Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului finanțelor dl V.Negruța, viceministrului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor dna D.Şcola, viceministrului sănătăţii dl O.Grama, viceministrului muncii, protecției sociale și familiei dna A.Vasilachi, directorului executiv al Centrului de Guvernare Electronică dna S.Mocan, directorului general al Î.S. ,,Centrul de telecomunicații speciale” dl S.Popovici, vicedirectorului Biroului Național de Statistică dl V.Valcov, directorului-adjunct al Camerei de Licențiere dl E.Hadei, precum și a altor persoane responsabile, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008[1], a examinat Raportul auditului tehnologiilor informaţionale cu elemente de performanţă cu tema: „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat potrivit Standardelor de audit ale Curţii de Conturi, Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al tehnologiilor informaţionale, elaborate de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.
La efectuarea auditului, domeniul de aplicare a cuprins instituţiile publice de specialitate implicate în procesul implementării agendei de e-Transformare a Guvernării şi oricare activităţi specifice aferente domeniului vizat.
Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi a constatat:
Verificările efectuate, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existența problemelor şi abaterilor în planificarea şi realizarea activităţilor aferente Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (în continuare – Program strategic) şi Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (în continuare – PeTG), precum și a constrîngerilor ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi în atingerea obiectivelor scontate. Ținîndu-se cont de faptul că agenda de e-Transformare a Guvernării se află la etapa incipientă de realizare, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea domeniilor supuse riscurilor şi a metodelor de îmbunătăţire a situaţiei.
Există reţineri în respectarea graficului de realizare a acţiunilor PeTG şi a Planului de acţiuni pe anul 2012 pentru implementarea Programului strategic, care au fost cauzate de numeroşi factori interni şi externi. În lipsa procedurilor de management al riscurilor, impactul acestor factori nu poate fi controlat adecvat şi poate duce la reţineri considerabile sau chiar la obiective ratate.
nivelul scăzut de conlucrare a autorităților administrației publice cu Centrul de Guvernare Electronică (în continuare – CGE), implicarea insuficientă a managementului acestora în realizarea acţiunilor Programului strategic, precum şi capacităţile interne reduse în acest aspect;
acoperirea insuficientă a domeniului tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (în continuare – TIC) cu standarde, acte normative şi de reglementare;
documentarea insuficientă a proceselor de lucru din cadrul instituţiilor de stat şi algoritmii complicaţi şi neeficienţi de oferire a serviciilor publice;
rezistenţa instituţiilor publice la procesul de reformare şi de reinginerie a proceselor;
explorarea tehnologiilor noi şi inovatoare, pentru care există un număr redus de standarde, regulamente şi bune practici internaţionale, precum şi deficitul de specialişti calificaţi în domeniu;
extinderea în timp a etapei de formare instituţională şi a echipei CGE.
omiterea, la etapele incipiente, a anumitor acțiuni importante, cum ar fi inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale de stat şi analiza capacităţii de asimilare a părţilor implicate în proces;
dependenţa de alte reforme ale administrației publice şi de realizarea strategiilor instituţionale şi sectoriale;
neajunsuri în asigurarea continuităţii acţiunilor din Programul strategic, ca fructificare a activităților efectuate în acest domeniu în cadrul realizării Strategiei „Moldova electronică”;
efectuarea achizițiilor de soluții cu funcționalități similare celor existente și nevalorificate adecvat.
Deoarece CGE este o instituţie publică în formare, cu responsabilităţi şi sarcini variate ce vizează domenii şi decizii importante, este necesară instituţionalizarea completă, prin aplicarea de metodologii şi regulamente interne complexe, astfel încît toate deciziile şi abordările să fie bazate pe principii şi criterii identice şi pe analize de rigoare, pentru a asigura cadrul de continuitate şi consecvenţă decizională. În acest context, se resimte şi lipsa de standarde în domeniile conexe activităţilor Programului strategic, acceptate şi adaptate la nivel naţional.
Crearea subdiviziunilor e-Transformare în cadrul autorităţilor publice reprezintă un pas important în descentralizarea sarcinilor şi responsabilităţilor. Funcţionarea lor eficientă trebuie să contribuie considerabil la eficientizarea eforturilor de reformare a instituţiilor respective şi să constituie un instrument fiabil de monitorizare, planificare şi promovare a principiilor şi valorilor de e-Transformare. Este substanțială instituţionalizarea acestora, prin asigurarea unui cadru complex de acte normative, de reglementare, precum şi de standarde, necesar îndeplinirii atribuţiilor stipulate.
Obiectivele stabilite în cadrul agendei de e-Transformare a Guvernării constituie o abordare îndrăzneaţă a procesului de reformare a sectorului public, care urmează să reprezinte realizări importante în domeniu. Procesul de monitorizare şi evaluare a rezultatelor şi impactului nu întruneşte un cadru complex de indicatori de progres şi de performanţă.
Datorită faptului că a fost selectată o abordare inovativă a procesului de e-Transformare a Guvernării, prin utilizarea platformei M-Cloud, autorităţile vor trebui să treacă treptat la utilizarea acesteia pentru prestarea serviciilor digitizate, fapt ce va necesita remanieri şi ajustări în cadrul instituţiei. Pentru a stimula procesul de reformare şi a asigura utilizarea eficientă a platformei tehnologice guvernamentale comune, va fi necesară implicarea hotărîtă a Guvernului.
Prin utilizarea eficientă a platformei M-Cloud, se planifică generare de economii, care vor fi necesare scăderii graduale de finanţare a funcţionării CGE din mijloace creditare. Reforma serviciilor publice trebuie să contribuie la reingineria serviciilor din cadrul autorităţilor publice. În cazul reţinerii proceselor de reinginerie şi al rezistenţei autorităţilor publice la schimbări, beneficiile şi economiile pot întîrzia să fie resimţite, fapt ce va crea impedimente pentru asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii Programului strategic şi a funcţionării CGE.
Reieşind din importanţa şi actualitatea procesului de modernizare tehnologică a guvernării şi din multiplii factori ce influențează procesul de reformare, părţile implicate trebuie să conlucreze într-o manieră productivă şi flexibilă, pentru a putea interveni prompt şi a face faţă provocărilor. La momentul actual, realizarea acţiunilor fiind la o etapă de ascendenţă sporită, cînd urmează a fi efectuate şi acceptate modificări în abordarea obişnuită a modului de eficientizare şi automatizare a proceselor interne, sînt importante monitorizarea minuţioasă a tuturor proceselor conexe şi suportul operativ în depăşirea eventualelor deficienţe. Acţiunile realizate şi cele aflate la etapele finale trebuie privite ca factori de motivare pentru continuarea reformării şi pentru evaluarea realistă în planificarea pe termen mediu şi pe termen scurt.
1. Se aprobă Raportul auditului tehnologiilor informaționale cu elemente de performanţă cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
2.1. Cancelariei de Stat şi Centrului de Guvernare Electronică, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor identificate de auditul respectiv, precum şi a implementării recomandărilor expuse în Raport şi în prezenta Hotărîre;
2.2. Cancelariei de Stat şi Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor să definitiveze toate activităţile aferente efectuării inventarierii resurselor şi sistemelor informaţionale de stat întru furnizarea datelor veridice necesare procesului de selectare a e-Serviciilor, precum şi pentru alte activităţi din cadrul Programului strategic. În acest context, se recomandă în mod prioritar identificarea serviciilor de interes public din toate instituţiile de stat, nu doar din autoritățile publice centrale;
2.3. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:
2.3.1. atragerea unei atenţii sporite necesităţii de monitorizare şi suport a agendei de e-Transformare, în contextul situaţiei nefavorabile în domeniu şi optarea pentru soluţii inovatorii şi progresiste;
2.3.2. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Centrul de Guvernare Electronică, să-şi aducă în concordanţă actele normative, reieşind din atribuţiile şi responsabilităţile stabilite prin hotărîrile sale aferente Guvernării Electronice, precum şi să revizuiască oportunitatea optimizării factorului decizional privind implementarea Programului strategic;
2.3.3. în comun cu Cancelaria de Stat, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Centrul de Guvernare Electronică să elaboreze şi să aprobe o metodologie fiabilă pentru evaluarea şi măsurarea impactului procesului de e-Transformare a Guvernării în contextul reformei administraţiei publice şi a serviciilor publice;
2.3.4. pentru asigurarea durabilităţii şi continuităţii procesului de modernizare tehnologică a guvernării, să identifice căi fiabile de instruire a personalului de specialitate în domeniul TIC, precum şi a angajaţilor subdiviziunilor e-Transformare, pentru îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor acestora;
2.3.5. prin intermediul Cancelariei de Stat, Centrului de Guvernare Electronică, Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, să identifice şi să aprobe, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrul de reglementare şi standardizare, reieşind din relevanţa şi importanţa domeniului aferent procesului de e-Transformare, precum şi să prevadă pîrghii de aplicare a acestora în instituţiile de stat;
2.3.6. în strînsă colaborare cu autoritățile publice centrale, Cancelaria de Stat şi Centrul de Guvernare Electronică să contribuie la instituţionalizarea subdiviziunilor e-Transformare, inclusiv prin crearea cadrului normativ, metodologic şi de standardizare, necesar realizării atribuţiilor acestora;
2.3.7. să urgenteze aprobarea Strategiei de reformare a administraţiei publice şi a Programului de reformă a serviciilor publice în contextul sincronizării activităţilor cu Programul de e-Transformare a Guvernării. Acestea trebuie să vizeze necesităţile de restructurare a activităţii şi a relaţiilor dintre instituţiile publice, inclusiv procesele interne, regulamentele şi structura organizatorică care vor reieşi din necesitatea automatizării şi reingineria proceselor, implicarea utilizării unor standarde;
2.3.8. să instituţionalizeze Centrul de Guvernare Electronică în măsura în care să se asigure durabilitatea activităţii acestuia, în aspectul cadrului normativ, de reglementare şi de standarde;
2.3.9. să asigurare finanţarea constantă şi la toate etapele a proiectelor implementate în cadrul Programului strategic;
2.3.10. să întreprindă activităţile necesare implementării unui cadru complex de indicatori de progres si de performanţă şi a instrumentelor fiabile şi exacte de colectare/analiză a acestora pentru domeniul TIC şi pentru Programul strategic, pentru a putea fi evaluate corect progresele, calculate beneficiile şi prevenite abaterile de la direcţiile de dezvoltare. Să asigure corelarea cadrului de indicatori cu programele strategice din alte domenii, în special cu cei din Reforma administraţiei publice şi serviciilor publice şi cu Programele de acţiuni cu partenerii internaţionali;
2.3.11. să se implice activ şi să stimuleze trecerea la utilizarea platformei guvernamentale comune de către autoritățile publice centrale, încît să poată fi valorificat potenţialul tehnologic şi funcţional prin generarea economiilor necesare trecerii la principiul de finanțare graduală a Centrului de Guvernare Eletronică;
2.3.12. în scopul asigurării investiţiilor inteligente în TIC în sectorul public (Acţiunea 12 din Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011) şi al minimizării riscurilor asociate cu capacităţile interne reduse în instituţiile de stat în acest domeniu, să examineze posibilitatea utilizării metodelor moderne de achiziţii, bazate pe servicii finale, dar nu pe produse;
2.3.13. să urgenteze procesele de reformare a serviciilor publice astfel încît reingineria şi documentarea proceselor din cadrul autorităţilor publice să poată contribui la posibilitatea digitizării acestora;
2.3.14. să analizeze oportunitatea trecerii treptate în domeniul TIC la utilizarea principiilor de achiziţionare a serviciilor finite, dar nu a echipamentelor şi produselor;
2.3.15. să examineze statutul personalului din domeniul TIC din AAPC și nivelul de salarizare al acestuia, pentru a determina metode şi modele de motivare a lui, încît să fie minimizată fluctuaţia cadrelor şi asigurată continuitatea și durabilitatea procesului de e-Transformare a Guvernării;
2.4. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine.
3. Rezultatele auditului se remit Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului şi Comisiei Naţionale pentru e-Transformare, pentru o posibilă luare de atitudine.
5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.
Nr. 46. Chişin1lu, 14 septembrie 2012.
RAPORT DE AUDIT CU TEMA "Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transforrnare a Guvernării?"
I.
ABREVIERI
| AAPC | – Autoritate a administrației publice centrale |
| APC | – Administrație publică centrală |
| AID | – Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare |
| BM | – Banca Mondială |
| Capacitate de asimilare | – Absorptive capacity (en.) – capacitatea instituţiei de a percepere informaţia (tehnologiile, oportunităţile) nouă, de a o asimila şi de a o aplica întru obţinerea beneficiilor |
| CBTM | – Cadrul bugetar pe termen mediu |
| CGE | – Centrul de Guvernare Electronică |
| Cloud Computing | – Paradigmă modernă de livrare a serviciilor TI din medii virtualizate |
| CNeT | – Comisia Naţională pentru e-Transformare |
| E-Guvernare | – Guvernare Electronică |
| ECMP | – Enterprise Content Management Platform |
| ETG | – e-Transformare a Guvernării |
| M-Cloud | – Platforma tehnologică comună a Guvernului Republicii Moldova ce se implementează pe baza tehnologiei Cloud Computing |
| Î.S. ,,CTS” | – Întreprinderea de Stat ,,Centrul de telecomunicaţii speciale” |
| MTIC | – Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor |
| PeTG | – Proiectul „e-Transformare a Guvernării” |
| PAD | – Project Appraisal Document din 07.05.2011 (Documentul de aprobare a Proiectului) |
| POM | – Project Operations Manual din septembrie 2011 (Manualul operațional al Proiectului) |
| PPF | – Project Preparation Facility (perioada de pregătire a Proiectului) |
| Program Strategic | – Program strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare) |
| SI | – Sistem informaţional |
| SIA | – Sistem informaţional automatizat |
| SIGEDIA | – Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor şi Înregistrărilor în Autorităţile Publice Centrale |
| Strategia ,,Moldova electronică” | – Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – ,,Moldova electronică” |
| TI | – Tehnologii informaţionale |
| TIC | – Tehnologii informaţionale şi comunicaţii |
II. Sinteză
Curtea de Conturi a iniţiat auditul TI cu elemente de performanţă al procesului de e-Transformare a Guvernării la Centrul de Guvernare Electronică şi, după caz, la Cancelaria de Stat şi la unele instituţii din subordine, pentru a constata dacă la implementarea activităților preconizate pe parcursul perioadei octombrie 2010-august 2012 au existat probleme sau riscuri care au limitat/sau ar putea afecta în viitor atingerea obiectivelor stabilite privind modernizarea serviciilor publice și eficacitatea activității guvernării și, dacă e așa, atunci ce acțiuni urmează să întreprindă Guvernul pentru a obține rezultatele planificate.
Auditul s-a bazat pe identificarea problemelor şi riscurilor aferente procesului de e-Transformare a Guvernării. În baza probelor acumulate, a fost întocmit prezentul Raport cu tema „Problemele şi riscurile identificate pot afecta agenda de e-Transformare a Guvernării?”.
Programul strategic a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011. Aprobarea documentului reprezintă o condiție a Acordului de finanțare dintre Republica Moldova și Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea realizării agendei de Transformare electronică a Guvernării. Programul pune în aplicare prevederile Strategiei ,,Moldova electronică” și Concepției guvernării electronice.
Documentul stabileşte obiectivele procesului de e-Transformare şi oferă o viziune unificată privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii Guvernului prin intermediul tehnologiilor informaţionale. Totodată, Programul strategic pune bazele unei abordări coordonate asupra investiţiilor inteligente în TI şi sporirii capacităţilor TI din sectorul public.
Programul strategic presupune efectuarea de investiţii inteligente în tehnologii informaţionale, TI urmînd a fi utilizate pe scară largă în sectorul public, astfel încît să contribuie la:
modernizarea sectorului public în beneficiul cetățeanului și dezvoltarea unui sector privat dinamic şi competitiv prin digitalizarea serviciilor publice pînă în 2020;
creşterea transparenţei și eficienței procesului de guvernare prin integrarea tehnologiilor informaționale inteligente utilizate de către instituțiile administrației publice centrale și deschiderea datelor guvernamentale cu caracter public;
scăderea costurilor implicate de tehnologiile informaționale utilizate de sectorul public.
Programul strategic de e-Transformare va contribui la realizarea obiectivelor stipulate în Programul de activitate al Guvernului „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, Strategia Naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – „Moldova electronică”, Concepţia guvernării electronice, Legea privind transparenţa în procesul decizional, Legea privind accesul la informaţie şi planurile de dezvoltare instituţională ale autorităţilor publice centrale.
Proiectul „e-Transformare a Guvernării”, finanţat de Banca Mondială, credit în valoare de 20 milioane USD, a intrat în vigoare la 28 septembrie 2011. Pregătirea PeTG a durat din octombrie 2010 pînă în octombrie 2011, negocierile Acordului de Credit au fost finalizate la 29 aprilie 2011, PeTG fiind aporbat de către Consiliul de administrație al Băncii Mondiale la 9 iunie 2011 și ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 28 iulie 2011.
PeTG este structurat pe 2 Componente: 1) Cadrul favorabil pentru e-Transformarea Guvernării (Programe de Instruire și Cadrul Legal, Regulatoriu și de Politici); 2) E-Servicii pentru Cetățeni și Business și Infrastructură Tehnologică Modernă pentru Guvern.
PeTG vizează realizarea de acţiuni aferente realizării Programului strategic şi conţine activităţi pentru perioada 2011-2016.
CGE este un actor esenţial în cadrul realizării agendei de e-Transformare, care se implică activ şi a înregistrat deja progrese importante în realizarea acţiunilor aferente şi conexe procesului respectiv.
Reieşind din faptul că Programul strategic se află la o etapă incipientă, nu este posibilă şi a fost evitată analiza atingerii obiectivelor sau cuantificarea progreselor şi realizărilor, fiind doar evaluate tendinţele, impedimentele, problemele şi riscurile. Astfel, constatările de audit pot fi clasificate în categorii:
Activităţi importante care au fost omise sau planificate/realizate cu întîrziere:
Nu a fost efectuată o analiză complexă a rezultatelor, problemelor şi constrîngerilor în realizarea Strategiei „Moldova electronică”.
Nu a fost efectuată inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale existente, pentru a fi analizate datele şi utilizate corespunzător.
Nu a fost efectuată analiza capacităţii de asimilare a instituţiilor implicate în realizarea Programului strategic, inclusiv a furnizorilor şi beneficiarilor principali de date.
Continuitatea activităţilor şi interdependenţa de alte proiecte/programe:
Programul strategic, reprezentînd etapa a treia a Guvernării şi Democraţiei Electronice din Strategia „Moldova electronică”, ar trebui să se materializeze în acţiuni de asigurare a continuităţii acţiunilor şi fructificare a eforturilor depuse. Aici un factor important îl constituie conlucrarea productivă dintre părţile responsabile de etapele respective. Existenţa de acţiuni interferente (de exemplu: portalul guvernamental, circulaţia documentelor electronice) şi lipsa de analize detaliate privind realizarea Strategiei „Moldova electronică” denotă nivelul redus al continuităţii acţiunilor, fapt ce nu a permis fructificarea deplină a realizărilor anterioare, continuarea logică a celor nefinalizate şi excluderea greşelilor similare.
De altfel, Programul strategic reprezintă una din dimensiunile de reformare a administraţiei publice iniţiate de Guvern, avînd activităţi şi obiective conexe cu celelalte iniţiative în domeniu. În aceste condiţii, dependenţa directă de celelalte reforme şi mersul strategiilor sectoriale sînt majore. Astfel, digitizarea serviciilor publice este posibilă şi se admite numai în cazul proceselor deja supuse reingineriei. Fiind un proces complex, reingineria atinge toate aspectele activităţii instituţiei şi presupune reformarea activităţii instituţiilor şi documentarea tuturor etapelor business-proceselor, respectiv, necesită un cadru complex de reglementare, care este în proces de elaborare/definitivare.
Reieşind din nivelul redus de acoperire a domeniului TIC cu standarde, regulamente şi acte normative, în realizarea multor acţiuni se întîmpină impedimente, nefiind posibilă asigurarea continuităţii abordării şi verificarea controlului executării. Astfel, pentru unele domenii importante se utilizează standarde şi bune practici, care nu au fost acceptate şi adoptate pentru aplicare în modul stabilit de lege. În condițiile descentralizării responsabilităţilor, inclusiv prin crearea subdiviziunilor e-Transformare, existenţa unui cadru complex legal, de standarde şi de reglementare este o condiţie obligatorie pentru buna realizare a activităţilor aferente Programului strategic.
Îmbunătăţirea monitorizării şi gestionării Programului strategic:
Deşi o parte din riscurile aferente realizării PeTG au fost identificate şi incluse în PAD, acestea vizează activitatea proiectului propriu-zis, nu reprezintă un proces ciclic de gestionare şi nu acoperă dimensiunea Programului strategic şi activităţile conexe. În acest context, este mandatorie implementarea proceselor de management al riscurilor, la toate nivelurile.
La momentul actual există lacune considerabile în acoperirea cu acte normative şi de reglementare a domeniilor ce vizează responsabilităţile consultanţilor CGE. În condiţiile în care consultanţii CGE sînt antrenaţi în numeroase activităţi şi nu toate deciziile acestora sînt documentate suficient, nu poate fi asigurată continuitatea şi consecvenţa decizională. În acest context, reieşind din faptul că CGE este o instituţie publică în proces de formare, este necesară consolidarea cadrului instituţional al acestuia, prin elaborarea regulamentelor şi normelor metodologice interne, care vor cuprinde tot spectrul de activităţi aferente realizării Programului strategic.
Evaluarea performanţelor şi impactul aşteptat:
Guvernul, prin aprobarea agendei de e-Transformare, care vine să complementeze procesele reformatorii din cadrul administraţiei publice, are stabilite obiective generale şi specifice destul de îndrăzneţe. Pentru a evalua impactul reformelor, a demonstra atingerea obiectivelor şi pentru a putea interveni prompt în cadrul realizării acţiunilor Programului strategic, trebuie stabilit un cadru complex de indicatori de performanţă şi progres, cu instrumente fiabile de colectare şi analiză, care să fie corelaţi şi conectaţi la indicatorii la nivel de ramură, domeniu, precum şi la programele de parteneriat internaţionale.
Respectarea graficului în realizarea acţiunilor PeTG:
Datorită unui spectru larg de factori interni şi externi, care au impact direct asupra respectării termenelor preconizate de realizare a acţiunilor, specificate în documentele de aprobare a PeTG, majoritatea activităţilor au fost deplasate considerabil în timp, reprezentînd, la rîndul lor, cauze pentru reţinerea altor acţiuni. Dintre factorii majori menţionăm: extinderea neplanificată a termenelor de obţinere a notelor „fără obiecţii” din partea BM, implicarea insuficientă a autorităţilor publice în procesul de reformare şi conlucrare cu CGE, unele domenii noi şi puţin cunoscute (de exemplu: Cloud Computing), necesitatea consolidării instituţionale a CGE etc. Aceste reţineri au fost materializate şi pot fi observate din nivelul redus al debursărilor. Astfel, activităţile esenţiale, stabilite de experţii internaţionali la etapele de conceptualizare şi formare a Proiectului, s-au realizat cu întîrziere sau sînt în proces de realizare în prezent.
La momentul actual, obligaţiunile contractuale pentru servicii de consultanţă depăşesc valoarea cheltuielilor planificate pentru funcţionarea CGE în întregime. Reieşind din necesitatea trecerii graduale la finanţare a CGE din economiile generate de utilizarea platformei guvernamentale comune, reţinerile în implementarea platformei M-Cloud şi necesitatea elaborării metodologiei de calcul respective, combinată cu nivelul ridicat al cheltuielilor pentru servicii de consultanţă, poate crea impedimente în asigurarea continuităţii funcţionării CGE şi a menţinerii consultanţilor.
Potrivit celor relatate, procesul de realizare a agendei de e-Transformare, fiind complex şi multidimensional, necesită o atenţie deosebită şi monitorizare sporită, pentru a depăşi problemele existente şi a corecta acţiunile în aşa mod încît să fie minimizate riscurile asociate şi asigurată atingerea obiectivelor finale.
Deşi în multe cazuri acţiunile se realizează cu reţineri, au existate anumite omiteri iniţiale, procesul începe să capete o dinamică pozitivă evidenţiată, fapt ce poate încuraja părţile interesate să depună eforturi sporite întru susţinerea Programului şi a acţiunilor conexe pentru promovarea valorilor şi principiilor care au stat la baza reformelor în cauză. Astfel, acţiunile realizate şi cele în curs de realizare pot şi trebuie utilizate întru încurajarea autorităţilor publice de a accepta şi participa activ în procesul de reformare şi modernizare.
III. Introducere
Necesitatea tehnologizării și automatizării procesului decizional a fost printre obiectivele şi programele de guvernare începînd cu secolul trecut, însă de fiecare dată rezultatele obţinute erau sub aşteptări. Executivul, prin deciziile sale, stabilea obiective ambiţioase, care depăşeau cu mult potenţialul real de realizare, planificînd sume importante de mijloace financiare. Paralel au existat numeroase proiecte de ramură şi instituţionale, finanţate cu suportul donatorilor şi partenerilor de peste hotare. Din cauza numeroşilor factori obiectivi şi subiectivi, preponderent, rezultatele nu erau cele aşteptate, iar factorii decisivi nu interveneau cu acţiuni corective prompte. Deşi era conştientizat efectul negativ al stagnărilor în reforme asupra funcţionării organelor de stat şi, drept urmare, asupra dezvoltării tuturor sectoarelor statului, nu au fost efectuate analize complexe ale cauzelor eşecurilor şi ale urmărilor acestora. Astfel, implicarea insuficientă a factorilor de decizie a dus nu doar la obiective ratate şi la resurse utilizate ineficient, dar şi la neajunsuri şi lacune considerabile în domeniul de reglementare a sectorului TIC. În aceste condiţii, oricare proiect în domeniul TIC, indiferent de profesionalismul persoanelor implicate, este supus unor riscuri inerente majore şi nu poate garanta un randament maxim.
Cu toate că prin Strategia „Moldova electronică”[2] erau stabilite multiple obiective importante, nivelul scăzut de realizare a acţiunilor a rezultat în lipsa de progrese vizibile. Unul din obiectivele de bază ale Strategiei menţionate a fost stabilit prin Hotărîrea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 (Guvernarea şi Democraţia Electronică) şi reglementat prin Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006[3].
Prin planurile de acţiuni pentru realizarea Strategiei „Moldova electronică”[4],[5],[6] au fost stabilite măsuri (inclusiv cele ce ţineau de implementarea Guvernării şi Democraţiei Electronice), care, în mare parte, nu au fost realizate sau au fost realizate parţial. Drept urmare, multe din acţiunile respective din cadrul Strategiei au fost preluate sau se regăsesc în cadrul acţiunilor şi obiectivelor aprobate ulterior de către Guvern. Astfel, în scopul realizării art.2 din Legea nr.173 din 28.07.2011 privind ratificarea Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în vederea realizării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, a prevederilor Strategiei „Moldova electronică” şi a Concepţiei guvernării electronice, Guvernul, prin Hotărîrea nr.710 din 20.09.2011[7]:
a aprobat Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare);
a stabilit că:
procesul de implementare a Programului strategic să fie coordonat de către CNeT şi să fie asigurat de către Cancelaria de Stat, în comun cu CGE[8], MTIC, alte ministere şi autorităţi administrative centrale;
ministerele şi alte autorităţi administrative centrale: (a) să elaboreze planuri anuale privind atingerea obiectivelor de e-Transformare a Guvernării, inclusiv modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea guvernării prin TI; (b) să desemneze persoane (la nivel de viceminiştri) care, în colaborare cu coordonatorul pentru e-Transformare, managerii TI şi Direcţiile analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, să fie responsabile de implementarea Programului strategic menţionat;
controlul asupra executării respectivei hotărîri a fost pus în sarcina Cancelariei de Stat.
Totodată, potrivit Concepției guvernării electronice, implementarea acesteia urma a fi efectuată gradual, în trei etape. Începînd cu anul 2010, a fost planificată realizarea etapei a treia. Pentru fiecare din aceste etape au fost stabilite sarcini concrete de implementare.
În mod firesc, toate cele trei etape trebuie privite într-un ansamblu continuu de activităţi consecvente şi complementare, însă, în realitate, majoritatea acţiunilor nefinalizate sau realizate parţial au fost abandonate, iar rezultatele celor finalizate nu se valorifică corespunzător.
Se atestă că n-a fost efectuată o analiză complexă a rezultatelor acţiunilor Strategiei „Moldova electronică” pentru a identifica oportunităţile, constrîngerile şi a exclude greşelile similare. De fapt, Proiectul „e-Transformare a Guvernării” şi Programul strategic urmau să reprezinte materializarea acţiunilor MTIC şi ale Guvernului întru realizarea etapei a treia a unei componente importante a Strategiei „Moldova electronică”, şi anume – realizarea Guvernării Electronice şi Democraţiei Electronice.
Deoarece pentru realizarea acţiunilor aferente realizării primelor două etape ale Strategiei „Moldova electronică” a fost desemnat responsabil preponderent MTIC, nivelul de conlucrare la etapa a treia a acestuia cu CGE şi Cancelaria de Stat a constituit unul din factorii principali ai asigurării continuităţii proceselor de edificare a societăţii informaţionale. Se relevă că nivelul de conlucrare ar putea fi îmbunătățit, pentru a exclude efectele nedorite.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens este stagnarea aprobării „Regulamentului cu privire la înregistrarea sistemelor şi resurselor informaţiilor automatizate de stat”[9], datorită cărui fapt nu a putut fi efectuată inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale (sistemul informaţional este elaborat şi nu poate fi lansat în exploatare industrială din anul 2008), activitate necesară implementării etapei incipiente a Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, care a avut efect negativ asupra realizării altor activități.
Date fiind performanţele scăzute, atinse în cadrul Strategiei „Moldova electronică”, Guvernul a aprobat o nouă abordare a reformării procesului de e-Transformare a Guvernării, prin formarea unei instituţii publice noi, subordonate Cancelariei de Stat – CGE[10], cu scopul îmbunătăţirii calităţii actului de guvernare, prin aplicarea intensă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Astfel, activităţile Programului strategic acoperă preponderent domeniile aferente funcţionării autorităţilor administraţiei publice centrale şi sînt parte componentă a procesului de reformă a sectorului public şi serviciilor publice.
Iniţiativa Guvernului de modernizare tehnologică şi-a regăsit materializare începînd cu etapele de negociere cu creditorii şi donatorii internaţionali[11],[12] şi cea de pregătire a PeTG (realizat cu suportul Băncii Mondiale, PNUD şi altor parteneri). Astfel, datorită domeniului nou, abordărilor provocatoare, situaţiei nefavorabile în domeniul TIC şi formării unei echipe noi, etapele incipiente au durat mai mult decît se preconiza, astfel fiind admise omiteri şi amînări în realizarea acţiunilor stabilite în PAD. Drept urmare, abia la 20.09.2011 a fost aprobat Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării[13], iar la 26.01.2012 – Planul de acţiuni pentru anul 2012[14].
Pentru realizarea obiectivelor de e-Transformare a Guvernării, prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011, au fost identificate 13 măsuri ce trebuie realizate prin 25 de acţiuni/livrabile, repartizate pe etape de implementare în perioada anilor 2011-2020, pentru care au fost stabiliţi unul sau mai mulţi responsabili, iar pentru 22 din aceste acţiuni/livrabile responsabili au fost desemnați Guvernul, Cancelaria de Stat sau CGE.
Guvernul a definit acţiunile anuale de realizare a acestor obiective prin aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării[15]. Din cele 29 de acțiuni prevăzute pentru anul 2012, la momentul încheierii misiunii de audit au fost finalizate circa jumătate, o parte sînt în proces de realizare sau la etapa de finalizare, reprezentînd devieri de la graficul de implementare. Acestea au fost admise ca urmare a monitorizării ineficiente a Programului şi insuficienţei acţiunilor corective, care, la rîndul lor, sînt cauzate de numeroşi factori care nu sînt controlați adecvat. Din factorii principali remarcăm: reţineri în obţinerea acceptărilor de la BM, situaţia nefavorabilă în domeniul TIC, implicarea insuficientă a părţilor responsabile, dependenţa de alte acţiuni de reformare din ţară. Motivele datorită cărora riscurile în cauză nu sînt gestionate, deşi au o natură variată, iar uneori au aspecte subiective, trebuie controlate şi excluse.
Instrumentul de bază pentru prevenirea şi excluderea situațiilor nedorite şi minimizarea efectului acestora este managementul riscurilor, care nu este implementat la nivel de unităţi de implementare, proiecte şi instituţii. Astfel, Cancelaria de Stat urmează să evalueze şi să definească acţiunile prioritare pentru anul 2013 şi să le prezinte Guvernului, spre aprobare, pînă la finele anului 2012. Includerea activităţilor identificate în prezentul Raport ar contribui la obţinerea unor rezultate mai bune şi la excluderea unor situaţii de risc.
Pînă în prezent eforturile privind implementarea Programului strategic se realizează în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.44 din 26.01.2012 şi sînt finanţate în mare parte din bugetul PeTG. Pentru a fortifica eforturile depuse întru realizarea Programului strategic este necesar de a complementa domeniile de activitate şi acţiunile, întru înlăturarea impedimentelor apărute în realizarea activităților planificate.
Auditul TI este un instrument independent pentru evaluarea atît a gestiunii activelor TIC, cît şi a eficienţei, economicităţii şi eficacităţii acestora. Astfel, în cadrul misiunilor de audit, Curtea de Conturi a constatat o ciclicitate patologică a problemelor în domeniul TIC. Deşi referitor la problemele constatate anterior au fost informate persoanele responsabile, acestea n-au întreprins măsurile de rigoare întru înlăturarea problemelor respective, efectul nefiind regăsit în iniţiativele instituţiilor la nivel interdepartamental. Drept urmare, proiectele de orice anvergură ce vizează domeniul TIC sînt supuse unor riscuri inerente şi necesită o abordare separată, precum și mai multe resurse concentrate.
Alte probleme majore care afectează consolidarea domeniului TIC sînt cunoştinţele reduse în domeniul tehnologiilor moderne ale personalului şi rezistenţa la schimbare, toate procesele ciclului de viaţă al proiectelor în ramură necesitînd o supraveghere intensivă. Datorită descrierii insuficiente a business-proceselor şi structurii logice complicate, automatizarea acestora necesită eforturi considerabile și nu permite atingerea rezultatului scontat. Proiectele ce vizează automatizarea proceselor care nu au fost supuse reingineriei sînt ineficiente şi de obicei nu se materializează în soluţii fiabile. În condiţiile în care acţiunile complexe de creare a cadrului legislativ, normativ şi de standardizare întîrzie (responsabil fiind MTIC[16], iar prin actele de instituire a Programului strategic, în cadrul e-Transformării Guvernării, atribuţii conexe au fost desemnate pentru Cancelaria de Stat), oricare activităţi în domeniul TIC vor fi supuse unor riscuri iminente majore, indiferent de competenţa părţilor implicate şi fiabilitatea soluţiilor.
Actualmente Guvernul a adoptat direcţia de integrare şi interoperabilitate a soluţiilor TIC şi oferire a serviciilor electronice în timp real, astfel dependenţa oricărei activităţi din cadrul acţiunilor pentru transformarea tehnologică a Guvernului de oricare alt element component poate fi critică.
Se menţionează că Curtea de Conturi, prin Hotărîrea nr.12 din 05.04.2012[17], a informat Guvernul, Cancelaria de Stat şi MTIC despre problemele existente în cadrul realizării Strategiei „Moldova electronică” şi despre principalii factori care pot influenţa programele guvernamentale în domeniul TIC, însă pînă în prezent nu au fost atestate acţiuni materializate în decizii oficiale sau ajustări ale actelor normative.
3.1. Descrierea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării
Implementarea reformelor propuse în domeniul modernizării tehnologice a guvernării este planificată şi prin realizarea cu succes a Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, finanțat de către Banca Mondială și gestionat de CGE şi care a demarat odată cu: semnarea Acordului de Credit pentru Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.173 din 28.07.2011; aprobarea actelor normative aferente proiectului de către Banca Mondială și aprobarea Hotărîrii Guvernului nr.710 din 20.09.2011.
Informația generală privind Programul strategic:
| Cînd s-a aprobat Concepţia guvernării electronice şi ce stabileşte aceasta? | Concepţia guvernării electronice este aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006 și stabileşte că: implementarea guvernării electronice constituie una din direcţiile prioritare ale edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova; autorităţile administraţiei publice, în limitele competenţelor atribuite, sînt obligate să asigure implementarea şi dezvoltarea guvernării electronice. |
| Cînd au început activităţile pentru realizarea Guvernării Electronice? | Activităţile care trebuiau să contribuie la realizarea acţiunilor aferente guvernării electronice au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 şi lansate cu intrarea în vigoare a acesteia. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006: - prima etapă de implementare viza perioada 2006-2007; - a doua etapă de implementare viza perioada 2008-2010; - din 2010 a demarat etapa a treia. |
| Care obiective ale Guvernului sînt reflectate în Program? | Programul de activitate al Guvernului Republici Moldova ,,Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014: transformarea guvernării şi creşterea performanţei administraţiei publice, inclusiv prin TIC; desconcentrarea serviciilor publice prin reducerea birocraţiei; implementarea guvernării electronice şi a serviciilor electronice pentru cetăţeni. |
| De cine este asigurat procesul de implementare a Programului strategic? | Procesul de implementare a Programului strategic este coordonat de către CNeT şi este asigurat de către Cancelaria de Stat, în comun cu CGE, MTIC, alte ministere şi autorităţi administrative centrale. Cancelaria de Stat și CGE sînt responsabile de implementarea și monitorizarea procesului de e-Transformare a Guvernării în strînsă cooperare cu instituţiile guvernamentale implicate în realizarea programelor de e-Transformare. |
| Cine este responsabil de controlul realizării Programului strategic? | Cancelaria de Stat este responsabilă de controlul realizării Programului strategic. |
| Care este perioada de referinţă pentru realizare? | Anul 2020 este perioada de referinţă pentru atingerea obiectivelor. La momentul actual este aprobat Planul de acţiuni pentru anul 2012. PeTG vizează perioada 2010-2016. |
| Cum se preconizează realizarea acţiunilor? | O mare parte din acţiuni se regăsesc în PeTG, fiind complementate de proiecte sectoriale şi alte activităţi iniţiate de Cancelaria de Stat sau Guvern. |
| Care au fost obiectivele trasate de către Guvern? | Guvernul în Programul strategic și-a trasat obiectivul general ca pînă în anul 2020 să devină mai transparent, mai performant şi mai receptiv, datorită investiţiilor inteligente în TI şi utilizării masive a acestora în sectorul public, obiectivele specifice fiind următoarele: (a) modernizarea serviciilor publice prin digitalizare şi prin reingineria proceselor operaţionale; (b) eficientizarea guvernării prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI, precum şi prin consolidarea şi reutilizarea resurselor TI. |
| Care sînt acțiunile și livrabilele aprobate pentru realizarea obiectivelor trasate? | Pentru realizarea obiectivelor propuse în Programul strategic, Guvernul a aprobat un șir de măsuri: 1. Promovarea principiilor unui Guvern Deschis; 2. Digitalizarea serviciilor publice; 3. Reingineria serviciilor publice şi a proceselor operaţionale; 4. Asigurarea canalelor moderne de acces la serviciile publice; 5. Crearea şi utilizarea platformei tehnologice guvernamentale comune; 6. Consolidarea centrelor de date; 7. Implementarea cadrului arhitecturii guvernamentale pe scară largă; 8. Implementarea cadrului de interoperabilitate; 9. Asigurarea securității informației; 10. Aplicarea tehnologiilor inovatoare; 11. Dezvoltarea capacităţii TI în sectorul public; 12. Efectuarea investițiilor inteligente în TI; 13. Cadru de reglementare favorabil. |
3.2. Descrierea Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”
| Cînd și cine a lansat etapa de pregătire a Proiectului? | În octombrie 2010 de către Cancelaria de Stat a fost lansată etapa de pregătire a Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării”, activităţile fiind finanţate din contul avansului pentru pregătirea Proiectului Q 729 în valoare de 2,0 mil. dolari SUA, din care au fost valorificate 0,5 mil. dolari SUA. Principalele acţiuni care au vizat această etapă: Hotărîrea Guvernului nr.392 din 19.05.2010 „Cu privire la crearea Centrului de Guvernare Electronică (E-Government)”; Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010 „Pentru aprobarea Statutului Instituţiei publice Centrul de Guvernare Electronică (E-Government)”; Legea Republicii Moldova nr.223 din 17.09.2010 „Privind ratificarea Acordului de avans dintre Guvernul Republicii Moldova şi Asociația Internațională pentru Dezvoltare în vederea pregătirii Proiectului „e-Transformare a Guvernării””. |
| Care este instituția-cheie responsabilă de pregătirea Proiectului? | Cancelaria de Stat este instituția-cheie responsabilă de pregătirea Proiectului. |
| Cînd s-a format CGE? | 1. Centrul de Guvernare Electronică a fost creat prin Hotărîrea Guvernului nr.392 din 19.05.2010. 2. Statutul CGE a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010. |
| Care este actul ce reglementează activitatea CGE? | Activitatea CGE este reglementată de Statutul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.760 din 18.08.2010. |
| Care sînt actele normative ce reglementează realizarea Proiectului? | BM a aprobat la 07.05.2011 Project Appraisal Document (Documentul de aprobare a Proiectului), iar ulterior Consiliul de administrare al CGE (septembrie 2011) a aprobat Project Operations Manual (Manualul operațional al Proiectului). Prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 a fost aprobat Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării. |
| Cînd a fost aprobată structura CGE? | Structura organizatorică a CGE, in perioada anilor 2010-2012, a fost creată în conformitate cu prevederile Documentului de aprobare a Proiectului „e-Transformare a Guvernarii” și cu Manualul operațional al Proiectului, iar structura nouă a fost aprobată de către Consiliul de administrare la 28.06.2012. |
| Cînd și cine a semnat Acordul de Credit pentru Dezvoltare și care sînt condițiile generale ale acestuia? | Acordul de Credit pentru Dezvoltare în valoare de 12,7 mil. DST (echivalentul a 20,0 mil. dolari SUA), destinat implementării Proiectului, a fost semnat de către Guvernul Republicii Moldova şi AID la 29 aprilie 2011 și ratificat prin Legea nr.173 din 28.07.2011. Creditul este acordat pentru o perioadă de 20 de ani, inclusiv cu un termen de graţie de 10 ani şi rata dobînzii de 0,5% anual. |
| Care sînt în prezent sursele totale destinate realizării Proiectului? | În afară de mijloacele creditului, pentru realizarea PeTG s-a prevăzut un grant acordat de Fondul Multidonator în valoare de 1,49 mil. dolari SUA, precum și o contribuție a Guvernului Republicii Moldova – de 3,0 mil. dolari SUA. În total, pentru realizarea Proiectului s-au prevăzut mijloace în valoare de 24,49 mil. dolari SUA. Costurile estimate ale Proiectului, sursele de finanțare și mijloacele efectiv debursate (pentru perioada anilor 2010-2012 (semestrul I)) pe componente sînt prezentate în Anexa nr.1. |
| În ce perioadă urmează a fi implementat Proiectul? | Perioada de implementare a PeTG este preconizată pentru anii 2010-2016. |
| Care au fost obiectivele stabilite în documentele de lansare a Proiectului? | Obiectivul general al Proiectulului ”e-Transformare a Guvernării” este de a transforma furnizarea anumitor servicii publice cu aplicarea TIC. Proiectul este constituit din 2 Componente, și anume: Componenta 1 „Capacitatea de e-Conducere şi mediul de activare” – introducerea modificării în procesele necesare pentru a transforma modalitatea în care autorităţile publice furnizează servicii cetăţenilor şi mediului de afaceri. Componenta 2 „Infrastructura comună şi serviciile electronice” – crearea unei infrastructuri şi mecanismelor comune pentru implementarea rapidă a serviciilor publice, activate de TIC. În cadrul componentei se va finanţa achiziţia infrastructurii comune de hardware şi dezvoltarea sistemelor necesare pentru livrarea serviciilor publice în format electronic. |
| Cine este responsabil de implementarea PeTG? | Beneficiarul (Republica Moldova), prin Cancelaria de Stat, va supraveghea și coordona implementarea PeTG, care va fi realizat prin intermediul CGE de către părțile implicate în proces, în conformitate cu procedurile aprobate și stabilite în documentele de reglementare. |
IV. Sfera şi abordarea auditului
Curtea de Conturi, în calitate de instituţie care realizează auditul public extern, fiind motivată de interesul sporit din partea societăţii, dar şi al organismelor internaţionale donatoare şi partenerilor de peste hotare faţă de mersul implementării agendei de e-Transformare a Guvernării, a efectuat un audit al tehnologiilor informaționale cu elemente de performanţă în domeniul dat. Auditul s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea rolului şi contribuţiei Cancelariei de Stat, CGE şi altor părţi în realizarea obiectivelor de e-Transformare a Guvernării, factorilor ce influențează procesul, precum şi a cauzelor unor neajunsuri constatate şi posibilelor deficienţe în respectarea termenelor trasate. Ținîndu-se cont de faptul că reforma de e-Transformare a Guvernării se află la etapa incipientă de realizare, abordarea auditului a fost una orientată pe probleme, prin identificarea, evaluarea și analizarea riscurilor. Au fost identificate principalele abateri în planificarea şi realizarea activităţilor aferente Proiectului și Programului strategic şi constrîngerile ce constituie impedimente în realizarea conformă a planurilor de acţiuni şi atingerea obiectivelor scontate. Acţiunile de audit au fost iniţiate în scopul localizării zonelor în care rezultatele activităţii manageriale au înregistrat un nivel redus, precum şi al identificării și analizei din diferite perspective a cauzelor care le-au generat, cu formularea recomandărilor menite să îmbunătăţească managementul în domeniu, să excludă riscurile, să minimizeze efectul problemelor existente şi să eficientizeze utilizarea resurselor.
Obiectivul general al auditului a constat în aprecierea respectării graficului de realizare a acţiunilor aferente agendei de e-Transformare a Guvernării, prin identificarea principalelor riscuri asociate acestui proces şi determinarea căilor sau posibilităţilor de îmbunătăţire a performanţelor.
Obiectivul specific al auditului urma să răspundă la următoarea întrebare:
Au fost oare întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor şi a exclude riscurile aferente realizării agendei de e-Transformare a Guvernării de către părțile implicate în proces?
Misiunea de audit expune în acest Raport constatările şi concluziile principale ale auditului, considerîndu-le a fi relevante pentru entităţile auditate, Parlament, Guvern, societate, precum şi pentru alte părţi interesate. Recomandările poartă un caracter consultativ-analitic şi realizarea acestora trebuie să fie bazată pe analize şi raţionamente de rigoare, efectuate de părţile vizate.
Domeniul de aplicare a auditului şi Metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.2.
V. Constatări de audit
Au fost oare întreprinse toate măsurile necesare pentru a asigura atingerea obiectivelor şi a exclude riscurile aferente realizării agendei de e-Transformare a Guvernării de către părțile implicate în proces?
Guvernul a aprobat Programul strategic de modernizare tehnologică a guvernării, o parte din acţiunile căruia se regăsesc în Proiectul „e-Transformare a Guvernării”, stabilind nişte obiective majore şi cutezătoare. Atingerea acestor obiective este supusă riscului de nerealizare sau/şi de realizare cu cheltuieli considerabile în condiţiile în care nu a fost sau nu va fi asigurată pe deplin continuitatea programelor de reformă a administraţiei publice centrale şi a serviciilor publice şi a celor strategice sectoriale, în contextul condiţiilor nefavorabile din domeniul TIC, precum şi al omiterii unor activităţi esenţiale la etapele incipiente. Drept urmare, deja fiind lansate multiple activităţi importante, realizate progrese, încep să fie vizibile rezultate și sînt necesare acţiuni prompte întru consolidarea activităţilor în domeniul reformelor serviciilor publice şi concentrarea eforturilor părţilor implicate în proces asupra înlăturării constrîngerilor şi impedimentelor.
5.1. Atribuțiile părţilor implicate în realizarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării
În documentele de bază privind lansarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării şi a Proiectului ,,e-Transformare a Guvernării” au fost trasate sarcini și atribuții responsabililor de implementarea acestuia. Totodată, conform prevederilor Acordului de Finanțare dintre Republica Moldova și AID în vederea realizării agendei de Transformare electronică a Guvernării a fost aprobat Programul strategic[18]. Programul este pus în aplicare şi reglementat printr-un șir de acțiuni şi prevederi, aprobate prin următoarele acte normative: Hotărîrea Guvernului nr.709 din 20.09.2011[19]; Hotărîrea Guvernului nr.44 din 26.01.2012; Hotărîrea Guvernului nr.195 din 04.04.2012[20]; Hotărîrea Guvernului nr.499 din 06.07.2012[21] și Dispoziția Guvernului nr.21-d din 26.03.2012[22].
Astfel, sarcinile și atribuțiile trasate responsabililor de implementarea Programului strategic sînt definite în arhitectura instituţională (Figura nr.1), care contribuie la livrarea obiectivelor de e-Transformare a Guvernării printr-o abordare centralizată la nivel de strategie şi descentralizată la nivel de implementare.
Figura nr.1. Arhitectura instituţională pentru e-Transformarea Guvernării

Sursă: Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011
Procesul de implementare a Programului strategic trebuie să fie coordonat de către CNeT şi trebuie să fie asigurat de către Cancelaria de Stat, în comun cu CGE, MTIC, alte ministere şi autorităţi administrative centrale. Astfel, Cancelaria de Stat și CGE sînt responsabile de implementarea și monitorizarea procesului de e-Transformare în strînsă cooperare cu instituţiile guvernamentale implicate în realizarea programelor de e-Transformare. Suplimentar, în procesul de e-Transformare vor fi implicate subdiviziunile e-Transformare, prin contribuţii şi activităţi potrivit regulamentelor aprobate, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.499 din 06.07.2012.
Se relevă că decizii importante în vederea realizării agendei de e-Transformare a Guvernării au fost luate și de către: Comitetul interministerial pentru planificarea strategică[23] (prin intermediul acestui Comitet s-au decis direcțiile de utilizare a mijloacelor financiare de la bugetul de stat în sumă totală de 12,4 mil. lei); Comitetul pentru desfășurarea tenderelor de procurare a bunurilor și serviciilor de consultanță în cadrul Proiectului eTG (prin intermediul acestui Comitet au fost organizate și desfășurate procedurile de angajare a personalului CGE).
Totodată, Guvernul, prin Hotărîrea nr.710 din 20.09.2011, a decis ca ministerele şi alte autorităţi administrative centrale să desemneze persoane (la nivel de viceminiştri) care, în colaborare cu coordonatorul pentru e-Transformare, managerii TI şi Direcţiile analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, să fie responsabile de implementarea Programului strategic menţionat. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.222 din 04.04.2011[24] şi Hotărîrea Guvernului nr.499 din 06.07.2012, Guvernul a decis desemnarea coordonatorilor pentru e-Transformare şi instituirea în cadrul ministerelor și altor autorităţi administrative centrale a subdiviziunilor e-Transformare cu atribuții similare celor descrise. Conform hotărîrii menţionate, şefii subdiviziunilor e-Transformare sînt responsabili de implementarea şi coordonarea procesului e-Transformare în autoritatea respectivă. Pe perioada exercitării atribuţiilor, şeful subdiviziunii deţine calitatea de membru al Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare, activitatea căruia este coordonată şi direcţionată de CGE. Rolul coordonatorilor în cadrul Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare este prevăzut în Hotărîrea Guvernului nr.222 din 01.04.2011.
Prin Hotărîrea Guvernului nr.709 din 20.09.2011, este stabilit cadrul instituţional, atribuţiile şi responsabilităţile părţilor implicate în realizarea PeTG (care susţine realizarea majorităţii acţiunilor Programului strategic). Astfel, Guvernul a atribuit responsabilităţi şi sarcini aferente realizării unui număr mare de structuri. În acest context, menţionăm că, prin Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006, a fost aprobată Concepţia guvernării electronice[25], care stă la baza Programului strategic, în care la fel sînt descrise responsabilitățile participanților la realizarea Guvernării Electronice (Figura nr.2). În aceste condiţii, funcţia de monitorizare atribuită Cancelariei de Stat este extrem de importantă şi poate constitui un factor determinant în procesul de realizare.
Figura 2. Organizarea activităţilor de implementare a e-Guvernării

Sursă: Hotărîrea Guvernului nr.733 din 28.06.2006
PeTG, fiind parte indispensabilă a Programului strategic, include tot spectrul de activităţi specifice, inclusiv elaborarea şi aprobarea de standarde, metodologii, cadru normativ. Totodată, chiar dacă PeTG nu prevede expres elaborarea spectrului integral de documente importante, acestea necesită a fi elaborate, aprobate și puse în aplicare.
Reieşind din lacunele considerabile în acoperirea cu standarde, metodologii şi acte de reglementare a domeniului TIC şi urmările la care poate aduce această stare de lucruri, investiţiile în acest domeniu sînt primordiale. Totodată, menționăm că din contul Creditului nr.5000-MD pentru aceste activităţi au fost planificate mijloace financiare în valoare de 1,5 mil. dolari SUA.
În domeniul TIC pentru majoritatea aspectelor, domeniilor şi tehnologiilor există standarde, bune practici şi alte documente de reglementare acceptate la nivel internaţional, iar relevanţa pentru unele cazuri concrete trebuie apreciată de beneficiar. În aceste condiţii, nu este raţională elaborarea „de la zero” a unora din ele. Drept urmare, este necesară doar determinarea domeniilor prioritare şi selectarea corectă a celor mai relevante opţiuni. Mijloacele disponibile trebuie utilizate pentru procurarea standardelor şi altor acte relevante, efectuarea studiilor de caz, după care actele selectate urmează a fi adoptate/aprobate conform procedurilor legale. Utilizarea de mijloace financiare pentru elaborarea cadrului de reglementare ar trebui acceptată doar în cazul domeniilor complexe cu aspecte specifice.
Recomandare Cancelariei de Stat: În comun cu CGE, MTIC şi Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, să determine domeniile prioritare, pentru care sînt necesare standarde şi alte documente de reglementare şi să efectueze studii de caz pentru determinarea soluţiilor relevante, iar CGE, din contul mijloacelor prevăzute în acest scop, să asigure procurarea, precum şi acoperirea costurilor necesare adaptării standardelor pentru Republica Moldova, după care să asigure procesul de aprobare în conformitate cu legislaţia.
5.2. Analiza realizării acţiunilor aferente atingerii obiectivelor de e-Transformare a Guvernării
Obiectivele Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării
Este necesară elaborarea și aprobarea unui cadru metodologic fiabil pentru evaluarea şi măsurarea impactului procesului de e-Transformare a Guvernării în contextul reformei administraţiei publice şi a serviciilor publice.
Programul strategic stabilește obiectivele procesului de e-Transformare a Guvernării şi oferă o viziune unificată privind modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea activităţii guvernării prin intermediul tehnologiilor informaţionale, totodată, fiind numiți și principalii actori ai acestui Program.
La momentul actual, privind nivelul de realizare şi progresele atinse poate fi efectuată o analiză doar în complex, fără a recurge la calcularea numărului de activităţi realizate/nerealizate. Obiectivele trasate prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 sînt complexe și orientate spre modernizarea serviciilor publice şi eficientizarea guvernării, inclusiv prin reingineria proceselor din instituţiile publice şi ajustarea cadrului legal. Programul strategic urmează să contribuie la realizarea obiectivelor stipulate în Programul de activitate al Guvernului ,,Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2011-2014, Strategia de reformă a administraţiei publice centrale[26], Strategia Naţională de prevenire şi combatere a corupţiei[27], Strategia ,,Moldova Electronică”[28], Concepţia guvernării electronice, Legea privind transparenţa în procesul decizional[29], Legea privind accesul la informaţie[30] şi în planurile de dezvoltare instituţională ale autorităţilor publice centrale.
Obiectivele de e-Transformare a Guvernării se regăsesc atît în Planul de acţiuni pentru modernizarea tehnologică a guvernării pe anul 2012, Planul de Acţiuni pentru o guvernare deschisă pe anii 2012-2013, precum şi se complementează cu realizarea atribuţiilor conexe de către actorii implicaţi în proces. În acest context, realizarea oricărui număr de acţiuni (mare sau mic) nu poate servi drept indicator calitativ suficient pentru evaluarea succesului final privit astăzi în perspectivă. O evaluare echilibrată a elementelor componente ale Programului strategic şi a factorilor ce au impact direct asupra procesului reprezintă o abordare mai oportună. Astfel, monitorizarea progresului şi impactului procesului de e-Transformare a Guvernării devine o misiune importantă în contextul reformelor promovate de Guvern, iar necesitatea asigurării instrumentelor fiabile în acest scop este mandatorie.
Gestionarea riscurilor
Este necesară elaborarea cadrului normativ şi de standarde, precum şi instituirea sistemelor de management al riscurilor în procesul de realizare a acţiunilor Programului strategic, atît în cadrul CGE, cît şi la nivel de AAPC şi de proiecte.
Deşi în cadrul PeTG, care este parte componentă a acţiunilor pentru realizarea Programului strategic, conform rigorilor donatorilor şi BM, în PAD sînt identificate o parte din riscuri (ce vizează nemijlocit procesele de gestionare a Proiectului), procesul de management al riscurilor nu este formalizat. Astfel, deciziile manageriale şi acţiunile ce vin să minimizeze unele riscuri identificate sau să înlăture urmările unor situaţii nedorite nu pot garanta suficienţa acţiunilor, datorită lipsei procedurilor de rigoare. Procedurile eficiente de management şi gestiune a riscurilor ar putea preveni o parte considerabilă din situaţiile nedorite, ar minimiza considerabil efectele negative şi ar permite eficientizarea activităţilor de gestiune a Programului strategic şi a PeTG. Deoarece în cadrul realizării acţiunilor aferente Programului strategic sînt gestionate numeroase proiecte şi subproiecte, care depăşesc cadrul instituţional al Cancelariei de Stat şi al CGE, managementul riscurilor ar trebui să fie parte componentă a gestiunii şi monitorizării fiecăruia din ele şi a tuturora în ansamblu.
În prezent, Cancelaria de Stat nu poate asigura un nivel tolerabil al riscurilor atît la nivel de gestiune a Programului strategic, cît şi la nivel de activităţi din cadrul acestuia. În condiţiile respective, oricare risc s-ar putea materializa, transformîndu-se în pericol care ar putea afecta realizarea prevederilor Programului strategic. Astfel, Cancelaria de Stat, reieşind din statutul şi rolul său în cadrul Programului strategic, ar trebui să asigure existenţa unui cadru clar de management al riscurilor nu doar la nivelul CGE, dar şi la cel al autorităţilor publice implicate în proces şi la nivel de proiecte separate, componente ale Programului.
Procesul de management al riscurilor presupune proceduri ciclice (perioada este stabilită în dependenţă de impactul riscurilor şi schimbările în mediul de activitate) și urmează a fi conectat şi la procesul de management al riscurilor în contextul realizării reformei sectorului public şi serviciilor publice. Reieşind din necesitatea reingineriei proceselor în cadrul instituţiilor în care se implementează serviciile publice electronice, procesul de gestiune a riscurilor ar trebui să reprezinte o ciclicitate sporită.
Figura nr. 3. Procesele de management şi gestiune a riscurilor – prezentare grafică

Sursă: ISO/IEC 3100:2009 Risk management – Principles and guidelines (managementul riscurilor – principii şi îndrumări)
Recomandare Cancelariei de Stat: În termene restrînse, să întreprindă toate acţiunile necesare elaborării cadrului normativ şi de standarde, precum şi instituirii sistemelor de management al riscurilor în realizarea acţiunilor Programului strategic, atît în cadrul CGE, cît şi la nivel de AAPC şi de proiecte.
Atribuțiile părţilor implicate în realizarea Programului strategic de modernizare tehnologică a guvernării (e-Transformare)
Este necesară asigurarea continuă a instruirilor persoanelor din subdiviziunile e-Transformare şi altor funcționari publici, în vederea asigurării calității şi durabilității procesului de e-Transformare, precum şi pentru ca consultanţii CGE să nu fie antrenaţi în alte activităţi decît cele ce vizează atribuţiile nemijlocite ale acestora.
Reieşind din amploarea şi spectrul extins al domeniilor ce urmează să fie influențate prin impactul realizării acţiunilor din Programul strategic, nivelul de implicare a tuturor instituţiilor angajate în proces este extrem de important. Domeniile de colaborare trebuie să acopere toate dimensiunile de activitate, evitînd contradicţiile sau lipsa de implicare. Dat fiind că Cancelaria de Stat nu dispune de suficienţi specialişti în domeniul TIC, rolul CGE, Consiliului coordonatorilor pentru e-Transformare şi nivelul de implicare al MTIC şi autorităţilor publice, în special prin subdiviziunile e-Transformare, contează enorm pentru atingerea obiectivelor trasate. Pentru moment, acţiunile Cancelariei de Stat în procesul de realizare a acţiunilor Programului strategic se bazează pe suportul consultanţilor internaţionali, al celor din CGE şi al altor actori. Suplimentar, consultanţii CGE sînt antrenaţi şi în alte activităţi ce nu vizează atribuţiile nemijlocite ale acestora, în contextul necesităţii consultărilor şi expertizărilor în realizarea acţiunilor aferente Programului strategic şi în condiţiile nivelului scăzut de implicare a responsabililor din cadrul autorităţilor publice.
La această etapă, deşi au fost efectuate deja cinci runde de instruiri pentru personalul TI din cadrul autorităţilor publice, nivelul general de cunoştinţe în domeniu constituie un impediment considerabil în promovarea activităţilor aferente procesului de modernizare tehnologică a guvernării. Astfel, este important ca Guvernul să instituţionalizeze şi să asigure în parteneriat cu instituţiile de învăţămînt și sectorul privat un proces continuu de instruire pentru funcţionarii publici şi pentru specialiștii subdiviziunilor implicate, în vederea asigurării calității şi durabilității procesului de e-Transformare a Guvernării. În scopul asigurării continuităţii în abordarea şi implementarea obiectivelor Programului strategic (în condiţiile în care CGE realizează activităţi prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.44 din 26.01.2012, Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011, în PeTG, dar şi este implicat în numeroase procese de coordonare/consultare cu APC), este important ca Guvernul, prin intermediul Cancelariei de Stat, să asigure funcţionarea eficientă a mecanismelor instituite pentru realizarea obiectivelor de e-Transformare a Guvernării (CGE, subdiviziunile e-Transformare din autorităţile APC, Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare).
Este necesar de identificat şi aprobat, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrul de reglementare şi standardizare a domeniului TIC.
De asemenea, se impune necesitatea documentării detaliate a deciziilor aprobate, inclusiv a deciziilor de ordin tehnologic, care au impact asupra capacităţii şi nivelului de modernizare tehnologică a guvernării. La momentul actual, deşi sînt consultate practici de succes, standarde şi metodologii internaţionale, nu toate deciziile de ordin tehnic sau consultativ sînt documentate şi bazate pe metodologii clare, acestea urmînd a fi instituţionalizate şi în cadrul normativ naţional. Dat fiind că Programul strategic prevede implementarea mai multor proiecte tehnologice inovative pentru Republica Moldova, care nu sînt acoperite suficient cu standarde, este absolut prioritar ca Guvernul, prin intermediul Cancelariei de Stat, CGE, MTIC, să aprobe, în baza celor mai bune practici şi metodologii internaţionale, cadrul de reglementare şi standardizare care să fie aplicabil în mod mandatoriu în autorităţile publice.
Astfel, consultanţii CGE, fiind responsabili de o gamă largă de domenii, deseori sînt nevoiţi să se bazeze pe unele standarde şi bune practici internaţionale, fără ca acestea să fie aprobate sau acceptate la nivel naţional. Drept urmare, unele decizii importante, fiind documentate insuficient sau luate în condiţiile lipsei cadrului de reglementare şi de standarde, pot rezulta într-un proces decizional intermitent, cu urmări negative asupra realizării Programului strategic. Deoarece CGE este o instituţie în formare, Cancelaria de Stat trebuie să dezvolte cadrul de reglementare şi metodologic pentru asigurarea unei abordări univoce şi continui în procesul decizional al Centrului. Pentru a exclude riscurile asociate realizării Programului şi pentru fortificarea eforturilor, sînt mandatorii extinderea şi îmbunătăţirea conlucrării şi pîrghiilor de colaborare între autorităţile responsabile de realizarea Programului.
Recomandare Cancelariei de Stat: În calitate de fondator al CGE, să aplice şi, după caz, să instituie toate mecanismele necesare de supraveghere şi control asupra activităţii CGE, să elaboreze şi implementeze cadrul metodologic şi de reglementare a activităţii CGE, pentru a asigura documentarea coerentă şi continuitatea deciziilor acestuia.
Este necesară instituționalizarea subdiviziunilor e-Transformare instituite în APC, inclusiv prin crearea cadrului normativ, metodologic şi de standardizare, aferent realizării atribuţiilor acestora.
Datorită nivelului redus de pregătire a instituţiilor beneficiare şi reieşind din experienţa proiectelor similare precedente, investiţiile considerabile în realizarea Programului vor putea fi percepute în formă de beneficii doar după perioade mai îndelungate de exploatare. Din această cauză, procesul de monitorizare pe întreaga perioadă este foarte important întru prevenirea situaţiilor nedorite. În condiţiile în care managementul riscului nu este aplicat suficient nici la nivel de unităţi de implementare, nici la nivel de instituţii participante la proiect, eficienţa monitorizării ar putea fi redusă şi necesita resurse considerabile. Astfel, livrarea soluţiilor, chiar şi după lansarea în exploatare industrială a acestora, nu poate fi echivalată cu activităţi finalizate. Responsabilitatea managementului instituţiilor beneficiare, de rînd cu Cancelaria de Stat şi cu suportul CGE, constă în asigurarea unui proces continuu de monitorizare, consultare şi supraveghere. În acest scop, rolul subdiviziunilor e-Transformare este incontestabil, astfel încît crearea şi formarea lor trebuie să reprezinte un proces continuu, cu acoperire normativă, de reglementare şi de standarde, cu instrumente fiabile de raportare. În realitate formarea subdiviziunilor e-Transformare, aflîndu-se la etapa incipientă, nu poate contribui suficient la procesul de gestiune şi monitorizare, fapt ce constituie un risc considerabil, iar în condiţiile în care potenţialul Cancelariei de Stat este insuficient şi în proces de dezvoltare, iar consultanţii CGE sînt suprasolicitaţi, acest risc se poate materializa, avînd urmări considerabile.
Din realizările importante obţinute în primul an de implementare a PeTG și a Programului strategic putem remarca:
1. Promovarea principiilor unui Guvern Deschis: (a) În mai 2011 a fost lansat Portalul datelor deschise www.date.gov.md; (b) A fost aprobat Planul de acţiuni pentru o Guvernare Deschisă[31].
2. Digitalizarea serviciilor publice: (a) La 10.05.2012 a fost lansat Portalul serviciilor publice www.servicii.gov.md; (b) Sînt la etapele de finalizare digitizarea primelor 3 e-Servicii din bugetul PeTG, care urmează a fi lansate în perioada septembrie-noiembrie 2012 (e-CNAM, e-Licenţă, e-Acte normative în construcţie); (c) La 05.09.2012 a fost lansat e-Serviciul e-Cazier judiciar.
3. Reingineria serviciilor publice şi a proceselor operaţionale: (a) Au fost reinginerate procesele interne de prestare a e-Cazierului judiciar, e-Licenţă şi e-CNAM, care vor permite livrarea acestor servicii online.
4. Dezvoltarea capacităţii TI în sectorul public. Ca rezultat, s-au instituţionalizat: (a) subdiviziunile e-Transformare în AAPC; (b) Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare; (c) s-au instruit 144 de coordonatori pentru e-Transformare şi funcţionari publici în e-Transformarea Guvernării.
5. Crearea şi utilizarea platformei tehnologice guvernamentale comune: Au fost achiziţionate serviciile de creare a platformei tehnologice comune M-Cloud, care urmează a fi lansată în exploatare industrială în noiembrie 2012.
Datorită faptului că beneficiile şi efectul realizării acţiunilor vor putea fi palpate pe parcursul exploatării acestora, misiunea managementului instituţiei şi a Guvernului este de a monitoriza şi interveni pentru asigurarea aplicării în practică a rezultatelor Programului.
Evaluarea procesului de planificare şi a consecutivităţii activităților
Este necesar de completat comprehensiv şi logic activităţile din agenda de e-Transformare a Guvernării, întru evitarea efectelor necontrolate ale lipsei, întîrzierii sau nerealizării unor acţiuni.
Unele din activităţile fundamentale care au determinat insuccesul Strategiei „Moldova electronică” şi ar fi trebuit să fie realizate în mod prioritar la etapele incipiente ale Programului strategic și ale PeTG aşa şi nu au fost finalizate, iar altele au fost preluate, din care unele sînt deja realizate. Odată cu aprobarea Statutului CGE, fiind abrogată Hotărîrea Guvernului nr.27 din 06.01.2006, Cancelaria de Stat, în calitate de fondator al CGE, urma să asigure continuitatea proceselor şi excluderea deficiențelor şi problemelor care au cauzat insuccesul Strategiei „Moldova electronică”. Astfel, deşi PeTG are activităţi şi priorităţi definite clar în PAD, în cadrul Programului strategic care vine să realizeze unele din activităţile nerealizate ale Strategiei „Moldova electronică”, Guvernul ar trebui să vină cu o completare mai comprehensivă şi logică a activităţilor din agenda de e-Transformare a Guvernării, întru evitarea efectelor necontrolate ale lipsei, întîrzierii sau nerealizării unor acţiuni. În aceste condiţii şi datorită reţinerilor în realizarea activităţilor din Programul strategic din motive obiective şi subiective, efectuarea unei analize bine documentate şi detaliate a interdependenţei activităţilor din Strategia „Moldova electronică” şi Programul strategic ar fi permis plasarea acţiunilor într-o consecutivitate logică mai corectă.
Astfel, putem accentua importanţa unor acţiuni fundamentale ce urmau a fi finalizate pînă la aprobarea planurilor de acţiuni şi de finanţare, care au fost omise sau incluse în cadrul unor acţiuni pentru perioadele ulterioare:
Un element fundamental pentru realizarea Programului urma să constituie inventarierea resurselor şi sistemelor informaţionale aflate în posesia autorităţilor publice şi analiza rezultatelor acesteia. Rezultatele respective trebuiau să servească drept fundament pentru planificarea şi realizarea acţiunilor Programului strategic. În condiţiile lipsei unei imagini clare a resurselor informaţionale existente, cînd nu sînt desemnaţi proprietarii datelor (inclusiv ai clasificatoarelor), utilizarea eficientă a resurselor nu poate fi asigurată. Datele primare, gestionate în mod eficient pe infrastructuri moderne puse la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice, ar fi trebuit să constituie nucleul şi catalizatorul dezvoltării sectorului şi, drept urmare, a serviciilor publice prestate în mod electronic.
Notă: CGE a inițiat procesul de inventariere a resurselor şi angajează un consultant, care va fi suplimentat şi de resurse interne ale CGE, scopul căruia este colectarea datelor despre potențialul existent în autorităţi, precum şi privind necesitatea acestora în resurse TIC. Interviurile cu responsabilii TI în autorităţi vor începe în timpul apropiat, iar procesul de colectare a datelor se planifică pentru circa 5 luni; în conlucrare cu MTIC, în calitate de registrator, CGE va participa la actualizarea datelor din Registrul Resurselor şi Sistemelor Informaționale de Stat, care urmează a fi pus în aplicare în curînd.
Indiferent de destinaţia serviciilor sau a SI (G2G, G2C sau G2B), Guvernul fiind iniţiator şi actor principal, identificarea şi autorizarea funcţionarilor publici (fiind reprezentanţi ai Guvernului în relaţiile cu cetăţenii şi mediul de afaceri) reprezintă un element esenţial în asigurarea interoperabilităţii şi integrării serviciilor publice. În acest context, la etapa de lansare a Programului strategic era necesară definitivarea şi aplicarea unui şir de acţiuni (care se regăsesc şi în Strategia „Moldova electronică”), de exemplu: a) SIA ,,Registrul funcţionarilor publici şi a funcţiilor publice” (la etapa demarării Programului, sistemul respectiv se afla la etapa de elaborare, dar nu este lansat în exploatare industrială pînă în prezent); b) integrarea şi aplicarea pe scară largă a semnăturii digitale şi a documentului electronic[32]; c) implementarea Sistemului integrat de circulaţie electronică a documentelor.
Notă: Referitor la acţiunile nominalizate în punctul precedent, s-au întreprins următoarele: 1) sistemele informaţionale achiziţionate în cadrul Programului strategic conţin printre cerinţele obligatorii posibilitatea integrării autentificării prin intermediul semnăturii digitale, iar în septembrie 2012 Guvernul a lansat Serviciul-pilot Mobile e-ID – semnătura digitală mobilă; 2) pînă la finele anului, se planifică a fi lansată SIGEDIA, care acoperă majoritatea funcţionalităţilor prevăzute de sistemul indicat în pct. c).
Conform obiectivelor stipulate în Programul strategic, Guvernul are ca obiectiv digitizarea tuturor serviciilor publice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri pînă în anul 2020. Numărul de servicii publice, evaluat după studiul Cancelariei de Stat în cadrul proiectelor de reformă a administraţiei publice, depăşeşte cifra de 500. Totodată, este evident că nu toate serviciile publice sînt la fel de actuale, iar în acest sens Guvernul aplică proceduri de raţionalizare a serviciilor în cadrul Programului de Reformă a Serviciilor Publice, în urma cărora vor rămîne doar serviciile active, cifra cărora poate ajunge la 200. Chiar și cu acest număr de servicii este clar că digitizarea lor în întregime necesită un efort semnificativ. Astfel, se impune necesitatea planificării şi bugetării de către autorităţile APC a resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor de e-Transformare în fiecare sector şi asigurarea livrării serviciilor prestate în sector în format digital pînă în anul 2020.
Pentru asigurarea eficienţei procesului de digitizare este importantă prioritizarea acestora în baza unor criterii fiabile.
Realizarea obiectivului de digitizare a serviciilor publice din Programul strategic se efectuează de către Guvern cu suportul şi resursele PeTG, descrise în Documentul de aprobare a Proiectului, care desemnează clar priorităţile şi consecutivitatea activităţilor aferente realizării prevederilor Proiectului, dar şi ale Programului strategic. Aprobarea de către Guvern a Programului strategic a reprezentat una din condiţiile de declarare a validităţii de către Banca Mondiala a Proiectului „e-Transformare a Guvernării” (în conformitate cu prevederile Legii nr.173 din 28.07.2011). Astfel, potrivit descrierii subcomponentei de dezvoltare a e-Serviciilor, vor fi finanţate un şir de e-Servicii orientate spre îmbunătăţirea interfeţei guvernare-cetăţean.
Obiectivul principal al acestei abordări este de a realiza o reducere semnificativă a timpului, eforturilor şi resurselor cheltuite de cetăţeni, pentru a accesa serviciile guvernamentale. În cadrul Proiectului sînt prevăzute două categorii de servicii: (a) servicii electronice specifice ministerelor/sectoarelor, denumite e-Servicii şi (b) servicii intersectoriale, denumite servicii permisive. E-Serviciile vor fi specifice ministerelor şi sectoarelor şi vor urmări să îmbunătăţească accesul şi prestarea anumitor servicii pentru cetăţeni. Serviciile permisive vor avea o natură mai intersectorială şi vor ajuta la prestarea eficientă a unui şir de e-Servicii.
Pentru o digitizare eficientă este necesară prioritizarea serviciilor publice. Prima etapă de prioritizare este realizată prin intermediul coordonatorilor de e-Transformare în procesul de selectare a serviciilor pentru finanţare din PeTG. Acest proces este planificat a fi realizat anual, demarează în luna septembrie şi presupune ca fiecare din coordonatorii pentru e-Transformare să propună serviciile publice prioritare pentru sectorul respectiv (după coordonarea cu autoritatea vizată) pentru consultare cu Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare, spre aprobare de către CNeT şi susţinere financiară din partea PeTG.
Propunerile de proiecte trebuie să fie integrate în programele de dezvoltare strategică a autorităţilor APC și prezentate CGE într-un format stabilit şi transparent, care să conțină un set de criterii, ce justifică prioritatea acestui serviciu. Printre criteriile de bază sînt relevanţa pentru cetăţeni, numărul de beneficiari ai serviciului, gradul de pregătire al instituţiei pentru a livra serviciul în format electronic, existenţa datelor primare în format electronic, existenţa resurselor umane pentru administrarea serviciului etc.
Odată colectate, propunerile de proiect urmează a fi discutate în comun de către coordonatorii pentru e-Transformare, identificîndu-se cele mai prioritare propuneri de proiecte pentru a fi finanţate în anul respectiv, astfel formîndu-se o listă scurtă de propuneri. Această listă urmează a fi transmisă CNeT, pentru a fi analizată, modificată/completată (după caz) şi aprobată.
Aşadar, prioritizarea serviciilor publice electronice la momentul actual se face în trei etape: 1) de către coordonatorii pentru e-Transformare; 2) de către plenul Consiliului de e-Transformare cînd din propunerile de proiecte se formează o listă scurtă; 3) cînd lista scurtă se discută, se reprioritizează la necesitate şi se aprobă de către CNeT. Astfel, în procesul de selectare a serviciilor publice pentru digitizare, în anul 2011 au fost propuse circa 100 de proiecte, din care în lista scurtă au ajuns 16 proiecte.
CGE, analizînd propunerile parvenite, a constatat că multe din serviciile solicitate au caracteristici comune. Astfel, multe solicitări sînt pentru dezvoltarea registrelor departamentale (de exemplu: evidenţa îngrăşămintelor minerale, terenurilor arabile etc.).
S-a constatat că în majoritatea cazurilor SI solicitate pot fi grupate în cîteva categorii cu caracteristici şi funcţionalităţi comune şi ar putea fi implementate pe platforme comune. Un exemplu, în acest sens, poate fi servi cazul eliberării actelor permisive (certificate, autorizații etc.). Ca rezultat, CGE a venit cu iniţiativa de elaborare şi implementare a unei platforme comune pentru sisteme de tip registre, servicii de eliberare a actelor permisive şi de programări. Astfel, pentru anul 2012, CNeT a aprobat implementarea unei astfel de platforme, numită Platforma Comună de Gestiune a Conţinutului (ECMP – Enterprise Content Management Platform), care actualmente se află la etapa de achiziţie. Realizarea şi lansarea cu succes a acestei platforme ar trebui să contribuie la implementarea serviciilor într-o manieră mai rapidă şi cu costuri mai mici.
Criteriile stabilite în PAD au fost utilizate pentru formarea listei de e-Servicii ce vor urma a fi implementate în regim prioritar. Totodată, pentru a accelera implementarea serviciilor direcţionate cetăţenilor şi afacerilor, urmează a fi realizat un studiu privind bazele de date-cheie care necesită a fi create. Studiul urmează a fi lansat în primul an al Proiectului şi va identifica (i) date care necesită a fi digitalizate din documente de hîrtie; (ii) date care necesită a fi convertite din formate digitale depăşite; şi (iii) date care necesită a fi adaptate pentru utilizare în mediul M-Cloud. Tratarea acestor trei categorii pentru registrele şi bazele de date-cheie va fi foarte utilă în lansarea unui şir de e-Servicii. Prin urmare, rezultatele studiului vor fi utilizate pentru digitalizarea bazelor de date-cheie, conversiunea formatelor depăşite şi adaptarea lor şi migrarea spre M-Cloud. De asemenea, aceasta va ajuta în selectarea e-Serviciilor pe parcursul anilor 2-4 de implementare a PeTG şi va servi drept unul din factorii determinanţi în elaborarea e-Serviciilor. Selectarea serviciilor publice care urmează a fi digitizate în conformitate cu obiectivul Programului strategic este necesară să fie realizată în strictă coordonare şi sincronizare cu Strategia şi Programul de Reformă a serviciilor publice, coordonat de Cancelaria de Stat.
Din cauza întîrzierii implementării unora din serviciile permisive şi a serviciilor de bază prevăzute în PAD, în lipsa inventarierii resurselor şi sistemelor informaţionale de stat, selectarea e-Serviciilor, pentru anii 2-4 de implementare a PeTG, ar întîmpina impedimente serioase în asigurarea eficienţei şi corectitudinii deciziilor, precum şi în argumentarea acestora.
Majoritatea proceselor din cadrul autorităţilor publice nu sînt descrise şi documentate corespunzător, astfel încît automatizarea acestora să fie raţională. Respectiv, este importantă urgentarea activităţilor de reinginerie şi documentare a proceselor interne din instituţiile de stat şi consolidarea registrelor departamentale, prin interconectarea la resursele informaţionale de bază, identificarea proprietarilor de date şi organizarea accesului facil şi eficient pentru toate instituţiile de stat, pentru a permite schimbul de date şi interconectarea sistemelor informaţionale. Astfel, serviciile specifice care nu reprezintă o structură şi logică similară cu alte servicii şi necesită o abordare separată, ar trebui să fie acceptate spre digitizare la etapele ulterioare ale Programului strategic în strînsă colaborare cu Reforma Serviciilor Publice.
Recomandare Cancelariei de Stat şi CGE: Să urgenteze definitivarea lucrărilor de lansare a serviciilor permisive identificate în PAD, pentru excluderea impedimentelor în procesul de lansare a e-Serviciilor.
Este importantă consolidarea procesului de monitorizare a realizării Programului strategic astfel încît acesta să se materializeze în acţiuni corective prompte, pentru ca activităţile să întrunească un cadru de consecutivitate logică clară.
Constatăm omiterea la etapele incipiente a unor activităţi importante cu efect negativ asupra realizării Programului strategic:
Identificarea şi analiza resurselor interne ale autorităţilor APC: infrastructură, licenţe, soluţii gata, date primare, personal şi echipament specializat.
Efectuarea analizei „capacităţii de asimilare” a participanţilor la realizarea Programului, la baza căreia trebuia să stea inventarierea resurselor informaţionale, infrastructurilor TIC, serviciilor de interes public, precum şi a gradului de pregătire a personalului specializat responsabil de TIC.
Analiza posibilităţilor de reformare a instituţiilor, reinginerie şi restructurare, precum şi existenţa de acte normative şi metodologice.
În majoritatea cazurilor în instituţiile de stat, procesele interne nu sînt descrise şi nu sînt structurate pe paşi. În astfel de condiţii automatizarea business-proceselor ar fi sortită eşecului de la bun început.
La momentul actual, Cancelaria de Stat elaborează metodologia de reinginerie a serviciilor publice. CGE, prin intermediul Consiliului CNeT, selectează pentru digitizare doar servicii deja reinginerate. Reingineria serviciului ce urmează a fi digitizat şi ajustarea procedurilor interne sînt prevăzute în Acordurile de colaborare dintre CGE şi autoritatea publică centrală beneficiară şi reprezintă responsabilitatea APC. În acest sens, exemplificăm procesul de implementare a serviciului e-Cazier.
În mod firesc, la baza e-Transformării Guvernării trebuie să stea principii rigide, constituite pe elemente fundamentale. Importanţa programului în sine, a impactului acestuia şi a urmărilor considerabile la care poate duce succesul sau insuccesul lui, amplificată de necesitatea axiomatică pentru asigurarea exactităţii, integrităţii şi securităţii datelor, impune o planificare strategică, clară şi flexibilă. Deşi acţiunile prevăzute, în contextul interdependenţei strînse, ar trebui să întrunească un cadru de consecutivitate logică clară, nu întotdeauna este posibilă respectarea acestuia din cauza unor factori ce nu pot fi gestionaţi şi anticipaţi, dar pot constitui impedimente pentru procesul de realizare. În acest context, se exemplifică lansarea Portalului guvernamental (servicii.gov.md), în lipsa regulamentului de rigoare, care a avut loc pe data de 10.05.2012, iar regulamentele privind operarea acestuia au fost aprobate la 28.05.2012 şi la 29.08.2012 de către Guvern.
Deşi în realizarea Programului sînt implicate numeroase structuri (CNeT, CGE, Cancelaria de Stat, Consiliul de administrare al CGE, Consiliul coordonatorilor pentru e-Transformare, MTIC, Î.S. „CTS” şi alte autorităţi publice), reieşind din reţinerile admise şi situaţia nefavorabilă din domeniul TIC în ţară, există riscul ca acţiunile corective sau compensatoare să fie întreprinse cu întîrziere sau să nu fie eficiente.
Recomandare Cancelariei de Stat: Să întreprindă activităţile necesare consolidării procesului de monitorizare a realizării Programului strategic astfel încît să excludă abaterile şi întîrzierile pe viitor prin acţiuni prompte corective sau compensatorii.
Recomandare Cancelariei de Stat, în comun cu CGE: Să întreprindă activităţile necesare determinării ,,capacităţii de asimilare” a părţilor implicate în proces, precum şi să excludă cazurile de lansare a produselor în lipsa regulamentelor necesare.
Nivelul de implicare a părţilor implicate în realizarea agendei de e-Transformare trebuie îmbunătăţit.
Nivelul real de implicare a părţilor interne şi externe este insuficient, ceea ce face mai dificilă focusarea CGE asupra activităţilor de bază. În consecință, unele din acestea se implementează cu întîrzieri. Astfel, chiar cu resursele considerabile utilizate la realizarea activităţilor s-ar putea să nu se facă faţă, de fiecare dată, sarcinilor trasate. Totodată, necesită îmbunătăţire nivelul de implicare a APC în procesul de e-Transformare, inclusiv prin desemnarea persoanelor relevante şi competente pentru conlucrare la toate nivelurile cu CGE în efortul acestuia de a contribui la promovarea principiilor de e-Transformare, prin instituirea subdiviziunilor e-Transformare şi planificarea coerentă a mijloacelor aferente realizării activităţilor Programului. Astfel, prin crearea planurilor de dezvoltare sectoriale fiabile, coordonate şi corelate cu Programul strategic, acţiunile entităţilor ar trebui să corespundă obiectivelor de e-Transformare a Guvernării şi să contribuie la realizarea acestora.
Suplimentar, avînd în vedere cele menţionate anterior, există riscul neasigurării continuităţii Programului în condiţiile în care multe din responsabilităţile celorlalte părţi sînt delegate CGE, acţiunile căruia se bazează pe experienţa şi profesionalismul consultanţilor/specialiştilor (angajaţilor), în condiţiile în care aprobarea normelor metodologice, regulamentelor şi standardelor întîrzie. În aceste circumstanțe, unele decizii importante pot fi adoptate, reieşind din raţionamentele unui grup restrîns de persoane, fără a fi documentate sau argumentate corespunzător. Ca rezultat, chiar dacă deciziile au fost optimale, nu poate fi urmărită asigurarea continuității abordării și implementării deciziilor. Luînd în consideraţie riscurile asociate necesităţii menţinerii personalului pe o perioadă îndelungată, activităţile de expertizare şi evaluare, de stabilire a criteriilor şi standardelor pot fi compromise.
5.3. Impactul aşteptat, monitorizarea progresului şi evaluarea performanţelor
Pentru procesul de e-Transformare a Guvernării obiectivul general este: pînă în anul 2020 Guvernul va deveni mai transparent, mai performant şi mai receptiv, datorită investiţiilor inteligente în TI şi utilizării masive a acestora în sectorul public.
Obiectivele specifice sînt următoarele[33]:
a) modernizarea serviciilor publice prin digitalizare şi prin reingineria proceselor operaţionale;
b) eficientizarea guvernării prin asigurarea interoperabilităţii sistemelor TI, precum şi prin consolidarea şi reutilizarea resurselor TI.
Este importantă implementarea unui cadru complex de indicatori de progres și de performanță în scopul monitorizării și evaluării rezultatelor și impactului reformelor în administrația publică.
Cu toate că prin Hotărîrea Guvernului nr.710 din 20.09.2011 sînt aprobaţi indicatorii-cheie de performanţă (cadrul general), iar de CGE în cadrul PeTG sînt prevăzuţi un şir de indicatori specifici, la momentul actual, procesul de colectare a acestora nu poate asigura exactitatea şi suficienţa datelor. Aceasta se datorează şi faptului că persoanele din cadrul AAPC nu întotdeauna sînt suficient de competente în domeniul vizat, deoarece serviciile publice vizează activitatea nu doar a AAPC, ci se bazează pe date din diferite instituţii și efectul digitizării ar trebui evaluat pentru tot spectrul părţilor implicate în proces.
La momentul desfăşurării misiunii de audit, cuantumul de date colectate pentru calculul/evaluarea indicatorilor era insuficient. Pentru perioadele ulterioare se presupune colectarea datelor statistice generate de paginile web şi din sistemele informaţionale ce vor fi implementate. Deşi aparent colectarea datelor şi calculul indicatorilor sînt puse bine la punct, eficienţa lor este diminuată considerabil de metodele de colectare, exactitatea lor relativă şi arealul limitat de colectare. Analiza indicatorilor este un instrument obligatoriu proceselor de gestiune a proiectelor, iar rezultatele obţinute trebuie utilizate pentru activităţi detective, corective şi de intervenţie în mersul procesului, precum şi pentru probarea atingerii obiectivelor şi rezultatelor pozitive, și nu doar pentru raportarea realizării acestora. În caz contrar performanţele şi realizările vor fi doar declarative.
Luînd în consideraţie investiţiile considerabile aferente realizării Programului, argumentate de obţinerea unor economii şi beneficii pe termen mediu şi lung, cadrul de indicatori aprobat spre acumulare chiar de la începutul Programului poate reprezenta unica dovadă fiabilă a rezultatelor declarate. Procesul de stabilire, colectare şi evaluare a indicatorilor de performanţă presupune şi corelarea lor cu alţi indicatori naţionali şi internaţionali din ramură, conform Programelor de Acţiuni (Moldova-UE, Moldova-CSI etc.), Programelor de parteneriat, Strategiilor sectoriale ş.a.
Este importantă asigurarea continuității și sustenabilității agendei de e-Transformare a Guvernării.
Remarcăm că, potrivit PAD, 40% din economiile generate de către AAP, derivate din utilizarea platformei M-Cloud (cota exactă a economiilor urmează a fi confirmată de CNeT), vor fi partajate pentru salariile echipei de bază şi cheltuielile operaţionale ale CGE, eliminînd treptat finanţarea din partea AID. La momentul lansării în utilizare a platformei tehnologice comune M-Cloud, Guvernul urmează să asigure existenţa cadrului metodologic şi normativ de utilizare a acesteia. Îndată după lansarea platformei respective, CGE urmează să demareze acumularea de date privind necesităţile autorităţilor APC în utilizarea platformei M-Cloud pentru perioada 2014-2016. Reieşind din angajamentele Guvernului pentru asigurarea continuităţii finanţării CGE şi din reţinerile în implementarea platformei M-Cloud, există riscul ca generarea de economii să întîrzie în timp, iar pentru aprobarea cadrului metodologic va fi disponibil timp foarte limitat. Acest risc este amplificat de posibila rezistenţă din partea AAPC în procesul de conlucrare, în vederea transferării proceselor TIC în platforma guvernamentală comună.
Recomandare Cancelariei de Stat: Să monitorizeze intens şi să intervină prompt în procesul de elaborare a metodologiei de calcul şi în cel de aprobare a economiilor obţinute din utilizarea platformei guvernamentale comune, pentru a exclude reţinerile şi a asigura continuitatea procesului de finanţare a CGE.
Pînă în prezent, nu s-a reușit asigurarea în cuantum suficient cu instrumente şi metodologia necesară exercitării atribuţiilor de control asupra executării şi monitorizării realizării Programului strategic, responsabilă de asigurare fiind Cancelaria de Stat. Astfel, în lipsa instrumentelor fiabile de control şi monitorizare, Cancelaria de Stat a delegat CGE majoritatea atribuţiilor şi responsabilităţilor aferente executării şi monitorizării realizării Programului strategic. Această situație se datorează și perioadei mici de timp de la lansarea Programului strategic, care a demarat în septembrie 2011, unele din instrumente fiind în proces de elaborare.
La baza Programului strategic stau principii ce stabilesc obiective de creștere a eficienţei, performanţelor, de economisire de mijloace etc. Reieşind din lipsa de instrumente fiabile şi exacte de monitorizare, evaluare şi raportare a progreselor, bazate, la rîndul său, pe colectarea, analiza şi evaluarea indicatorilor de performanţă şi progres, analiza modului de atingere a obiectivelor respective nu va prezenta rezultate fiabile şi exacte.
În contextul întîrzierii acţiunilor de reformare a activităţii instituţiilor implicate în procesul de automatizare a serviciilor publice, precum şi a acțiunilor de stabilire a căilor de ridicare a eficienţei activităţii acestora (care pare a fi de o perspectivă îndepărtată, atîta timp cît serviciile vor fi prestate şi în format tradiţional, şi electronic), necesităţile de resurse (financiare, umane, tehnice, instituţionale) vor creşte continuu, iar efectul se va resimţi cu întîrziere, datorită descentralizării responsabilităţilor şi sarcinilor propriu-zise. Suplimentar, diseminarea atribuţiilor către structurile din cadrul instituţiilor administraţiei publice, combinată cu lipsa capacităţilor de monitorizare adecvată a activităţilor acestora şi intervenţie promptă, poate avea efecte negative asupra calităţii executării acţiunilor. În acest context, menţionăm necesitatea elaborării și aprobării cadrului normativ, metodologic şi a standardelor indispensabile bunei funcţionări a subdiviziunilor e-Transformare. Din cauza întîrzierii reformării serviciilor publice, procesul de reinginerie a proceselor din cadrul instituţiilor publice şi documentarea business-proceselor ce stau la baza lor nu au loc, fapt ce face dificilă şi ineficientă digitizarea serviciilor publice şi, ca urmare, îngreunează atingerea unor obiective ale Programului strategic.
Este necesară consolidarea instituțională a subdiviziunilor e-Transformare întru asigurarea continuității proceselor de reformare.
Reieşind din procentul scăzut de finalizare cu succes a proiectelor de automatizare/reformare a activităţilor în cadrul instituţiilor publice, acţiunile declarate drept finalizate nu reprezintă soluţii funcţionale integral sau prezintă funcţionalitate şi performanţe mult sub cele scontate. În contextul managementului TI insuficient în cadrul instituţiilor publice, subdiviziunile e-Transformare trebuie să devină un instrument sigur și urmează să fie implicate nemijlocit în procesul de monitorizare şi administrare a proiectelor aferente e-Transformării, pentru a exclude riscurile de stagnare a dezvoltării sectorului, precum şi pentru raportare operativă. Autorităţile publice trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru promovarea și suportul reformelor serviciilor publice şi procesului de e-Transformare, în vederea asigurării continuităţii procesului şi excluderii investiţiilor ineficiente.
Suplimentar, accentuăm importanţa şi efectul nivelului scăzut de experienţă în domeniul utilizării TIC al factorilor implicaţi în proces, rezistenţa persoanelor şi lacunele considerabile în domeniul standardizării domeniului, ce pot avea impact negativ asupra realizării obiectivelor. Deşi o parte din ele au fost obiectiv al Strategiei „Moldova electronică”, standardele şi normele metodologice în domeniul TIC reprezintă o lacună considerabilă, care are impact asupra oricăror proiecte de automatizare din ţară. Din această cauză, instituţiile publice sînt nevoite să elaboreze standarde proprii sau să adapteze standarde internaţionale, care nu au fost aprobate în modul stabilit în legislaţie.
5.4. Gestionarea mijloacelor financiare din Creditul nr.5000-MD
Este necesară implicarea activă a factorilor de decizie întru respectarea termenelor și realizarea acțiunilor stabilite în Documentele de aprobare a Proiectului astfel încît să fie respectat echilibrul în cheltuielile pentru componentele PeTG.
La momentul efectuării misiunii de audit, costul total al Proiectului, fiind evaluat la 24,49 mil.dolari SUA, este finanțat din sursele Creditului nr.5000-MD (în valoare de 20,0 mil.dolari SUA) – AID, cofinanțat de Guvernul Republicii Moldova (în suma de 3,0 mil.dolari SUA) și de Fondul Multidonator (Grantul nr.TF-011741 în valoare de circa 1,49 mil.dolari SUA), administrat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/AID. Durata preconizată pentru implementarea Proiectului este planificată pentru perioada 2011-2016. De menționat faptul că mijloacele financiare în sumă de 1,49 mil. dolari SUA (Grantul nr.TF-011741 din 17.02.2012) urmează a fi utilizate pînă la finele anului 2012.
În anul 2010, Cancelaria de Stat a lansat etapa de pregătire a PeTG, activităţi finanțate din Creditul de Avans nr. Q-729 în valoare de 2,0 mil. dolari SUA (pentru care a fost debursată suma de 515,4 mii dolari SUA, sau 25,8% din costul estimat). Menţionăm că, în perioada de pregătire a Proiectului, cheltuielile pentru crearea iniţială şi funcţionarea CGE au fost asimilate în proporţie de 69,5% (din care 82,6% au constituit plata pentru serviciile de consultanță), iar debursările pentru activităţi planificate la Componenta 2 (ce ţin de realizările obiectivelor PeTG) au fost valorificate în proporţie de 8,9%. Conform afirmaţiilor CGE, acest lucru se explică prin faptul că la această etapă de pregătire a Proiectului, majoritatea activităților și a achizițiilor se efectuează pentru conceptualizarea sistemelor informaționale, serviciilor electronice și infrastructurilor aferente, iar achizițiile nemijlocite ale acestora urmează să se desfășoare în primul an de implementare a Proiectului, adică în perioada 01.11.2011-01.11.2012. Respectiv, contractarea, achiziționarea și debursarea pentru realizarea sistemelor informaționale, serviciilor electronice și infrastructurilor aferente în marea lor parte au început în a doua jumătate a anului 2012.
Potrivit PAD, pentru realizarea Componentei 1 a PeTG, s-au evaluat cheltuieli în volum de 8,0 mil.dolari SUA (din care, pentru perioada 2010-2012 (octombrie) – 1,8 mil.dolari SUA). Către 30.06.2012 au fost debursate mijloace în sumă de 1,2 mil.dolari SUA, din care ponderea ceea mai mare de 58,3% (0,7 mil. dolari SUA) din debursările totale efectuate le reprezintă cheltuielile aferente Componentei 1.1.1. (Crearea iniţială şi funcţionarea CGE). În urma acceptului Băncii Mondiale, sumele nedebursate în perioada de pregătire a Proiectului pot fi utilizate conform destinaţiei iniţiale în perioadele ulterioare.
Cheltuielile aferente Componentei 1.1.1. (Crearea iniţială şi funcţionarea CGE), în perioada auditată, sînt prezentate în Tabelul nr.1.
Tabelul nr.1. Descifrarea debursărilor la Componenta 1.1.1. ,,Crearea iniţială şi funcţionarea CGE” pentru 2010-2012
| Nr. d/o | Denumirea indicatorului | PPF | Anul 1 (8 luni) |
| mii USD | % | mii USD | % |
| 1. | Cheltuieli aferente achitării serviciilor de consultanță (consultanți individuali) | 319,0 | 82,56% | 336,9 | 92,91% |
| 2. | Achitarea unor servicii și achiziția de bunuri | 54,2 | 14,03% | 17,5 | 4,83% |
| 3. | Cheltuieli aferente instruirii personalului CGE | 13,2 | 3,42% | 8,2 | 2,26% |
| TOTAL cheltuieli aferente Componentei 1.1.1. ,,Crearea iniţială şi funcţionarea CGE” | 386,4 | 100% | 362,6 | 100% |
Sursă: Informații prezentate de CGE
Astfel, ponderea cheltuielilor aferente achitării serviciilor de consultanță (consultanți individuali ai echipei de bază a CGE) cu derivatele acesteia, din totalul Componentei 1.1.1., în perioada de pregătire a Proiectului, a constituit 82,6%, iar în primul an de implementare a Proiectului (primele 8 luni) – 92,9%.
Pentru realizarea Componentei 2 a Proiectului s-au evaluat costuri totale în volum de 12,0 mil.dolari SUA (din care, pentru perioada 2010-2012 (octombrie) – 2,8 mil.dolari SUA). Către 30.06.2012, din contul creditului au fost debursate mijloace în sumă de 0,3 mil.dolari SUA. Ponderea cheltuielilor aferente Componentei 1.1.1. în totalul debursărilor efectuate în perioada anilor 2010-2012 (semestrul I) este redată în Diagrama nr.1.
Diagrama nr.1. Ponderea cheltuielilor aferente Componentei 1.1.1. (Crearea iniţială şi funcţionarea CGE) în totalul debursărilor efectuate în perioada anilor 2010-2012 (semestrul I)

Sursă: Informație prezentată de CGE
Este necesară asigurarea respectării principiilor rigide la contractarea serviciilor de consultanță prin efectuarea unor analize fiabile.
De menționat că Guvernul, la momentul negocierii Creditului nr.5000-MD, a convenit asupra unei strategii durabile clare, care implică reducerea graduală a susţinerii Băncii Mondiale pentru achitarea serviciilor de consultanță (echipa de bază), începînd cu al treilea an de implementare a Proiectului (anul 2014). Astfel, bugetul CGE (în special, cheltuielile aferente salarizării echipei de bază cu derivatele acesteia) se va baza progresiv pe mijloacele bugetare ale Republicii Moldova în vederea asigurării sustenabilităţii şi reducerii dependenţei acestuia de finanţare din partea Băncii Mondiale. Mijlocele bugetare necesare contribuţiei la finanţarea funcţionării CGE urmează a fi obţinute din economiile derivate din utilizarea platformei M-Cloud de către autorităţile publice. În condiţiile în care valorile contractuale estimate (costuri atribuite la Componenta 1.1.1.) necesare funcţionării CGE depăşesc cheltuielile planificate (situația dată este descrisă ulterior), iar generarea economiilor menţionate, necesară acoperirii cheltuielilor respective, nu pot fi garantate, există riscul incapacităţii Guvernului de asigurare a sustenabilităţii şi continuităţii PeTG.
Din cauza lipsei unei analize şi argumentări tehnico-economice, valoarea contractelor pentru achitarea consultanţilor individuali a fost stabilită astfel încît cheltuielile estimate eferente Componentei 1.1.1. pentru primul an de implementare a PeTG vor depăşi mijloacele financiare planificate. În perioada supusă auditului, valoarea contractuală lunară privind achitarea serviciilor de consultanță cu derivatele acesteia per unitate de consultanță depășește de circa 2-4 ori valoarea per competență estimată în PAD. Actualmente, în cadrul PeTG activează 19 consultanți, valorile contractuale fiind argumentate prin necesitatea implicării de specialişti cu calificare înaltă, în domenii inovaţionale, care deseori pot fi greu atraşi şi necesită motivare financiară pe măsură. Ca rezultat, CGE, întru implementarea sarcinilor trasate pentru primul an de implementare a PeTG (01.11.2011 – 31.10.2012), are încheiate contracte pentru serviciile de consultanță (echipa de bază) în valoare totală de 575,4 mii dolari SUA, ceea ce reprezintă cu 32,6 mii dolari SUA (6,0%) mai mult decît costurile estimate pentru Componenta 1.1.1. per total (care include şi cheltuielile operaţionale ale CGE). De menționat că, în perioada de pregătire a Proiectului, la componenta în cauză, au fost generate economii care ar putea fi utilizate pentru acoperirea acestor diferențe ale costurilor.
Conform afirmaţiilor CGE, procedura de angajare a personalului CGE a avut la bază Regulile de Achiziție ale Băncii Mondiale (Procurement Guidelines) pentru procurarea serviciilor de consultanță individuală și negocierile prevăzute în procedurile menţionate, reieșind din expertiza, nivelul de experiență ale ofertantului de servicii de consultanță individuală (echipa de bază a CGE), ofertele tehnice și financiare remise de ofertanți. Procesul de contractare a serviciilor de consultanță individuală s-a realizat în baza termenilor de referință aprobați de Banca Mondială și include: lansarea concursului deschis pentru toate pozițiile vacante cu publicarea acestor poziții în mass-media și pe pagina web a CGE, intervievarea candidaților calificați și, ulterior, negocierea sumei remunerării. La negocierea remunerării în mod obligatoriu s-a luat în calcul expertiza potențialului consultant, nivelul de salarizare precedent și bugetul alocat procurării respective. În acest sens, sînt desemnate și Comitetele de evaluare pentru desfășurarea tenderelor de procurare a bunurilor și serviciilor de consultanță în cadrul PeTG. Obiectul negocierilor a inclus şi volumul plăţii pentru serviciile individuale de consultanţă cu derivatele acesteia.
Misiunea de audit scoate în evidență faptul că, începînd cu anul 2014, finanțarea bugetului CGE, inclusiv a cheltuielilor aferente serviciilor de consultanță și a derivatelor acestora se va axa gradual pe contribuția Guvernului. Pe fundalul respectării plafoanelor bugetare stabilite în CBTM și aprobării în ultimii ani a bugetelor austere, menținerea cheltuielilor aferente serviciilor de consultanță la nivelul actual, cu achitarea acestora din altă sursă, pare a fi o sarcină dificilă.
Recomandări:
Cancelariei de Stat și Consiliului de administrare al CGE:
Să sporească responsabilitatea managerială a CGE privind gestionarea eficientă și economicoasă a mijloacelor financiare, în scopul asigurării bunei guvernări, pentru atingerea obiectivelor şi rezultatelor planificate ale entităţii.
Să elaboreze un program de măsuri menit să soluţioneze problemele identificate, prin asigurarea unui mediu de control adecvat asupra activităţilor propuse în cadrul PeTG, care ar asigura îmbunătăţirea şi maximalizarea rezultatelor scontate.
Centrului de Guvernare Electronică: Să asigure gestionarea eficientă, economicoasă și în termenele aprobate a mijloacelor financiare destinate implementării PeTG, în conformitate cu costurile evaluate și aprobate.
Este necesară o planificare și executare adecvată a mijloacelor financiare de la bugetul de stat pentru a asigura asimilarea și utilizarea eficientă a acestora.
De menționat că, pentru implementarea PeTG, din contribuția Guvernului Republicii Moldova, pentru perioada anilor 2011-2012, inițial au fost planificate mijloace financiare de la bugetul de stat în sumă totală de 18,4 mil. lei (12,4 mil.lei în anul 2011 și 6,0 mil. lei – în anul 2012). Echivalentul sumei de 248,5 mii dolari SUA (2,9 mil.lei) a fost orientat spre realizarea a 4 acțiuni (decizia fiind aprobată de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică pe 28.07.2011), iar procedurile de achiziție pentru realizarea acestora au fost inițiate de către CGE în perioada septembrie-octombrie 2011. Informația despre planificarea și utilizarea mijloacelor financiare de la bugetul de stat, în perioada anilor 2011-2012 (semestrul I), este redată în Tabelul nr. 4, Anexa nr.1. Totodată, se relevă faptul că mijloacele planificate inițial pentru anul 2011 în sumă de 12,4 mil. lei au fost precizate, în luna decembrie 2011, în sumă de 3,3 mil.lei, din care au fost utilizate doar 1,5 mil.lei. Drept consecință, CGE n-a putut valorifica mijloacele bugetare în măsură deplină.
În perioada supusă auditului, CGE a atribuit 2 contracte (în valoare totală de 127,6 mii dolari SUA), utilizînd procedura ,,dintr-o singură sursă” unui singur operator economic (Î.S. ,,CTS”). Obiectul Contractului nr.3004-113/4 din 17.10.2011 reprezintă modernizarea infrastructurii de telecomunicații a Guvernului, lucru necesar pentru implementarea platformei M-Cloud, ținînd cont de natura centralizată a acesteia. Avînd în vedere specificul activităților Î.S. ,,CTS”, CGE argumentează legalitatea deciziei de selectare a procedurii de achiziţii menţionate prin faptul că, conform prescripțiilor Hotărîrii Guvernului nr.840 din 26.07.2004[34], responsabilitatea modernizării și menținerii infrastructurii de telecomunicații a Guvernului este pusă în sarcina Î.S. ,,CTS”, iar potrivit prevederilor art.53 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 ,,Privind achizițiile publice” și pct.4 lit.(c) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1407 din 10.12.2008[35], achiziţia dintr-o singură sursă se efectuează în cazurile în care din motive tehnice, de creaţie, referitoare la protecţia drepturilor exclusive, sau din alte motive obiective, de bunurile, lucrările şi serviciile necesare dispune un singur operator economic, sau un singur operator economic are drepturi prioritare asupra lor şi nu există o altă alternativă ori operatorul economic este stabilit prin lege. Obiectul Contractului nr.3001-01 din 17.11.2011 reprezintă achiziția echipamentului necesar lansării SIA ,,Registrul de stat al achizițiilor publice”. Această achiziție a fost efectuată ca rezultat al adresării Agenției Achiziții Publice din 21.10.2011, în vederea identificării și alocării către Î.S. ,,CTS” a resurselor financiare necesare pentru asigurarea găzduirii și mentenanței SIA menționat în regim de exploatare.
Chiar dacă CGE consideră că are toate justificările necesare pentru realizarea achiziţiilor dintr-o singură sursă în cazul celor două contracte, considerăm oportun aplicarea altor metode de achiziţie, care ar garanta o transparenţă sporită şi ar asigura libera concurenţă cu participarea mai multor operatori economici la procedurile de achiziţie, ceea ce va influenţa pozitiv raportul cost-eficienţă.
Această situație prezintă o dovadă a existenţei deficiențelor în planificarea de către CGE a cheltuielilor pe termen scurt și mediu și a neajunsurilor în asigurarea transparenţei în cazul a două achiziţii publice, finanţate de la bugetul de stat, a neexercitării adecvate a atribuțiilor de către Consiliul de Administrare al CGE, precum și de lipsă a unui control eficient din partea fondatorului (Cancelaria de Stat).
Recomandări:
Cancelariei de Stat: Să asigure o planificare eficientă a mijloacelor financiare de la bugetul de stat şi mecanisme fiabile pentru executorii secundari ai bugetului de stat privind valorificarea acestora.
Centrului de Guvernare Electronică: Să consolideze cadrul de reglementare şi cel administrativ din instituţie, pentru a exclude cazurile de efectuare a achiziţiilor prin metode ce ar putea diminua economicitatea şi transparenţa acestora şi să asigure deciziile sale prin argumentări documentate, bazate pe analize tehnico-economice.
Celelalte 2 acțiuni finanţate de la bugetul de stat (achiziția SIA ,,Registrul operatorilor de date cu caracter personal” (97,2 mii dolari SUA) și achitarea avansului pentru Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor și Înregistrărilor Autorităților Publice Centrale (din care au fost debursate 23,7 mii dolari SUA)) au fost contractate în rezultatul desfășurării licitațiilor publice, care s-au soldat cu încheierea contractelor în decembrie 2011 și, respectiv, în februarie 2012, finanțarea acestora fiind efectuată în anul 2012.
De menționat că Cancelaria de Stat, fiind beneficiarul Sistemului integrat de circulaţie a documentelor electronice în cadrul autorităţilor publice[36] (activități contractate în anul 2007 de către MTIC (în valoare de 500,0 mii lei) și executate de către Î.S. ,,CTS”), fără o analiză detaliată a domeniului, documentată cu testări și evaluări, a mai contractat suplimentar un SI cu funcționalități similare și cu costuri mai mari, prin intermediul CGE – Sistemul Informatic de Gestiune a Documentelor și Înregistrărilor Autorităților Publice Centrale, la costul total de 2,9 mil. lei.
Recomandare Cancelariei de Stat: Să efectueze o analiză detaliată a SI aflate în gestiune, documentată cu testări și evaluări, în scopul excluderii pe viitor a achizițiilor neeconome și neeficiente.
5.5. Analiza respectării termenelor prevăzute în Documentele de aprobare a Proiectului
Este necesar controlul adecvat, cu intervenții prompte pentru reducerea impactului factorilor obiectivi și subiectivi, care au influențat reținerea acţiunilor aprobate în PAD.
O simplă analiză a respectării termenelor stipulate în Documentele de aprobare a Proiectului, care vizează acțiuni care urmau a fi lansate în 2011 utilizînd mijloacele Avansului de Credit nr. Q 729 (pentru referinţă a se vedea şi Figurile nr.4 şi nr.6), relevă o deplasare în timp a unor activităţi importante, din cauza numeroşilor factori obiectivi şi subiectivi, efectul cărora deja se răsfrînge asupra realizărilor Programului strategic per ansamblu. Din aceste activităţi, unele au fost livrate în etapele ulterioare, altele, la momentul actual se află la diferite etape de definitivare sau livrare.
Date fiind provocările eventuale ale derulării cu succes a platformei M-Cloud (Componenta 2.1. a PeTG), s-a propus implementarea acesteia într-o manieră graduală – în două etape. Astfel, la început urmează a fi implementată o parte mică a platformei M-Cloud, cu capacităţi limitate. Conform PAD, finalizarea acestei etape era planificată către sfîrşitul primului trimestru al anului 2012, pe cînd doar procedura de semnare a contractului de achiziționare s-a încheiat în iunie 2012.
Pentru implementarea etapei întîi a platformei M-Cloud, reţinerile constituie 7 luni și a fost amînată inițierea etapei a doua a acesteia, respectiv fiind afectate termenele de lansare a unor servicii electronice. Calendarul propus, conform PAD, de implementare a platformei M-Cloud, este redat în Figura nr.4.
Figura nr.4. Calendarul propus de implementare a platformei M-Cloud

Sursă: Project Appraisal Document
Figura nr.5. Calendarul precizat de implementare a platformei M-Cloud

Sursă: Date prezentate de CGE
Astfel, din cauza numeroşilor factori obiectivi şi subiectivi, a fost deplasată în timp implementarea platformei M-Cloud (Figura nr.5). Dintre aceşti factori, remarcăm: extinderea duratei planificate de obţinere a acceptărilor de la BM, necesitatea efectuării unor ajustări şi îmbunătăţiri în capacităţile Î.S. „CTS” și lipsa de standarde tehnice unic acceptate în domeniul tehnologiilor Cloud.
Datorită faptului că la şedinţa CNeT din 07.02.2012 au fost raportate progrese considerabile în implementarea e-Serviciilor prioritare (etapa de evaluare a ofertelor), identificate de experţi şi incluse în PAD în calitate de „victorii rapide” (care urmau a fi realizate în 2011), a fost decisă includerea altor 7 e-Servicii spre realizare pentru anul 2012. Constatăm că, pînă în prezent, nici unul din e-Servicii nu a fost lansat. Dintre factorii principali care au influențat reţinerea lansării serviciilor electronice sînt: conlucrarea insuficientă a entităţilor vizate, competenţele scăzute ale personalului specializat din acestea etc. Calendarul propus de implementare iniţială a subcomponentei e-Servicii este redat în Figura nr.6.
Astfel acţiunile esenţiale, necesare lansării cu succes a Proiectului, de existenţa şi calitatea cărora depind alte activităţi şi derularea Proiectului în general, nu au fost realizate la timp, fapt ce a compromis respectarea graficului în procesul de realizare. Chiar dacă în PAD au fost trasate clar direcţiile prioritare şi consecutivitatea logică a acţiunilor, părţile implicate nu au asigurat o gestiune coerentă a Proiectului, în termenele propuse iniţial, punînd sub pericol realizarea PeTG.
Figura nr.6. Calendarul propus de implementare iniţială a subcomponentei e-Servicii

Sursă: Project Appraisal Document
Din cauza materializării unor riscuri şi influenței factorilor externi asupra procesului de realizare a acţiunilor din cadrul PeTG, termenele planificate în PAD au fost revizuite. Pentru a exclude, la etapele ulterioare, deplasările neplanificate în timp a activităţilor şi a diminua efectul factorilor interni şi externi, este necesară implicarea mai hotărîtă a Cancelariei de Stat în procesul de promovare a reformelor serviciilor publice, precum şi a Guvernului, prin stimularea mobilizării autorităţilor publice în procesul de reformare şi de conlucrare cu CGE şi pentru asigurarea unei monitorizări mai eficiente a procesului de e-Transformare.
Figura nr.7. Calendarul precizat al implementării subcomponentei e-Servicii

Sursă: Date prezentate de CGE
Datorită interdependenţei activităților trasate pentru implementare în cadrul Componentei 2 a PeTG, și anume implementarea platformei M-Cloud, a e-Serviciilor, precum și a serviciilor de activare/promovare, tergiversarea uneia dintre acestea poate duce la nerealizarea în timpul propus a altora. Astfel, inițierea cu întîrziere a lansării primei etape a platformei M-Cloud și reţinerile admise în procesul de implementare a serviciilor electronice au influențat rata scăzută a debursărilor.
Totodată, deși riscurile aferente achizițiilor au fost identificate de experții Băncii Mondiale[37], fiind propuse măsuri concrete de atenuare a acestora, în lipsa specialiștilor calificați disponibili pe piață, n-a fost posibilă angajarea unui specialist în achiziții pe o perioadă îndelungată, care urma să colaboreze cu personalul tehnic al CGE pentru a preveni şi reduce oricare potenţiale amînări în procesul de achiziţii, prin îmbunătăţirea continuităţii activităţilor. Astfel, se exemplifică faptul că, pe parcursul derulării Proiectului (1 an și 8 luni), au fost angajate 2 persoane care au activat în calitate de specialist în achiziții pentru o perioadă totală de un an.
Recomandări:
Cancelariei de Stat și Consiliului de administrare al CGE: Să întreprindă toate măsurile necesare asigurării realizării în termen a acţiunilor din Documentele de aprobare a Proiectului. Să identifice şi să înlăture factorii ce pot împiedica realizarea unor acţiuni.
Centrului de Guvernare Electronice: Să întreprindă neîntîrziat măsurile de rigoare în vederea consolidării capacităţilor de achiziție, pentru toată perioada de implementare a PeTG, prin angajarea specialistului în domeniul achiziţiilor.
Concluzie generală
Programul strategic şi Proiectul „e-Transformare a Guvernării” reprezintă un interes şi o importanţă sporită pentru promovarea reformelor calitative, bazate pe utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale în sectorul public. Reformarea serviciilor publice, care implică procese complexe şi deseori necesită eforturi considerabile din partea entităţilor, trebuie să optimizeze modul de organizare şi prestare a serviciilor prin reingineria şi descrierea proceselor interne. Conexiunea şi sincronizarea activităţilor de reformare la toate nivelurile, de rînd cu cel tehnologic, trebuie să contribuie la crearea premiselor pentru o bună desfăşurare a reformelor, precum şi la ridicarea performanţelor acestora. Astfel, indiferent de modul de derulare a agendei de e-Transformare a Guvernării şi de impedimentele întîmpinate pe parcurs, suportul şi contribuţia tuturor instituţiilor de stat constituie un factor determinant şi o condiţie obligatorie pentru atingerea obiectivelor. Planurile anuale de atingere a obiectivelor de e-Transformare ale autorităţilor publice trebuie integrate în programele strategice de reformare a instituţiilor şi în cele ramurale.
Datorită unui număr considerabil de factori, care au influențat derularea PeTG, activităţile planificate în Documentele de aprobare a Proiectului au fost realizate cu întîrziere sau încă se află în proces de realizare. Din etapele incipiente au fost omise activităţi importante, care urmau să impulsioneze şi să sprijine procesul de modernizare tehnologică a guvernării. A fost decisă utilizarea unei platforme tehnologice inovatoare (Cloud Computing), care implică modificarea radicală a modului de gestiune a TIC şi nu are o acoperire suficientă cu standarde şi specialişti calificaţi. Nivelul de implicare a autorităţilor este redus, iar subdiviziunile e-Transformare sînt în proces de formare şi pentru funcţionarea normală este necesară aprobarea unui spectru lard de standarde, metodologii, acte normative şi regulamente. Cheltuielile aferente funcţionării CGE depăşesc sumele planificate, astfel, reieşind din necesitatea trecerii la finanţare graduală din contul economiilor generate de utilizarea platformei „M-Cloud” (pe platforma tehnologică guvernamentală comună urmează a fi găzduite sistemele informatice ale autorităţilor publice, fapt ce le va scuti pe acestea de mai multe cheltuieli pentru echipament şi mentenanţă) şi din reţinerile în realizarea mai multor activităţi importante, va fi dificilă asigurarea continuităţii proceselor. Soluţionarea problemelor şi gestionarea conformă a riscurilor identificate de misiunea de audit, aferente realizării agendei de e-Transformare a Guvernării, pot constitui factori determinanţi în atingerea obiectivelor.
Numai prin implicarea hotărîtă a autorităţilor publice la fiecare etapă de e-Transformare a Guvernării, instituţionalizarea subdiviziunilor e-Transformare şi a CGE, sincronizarea cu celelalte reforme din cadrul autorităţilor publice, efectuarea de investiţii inteligente şi monitorizarea eficientă a procesului poate fi asigurată atingerea obiectivelor. În acest sens, trebuie fructificate toate rezultatele obţinute şi explorate oportunităţile, întru consolidarea eforturilor de asigurare a continuităţii şi sustenabilităţii proceselor de reformare.
Echipa de audit a Curţii de Conturi:
Șeful Direcţiei audit TI George Antoci
Controlor superior de stat, auditor public Lilian Ungureanu