cheie privind: înregistrarea alegătorilor; utilizarea TI în administrația electorală; acordarea dreptului de vot al diasporei, consolidarea capacităților funcționarilor electorali; transparența sporită a procesului electoral prin utilizarea mass-media; educația alegătorilor; sprijinul pentru achiziționarea de materiale electorale specifice; monitorizarea procesului electoral; reforma legislativă.
Proiectul urma să angajeze o echipă de experți electorali internaționali în domenii-cheie, pentru a acționa în calitate de consilieri pentru CEC.
Pentru a atinge obiectivele Proiectului, au fost identificate ca ținte un set de rezultate specifice, acestea fiind:
Suport pentru punerea în aplicare a unui sistem de management TI electoral cu accent deosebit de instituire a unui registru electronic al alegătorilor pentru alegerile din 2009
Participarea sporită a cetățenilor de peste hotare în procesul electoral, și anume prin e-voting
Dezvoltarea capacităților și activităților de formare pentru personalul electoral
Creșterea gradului de transparență
Suport pentru legislația electorală și chestiuni judiciare
Suport logistic.
Descrierea succintă a Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” (conform documentelor de proiect)
| Descrierea | Proiectul are ca scop sprijinirea dezvoltării democratice în Moldova prin consolidarea proceselor electorale în perioada ciclurilor electorale 2009-2013 |
Perioada de implementare | Septembrie 2008 – August 2013 |
Obiectivele urmărite | • Dezvoltarea capacităţilor instituţiilor electorale şi angajaţilor săi; • Îmbunătăţirea registrului de alegători; • Participarea sporită a cetăţenilor de peste hotarele ţării în procesele electorale; • Suport pentru legislaţia electorală şi probleme ce ţin de justiţia electorală. |
Beneficii aşteptate | • Creşterea corectitudinii şi preciziei listelor de alegători va spori încrederea în procesele electorale; • Viziunea înnoită a administrării electorale din Moldova, în baza intrării în vigoare a Legii nr.101-XVI din 15.05.2008; • Participarea sporită a cetăţenilor va oferi un grad mai mare de reprezentare în organele electorale; • Motivarea mai mare a cadrelor electorale – procedurile eficientizate şi îmbunătăţirea infrastructurii vor permite organelor electorale să gestioneze mai bine alegerile. |
| Parteneri | Comisia Electorală Centrală |
| Important | Comisia Electorală Centrală este un actor-cheie în procesul electoral din Moldova. Rezultatele acestui Proiect sînt importante în promovarea unei democraţii reprezentative îmbunătăţite în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai acestui Proiect sînt cetăţenii Republicii Moldova care, datorită unui proces electoral îmbunătăţit, creşterii transparenţei procesului electoral şi capacităţii îmbunătăţite pentru cetăţenii de peste hotare de a participa la alegeri naţionale şi municipale, vor avea un rol important în dezvoltarea democratică a ţării şi în procesele decizionale. |
| Costuri | Valoarea totală a Proiectului: 4,5 mil.dolari SUA, din care contribuțiile: PNUD – 0,5 mil. dolari SUA; Fondului de Trust al Națiunilor Unite – 0,14 mil.dolari SUA; Guvernului Republicii Moldova – 0,63 mil.dolari SUA; donatorilor bilaterali – 1,0 mil. dolari SUA. De menționat faptul că ulterior urmau a fi identificate surse suplimentare de finanțare în mărime de 2,23 mil. dolari SUA. Se atestă că, la momentul inițierii Proiectului, această parte a bugetului a fost declarată ca „buget fără sursă de finanțare”. |
Se relevă că contribuţia Guvernului Republicii Moldova, prevăzută în Acordul încheiat între PNUD și CEC în valoare de 6,0 mil.lei (echivalentul a 546,5 mii dolari SUA), semnat în octombrie 2008, a fost transferată PNUD şi utilizată pentru achiziţionarea bunurilor materiale, care au fost transmise ulterior CEC. Astfel, conform actelor de primire-predare, mijloacele în mărime de 504,3 mii dolari SUA (sau 92,3%) au fost utilizate pentru achiziţionarea tehnicii de calcul, serverelor cu sistemele operaționale și licențelor aferente funcționării acestora, precum și a echipamentului necesar amenajării camerei de servere. Restul mijloacelor financiare – 42,2 mii dolari SUA (sau 7,7%) au fost utilizate pentru achiziția și a altor bunuri aferente Proiectului.
Se menţionează că, în anul 2012, deşi activităţile aferente realizării Proiectului nu erau finalizate, iar perioada activă a acestuia a fost desemnată pînă în septembrie 2013, au fost negociate condiţii noi şi puse în aplicare prevederi de suport pentru domeniul ce ține de îmbunătățirea calităţii proceselor și sistemelor democratice din Republica Moldova, în cadrul Programului „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral”. Astfel, în baza Acordului-tip de asistenţă tehnică, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, întru consolidarea capacităţilor instituţionale ale Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale şi eficientizării principalelor funcţii ale acestora, în iulie 2012 a fost lansat Programul „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral”. Obiectivul Programului este de a îmbunătăți calitatea proceselor și sistemelor democratice din Republica Moldova și de a le alinia la standardele europene. Pentru realizarea acestuia au fost stabilite 5 obiective secundare. Bugetul Programului a fost estimat la suma de 4,74 mil.dolari SUA. Activităţile aferente realizării obiectivelor urmează a fi finalizate pînă în iulie 2016.
Descrierea Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar și electoral”
| Descrierea | Programul se axează pe consolidarea capacităților instituționale ale Parlamentului și CEC, în vederea eficientizării principalelor funcții ale acestora și includerii aspectelor de gen și de drepturi ale omului în procesul politic oficial. Programul urmărește, în special, îmbunătățirea funcțiilor Parlamentului: legislativă, de control și reprezentativă, crearea unui cadru propice pentru îmbunătățirea procesului electoral și sprijinirea, în caz de necesitate, a procesului incluziv de reformare constituțională. Programul are ca scop oferirea asistenței Parlamentului pentru a spori participarea societății civile și a cetățenilor la procesele de control și de elaborare de politici. De asemenea, acesta are ca scop consolidarea capacităților deputaților din Parlament în managementul bugetului. În ceea ce privește CEC, Programul susține crearea unui climat favorabil pentru oferirea unor servicii electorale moderne și incluzive. |
Perioada de implementare | Iulie 2012 – Iulie 2016 |
Obiectivele urmărite | Obiectivul general al Programului este de a îmbunătăți calitatea proceselor și sistemelor democratice din Republica Moldova și de a le alinia la standardele europene. Astfel, pentru realizarea acestuia au fost trasate următoarele obiective secundare: • Ameliorarea capacității instituționale a Parlamentului și a CEC în vederea conformării la standardele europene privind aspectele de gen și drepturile omului; • Consolidarea funcției legislative, de control și reprezentative a Parlamentului; • Promovarea interacțiunii dintre deputații Parlamentului, cetățeni și societatea civilă; • Ameliorarea cadrului instituțional pentru organele de administrare electorală pentru oferirea unor procese electorale moderne și incluzive; • Îmbunătățirea procesului public de înregistrare electorală a cetățenilor Republicii Moldova. |
Beneficii aşteptate | • Îmbunătățirea calității proceselor politice oficiale din Republica Moldova; • Realizarea reformelor de management ale resurselor umane pentru funcționarii parlamentari; • Îmbunătățirea calității rolului reprezentativ și de control al Parlamentului; • Ameliorarea cadrului instituțional pentru organele de administrare electorală care derulează procese electorale moderne și incluzive; • Îmbunătățirea proceselor de înregistrare publică a cetățenilor Republicii Moldova grație modernizării proceselor electorale. |
| Componentele Programului | Introducerea aspectelor de gen și de drepturi ale omului în activitățile parlamentare și procese electorale; Îmbunătățirea funcției reprezentative a Parlamentului; Dezvoltarea în continuare a capacităților CEC; Îmbunătățirea proceselor de înregistrare a alegătorilor; Suport pentru reforma constituțională. |
Sensibilizare publică | Programul va oferi suport pentru Comisiile parlamentare în organizarea și stabilirea unui cadru de audieri publice în diferite localităţi ale Republicii Moldova, precum și în elaborarea unui Ghid pentru audieri publice. Vor fi întemeiate Oficii de circumscripție, unde membrii Parlamentului vor putea interacționa și schimba opinii cu cetățenii. De asemenea, în cadrul Programului va fi dezvoltată o platformă WEB interactivă care va educa electoratul tînăr în domeniul proceselor democratice. |
| Parteneri | Parlamentul Republicii Moldova |
| Costuri | Valoarea totală a bugetului este de 4,74 mil.dolari SUA, cu finanțare din partea Guvernelor Regatului Danemarcei, Suediei și a PNUD. Astfel, pentru componenta Dezvoltare instituțională a Parlamentului au fost estimate mijloace în valoare de 3,28 mil.dolari SUA, iar pentru componenta Suport electoral – 1,46 mil. dolari SUA. |
| Roluri: | În cadrul Programului, CEC i-au revenit roluri similare cu cele care au fost definite în cadrul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”. |
În conformitate cu Raportul anual de progres pe anul 2012, procesul de realizare a Programului, aferent obiectivului trasat în cadrul realizării Componentei 4 „Îmbunătățirea proceselor de înregistrare a alegătorilor”, prevede continuarea suportului, care a fost acordat CEC începînd cu anul 2008, și anume în operaționalizarea unei foi de parcurs, prin punerea în aplicare a unui plan de acțiuni aferente extinderii sistemului TI existent privind înregistrarea alegătorilor.
Părţile implicate în proces – roluri şi responsabilităţi
În unele acte legislative[8],[9] și normative[10] au fost trasate sarcini și atribuții aferente sistemelor informaționale ale căror beneficiar (posesor) este CEC.
CEC, conform prevederilor Codului electoral (art.22):
ţine şi gestionează Registrul funcţionarilor electorali, care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile electorale ale secţiilor de votare, inclusiv în cele din străinătate;
ţine Registrul de stat al alegătorilor şi exercită controlul asupra actualizării acestuia;
în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor conlucrează cu MTIC la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste hotarele ţării, în temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei.
Potrivit prevederilor Legii nr.101-XVI din 15.05.2008:
conform art.2, CEC urma:
să elaboreze şi să implementeze SIAS „Alegeri”, să deţină acest sistem şi să beneficieze de el;
să întreprindă măsuri pentru atragerea de mijloace din partea donatorilor, organizaţiilor internaţionale, destinate cofinanţării procesului de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”;
să efectueze, în modul stabilit, auditul extern independent al lucrărilor de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”;
conform art.3, Guvernul urma:
să prevadă, în modul stabilit, mijloace pentru începerea finanţării, de la 1 septembrie 2008, a lucrărilor de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”, precum şi mijloace pentru finanţarea anuală a lucrărilor legate de exploatarea sistemului menţionat;
să stabilească, de comun acord cu CEC, etapele şi termenele de executare a lucrărilor de elaborare şi de implementare a SIAS „Alegeri”;
să elaboreze şi să prezente Parlamentului, în termen de 6 luni, cu participarea CEC, proiectele de acte legislative necesare pentru implementarea SIAS „Alegeri”;
să faciliteze asigurarea CEC cu încăperile corespunzătoare, avînd condiţiile tehnice necesare bunei funcţionări şi întreţinerii SIAS „Alegeri”.
Totodată, CEC, prin Hotărîrea sa nr.316 din 04.10.2006, și-a trasat un șir de acțiuni, realizarea cărora a fost planificată pentru perioada octombrie 2006-aprilie 2007, în scopul creării Registrului de stat al alegătorilor, cum ar fi:
înaintarea propunerii privind finanţarea, elaborarea condiţiilor tehnice pentru proiectarea sistemului informaţional „Registrul de stat al alegătorilor”, precum şi achiziţia echipamentului necesar pentru implementarea acestuia;
elaborarea produsului soft, testarea de calificare a sistemului şi multiplicarea softului necesar pentru toate secţiile de votare;
asigurarea tehnico-materială a consiliilor electorale de circumscripţie şi a birourilor secţiilor de votare;
elaborarea instrucţiunilor (ghidurilor) şi a altor documente normative, pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru utilizarea sistemului informaţional „Registrul de stat al alegătorilor”, precum şi stabilirea reţelei de conexiune pentru acesta;
angajarea prin concurs în aparatul CEC a 4 specialişti TI;
asigurarea canalelor de comunicaţie cu toate secţiile de votare;
întocmirea Registrului alegătorilor în baza Registrului de stat al populaţiei.
Se relevă că și prin documentul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” au fost desemnate roluri importante, după cum urmează:
Consiliul de administrație al Proiectului: autoritatea supremă pentru Proiect responsabilă pentru inițierea acestuia, organizarea, revizuirea și închiderea eventuală. Consiliul este autoritatea superioară şi reprezintă interesele instituţiilor participante.
Membrii Consiliului de administrație al Proiectului au fost reprezentanții următoarelor organizații:
Coordonatorul Național al PNUD și beneficiarul principal - Președintele CEC (sau reprezentantul delegat), care este Coordonatorul Național al Proiectului și are dreptul de proprietate de ansamblu asupra rezultatelor Proiectului;
Alți beneficiari - MAIE, alte instituții publice și nonguvernamentale;
Furnizorii principali - PNUD, OIM, donatori bilaterali și multilaterali.
Consiliul va „gestiona prin excepție”, ceea ce înseamnă că membrii Consiliului de administrație vor fi informați periodic cu privire la progresul Proiectului, dar va fi convocat doar pentru luarea deciziilor în comun privind punerea în aplicare a punctelor-cheie ale Proiectului. Consiliul este numit pentru a oferi o direcție generală și de management a Proiectului și este responsabil pentru asigurarea că Proiectul va livra produsele necesare, de calitate, pentru a satisface rezultatele așteptate definite în documentul de proiect. Consiliul aprobă toate planurile majore ale Proiectului și autorizează orice abateri majore de la Proiect. În plus, acesta aprobă numirea și responsabilitățile managerului Proiectului.
Consilierul tehnic șef - expertul internațional, în general responsabil pentru asistența tehnică a CEC, precum și liderul echipei consilierilor tehnici și consultanților, care va avea responsabilitatea de a planifica, supraveghea și a se asigura că Proiectul produce rezultatele așteptate la momentul potrivit, la standardele adecvate de calitate și în cadrul bugetului alocat.
În gestionarea Proiectului Consilierul tehnic șef va fi sprijinit de un manager de proiect recrutat pe plan local pentru: planificarea generală a Proiectului; supravegherea activităților Proiectului; legătura cu Programul de Management al PNUD; managementul, alocarea și coordonarea fondurilor Proiectului; raportarea progreselor Consiliului de administrație al Proiectului; asigurarea managementului calității Proiectului.
Guvernul Republicii Moldova va aloca fonduri de la bugetul de stat pentru cofinanțarea punerii în aplicare a Proiectului.
Ministerul Finanțelor, în numele Guvernului, va semna acordurile de împărțire a costurilor.
CEC va acționa în calitate de beneficiar principal și partener al Proiectului.
Sfera şi abordarea auditului
Curtea de Conturi, în calitate de instituţie care realizează auditul public extern, fiind motivată de interesul sporit din partea societăţii, dar şi al organismelor internaţionale donatoare şi partenerilor de peste hotare faţă de mersul implementării SIAS „Alegeri” și a RSA, a iniţiat un audit al tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă în domeniul respectiv. Auditul s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea rolului şi contribuţiei CEC şi altor părţi în elaborarea SIAS „Alegeri” și a RSA, factorilor ce influenţează procesul, a cauzelor unor neajunsuri constatate, precum şi pe evaluarea controalelor generale din cadrul CEC. Ţinîndu-se cont de faptul că SIAS „Alegeri” nu este dat în exploatare industrială, iar RSA nu este implementat, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea, evaluarea şi analizarea riscurilor.
Au fost identificate principalele abateri în planificarea şi realizarea activităţilor aferente elaborării și implementării SIAS „Alegeri” și a RSA, precum şi problemele ce țin de asigurarea controalelor generale din cadrul CEC şi constrîngerile ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi atingerea obiectivelor scontate.
Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi al identificării şi analizei din diferite perspective a cauzelor care le-au generat, cu formularea recomandărilor menite să îmbunătăţească managementul în domeniu, să excludă riscurile, să minimizeze efectul deficiențelor existente şi să eficientizeze utilizarea resurselor.
Obiectivul general al auditului a constat în aprecierea mersului implementării SIAS „Alegeri” și a RSA, prin identificarea principalelor neajunsuri în domeniul gestionării TI, a riscurilor şi problemelor asociate acestui proces şi determinarea căilor sau posibilităţilor de îmbunătăţire a rezultatelor, precum şi în revizuirea controalelor generale TI din cadrul CEC.
Obiectivul specific al auditului urmează să răspundă la întrebarea: Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?
Misiunea de audit expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, precum şi recomandările privind remedierea situaţiilor stabilite, considerîndu-le a fi relevante pentru entitatea auditată, Parlament, Guvern, societate, partenerii internaționali, precum şi pentru alte părţi interesate.
Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.1.
Constatările de audit
Obiectivul auditului: „Poate fi asigurată automatizarea proceselor electorale în condiţiile dependenţei de factorii externi şi optimizate eforturile părţilor implicate întru obţinerea rezultatelor aşteptate?”
Prin aprobarea Concepţiei SIAS „Alegeri” şi lansarea Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” au fost stabilite obiective de automatizare deplină a proceselor electorale în perioada anilor 2008-2013, încît să fie eliminată munca manuală, îmbunătăţită considerabil performanţa desfășurării scrutinelor electorale şi create condiţii pentru o participare largă a cetăţenilor la vot, inclusiv a celor aflaţi peste hotare. De fapt, din cauza că nu a fost realizat un studiu comprehensiv al situaţiei şi al posibilităţilor reale şi nu a fost efectuată o corectare flexibilă a direcţiilor şi metodelor aplicate, automatizarea procesului electoral nu a avut loc, în prezent fiind declarate funcţionale doar 4 din 19 funcţii de bază ale SIAS „Alegeri”. Actualmente, datorită dependenţei de datele externe (disponibilitatea şi calitatea cărora nu poate fi asigurată) şi învechirii treptate a soluţiei, se impune revizuirea completă a abordării iniţiale. Astfel, automatizarea proceselor electorale poate prezenta un obiectiv tangibil materializat într-o soluţie fiabilă, numai prin concentrarea eforturilor comune ale participanţilor în proces şi ale furnizorilor de date, încît în perspectivă medie şi de lungă durată să fie atinse performanţele concepute iniţial. În condiţiile actuale, eficienţa eforturilor poate fi asigurată numai prin stabilirea unor obiective realiste şi automatizarea proceselor doar la nivel de funcţii de bază.
Problemele înregistrate în cadrul realizării activităţilor strategice în domeniul TIC au efect negativ asupra strategiilor şi proiectelor sectoriale şi instituţionale, realizarea acestora fiind direct dependentă de situaţia în domeniu
Se menționează că Curtea de Conturi, prin Hotărîrile nr.12 din 05.04.2012[11] și nr.46 din 14.09.2012[12], a informat Guvernul, Cancelaria de Stat şi MTIC despre problemele existente în cadrul realizării Strategiei „Moldova electronică”, precum și în cadrul Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)[13] şi despre principalii factori care pot influenţa programele guvernamentale şi cele instituţionale în domeniul TIC, însă pînă în prezent nu au fost atestate acţiuni importante, materializate în decizii oficiale sau ajustări ale actelor normative. Astfel, problemele majore care afectează consolidarea domeniului TIC, sînt:
lipsa cadrului necesar de reglementare şi standardizare a domeniului;
întîrzierile considerabile admise la implementarea procedurii privind semnătura digitală;
cunoştinţele reduse în domeniul tehnologiilor moderne ale personalului şi rezistenţa la schimbare.
Deci, toate procesele ciclului de viaţă al proiectelor în ramură necesită o supraveghere intensivă.
Datorită descrierii insuficiente a business-proceselor şi structurii logice complicate, automatizarea business-proceselor necesită eforturi considerabile şi nu permite atingerea rezultatului scontat. Proiectele ce vizează automatizarea proceselor care nu au fost supuse reingineriei sînt ineficiente şi, de obicei, nu se materializează în soluţii fiabile. În aşa mod, atingerea unui nivel acceptabil de eficiență în cadrul proiectelor de automatizare este posibilă numai în cazul cînd necesitatea și modul de tehnologizare sînt dictate și reies din direcțiile strategice de dezvoltare, care întrunesc un cadru comun de reformare promovat și reglementat de un cadru legal-normativ favorabil și fiabil.
Concepţia SIAS „Alegeri” şi documentaţia tehnică a RSA
Nu a fost efectuat un studiu de fezabilitate pentru identificarea situaţiei şi posibilităţilor reale, precum şi pentru identificarea şi minimizarea riscurilor în contextul realizării prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri”
Comisia Electorală Centrală a elaborat şi a aprobat, conform Hotărîrii sale nr.315 din 4 octombrie 2006, proiectul Concepţiei sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”, prezentîndu-l Parlamentului, pentru aprobare[14], ulterior Concepţia fiind aprobată de către Parlament prin Legea nr.101-XVI din 15.05.2008.
Deşi ansamblul funcţional disponibil la momentul actual include funcţionalităţi de evidenţă a alegătorilor, precum şi date privind persoanele fizice, obţinute din RSP, acestea fiind importate în SIAS „Alegeri”, iar atribuţiile distincte de RSA nefiind atestate, în prezent existenţa propriu-zisă a RSA în adevăratul sens al noţiunii nu poate fi atestată. Conform concepţiei, RSA este un modul important funcţional al SIAS „Alegeri”, care de fapt trebuia să reprezinte nucleul informaţional al altor blocuri funcţionale. Deşi CEC a raportat progrese considerabile în crearea RSA, declarîndu-l parte componentă şi indispensabilă a SIAS „Alegeri”, nu există cadru de reglementare şi o concepţie aprobată pentru acest Registru.
Urmare misiunii de audit, s-a constatat că elaborarea Concepţiei SIAS „Alegeri” n-a fost precedată de un studiu de fezabilitate sau o analiză reală a situaţiei pentru a identifica posibilităţile reale şi riscurile asociate, ceea ce denotă neconcordarea iniţiativelor de creare şi dezvoltare a SIAS „Alegri” şi a RSA cu alte aspecte de dezvoltare strategică.
Elaborarea cerinţelor tehnice privind Registrul de stat al alegătorilor, conform primelor documente oficiale disponibile în acest sens, datează începînd cu anul 2006. Astfel, distingem trei documente separate:
1. Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” – modulul Registrul de stat al alegătorilor – „Cerinţele-business”, Proiectarea modulului „Registrul electronic de stat al alegătorilor”, document elaborat de către S.A. „Intexnauca” în anul 2006 în baza Contractului nr.10 din 20.11.2006;
2. Sarcina tehnică „Registrul de stat al alegătorilor” (crearea şi implementarea modulului „Sistemul informaţional automatizat centralizat unic”); şi
3. Proiectul tehnic „Registrul de stat al alegătorilor”, documente elaborate de către Centrul de telecomunicaţii speciale în anul 2007, în baza Contractului nr.300/07 din 27.02.2007.
Dependenţa directă de existenţa şi calitatea datelor externe a fost conştientizată de la primele etape de conceptualizare a RSA şi SIAS „Alegeri”, însă s-a aprobat o abordare care nu se baza pe situaţia şi posibilităţile reale
În conformitate cu documentul elaborat în anul 2006 de către S.A. „Intexnauca”, modulul „Registrul de stat al alegătorilor” intră în componenţa SIAS „Alegeri” şi este parte componentă a spaţiului informaţional unic al Republicii Moldova, care permite verificarea dreptului de vot al alegătorului şi dreptului de vot în sectorul electoral respectiv (pentru alegeri locale) şi, de asemenea, înregistrarea faptului de participare a alegătorului la scrutin. În acelaşi document se indică utilizarea IDNP şi a identificatorului sectorului electoral pentru identificarea obiectelor de evidenţă, electorului şi secţiei de votare. Astfel, modulul RSA trebuie să interacţioneze cu RSP pentru primirea datelor personale despre alegători. Menţionăm că, la data elaborării documentului respectiv, nu era adoptată legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal, şi, respectiv, aceste prevederi nu au putut fi luate în consideraţie.
Totodată, mai există şi alte aspecte care impun necesitatea revizuirii viziunii şi concepţiei iniţiale ale modulului RSA. Dintre acestea menţionăm schimbările considerabile în domeniul TI şi mijloacelor de comunicare, modificările în legislaţie şi în direcţiile strategice de dezvoltare a Republicii Moldova.
La momentul desfășurării misiunii de audit nu existau unele documente relevante pentru determinarea nivelului real de realizare a Concepţiei SIAS „Alegeri”, de descriere a circumstanţelor tehnice şi tehnologice reale, precum şi nu era documentată situaţia reală şi capacitatea CEC de a face faţă obiectivelor trasate în domeniu.
Misiunea de audit a constatat că toate trei documente menţionate presupun necesitatea utilizării şi dependenţa de următoarele Registre:
Registrul de stat al populaţiei (care oferă acces la datele personale ale cetăţenilor Republicii Moldova);
Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova;
Registrul judiciar (care oferă acces la datele despre hotărîrile judecătoreşti intrate în vigoare privind capacitatea de exerciţiu şi despre antecedentele penale nestinse)[15];
Registrul de mobilizare (care oferă acces la datele despre îndeplinirea serviciului militar în termen);
Registrul de stat al unităţilor de drept (care oferă acces la datele de înregistrare a unităţilor de drept).
Constatăm că dependenţa de sursele externe de date a fost conştientizată de la bun început. Cu toate acestea, perspectivele de dezvoltare au fost construite reieşind din prognoze optimiste asupra disponibilităţii acestor date, pe cînd actualmente se utilizează informaţii obţinute doar din RSP, datele din celelalte registre nefiind disponibile din motivul lipsei acestora sau problemelor tehnice. Astfel, pînă în prezent, interacţiunea şi schimbul de date nu pot asigura nivelul necesar de exactitate şi disponibilitate. În aceste condiţii, procesul de interacţiune dintre CEC şi Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, responsabili de elaborarea SIAS „Alegeri”, s-a dovedit a fi destul de inert, în cadrul căruia au fost dezvoltate module şi funcţionalităţi, impactul existenţei cărora este redus semnificativ de incapacitatea formării şi completării cu date a RSA.
În contextul celor expuse, se concluzionează că toate funcţiile ce sînt bazate pe date, veridicitatea cărora nu poate fi asigurată, nu pot fi considerate fiabile, iar utilizarea lor nu poate reprezenta decît interes redus în scopuri de testare.
În condiţiile în care putem constata lipsa veridicităţii şi disponibilității datelor externe, schimbul de date efectuîndu-se numai cu RSP, tentativele de dezvoltare a SIAS „Alegeri” şi a registrelor conexe, în modul în care sînt concepute la momentul actual, nu poate fi considerată eficientă.
Mai mult decît atît, tehnologiile utilizate se învechesc moral, iar soluţia nefiind finalizată şi gestionarea necesitînd ajustări în codul sursă (respectiv cunoştinţe în limbajele de programare utilizate), capacitatea limitată a CEC de a antrena personal cu calificare necesară (din cauza nivelului scăzut al remunerării în comparaţie cu sectorul privat şi unele structuri statale) face procesul dependent de specialiştii externi.
Menţionăm că, deşi pentru realizarea acţiunilor prevăzute în Concepţia SIAS „Alegeri” şi documentaţia disponibilă pentru RSA[16],[17] era necesară o revizuire periodică a activităţilor, termenelor şi obiectivelor, aceasta nu a avut loc. Totodată, dezvoltarea SIAS „Alegeri” se efectuează în exclusivitate de către experţii antrenaţi în cadrul Proiectului, aceştia ghidîndu-se de documentele tehnice, care necesită a fi actualizate la situaţia curentă. Necesitatea revizuirii Concepţiei, a legislaţiei şi a modului de realizare a fost accentuată şi de experţii independenţi de la OSCE/BIDDO.
Analiza situaţiei existente şi eventualelor perspective tangibile nu permite considerarea procesului de dezvoltare a soluţiei existente a fi fezabil, ci ar impune o revizuire considerabilă a concepţiei şi a altor documente sub prisma obiectivelor reale. Cu toate acestea, trebuie realizat potenţialul existent şi utilizate oportunităţile disponibile, precum şi exclusă dependenţa de sursele de informaţie sau de soluţii elaborate şi dezvoltate independent.
Deficiențele identificate în realizarea Concepţiei SIAS „Alegeri”
Realizarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri” a fost însoţită de diverse activităţi conexe, dar care nu permit să constatăm un rezultat fiabil, ce poate fi utilizat. Deși în toate resursele se confirmă necesitatea (drept unica soluție posibilă) formării RSA în baza datelor din RSP, iar informația din RSP pe parcursul anilor 2009-2011 a fost cea de bază la momentul elaborării listelor alegătorilor, necesită a fi accentuat faptul că, în conformitate cu Codul electoral, confirmarea dreptului de vot al persoanelor cu vîrstă corespunzătoare este prerogativa APL, iar din anul 2015 – a CEC. Pentru a putea asigura calitatea și veridicitatea listelor electorale este mandatorie utilizarea informației veridice și actuale parvenite de la MTIC, MJ și MA ş.a., schimbul de date cu toate acestea în prezent nu este realizat, cauzele fiind menţionate. Astfel, abilitatea și capacitatea CEC de a asigura veridicitatea datelor din RSA nu pare a fi de o perspectivă tangibilă pe termen mic sau pe termen mediu.
În procesul de formare, verificare şi corectare a listelor electorale de către APL sînt utilizate conturi private de poştă electronică
De menționat faptul că de către consultantul TI al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” a fost identificat riscul utilizării căsuțelor poștale electronice personale în procesul de elaborare şi verificare pentru transmiterea/recepţionarea listelor alegătorilor (care reprezintă date cu caracter confidențial) parvenite de la APL. Acest lucru este valabil şi în prezent, iar CEC nu dispune de capacităţi tehnice şi nici de resurse umane pentru a oferi căsuţe poştale electronice tuturor APL sau secţiilor de votare şi pentru a le gestiona. Cutiile poştale ar putea fi acordate APL în cadrul altor reforme la nivel de ţară, inclusiv în cadrul Proiectului „Managementul Finanţelor Publice” sau Reformei Administraţiei Publice Locale, implementate, respectiv, de Ministerul Finanţelor şi Cancelaria de Stat.
Metodele curente de transmitere a datelor utilizate în procesul de formare şi verificare a listelor electorale pot genera probleme de veridicitate, securitate și disponibilitate a informației, precum și riscuri aferente divulgării datelor cu caracter confidențial.
Deoarece numeroasele erori şi neconcordanţe în listele alegătorilor prezentate de către APL în prezent nu pot fi înlăturate, iar identificarea exactă a apartenenţei la secţia de votare nu este posibilă, este importantă identificarea unică a persoanelor şi a participării acestora la scrutin
Datorită nivelului redus de actualizare şi exactitate a datelor din listele electorale de bază, mărimea listelor suplementare şi, respectiv, probabilitatea erorilor creşte considerabil. Astfel, devine indispensabilă şi esenţială necesitatea identificării unice a alegătorilor (în baza IDNP) şi a atestării participării la vot. Cu toate că eliminarea completă a listelor suplimentare nu este posibilă, rămîne esenţială identificarea unică şi atestarea procesului de participare electorală care va diminua efectul şi urmările utilizării listelor suplimentare prin eliminarea posibilităţii tehnice a votărilor duble.
Deşi calitatea datelor din listele electorale nu este asigurată, din cauza calităţii scăzute a datelor primare, eforturile îndreptate spre îmbunătățirea procesului de formare/verificare a listelor cu participarea APL a înregistrat progrese. Astfel, pe parcursul diferitor perioade de referinţă, numărul erorilor a fost diminuat continuu. În cadrul testării utilizării listelor electorale electronice, prin confruntarea cu datele din RSP, au fost depistate discrepanţe, acestea datorîndu-se următorilor factori:
este indicat greşit codul secţiei de votare;
în RSP lipsesc datele privind decesul persoanei;
în RSP lipsesc datele despre persoanele inapte psihic;
lipseşte radierea de la domiciliu;
documentele de identitate sînt expirate;
viză temporară în alt sector;
s-a renunţat la cetățenia Republicii Moldova sau aceasta a fost retrasă;
adresă inexistentă sau greşită;
nu sînt datele despre viză temporară;
este greșită denumirea străzii; etc.
Cu toate că CEC depune eforturi întru înlăturarea cauzelor apariţiei erorilor, în prezent calitatea listelor obţinute de la APL mai necesită îmbunătăţiri, fiind identificate probleme de diversă natură: fişierele sînt prezentate în diferite formate; persistă erori ortografice şi de formatare; etc.
Accentuăm cîţiva factori importanţi, care influențează negativ calitatea listelor electorale, după cum urmează:
utilizarea listelor create în baza metodelor neuniformizate de păstrare a registrelor în APL;
factorul uman şi erorile mecanice;
nivelul insuficient de dotare cu tehnică de calcul care nu permite implementarea pe scară largă a unor soluţii unice în acest scop;
existenţa de localităţi pentru care nu pot fi asigurate canale de comunicare de capacitatea şi calitatea necesară.
Astfel, se impune necesitatea concentrării la obiective mici, clare şi tangibile, fără a pune CEC sau APL în situaţii dificile de soluţionat. Menţionăm că în prezent a fost lansată şi se află la etapa de implementare crearea unei aplicaţii cu interfaţă simplă şi sugestivă, destinată creării, verificării şi actualizării datelor de către APL, cu posibilitatea confruntării datelor cu cele importate din RSP în baza de date a CEC (în baza IDNP). Se accentuează necesitatea aplicării prevederilor legislaţiei în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal.
Pentru a oferi o prezentare mai exactă a modului de interacţiune în procesul de schimb de date, acestea sînt reprezentate în formă grafică în figurile ce urmează.
Figura nr.1. Interacţiunea dintre CEC, alegători, furnizori şi beneficiarii de informaţie (situația curentă)

A. Ministerul Justiţiei informează APL despre existenţa cazurilor cînd unele persoane sînt recunoscute incapabile de a-și exercita dreptul de a alege.
B. Î .S. „CRIS „Registru”” furnizează CEC un set de date din RSP în baza căruia comisia verifică listele electorale întocmite de APL.
1. Listele electorale se întocmesc de către APL pentru fiecare secţie de votare şi includ toţi cetăţenii cu drept de vot care, la momentul întocmirii listelor, domiciliază în raza acestora, ulterior fiind transmise CEC prin intermediul poștei electronice.
2. Listele electorale definitivate sînt transmise CEC, iar în cazul existenței unor divergențe cu informația prezentată din RSP acestea sînt remise spre reexaminare.
3. În ziua alegerilor alegătorii se prezintă cu buletinul de identitate la secțiile de votare, unde sînt verificate informațiile din listele electorale.
4. În cazul în care alegătorii au dreptul de vot, la secția de votare unde s-a adresat i se eliberează buletin de vot.
5. Secțiile de votare prezintă CEC informația statistică privind alegătorii înregistrați în ziua alegerilor.
6. CEC elaborează rapoarte (care sînt actualizate periodic) privind participarea alegătorilor la alegeri și le prezintă beneficiarilor de informații.
Menționăm faptul că pașii A, B, 1, 2, 6 urmau a fi înlocuiţi de RSA, în cazul în care acesta ar exista și funcționa.
Figura nr.2. Interacţiunea dintre CEC, alegători, furnizori şi beneficiarii de informaţie (conform prevederilor legislaţiei)

Notă: Imaginea reprezintă modul de interacţiune între participanţii la procesul electoral, în conformitate cu prevederile legale, începînd cu anul 2015 (Codul electoral şi Concepţia SIAS „Alegeri”).
A. Î .S. „CRIS „Registru” ” va furniza CEC un set de date din RSP, care va fi utilizat pentru formarea RSA şi care, ulterior, vor fi actualizate periodic.
B. Pentru buna funcționalitate a RSA este necesar ca acesta să fie interoperabil cu următoarele Registre:
Registrul de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova (la momentul actual nu există) – reprezintă un sistem automatizat de evidenţă şi control al unităţilor administrativ-teritoriale şi al elementelor de bază ale infrastructurii urbane şi rurale (străzi, clădiri, încăperi izolate), care se califică ca adrese ale obiectelor fizice. Acest Registru ar permite întocmirea listelor electorale, precum și repartizarea alegătorilor, în cazul comunelor, pe sate şi, după caz, pe străzi, iar în cazul oraşelor şi municipiilor – pe străzi şi blocuri.
Registrul judiciar, care trebuie să ofere acces la datele despre hotărîrile judecătoreşti intrate în vigoare privind capacitatea de exerciţiu şi despre antecedentele penale nestinse.
Registrul de mobilizare, care trebuie să ofere acces la datele despre îndeplinirea serviciului militar în termen.
Formarea listelor electorale se va face de către CEC în baza Registrului de stat al alegătorilor, în ziua alegerilor, acestea vor fi transmise secțiilor de votare.
În ziua alegerilor alegătorii se prezintă cu buletinul de identitate la secțiile de votare, unde sînt verificate informațiile din listele electorale.
Funcționarii din cadrul secției de votare înregistrează în sistemul informaţional faptul participării alegătorilor la alegeri.
În cazul în care alegătorii au dreptul de vot, la secția de votare unde s-au adresat li se eliberează buletine de vot.
CEC elaborează rapoarte (care sînt actualizate periodic) privind participarea alegătorilor la alegeri, precum şi rezultatele alegerilor și le prezintă beneficiarilor de informații.
Realizarea prevederilor Concepţiei SIAS „Alegeri” presupune utilizarea unui spectru mult mai larg de date decît cel din RSP
Deşi pentru excluderea dublării electorilor există perspective şi posibilităţi tehnice palpabile, iar exactitatea datelor din RSP ar putea fi îmbunătăţită, atribuirea exactă a secţiei de votare care stă la baza desfășurării alegerilor locale, în lipsa Registrului de stat al unităţilor administrativ-teritoriale şi al străzilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova, nu este realizabilă. Astfel, accentul trebuie pus pe identificarea unică a alegătorilor şi excluderea votărilor duble.
În acest context, se atestă că, în afară de accesul la cele cinci Registre menţionate anterior, mai trebuie luate în calcul persoanele care se consideră inapte psihic şi persoanele din azilurile de bătrîni, datele despre care trebuie aplicate pentru formarea listelor electorale corecte.
Diminuarea poverii de gestionare a RSA poate fi efectuată doar prin extinderea spectrului registratorilor și a furnizorilor de date, diversificarea instrumentelor de verificare şi interconectarea resurselor informaţionale ale instituţiilor implicate în proces. Urmează a fi analizată şi luată în calcul perspectiva interceptării datelor (interconectării) de la Poliţia de Frontieră şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
Deoarece de exactitatea şi disponibilitatea datelor din exterior depinde direct capacitatea CEC de a forma şi gestiona RSA şi SIAS „Alegeri”, este evidentă importanţa conlucrării la toate etapele cu instituţiile antrenate în fluxul de date. Această conlucrare ar trebui realizată prin formarea unui grup permanent de lucru, menit să înlăture impedimentele ce ţin de aspectele legale şi tehnice.
Factorii nefavorabili, menţionaţi anterior, obiectiv sau subiectiv au influențat negativ automatizarea procesului electoral. Ca rezultat, implementarea SIAS „Alegeri” durează timp de 6 ani, iar termenul de dare în exploatare industrială, actualmente, nu este posibil de prognozat. Totodată, RSA și RFE nu reprezintă soluții finite fiabile.
Deşi în procesele de testare a componentelor SIAS „Alegeri” erau declarate rezultate bune, majoritatea componentelor încă nu sînt finalizate, iar fiabilitatea celor existente nu poate fi garantată
De către entitate a fost raportată existenţa a 19 funcţii de bază, ceea ce constituie 7 module identificate la momentul actual şi care trebuie să constituie ansamblul funcţional al SIAS „Alegeri”. Dintre aceste 19 funcţii, 4 sînt realizate, 6 se află în proces de elaborare, una (listele electorale) – la etapa de testare, iar altele 8 sînt neîncepute. Astfel, nici un modul integru, din cele 7, nu este complet funcţional. Funcţionalităţile realizate au fost testate pe parcursul diferitor scrutine şi au demonstrat preponderent rezultate bune. Cu toate acestea, o testare în complex a SIAS „Alegeri”, care în prezent nu este posibilă, ar putea descoperi alte neajunsuri şi erori în componentele deja existente. Pe parcursul perioadei de elaborare, testare şi ajustare a componentelor sistemului au intervenit numeroase necesităţi de ajustare şi conformare pentru realizarea unor funcţii, fapt datorat unor circumstanţe tehnice neprevăzute şi necesităţii de asistare a unui număr mare de scrutine din ultimii ani. Problemele tehnice au vizat, în special, calitatea şi modul de transmitere/verificare a listelor de la APL, precum şi divergenţele importante dintre acestea şi datele din RSP. Astfel, putem constata procesul de creare a sistemului drept fiind unul destul de complicat, anevoios şi uneori spontan.
Se menţionează că factorii care au condiţionat nivelul redus de realizare sînt: deficitul de surse financiare, lipsa datelor primare necesare, desfășurarea mai multor scrutine neplanificate, dificultăţi de ordin tehnic apărute pe parcurs.
Durata mare a realizării Proiectului duce la învechirea morală a soluţiei şi tehnologiilor iniţiale, iar selectarea opţiunii de elaborare „de la zero” reduce considerabil posibilităţile de asigurare a continuităţii, fiabilităţii şi flexibilităţii sistemului
Datorită procesului destul de lent în înregistrarea rezultatelor vizibile, problema învechirii morale şi necesitatea conformării cu noile tehnologii şi provocări pot depăşi capacitatea de mobilizare întru ajustarea direcţiilor de dezvoltare, precum şi întru asigurarea continuităţii dezvoltării prin aplicarea continuă de soluţii fiabile. În aceste condiţii este firească necesitatea reevaluării concepţiei de dezvoltare a soluţiei tehnice.
Dacă business-procesul nu a fost supus reingineriei şi nu prezintă siguranţă pentru posibilitatea sau raţionalitatea automatizării acestuia, este recomandată abordarea bazată pe utilizarea de soluţii independente scalabile pentru fiecare parte a procesului, astfel simplificînd întreţinerea, diminuînd interdependenţa componentelor cînd deficienţele uneia se răsfrîng asupra funcţionării celorlalte, precum şi creînd posibilitatea fructificării rezultatelor la fiecare etapă de dezvoltare şi minimizînd riscul învechirii morale. Ar fi oportună utilizarea următoarelor metode: dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe componente (CBSD)[18], sau dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe servicii (SOSE)[19].
Elaborarea componentelor sistemului într-un cerc restrîns de persoane duce la creşterea considerabilă a riscurilor aferente dezvoltării şi mentenanţei, precum şi amplifică efectul erorilor şi reţinerilor
În prezent, elaborarea componentelor SIAS „Alegeri” şi mentenanţa sînt efectuate întru-un cerc restrîns de persoane. Ajustarea sau dezvoltarea ulterioară presupune cunoştinţe avansate în domenii, în care CEC nu posedă capacitatea de a asigura un nivel tolerabil de acoperire şi profesionalism, mai ales în condiţiile curente de salarizare a personalului TI. Astfel, deşi au fost instruite cele patru persoane din subdiviziunea TI a CEC, acestea nu sînt capabile să preia în gestiune de sine stătător SIAS „Alegeri”, fapt menţionat şi de experţii antrenaţi în realizarea Proiectului. Din aceleaşi motive, amplificate de necesitatea asigurării confidenţialităţii şi securităţii datelor, o eventuală externalizare a sarcinilor respective actualmente nu poate fi considerată drept soluţie.
Accentuăm următorii factori ce au impact esenţial asupra finalizării şi implementării SIAS „Alegeri” în timpul apropiat:
Proiectul „Suport Electoral pentru Moldova” se finalizează în septembrie 2013, iar succesorul său Programul „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” a preluat doar o parte neînsemnată de activităţi;
nivelul de realizare a SIAS „Alegeri” este infim proporţional cu timpul disponibil;
dependenţa critică de funcţionarea RSA şi disponibilitatea datelor acestuia, care nu e posibilă de realizat în perspectivă scurtă şi medie, din cauza:
lipsei sau inexactităţii datelor externe necesare;
nivelului redus de asigurare cu tehnică de calcul şi de cunoştinţe în domeniul TI la APL şi secţiile de votare;
lipsa posibilităţii de asigurare cu canale de comunicare suficiente a tuturor APL şi secţiilor de votare;
utilizarea codului IDNP pentru formarea listelor electorale, conform Codului electoral, este planificată începînd cu anul 2015.
RSA nu poate fi realizat integral în condiţiile existente, iar componentele SIAS „Alegeri” funcţionează utilizînd date incomplete
Deşi realizarea şi implementarea RSA a fost unul din obiectivele Proiectului, factorii menţionaţi, precum şi mulţi alţii au condiţionat renunţarea la acesta în favoarea dezvoltării SIAS „Alegeri” şi diversificării funcţiilor acestuia. Rolurile RSA urmau a fi îndeplinite de datele importate din RSP şi ajustate/corectate pentru efectuarea testelor. Astfel, deşi funcţionalităţile au fost declarate fiabile, pe cînd testările au fost efectuate cu utilizarea listelor electorale restrînse şi a datelor din RSP, putem conclude că componentele SIAS „Alegeri” funcţionează, utilizînd date incomplete.
Indiferent de rezultatul final al procesului de elaborare şi dezvoltare a SIAS „Alegeri”, soluţia finală va putea fi considerată moral învechită, dificilă în mentenanţă, configurare şi ajustare şi nu va putea garanta capacitatea de a fi supusă unor modificări conceptuale sau structurale, cu atît mai mult integrarea în circuite noi de date interne sau externe. Astfel, raţionamentul separării totale a soluţiei tehnice ce urmează să constituie RSA de cea a SIAS „Alegeri” este destul de argumentat. De fapt, putem atesta lipsa de eficienţă, în condiţiile cînd SIAS „Alegeri” şi RSA nu sînt finalizate, iar pentru RSA nu este aprobat nici conceptul, nici regulamentul. Astfel, RSA, fiind înlocuit de listele electorale şi datele din RSP importate în mediul funcţional al SIAS „Alegeri”, în unele surse[20] poartă denumirea de Registrul electronic al alegătorilor (REA). Atestăm că, în condiţiile curente, din cauza lipsei datelor primare necesare, funcţionarea adecvată a RSA este imposibilă, indiferent de soluţia tehnică selectată.
Recomandări:
Conducerea CEC:
să efectueze o analiză completă a componentelor SIAS „Alegeri” şi, luînd în consideraţie capacităţile interne, să decidă oportunitatea dezvoltării ulterioare a acestora sub aspectul importanţei lor şi eficienţei investirii de resurse;
să examineze oportunitatea revizuirii concepţiei SIAS „Alegeri”, în contextul constatărilor expuse, şi să prezinte Guvernului o notă de argumentare, pentru promovarea şi adoptarea acesteia de către Parlament;
în comun cu MTIC, să elaboreze și să aprobe, în termene restrînse, documentele de reglementare a RSA, precum şi un plan clar de acţiuni privind necesităţile de ajustări în legislaţie, aferente implementării acestora;
să elaboreze şi să înainteze Guvernului o notă de argumentare, în vederea solicitării creării unui număr suficient de căsuţe poştale electronice securizate, cu specificarea cerinţelor minime faţă de acestea, întru asigurarea necesităţilor în cadrul scrutinelor şi reieşind din volumul prognozat al informaţiei, precum şi din conţinutul acesteia;
în comun cu Cancelaria de Stat, MTIC, MJ, MAIE, MA, să formeze un grup permanent de lucru, pentru coordonarea tuturor aspectelor legale şi tehnice, necesare asigurării eficiente a schimbului de date;
să efectueze o reevaluare a modului de realizare a soluţiei tehnice pentru SIAS „Alegeri” încît să fie luată în consideraţie necesitatea reingineriei proceselor, precum şi să prevadă posibilitatea utilizării metodelor moderne scalabile de dezvoltare a aplicaţiilor.
Analiza activităţilor aferente dezvoltării SIAS „Alegeri” implementate în cadrul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”
Unele aspecte în realizarea Proiectului care au afectat realizarea obiectivelor
Deşi se obişnuieşte o atitudine predefinit pozitivă faţă de proiectele şi misiunile asistate sau efectuate de partenerii de peste hotare sau organismele internaţionale, dat fiind că factorul uman şi erorile sînt fireşti pentru toate persoanele, echipa de audit a încercat formularea unei opinii imparţiale, concluziile fiind totalmente axate pe realizările reale obţinute şi pe deficienţele constatate, în contextul nivelului redus al activităţilor finalizate.
Există discrepanţe în rapoartele din cadrul Proiectului şi datele prezentate de entitate privind componentele SIAS „Alegeri”, nivelul de realizare şi alte aspecte, dezvoltarea sistemului fiind deseori redirecţionată
Misiunea de audit a constatat că numărul modulelor şi funcţionalităţilor SIAS „Alegeri”, precum şi datele despre cele realizate și cele ce urmează a fi realizate nu sînt specificate concret în nici o sursă. Astfel, cu toate că testările multor funcţionalităţi au fost declarate executate, în prezent CEC nu poate beneficia în măsură deplină de acestea. Dezvoltarea SIAS „Alegeri” deseori a fost redirecţionată, inclusiv din cauza organizării unui număr mare de scrutine pe parcursul a doi ani. RSA a fost menţionat doar într-un raport, pe viitor evitîndu-se această formulare în favoarea REA, ale cărui funcţii se reduc la introducerea datelor despre persoane şi formarea listelor electorale.
Nu a fost studiată suficient situaţia reală şi factorii care au constituit impedimente şi reprezintă riscuri majore în atingerea obiectivelor
Se atestă un nivel scăzut de implicare a persoanelor responsabile de realizarea Proiectului şi, ca rezultat, au fost constatate obiective ratate. În prezent, cînd Proiectul „Suport Electoral pentru Moldova” este la etapa finală, iar Programul PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”, lansat în iulie 2012, a preluat doar unele activităţi aferente dezvoltării soluţiilor tehnice prevăzute în Proiect, nu există siguranţă privind capacitățile CEC de a prelua rezultatele lucrului efectuat şi a finaliza elaborarea SIAS „Alegeri”. Printre activităţile majore din cadrul Proiectului a fost ridicarea capacităţii CEC de mentenanţă şi dezvoltare independentă a SIAS „Alegeri”, acesta fiind şi unul din criteriile (argumentele) utilizate în favoarea deciziei realizării unei soluţii „in-house” (elaborare „de la zero” cu forţe proprii) în loc de procurarea unui produs finit. Reieşind din nivelul redus de realizare a componentelor SIAS „Alegeri” şi problemele considerabile în controalele generale TI (lucru ce trebuia să fie luat în consideraţie la aprobarea deciziei menţionate anterior şi la îmbunătăţirea prioritară a căruia trebuiau orientate eforturi considerabile), abordarea modului de realizare a obiectivelor, actualmente, privită în retrospectivă, pare a fi neoportună.
Din neajunsuri în strategia Proiectului menţionăm concentrarea asupra instruirii unei singure persoane-cheie din cadrul CEC (care ulterior a demisionat), nefiind respectate principiile continuităţii. Ulterior, au fost depuse eforturi considerabile pentru a oferi instruiri celorlalți membri ai Direcției TI a CEC, întru ameliorarea situației în domeniu.
Menţionăm că CEC ar trebui să se concentreze la asimilarea a tot ce a fost elaborat (indiferent de gradul de finalizare), la documentarea componentelor şi solicitarea oricăror acte ce ar putea contribui la asigurarea continuităţii.
Factorii externi ce nu pot fi controlaţi la momentul actual lipsesc de eficienţă acţiunile de automatizare a procesului electoral
În timp ce procesul electoral este efectuat în mod manual, iar paralel este realizată testarea şi pilotarea funcționalităților SIAS „Alegeri”, povara asupra CEC şi, în special, asupra specialiştilor TI este amplificată considerabil. Lipsa de perspective clare şi tangibile nu permite gestionarea adecvată a resurselor umane şi planificarea adecvată a acestora pentru atingerea obiectivelor scontate. Capacitatea CEC de a controla adecvat procesul şi de a construi planuri realiste pentru viitor este diminuată considerabil de dependenţa de factorii externi. Dintre aceştia menţionăm necesitatea modificărilor în legislaţie şi dependenţa de alte resurse informaţionale.
Pe parcursul ultimilor ani, CEC a beneficiat de diversă asistenţă şi consultanţă cu suportul şi parteneriatul organismelor internaţionale, fiind abordate variate subiecte prin diverse metode și analizate mai multe scenarii de reformare şi dezvoltare. Totodată, au fost identificate şi studiate impedimentele existente şi problemele majore. Cu toate acestea, punctul principal de reper, care poate crea premize sau împotmoli dezvoltarea rămîne a fi ajustarea cadrului legal şi regulatoriu, fără care oricare viziune, cît de argumentată nu ar fi, nu poate avea şanse suficiente de materializare.
Excluzînd dependenţa inerentă de cadrul legal, dezvoltarea domeniului poate fi privită mai puţin sub aspectul îmbunătăţirii performanţelor, ci drept o necesitate primară de asigurare sustenabilă a excluderii erorilor, factorului uman şi eventualelor acţiuni frauduloase în procesul de creare a listelor de alegători, care, la rîndul său, nu poate fi concepută fără existenţa RSA şi popularea acestuia cu date exacte şi actualizate.
Cu toate că aspectele de respectare a legislaţiei privind accesul la datele cu caracter personal încă nu au fost totalmente contopite în ceea ce priveşte dezvoltarea soluţiei tehnice a SIAS „Alegeri”, nu aceasta trebuie să fie îngrijorarea primară, ci o eventuală reconceptualizare a modului de interpretare a proceselor interne în contextul automatizării şi digitizării complete a acestora. Una din principalele cauze ale acestui fapt este că noua Lege privind protecţia datelor cu caracter personal a fot publicată mult mai tîrziu decît Concepţia SIAS „Alegeri”.
În aceste condiţii este firească necesitatea reevaluării concepţiei de dezvoltare a soluţiei tehnice.
Deoarece elaborarea şi dezvoltarea componentelor SIAS „Alegeri” este efectuată de către experţii din cadrul Proiectului, este necesară o documentare adecvată a tuturor proceselor şi componentelor
Elaborarea şi ajustarea modulelor SIAS „Alegeri” au fost efectuate în exclusivitate de experţii antrenaţi prin intermediul Proiectului, CEC fiind implicat numai cu scopul de consultare a unor aspecte practice şi la etapele de integrare a componentelor noi sau modificate pe serverul de producţie. Deși codurile sursă pentru componentele noi sau modificate se păstrează împreună, cu o succintă descriere a funcţiei acestora sau a modificărilor operate, acestea nu sînt documentate suficient pentru a permite preluarea dezvoltării sau întreţinerii lor în mod independent de către CEC, sau de către un expert nou. La fel, nu sînt documentate suficient setările echipamentelor, sistemelor de operare, SGBD şi ale unor proceduri importante. În condiţiile cînd capacităţile CEC de a asigura la un nivel satisfăcător capacitatea internă de gestiune şi dezvoltare independentă a SIAS „Alegeri” sînt mici, iar pînă la finalizarea Proiectului rămîne puţin timp, asigurarea continuităţii dezvoltării este supusă unui risc major.
În rapoartele experţilor angajaţi de către PNUD sînt menţionate mult mai multe module şi funcţii pentru SIAS „Alegeri” decît sînt descrise de entitate, iar o descriere completă a ceea ce există şi ce trebuie să conţină versiunea finală nu a fost identificată. Astfel, putem constata probleme de consistenţă şi continuitate în procesul de dezvoltare. Totodată, se relevă că, la momentul desfășurării misiunii de audit, CEC nu dispunea de toate Rapoartele de progres şi financiare, acestea fiind solicitate de la Misiunea PNUD din Moldova spre finele procesului de audit. Astfel, a fost obţinut un set incomplet de date, în baza cărora nu a putut fi efectuată o analiză a gestionării mijloacelor din cadrul Proiectului, precum şi nici a costurilor componentelor acestuia. Menţionăm că, potrivit documentelor aferente realizării Proiectului, CEC avînd variate responsabilităţi de gestiune şi monitorizare, dar nedispunînd de datele necesare în acest sens, nu şi-a exercitat adecvat funcţiile menţionate.
Expertul TI al Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, în Raportul de activitate din 25.09.2009 a specificat că oportunitatea dezvoltării sistemului „de la zero” a fost recomandarea dumnealui. Printre argumentele de bază au fost enunţate: existenţa unui număr mare de module deja realizate (10 module); economisirea de mijloace; instruirea personalului CEC în domenii „high-tech”; sustenabilitate; etc. Cu toate acestea, în unul din următoarele rapoarte (din 08.12.2009) expertul a identificat alte 19 module ce necesită a fi elaborate, pentru ca în rapoartele sale finale din 2010 să mai apară şi alte module, elaborarea cărora ar fi necesară. Luînd în calcul cele expuse, fluctuaţia personalului calificat din cadrul CEC, precum şi alţi factori, argumentele aduse în favoarea elaborării de sine stătătoare a sistemului actualmente nu mai par a fi suficiente.
Datorită nivelului redus de cercetare a obiectului automatizării şi în condiţiile elaborării soluţiei „de la zero”, datorită insuficienţei datelor primare, dezvoltarea RSA, în contextul funcţional al SIAS „Alegeri”, nu este fezabilă
Se atestă că nivelul de cercetare a obiectului automatizării şi cunoaşterea necesităţilor au fost la un nivel foarte redus. În contextul deciziei de elaborare a SIAS „Alegeri” „de la zero” şi a argumentelor utilizate în favoarea acesteia, atenţionăm nivelul redus al capacităţii CEC în acest sens şi problema fluctuaţiei personalului calificat, condiţii în care, cu existenţa a mai multor alte argumente „contra”, decizia în cauză nu pare a fi fezabilă şi raţională. Acum cînd CEC nu poate garanta capacitatea de a forma şi gestiona listele electorale la un nivel înalt de exactitate (în special din cauza lipsei datelor primare suficiente), ideea contopirii RSA în ansamblul funcţional al unui sistem greu de gestionat, care este supus unei deprecieri morale avansate şi care încă nu funcţionează, este neeficientă. Argumentele respective ar trebui să servească drept temei pentru decizia de dezvoltare a RSA ca o soluţie independentă şi separată, fapt ce va contribui considerabil la creşterea disponibilităţii, securităţii şi flexibilităţii, minimizînd considerabil dependenţa de calitatea datelor şi a altor componente.
În contextul dezvoltării capacităţii CEC de a desfășura scrutine automatizate (bazate pe utilizarea TI) sau măcar asistate de TI, este crucială disponibilitatea de a gestiona şi crea liste electorale exacte şi de a exclude votarea dublă sau admiterea electorilor privaţi de acest drept (în modul stabilit de lege). Acum cînd Codul electoral impune, începînd cu anul 2015, atribuirea responsabilității pentru crearea listelor electorale şi calitatea acestora către CEC, este primordială determinarea unei soluţii fezabile şi realiste în acest scop.
Rezultatele realizării obiectivelor Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” nu reprezintă o soluţie fiabilă, astfel, eforturile sînt îndreptate la crearea unei soluţii simple şi sigure pentru formarea listelor electorale de către APL
Proiectul PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” este planificat pentru perioada septembrie 2008-octombrie 2013, iar nivelul de realizare a SIAS „Alegeri” nu pare să ofere perspective optimiste, mai ales că persistă problemele ce fac imposibilă implementarea RSA, fără care, la rîndul său, majoritatea componentelor sistemului nu pot funcţiona. Probabil că şi din aceste motive, odată cu aprobarea Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral” în iulie 2012, au fost preluate doar activităţi ce ţin de formarea listelor electorale şi înregistrarea alegătorilor. Astfel, conştientizînd importanţa critică a datelor externe, care, la momentul actual, nu pot asigura calitatea listelor electorale, a fost lansată elaborarea unei aplicaţii noi, destinate creării listelor electorale şi înregistrării alegătorilor. Prin realizarea aplicaţiei menţionate se presupune crearea unei interfeţe simple şi uşoare de gestionat pentru ca persoanele din APL să poată introduce cu uşurinţă datele. Nu este clară abordarea respectivă în contextul modificărilor la Codul electoral, care urmează să intre în vigoare în anul 2015. Actualmente ar fi eficiente utilizarea şi exploatarea optimală a scenariului existent, cînd responsabilitatea formării listelor ar reveni APL, precum şi crearea de instrumente fiabile pentru completarea şi actualizarea listelor, chiar dacă ar fi necesară modificarea repetată a legislaţiei. Această abordare pare să fie fezabilă, atîta timp cît nu poate fi garantată sau prognozată disponibilitatea datelor externe necesare pentru RSA şi formarea listelor alegătorilor.
Deşi concentrarea eforturilor asupra creării aplicaţiei pentru înregistrarea alegătorilor de către APL este explicabilă, finalizarea elaborării modulelor şi funcţionalităţilor SIAS „Alegeri” nu trebuie să fie abandonată. Dat fiind progresul neînsemnat în finalizarea sistemului, în condiţiile limitării considerabile în timp (Proiectul se încheie în septembrie 2013, iar la momentul actual activități în cadrul acestuia nu sînt efectuate), ar fi crucială documentarea complexă a componentelor existente, descrierea tuturor elementelor, încît CEC să fie capabilă să le întreţină şi să le dezvolte independent.
Schimbul de date, conexiunea cu RSP
Procedurile utilizate pentru schimbul de date cu RSP trebuie revizuite şi revitalizate, precum şi trebuie prevăzute proceduri şi algoritmi de verificare a completitudinii şi corectitudinii datelor
În rezultatul testării componentelor SIAS „Alegeri” în anul 2009, cu consilierea şi suportul experţilor străini, a fost decisă necesitatea schimbării tehnologiei de import al datelor din RSP. Astfel, au fost revizuite documentele de tender şi specificaţiile tehnice pentru procedura de achiziţie (fapt reflectat în Rapoartele de progres ale Proiectului şi în Rapoartele de activitate ale expertului TI al Proiectului) a RSA, pentru a modifica utilizarea tehnologiei de import a datelor din RSP de la una bazată pe fişiere la una orientată pe WEB servicii. Cu toate acestea, la sfîrşitul perioadei de raportare, se accentuează necesitatea revitalizării şi revizuirii procesului de utilizare a schimbului on-line de date. Datorită faptului că datele electronice despre alegători sînt utilizate preponderent pentru testarea modulelor funcţionale şi a diferitor scenarii în cadrul pilotărilor din timpul unor scrutine de scară mică, prin generarea listelor preventive ale alegătorilor, importul de date din RSP se face numai pe eşantioane restrînse (pentru circumscripţiile antrenate în procesul electoral în cadrul căruia se desfășoară testările), în baza contractelor separate cu Î.S. „CRIS „Registru””. Pînă în prezent a fost efectuată doar o procedură de import integral de date din RSP (în anul 2009), la etapele ulterioare importîndu-se doar datele actualizate sau datele necesare desfășurării unor scrutine particulare. Utilizarea serviciilor WEB de importare a datelor din RSP a fost utilizată de cîteva ori, în celelalte cazuri utilizîndu-se importul pe purtător de informaţie. Menţionăm că actualmente nu există instrumente şi nu se efectuează verificarea sumelor de control ale numărului de alegători sau ale corectitudinii actualizării datelor pentru persoanele deja existente. De altfel, presupunem necesitatea importării repetate a seturilor complete de date din RSP, pentru asigurarea unui nivel înalt de corespundere a datelor din SIAS cu cele din RSP.
La momentul actual nu există un acord de colaborare pe lungă durată între Î.S. „CRIS „Registru”” şi CEC la capitolul schimb de date, organizare şi coordonare a verificărilor datelor. Menţionăm că procesul de generare, verificare a datelor spre transmitere către CEC şi importare în SIAS „Alegeri” este controlat în totalitate de Î.S. „CRIS „Registru”” şi prin instrumente elaborate de aceasta. Astfel, în lipsa sumelor de control şi a altor metode de verificare a corectitudinii şi completitudinii datelor, nu pot fi excluse cazurile de prezenţă a erorilor în datele spre importare, precum şi în cadrul SIAS „Alegeri”. De altfel, atîta timp cît formarea seturilor de date este efectuată exclusiv de către Î.S. „CRIS „Registru””, CEC nu poate garanta completitudinea şi integritatea datelor. În contextul viitoarei transferări a responsabilităţii depline către CEC pentru formarea listelor electorale, nu poate fi acceptată dependenţa deplină de un furnizor extern de date. În acest sens, ar fi binevenită stabilirea unei conexiuni permanente, cu acordarea CEC a posibilităţii de formare a interpelărilor şi altor operaţiuni la nivel de comenzi directe către SGBD al RSP, sau o altă modalitate similară, care ar permite excluderea posibilităţii de intervenire a erorilor în etapele de pregătire şi import al datelor.
Recomandări:
Conducerea CEC:
în comun cu reprezentanţii Proiectului, să realizeze oferirea treptată a drepturilor de acces deplin pentru toate mediile SIAS „Alegeri” şi componentele acestuia către personalul TI din cadrul Comisiei, încît să fie asigurată posibilitatea tehnică de gestionare independentă;
în conformitate cu rolurile sale în cadrul Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, să întreprindă măsurile necesare pentru a obţine toate Rapoartele de progres, de activitate şi financiare, precum şi procesele-verbale ale Consiliului de administrație şi alte documente aferente realizării acestuia întru asigurarea continuităţii activităţilor iniţiate în cadrul Proiectului;
în comun cu reprezentanţii Proiectului, să identifice şi să definitiveze structura, componentele şi descrierea tehnică a SIAS „Alegeri” integral şi a fiecărei componente separat, precum şi să asigure prezenţa documentaţiei tehnice, preferabil și în limba de stat;
să efectueze o reingenerie a business-proceselor sale, pentru a identifica care din ele ar trebui să fie automatiză și, ca rezultat, să desfășoare o inventariere privind modulele (inclusiv funcționalitățile) SIAS „Alegeri” finalizate, aflate în elaborare și/sau testare/pilotare, precum și a celor care urmează a fi elaborate;
să elaboreze un plan de acțiuni privind soluționarea problemelor ce țin de crearea şi gestionarea listelor electorale, cu o eventuală separare a proceselor respective de SIAS „Alegeri”;
să încheie cu Î.S. „CRIS „Registru”” un acord de lungă durată, în care să fie prevăzute instrumente de verificare a corectitudinii şi completitudinii procesului de schimb de date şi mecanisme de interacţiune între bazele da date la nivel de interpelări sau comenzi pentru verificare/actualizarea clasificatorilor.
Controalele generale TI
Evaluarea controalelor generale din cadrul CEC a fost efectuată în conformitate cu Standardul SMV ISO/CEI 27002:2009[21], iar pentru camera de servere a fost utilizat TIA-942[22].
Reieşind din obiectivele trasate de către CEC, destinaţia SIAS „Alegeri”, RSA şi RFE, o gestionare conformă şi standardizată în domeniul TI este mandatorie, pentru care fapt sînt necesare eforturi considerabile
Rezultatele evaluării în baza cerinţelor de nivel superior au infirmat necesitatea extinderii domeniului de verificare prin constatarea nivelului scăzut de acoperire a domeniului TI cu controale. Astfel, gradul de detaliere a rezultatelor evaluării nu va reprezenta un nivel suficient de materialitate în contextul necesităţii revizuirii complete a domeniului în cauză într-o manieră bine planificată şi cu o abordare complexă. Atîta timp cît nu este finalizată elaborarea SIAS „Alegeri” şi a RSA, efectele nivelului scăzut al controalelor generale nu prezintă o ameninţare serioasă prin apariţia unor evenimente nedorite cu urmări considerabile de securitate. Totuşi, prezenţa datelor cu caracter personal în cadrul instituţiei, în condiţiile lipsei controalelor necesare, poate duce la încălcări considerabile ale legislaţiei.
În cazul lansării în exploatare industrială a unor module ale SIAS „Alegeri” sau a altor sisteme (RSA, RFE) va fi obligatorie conformarea soluţiei respective şi a instituţiilor antrenate în proces la cele mai înalte rigori, în caz contrar, utilizarea TI în cazul scrutinelor va reprezenta riscuri majore atît pentru securitatea informaţională şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal, cît şi pentru respectarea legislaţiei electorale. Pentru a exclude suspiciunile şi neîncrederea din partea societăţii, concurenţilor electorali, instituţiilor de stat şi din partea organismelor internaţionale, precum şi pentru a asigura la un nivel înalt al calității şi securității procesului electoral, este recomandată certificarea în baza unor Standarde internaţionale recunoscute, cum ar fi ISO/IEC 27001:2005[23], ISO/IEC 9001:2008[24].
O analiză detaliată a evaluării controalelor generale a fost prezentată entităţii, însă includerea tuturor domeniilor necesare de a fi îmbunătăţite în descrieri cu recomandări distincte în cadrul prezentului Raport nu este raţională. Conformarea cerinţelor la standardele utilizate pentru evaluare trebuie efectuată gradual, conform unui plan stabilit reieşind din capacităţile CEC, şi concordată cu procesele de elaborare şi implementare a SIAS „Alegeri” şi altor sisteme. La fel, sînt importante planificarea capacităţilor şi mijloacelor financiare pentru a exclude transformarea procesului în unul formal şi pentru a livra rezultate fiabile.
Pentru a prezenta o viziune generală asupra modului de îmbunătăţire în domeniul gestiunii TI, prin prisma aplicării controalelor generale, desemnăm cîţiva paşi importanţi la realizarea cărora CEC trebuie să purceadă cît mai curînd. În acest context, accentuăm necesitatea:
aprobării unei politici în domeniul securităţii informaţiei, care va reflecta angajamentele, responsabilităţile şi obiectivele instituţiei în domeniu;
elaborării unei strategii de dezvoltare a TI, concordate şi completate de strategia de dezvoltare a instituţiei în ansamblu şi soluţiilor fezabile identificate pentru automatizarea procesului electoral.
Gestionarea oricăror active şi, în particular, a TIC presupune necesitatea protejării acestora, utilizării în condiţii de performanţă maximă (economicitate, eficienţă, eficacitate) şi asigurarea continuităţii, fiabilităţii şi scalabilităţii soluţiilor TIC. Pentru a distribui corect priorităţile, este primară şi primordială gestionarea riscurilor. În baza evaluării riscurilor, se construiesc controale menite să prezinte încredere privind modul de gestiune a TIC. Astfel, următorii paşi sînt:
identificarea, clasificarea, evaluarea şi gestionarea riscurilor;
implementarea procedurilor de gestionare a activelor.
Accentuăm necesitatea de documentare completă a componentelor SIAS „Alegeri”, inclusiv descrierea codului sursă, a setărilor echipamentului, sistemelor de operare şi a SGBD. Suplimentar CEC trebuie să solicite şi să se convingă că în cadrul aplicaţiilor ale căror beneficiar este, sînt incluse controale ale aplicaţiei[25] astfel încît să asigure completitudinea, acurateţea, validitatea, securitatea şi exactitatea datelor.
Controalele fizice şi de mediu
Rezultatele evaluării controalelor fizice şi de mediu denotă corespunderea în mare parte standardelor internaţionale, cu existenţa cîtorva abateri importante. Descrierea în prezentul Raport a aspectelor privind rezultatele evaluării efectuate pot prezenta pericol pentru asigurarea unor aspecte de securitate, motiv din care echipa de audit le-a expus destul de detaliat doar în documentele de lucru, care au fost aduse la cunoștință persoanelor relevante de la CEC. Rezultatele evaluării au fost transmise în mod oficial CEC, pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite, și au fost expuse în documentele de lucru.
Recomandări:
Conducerea CEC:
să întreprindă toate acţiunile necesare pentru înlăturarea deficienţelor în controalele generale TI, precum şi în cele fizice şi de mediu, în baza analizei prezentate de către echipa de audit, o atenţie deosebită urmînd să fie atrasă realizării prioritare a punctelor (a)-(d), menţionate anterior;
să lanseze, în regim de urgenţă, procesele de conformare şi de certificare a instituţiei cu Standardele recunoscute internaţional în domeniul securităţii informaţiei şi managementului calităţii.
Concluzii
În contextul celor expuse, se concluzionează că în cadrul Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova” de la bun început erau planificate cheltuieli pentru care încă nu se identificase sursa de finanţare. Reieşind din afirmaţiile entităţii şi din Rapoartele de progres ale Proiectului, acestea atestă existența deficiențelor în identificarea mijloacelor necesare, ceea ce a cauzat întîrzierea unor activităţi importante. Totuşi, nu putem afirma că acesta a fost motivul principal al nivelului redus de realizare a activităţilor prevăzute. Un impact şi efect mult mai semnificativ l-au avut:
lipsa unui studiu comprehensiv al situaţiei reale în domeniu pe ţară;
lipsa unui studiu de fezabilitate pentru identificarea soluţiei optime de dezvoltare, reieşind din condiţiile existente şi perspectivele reale;
lipsa analizei capacităţilor CEC de asimilare şi de a face faţă provocărilor (inclusiv corespunderea cadrului legal şi intern business-schemei);
nivelul scăzut al disponibilităţii şi exactităţi datelor necesare;
lipsa tehnicii de calcul în multe localităţi şi calitatea proastă a canalelor de comunicare;
gradul redus de disponibilitate a personalului calificat în TI în APL şi în secţiile de votare.
Lipsa de rezultate vizibile nicidecum nu poate indica inexistența voinţei şi implicării din partea CEC, mai curînd aceasta a încercat să realizeze obiective mult peste posibilităţile reale şi capacităţile sale, procesul fiind prea dependent de factori externi şi de situaţia nefavorabilă în domeniul TI.
Actualmente, CEC, încercînd să identifice soluţii simple şi fiabile pentru a-şi putea onora obligaţiunile ce vor intra în vigoare începînd cu anul 2015, ar putea obţine rezultate mai bune, cu efort mai mic. Totuşi, perspectiva realizării integrale a Concepţiei SIAS „Alegeri”, în condiţiile create, nu pare a fi realistă pînă în anul 2015 şi nici în anii imediat următori. Astfel, resursele şi eforturile ar trebui repartizate economicos pentru realizarea obiectivelor reale, tangibile şi importante.
Deşi instruirea personalului a fost o preocupare permanentă a conducerii CEC, accentul în dezvoltarea soluţiilor tehnice trebuie pus pe soluţii scalabile, bazate pe componente sau servicii, care ar fi simple în gestionare şi ar putea fi separate pe segmente administrate intern şi externalizate. Aceasta ar permite eficientizarea cheltuielilor şi micşorarea dependenţei de specialişti concreţi.
Pentru a nu expune riscului procesul de dezvoltare pe viitor şi a beneficia de efectele unei gestiuni calitative a TI şi a serviciilor, ar trebui abordată în mod prioritar conformarea şi certificarea ulterioară în baza unor standarde recunoscute în domeniile TI şi al managementului calităţii.
Se menționează că soluţionarea problemelor şi înlăturarea impedimentelor este posibilă doar în cadrul unei strînse cooperări între părţile implicate, astfel încît automatizarea proceselor electorale să fie bazată pe racordarea calităţii şi performanţei interacţiunii informaţionale, obiectivele stabilite şi capacităţile de asimilare. Perspectivele imediat următoare pot fi privite drept un proces de creare a fundamentului informaţional şi logistic pentru viitoarele procese de automatizare integrală.
Echipa de audit a Curţii de Conturi:
Șef al Direcţiei audit TI George Antoci
Controlor superior de stat, auditor public Lilian Ungureanu
Anexa nr.1 Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit
Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare a auditului cuprinde instituţiile publice de specialitate implicate în procesul de automatizare a activităților de organizare şi desfășurare a alegerilor şi oricare alte activităţi specifice aferente domeniului vizat.
Metodologia de audit
Metodologia de audit a cuprins principale proceduri de audit, precum: observarea directă, examinarea documentelor, listelor de verificare şi a chestionarelor. În cadrul acţiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare, analitice.
Pe parcursul misiunii de audit, la efectuarea activităţilor aferente, echipa de audit a Curţii de Conturi s-a ghidat de:
1. Standardele auditului performanţei[26];
2. Manualul de audit al performanţei[27];
3. Standardele de audit al tehnologiilor informaţionale[28];
4. Manualul de audit al tehnologiilor informaţionale[29];
5. Actele normative şi legislative în vigoare, Standardele naţionale şi internaţionale în domeniul TI;
6. Cadrul CoBIT ISACA şi bunele practici internaţionale.
În scopul obţinerii probelor de audit, au fost aplicate următoarele tehnici, metodologii şi proceduri de audit:
Pentru a evalua obiectivele trasate de către CEC în automatizarea procesului electoral, modul de reglementare a acestuia, precum şi pentru identificarea instituţiilor responsabile de realizarea activităţilor în acest sens, au fost studiate actele normative în domeniu, documentele cu caracter tehnic disponibile şi rapoartele de evaluare, testare şi de activitate disponibile.
Pentru a obține unele probe fiabile şi exacte, a fost adresată o scrisoare oficială către PNUD, cu solicitarea prezentării de date aferente realizării Proiectului „Suport Electoral pentru Moldova”.
Pentru a identifica rolul şi contribuţia, precum şi rezultatele obţinute în cadrul realizării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, eficienţa conlucrării cu beneficiarul şi nivelul de realizare a obiectivelor, au fost studiate toate Rapoartele de progres sau de activitate disponibile, procesele-verbale, precum şi au fost purtate discuţii cu angajaţii beneficiarului şi cu reprezentanţi ai PNUD.
Pentru a identifica modul de continuare a colaborări între PNUD şi CEC, prin acordarea asistenţei în cadrul Programului PNUD „Îmbunătățirea calității democrației în Moldova prin suport parlamentar și electoral”, a fost analizat Raportul de progres pe anul 2012, precum şi procesul-verbal al şedinţei de lansare.
Pentru a obţine asigurarea rezonabilă că implementarea Proiectului a fost monitorizată eficient, am studiat procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de administrație.
Pentru a identifica problemele existente şi riscurile aferente realizării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, a fost analizată respectarea termenelor de executare a acţiunilor şi a fost apreciată respectarea consecutivităţii logice a acestora. Astfel au fost determinate constrîngerile, factorii interni şi cei externi care influenţează mersul realizării acţiunilor.
Pentru a determina natura şi cauza existenţei factorilor ce influenţează atingerea obiectivelor, au fost analizate contextul realizării acţiunilor și dependenţa de alte reforme.
Au fost identificate acţiunile prioritare ce urmau a fi realizate la etapele incipiente şi care au condiţionat unele impedimente în atingerea obiectivelor finale în condiţii de eficienţă şi economicitate.
Au fost identificate şi analizate domeniile în care CEC întîmpină dificultăți în realizarea atribuţiilor sale şi are nevoie de suport, pentru a exclude impedimentele şi riscurile şi pentru a favoriza metodele eficiente de conlucrare între instituţiile responsabile, implicate în realizarea și implementarea SIAS „Alegeri”.
Pentru a analiza exercitarea de către CEC a atribuţiilor de posesor al Registrelor de stat, am studiat şi am examinat prevederile normative în domeniu; am studiat documentele contabile aferente înregistrării activelor.
Pentru a determina domeniile de risc şi varietatea activelor TIC şi modul de gestiune a acestora, a fost analizată documentaţia tehnică, Concepţia SIAS „Alegeri”.
Pentru a evalua controalele generale din cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost studiate regulamentele interne, ordinele, alte acte interne relevante, precum şi date despre infrastructură în general, utilizatori ş.a. Acestea au fost comparate cu cerinţele naţionale în domeniu şi cu bunele practici internaţionale.
Pentru a testa controalele fizice şi de mediu, au fost efectuate vizite în încăperile-ţintă şi au fost desfăşurate observaţii directe în sediile întreprinderii.
Pentru a aprecia rezultatele aplicării controalelor generale din cadrul Comisiei Electorale Centrale, au fost purtate discuţii cu persoane responsabile din diferite domenii-cheie.
Pentru a obţine unele date mai specifice şi pentru efectuarea unor analize structurate, au fost elaborate, înaintate diferite tipuri de chestionare şi analizate rezultatele acestora.
Rezultatele şi concluziile obţinute au fost comunicate responsabililor de la Comisia Electorală Centrală, cu care au fost discutate constatările şi posibilele metode de îmbunătăţire.
Misiunea de audit s-a efectuat la Comisia Electorală Centrală. Datorită nivelului scăzut de detaliere şi exactitate a probelor obţinute de la Comisa Electorală Centrală aferente implementării Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova”, au fost solicitate informaţii de la PNUD.
[2] M.O., 2008, nr.237-240, art.864.
[2] Hotărîrea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 ,,Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”.
[3] Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”” (în continuare – Concepţia SIAS „Alegeri”).
[4] Capacitatea sistemelor informaționale de dezvoltare, completare cu funcţii şi module noi, care se vor integra în ansamblul funcţional existent, moştenind toate beneficiile sistemului, fără a pune în pericol funcţionarea celor existente.
[5] Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.315 din 04.10.2006 „Cu privire la proiectul Concepţiei sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri””.
[6] Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.316 din 04.10.2006 „Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind elaborarea şi implementarea modulului „Registrul de stat al alegătorilor”” (în continuare – Hotărîrea CEC nr.316 din 04.10.2006).
[7] Controale ce se aplică asupra tuturor componentelor sistemelor informaţionale, proceselor, datelor unei organizaţii şi asupra mediului TI din aceasta. Obiectivele controalelor generale TI sînt de a asigura la nivel corespunzător procesul de elaborare, implementare şi exploatare a aplicaţiilor, precum şi integritatea, securitatea şi disponibilitatea aplicaţiilor, datelor şi a operaţiunilor computerizate.
[8] Legea nr.1381-XIII din 21.11.1997„Codul electoral” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul electoral).
[9] Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri”” (în continuare – Concepţia SIAS „Alegeri”).
[10] Hotărîrea CEC nr.316 din 04.10.2006.
[11] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12 din 05.04.2012 „Privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi la unele instituţii subordonate”.
[12] Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.09.2012 „Privind Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
[13] Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 „Cu privire la aprobarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)”.
[14] Hotarîrea CEC nr.402 din 16.01.2007 „Privind aprobarea Raportului asupra activităţii Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2006”.
[15] Deşi Registrul judiciar este menţionat în cîteva acte legislative, printre care şi în Legea nr.101-XVI din 15.05.2008 „Cu privire la Concepţia Sistemului informaţional automatizat de stat „Alegeri””, acesta nu este identificat ca obiect distinct al automatizării, precum şi nu sînt identificate relaţiile juridice şi tehnologice aferente.
[16] Sistemul informaţional automatizat de stat „Alegeri” – modulul „Registrul de stat al alegătorilor” – Cerinţele-business”, document elaborat în conformitate cu Contractul nr.10 din 20.11.2006: Proiectarea modulului „Registrul electronic de stat al alegătorilor”.
[17] Sarcina tehnică „Registrul de stat al alegătorilor” (crearea şi implementarea modulului sistemului informaţional automatizat centralizat unic) şi Proiectul tehnic „Registrul de stat al alegătorilor”, documente elaborate de către Î.S. „Centrul de telecomunicaţii speciale” în anul 2007 în baza Contractului nr.300/07 din 27.02.2007.
[18] Component-based software development – dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe componente.
[19] Service-oriented software engineering – dezvoltarea aplicaţiilor, bazată pe servicii.
[20] Rapoartele de progres ale Proiectului PNUD „Suport Electoral pentru Moldova” și Rapoartele de progres ale Programului PNUD „Îmbunătăţirea calităţii democraţiei în Moldova prin suport parlamentar şi electoral”.
[21] SMV ISO/CEI 27002:2009 (Tehnologia Informaţiei/Tehnici de securitate/Cod de bună practică pentru managementul securităţii informaţionale).
[22] Standard dezvoltat de Telecommunications Industry Association (TIA) pentru a defini condiţiile de construcţie şi parametrii de funcţionare al unui Centru de Date.
[23] ISO/IEC 27001:2005 – Information technology - Security techniques - Information security management systems – Requirements.
[24] ISO/IEC 9001:2008 – Quality management systems – Requirements.
[25] Controalele aplicaţiei sînt proceduri specifice de control asupra aplicaţiilor care pot să garanteze că toate tranzacţiile sînt autorizate şi înregistrate, procesate complet, corecte şi efectuate în timp. Controalele aplicaţiei ar putea consta din proceduri manuale efectuate de utilizatori (controale ale utilizatorilor) şi din proceduri automatizate sau controale efectuate de software.
[26] Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.11 din 03.04.2009.
[27] Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.37 din 17.06.2010.
[28] Aprobate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 22.12.2009.
[29] Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.69 din 30.12.2010.