Capitolul XXXIII2
JUDECAREA LITIGIILOR ECONOMICE
Articolul 2786. Instanţele judecătoreşti economice
Instanţele judecătoreşti economice sînt instanţe de judecată specializate, care judecă litigiile economice în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte legislative.
Articolul 2787. Intentarea procesului
Instanţa judecătorească economică intentează procese la cererile introduse de:
1) întreprinderi, instituţii, organizaţii şi asociaţii, indiferent de tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică, inclusiv întreprinderi mixte şi cele aparţinînd integral investitorilor străini, denumite în ceea ce urmează agenţi economici, de organele administraţiei publice care, conform legislaţiei Republicii Moldova, acordurilor internaţionale şi altor convenţii (contracte), pot fi participanţi ai procesului de judecată în instanţa judecătorească economică;
2) organele ierarhic superioare agenţilor economici în cazurile stabilite de prezentul cod;
3) procurori, organele de stat care se adresează în apărarea intereselor de stat;
4) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Articolul 2788. Măsurile prealabile de tranşare a litigiilor economice
Litigiile pot fi transmise spre examinare în instanţa judecătorească economică numai după ce au fost luate măsuri prealabile de tranşare a lor.
Măsurile prealabile de tranşare a litigiilor se socot luate dacă, pînă la adresarea în instanţa judecătorească economică, partea faţă de care sînt formulate pretenţii este înştiinţată despre aceasta în conformitate cu înţelegerile sau contractele dintre părţi.
Articolul 2789. Litigiile atribuite competenţei instanţelor judecătoreşti economice
Instanţele judecătoreşti economice judecă litigiile apărute din relaţiile economice dintre persoane fizice şi juridice în activitatea de întreprinzător, inclusiv:
1) apărute la încheierea, modificarea, desfacerea şi executarea contractelor, inclusiv cu participarea întreprinderilor mixte şi întreprinderilor aparţinînd integral investitorilor străini;
2) cu privire la reîncasarea sumelor ridicate incontestabil de organele de stat cărora legislaţia le acordă asemenea drepturi;
3) apărute la transportul de mărfuri în cadrul traficului internaţional pe căile ferate, aeriene şi fluviale;
4) de confirmare a dreptului de proprietate;
5) cu privire la repararea prejudiciilor;
6) cu privire la considerarea unor acte normative şi fără caracter normativ ale organelor administraţiei publice şi ale altor organe, care sînt în contradicţie cu legislaţia în vigoare, ca fiind nule;
7) cu privire la contestarea unor fapte care au valoare juridică;
8) cu privire la lichidarea sau reorganizarea agenţilor economici;
9) cu privire la faliment;
10) cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale;
11) alte litigii date de lege în competenţa sa.
Articolul 27810. Competenţa judecătoriilor economice de circumscripţie
Judecătoriile economice de circumscripţie judecă toate categoriile de litigii economice, cu excepţia celor atribuite competenţei Judecătoriei Economice a Republicii Moldova.
Articolul 27811. Competenţa Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
Judecătoria Economică a Republicii Moldova judecă:
1) cererile agenţilor economici cu privire la considerarea unor acte normative şi fără caracter normativ ale organelor administraţiei publice şi ale altor organe, care sînt în contradicţie cu legislaţia în vigoare, ca fiind nule;
2) cererile introduse în apărarea intereselor de stat;
3) alte litigii date de lege în competenţa sa.
Articolul 27812. Aprecierea dovezilor
Instanţele judecătoreşti economice apreciază toate dovezile după intima sa convingere, întemeiată pe cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a tuturor circumstanţelor acţiunii, călăuzindu-se totodată de legislaţie, de contractele încheiate şi de alte acte obligatorii pentru părţi.
Nici un fel de dovezi nu au pentru instanţele judecătoreşti economice o forţă probantă de mai înainte stabilită.
Recunoaşterea de către una din părţi a faptelor şi circumstanţelor pe care cealaltă parte îşi întemeiază cerinţele sau obiecţiile nu este acceptată ca circumstanţă obligatorie de instanţa judecătorească economică.
Avizul expertului se discută în şedinţa de judecată şi se apreciază în ansamblu cu toate celelalte dovezi ale pricinii.
Avizul expertului poate fi respins de instanţa judecătorească economică, cu indicarea în hotărîre a motivelor respingerii.
Articolul 27813. Declaraţiile martorului
Martorul comunică oral instanţei judecătoreşti economice faptele şi împrejurările care au importanţă pentru soluţionarea litigiului.
La propunerea instanţei judecătoreşti economice, martorul poate face declaraţii în scris.
Nu sînt apreciate ca dovezi declaraţiile martorului dacă nu este cunoscut de unde provin.
Articolul 27814. Taxa de stat
Taxa de stat se achită în conformitate cu prezentul cod şi cu Legea taxei de stat.
Articolul 27815. Repartizarea cheltuielilor de judecată
Cheltuielile ce ţin de plata taxei de stat repartizează:
1) în litigiile apărute la încheierea, modificarea şi desfacerea contractelor părţii care se eschivează neîntemeiat de la acceptarea propunerilor celeilalte părţi sau ambelor părţi, dacă instanţa judecătorească economică a respins parţial propunerile fiecăreia din ele;
2) în litigiile apărute la executarea contractelor şi în alte temeiuri – ambelor părţi, proporţional mărimii cerinţelor acţiunii satisfăcute.
Dacă pricina a fost intentată în urma acţiunilor neîntemeiate ale uneia din părţi, instanţa judecătorească economică poate trece acestei părţi cheltuielile de plată a taxei de stat, indiferent de rezultatul examinării acţiunii.
Cheltuielile pentru efectuarea expertizei, elaborarea avizelor şi asigurarea traducerii se trec pe seama pîrîtului la satisfacerea acţiunii, reclamantului la respingerea acţiunii, iar la satisfacerea parţială a acţiunii – ambelor părţi, proporţional cerinţelor acţiunii satisfăcute, sau numai părţii care şi-a asumat cheltuielile date.
Articolul 27816. Forma şi cuprinsul cererii de chemare în judecată
Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa judecătorească economică în scris şi se semnează de conducătorul sau de adjunctul conducătorului agentului economic, de procurorul care o introduce sau de jurisconsult (avocat) în baza procurii, care se anexează la dosar.
Cererea de chemare în judecată va cuprinde:
1) denumirea instanţei căreia îi este adresată;
2) denumirea părţilor, adresele lor, datele de identificare bancare, codurile fiscale;
3) valoarea acţiunii, dacă acţiunea urmează să fie apreciată, suma contractului;
4) circumstanţele pe care sînt întemeiate cerinţele reclamantului şi dovezile care confirmă aceste cerinţe, calculul întemeiat al sumei indicate pentru încasare sau contestare, legislaţia în temeiul căreia este intentată acţiunea;
5) informaţia referitoare la măsurile de tranşare a litigiului în modul stabilit, cu indicarea datei la care pîrîtului i-au fost expediate propunerile de tranşare, precum şi datei la care a fost primit răspunsul motivele în baza cărora sînt respinse argumentele expuse în răspuns, în procesul-verbal al divergenţelor sau în alte documente;
6) în caz de intentare a acţiunii împotriva mai multor pîrîţi se vor formula cerinţe aparte pentru fiecare din ei;
7) enumerarea documentelor şi a altor dovezi anexate la cerere.
În cererea de chemare în judecată pot fi indicate şi alte date dacă petiţionarul le socoate necesare pentru soluţionarea justă a litigiului.
Articolul 27817. Expedierea copiilor de pe cererea de chemare în judecată şi de pe documentele anexate la ea
La intentarea acţiunii, precum şi la atragerea de către instanţă a altui reclamant sau pîrît, petiţionarul este obligat să trimită părţilor copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe documentele anexate la ea dacă părţile nu dispun de ele.
Articolul 27818. Respingerea cererii de chemare în judecată
Instanţa judecătorească economică respinge cererea de chemare în judecată în cazul în care:
1) asemenea cerere nu poate fi judecată în instanţa respectivă;
2) în instanţa judecătorească economică este deja intentat un proces privind litigiul între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau există deja o hotărîre a instanţei judecătoreşti economice asupra litigiului dat;
3) acţiunea este intentată de un agent economic sau împotriva unui agent economic care, în conformitate cu legislaţia, nu poate fi reclamant sau pîrît în asemenea litigiu;
4) acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat.
Referitor la respingerea cererii de chemare în judecată se dă o încheiere care se trimite părţilor, petiţionarului care nu este reclamant şi procurorului nu mai tîrziu de 10 zile după introducerea cererii.
Încheierea prin care se respinge cererea de chemare în judecată se expediază petiţionarului împreună cu materialele acţiunii.
Încheierea prin care se respinge cererea de chemare în judecată poate fi atacată în modul stabilit de lege. În cazul anulării acestei încheieri, cererea de chemare în judecată se socoate depusă în prima zi de adresare în instanţă.
Articolul 27819. Returnarea cererii de chemare în judecată
Instanţa judecătorească economică este îndreptăţită să returneze fără examinare cererea de chemare în judecată şi documentele anexate la ea în cazul în care:
1) cererea nu este semnată sau este semnată de o persoană care nu are dreptul să o semneze sau de o persoană funcţia căreia nu este indicată;
2) în cerere nu sînt indicate denumirea părţilor, adresele lor, elementele de identificare bancare şi codurile fiscale;
3) sînt încălcate regulile de conexare a cerinţelor acţiunii;
4) nu este anexată dovada de expediere către pîrît a copiei de pe cererea de chemare în judecată;
5) la cerere nu este anexată dovada de plată a taxei de stat dacă aceasta urmează să fie plătită la depunerea cererii;
6) nu sînt prezentate documentele ce confirmă împuternicirile date de agentul economic pentru a participa la proces;
7) la intentarea acţiunii de către organul ierarhic superior nu sînt prezentate documentele ce confirmă împuternicirile lui;
8) nu sînt prezentate dovezile măsurilor prealabile de tranşare a litigiului în modul stabilit;
9) nu sînt prezentate dovezi ce confirmă adresarea către instituţia financiară pentru a se primi datoria, cînd ea, conform legislaţiei, trebuie să fie primită prin instituţia financiară;
10) reclamantul îşi retrage cererea pînă la darea încheierii privind intentarea procesului.
Cererea de chemare în judecată se returnează de către judecător în termen de 5 zile după primirea ei.
Returnarea cererii de chemare în judecată nu împiedică readresarea ei după înlăturarea încălcării comise.
Articolul 27820. Intentarea procesului
Judecătorul, primind cererea de chemare în judecată, cu cel tîrziu 10 zile după înregistrarea ei, dă o încheiere privind intentarea procesului şi o expediază părţilor şi petiţionarului care nu este reclamant. În încheiere se indică data primirii cererii, data începutului judecării pricinii, timpul şi locul şedinţei, acţiunile necesare pentru pregătirea dosarului spre examinare în şedinţă.
Încheierea se expediază şi altor agenţi economici, ministerelor şi departamentelor, în cazurile în care de la ele se vor cere documente, informaţii şi concluzii, sau persoanele cu funcţii de răspundere ale acestora vor fi chemate în instanţa de judecată.
Pînă la judecarea pricinii în fond părţile şi alte persoane, în baza împuternicirilor date, sînt îndreptăţite să ia cunoştinţă de dovezile de care nu dispun.
Articolul 27821. Măsurile luate de judecător în vederea pregătirii materialelor pentru judecarea pricinii în şedinţă
Judecătorul ia următoarele măsuri în vederea pregătirii materialelor pentru judecarea pricinii în şedinţă:
1) hotărăşte chestiunea atragerii în proces în calitate de părţi a altor agenţi economici;
2) exclude din numărul părţilor agenţii economici cărora nu le-a fost trimisă propunerea de tranşare a litigiului, precum şi agenţii economici care, în conformitate cu legislaţia, nu pot fi reclamanţi şi pîrîţi în asemenea litigii;
3) invită reprezentanţii părţilor pentru a preciza circumstanţele pricinii şi stabileşte dacă e necesar a se prezenta materiale suplimentare;
4) obligă părţile, alţi agenţi economici şi persoanele cu funcţii de răspundere ale acestora să execute anumite acţiuni (verificarea calculelor, cercetarea dovezilor la locul aflării lor etc.);
5) cere de la părţi, de la petiţionarul care nu este parte, de la alţi agenţi economici şi de la ministere şi departamente documentele, informaţiile şi avizele necesare pentru soluţionarea litigiului, ia cunoştinţă de aceste materiale la locul aflării lor;
6) hotărăşte chestiunea cu privire la ordonarea expertizei şi la participarea expertului;
7) studiază dovezile scrise şi cele materiale la locul aflării lor;
8) stabileşte obligativitatea sau neobligativitatea înfăţişării reprezentanţilor părţilor în şedinţa de judecată;
9) hotărăşte chestiunea citării persoanelor cu funcţii de răspundere pentru a da lămuriri asupra litigiului;
10) hotărăşte, după caz, chestiunea referitoare la judecarea litigiului la locul aflării agentului economic;
11) ia alte măsuri de asigurare a examinării juste şi în termen a litigiului.
Articolul 27822. Termenele judecării litigiilor
Instanţele judecătoreşti economice judecă litigiile într-un termen de cel mult 3 luni dacă legislaţia nu prevede altfel.
Articolul 27823. Modul desfăşurării şedinţei
Modul desfăşurării şedinţei este stabilit de instanţa judecătorească economică. Judecătorul lămureşte participanţilor la proces drepturile şi obligaţiile lor şi contribuie la exercitarea drepturilor ce le aparţin, la stabilirea unei înţelegeri legale între părţi.
În conformitate cu modul stabilit de instanţă, se ascultă reprezentanţii reclamantului şi ai pîrîtului, expertul şi ceilalţi participanţi la şedinţă.
La examinarea litigiilor deosebit de complicate, judecătorul are dreptul să anunţe o întrerupere.
Articolul 27824. Actele judecătoreşti
Instanţa judecătorească economică adoptă acte judecătoreşti sub formă de hotărîri, încheieri şi decizii.
Hotărîrea instanţei de judecată rămîne definitivă după expirarea termenului prevăzut pentru apel.
Actul judecătoresc, rămas definitiv, este obligatoriu pentru executare.
Neexecutarea actelor judecătoreşti atrage răspunderea prevăzută de prezentul cod.
Articolul 27825. Amînarea judecării pricinii
Instanţa judecătorească economică are dreptul să amîne judecarea pricinii în cazurile în care:
1) a apărut necesitatea de a atrage în proces un alt reclamant sau alt pîrît;
2) materialele cerute nu au fost primite;
3) reprezentanţii părţilor nu s-au prezentat;
4) există alte motive care fac imposibilă judecarea pricinii în şedinţa dată.
Referitor la amînarea judecării pricinii se dă o încheiere în care se indică data şi locul desfăşurării următoarei şedinţe.
În încheierea privind amînarea judecării pricinii poate fi stabilită aplicarea unei amenzi prevăzute de prezentul cod.
Articolul 27826. Suspendarea procesului şi reînceperea lui
Instanţa judecătorească economică suspendă procesul în cazul în care:
1) pricina nu poate fi judecată înainte de soluţionarea de către instanţă a altei pricini legate de aceasta sau înainte de soluţionarea chestiunii respective de către organele competente;
2) instanţa ordonă efectuarea unei expertize;
3) instanţa trimite materialele în organele de anchetă;
4) împotriva reclamatului s-a deschis proces de faliment.
Instanţa judecătorească economică reîncepe procesul după înlăturarea circumstanţelor care au servit ca motiv pentru suspendarea lui.
Referitor la suspendarea procesului şi reînceperea lui se dă o încheiere.
Încheierea privind suspendarea procesului poate fi revizuită în modul stabilit de prezentul cod.
Articolul 27827. Clasarea procesului
Instanţa judecătorească economică clasează procesul în cazul în care:
1) litigiul nu este de competenţa sa;
2) există o hotărîre a instanţei judecătoreşti economice privind litigiul între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
3) una din părţile implicate în proces (sau ambele), în conformitate cu legislaţia, nu poate fi reclamant în asemenea litigiu;
4) agenţii economici implicaţi în litigiu în calitate de părţi sînt lichidaţi.
În cazul clasării procesului, adresarea repetată în instanţa de judecată privind litigiul dintre aceleaşi părţi asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri nu se admite.
Referitor la clasarea procesului se dă o încheiere în care se poate stabili repartizarea între părţi a cheltuielilor de taxă de stat, restituirea taxei de stat din buget şi încasarea amenzilor prevăzute de prezentul cod.
Articolul 27828. Lăsarea cererii fără examinare
Instanţa judecătorească economică lasă cererea fără examinare în cazul în care:
1) cererea nu este semnată sau este semnată de o persoană care nu are acest drept;
2) în instanţa de judecată se judecă un litigiu între aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri;
3) nu sînt luate măsuri pentru tranşarea prealabilă a litigiului;
4) nu sînt luate măsuri pentru primirea, în modul stabilit, a datoriei prin instituţia financiară;
5) reclamantul sau petiţionarul care nu este reclamant nu a prezentat fără motive întemeiate materialele cerute de instanţă, nu s-a înfăţişat la şedinţa de judecată, fapt care împiedicase judecarea litigiului.
Referitor la lăsarea cererii fără examinare se dă o încheiere în care se poate stabili repartizarea între părţi a cheltuielilor de taxă, restituirea ei din buget şi încasarea amenzilor prevăzute de prezentul cod.
După înlăturarea circumstanţelor care au servit drept motiv pentru lăsarea cererii fără examinare, reclamantul are dreptul de a se adresa în judecată în modul stabilit.
Articolul 27829. Schimbarea temeiului sau a obiectului acţiunii, schimbarea mărimii cerinţelor, renunţarea la acţiune, recunoaşterea acţiunii
Pînă la adoptarea hotărîrii asupra litigiului, reclamantul are dreptul să schimbe temeiul sau obiectul acţiunii, să majoreze sau să micşoreze mărimea cerinţelor sau să renunţe la acţiune.
Reclamatul are dreptul să recunoască acţiunea în tot sau în parte.
Instanţa judecătorească economică nu acceptă renunţarea la acţiune şi micşorarea mărimii cerinţelor acţiunii dacă aceasta prejudiciază interesele statului.
Faptele privind renunţarea la acţiune sau recunoaşterea acţiunii se înscriu în procesul-verbal.
Instanţa judecătorească economică nu acceptă recunoaşterea acţiunii dacă aceasta este în contradicţie cu legislaţia.
Articolul 27830. Drepturile instanţei judecătoreşti economice la adoptarea şi executarea hotărîrii
Instanţa judecătorească economică este îndreptăţită să declare nul contractul în întregime sau numai o parte a acestuia care este în contradicţie cu legislaţia, precum şi să refuze satisfacerea cerinţelor părţilor dacă aceste cerinţe se bazează pe un act nelegitim al unui organ al administraţiei publice sau al unui alt organ.
La adoptarea hotărîrii asupra litigiului, instanţa judecătorească economică are dreptul:
1) să depăşească limitele cerinţelor acţiunii dacă aceasta este necesar pentru apărarea intereselor statului;
2) să încaseze de la agenţii economici inculpaţi în folosul bugetului de stat amenzile prevăzute de prezentul cod;
3) să amîne sau să eşaloneze executarea hotărîrii.
Articolul 27831. Procesele-verbale
Pentru fiecare şedinţă a instanţei judecătoreşti economice, precum şi pentru fiecare act de procedură efectuat în afară de şedinţă, se întocmeşte un proces-verbal în conformitate cu cerinţele prevăzute în capitolul XXI al prezentului cod.
Articolul 27832. Judecarea în primă instanţă a litigiilor economice date în competenţa Judecătoriei Economice a Republicii Moldova
Litigiile economice date prin lege în competenţa Judecătoriei Economice a Republicii Moldova se judecă în primă instanţă de un complet de judecată format din 1 sau 3 judecători numiţi de Preşedintele Judecătoriei Economice a Republicii Moldova din rîndul membrilor Colegiului de apel.
Articolul 27833. Apelul
Hotărîrile adoptate în primă instanţă de judecătoriile economice de circumscripţie sînt supuse apelului la Judecătoria Economică a Republicii Moldova.
Nu pot fi atacate cu apel:
1) hotărîrile date în primă instanţă de Judecătoria Economică a Republicii Moldova;
2) hotărîrile în pricinile patrimoniale dacă, la momentul intentării acţiunii în judecată, valoarea acţiunii este mai mică de cincizeci de salarii minime;
3) încheierile prin care se încuviinţează împăcarea părţilor şi se confirmă tranzacţia de împăcare;
4) alte hotărîri pentru care legea nu prevede această cale de atac.
Încheierile date în primă instanţă pot fi atacate cu apel numai odată cu fondul, în afară de cazurile cînd încheierile instanţei fac imposibilă judecarea de mai departe a pricinii.
Articolul 27834. Persoanele care pot declara apel
Pot declara apel:
1) părţile şi alţi participanţi la proces;
2) procurorul, în pricinile intentate de el personal;
3) martorul, expertul, interpretul şi reprezentanţii părţilor, cu privire la cheltuielile de judecată ce li se cuvin.
În cazul depunerii cererii de apel de către reprezentanţii părţilor, la cerere se anexează mandatul ce confirmă dreptul lor de a contesta hotărîrile judecătoreşti.
Articolul 27835. Judecarea apelului
Apelul se judecă de Colegiul de apel al Judecătoriei Economice a Republicii Moldova.
Articolul 27836. Termenul de declarare a apelului
Termenul de apel este de 15 de zile de la comunicarea hotărîrii dacă legea nu dispune altfel.
Dacă una din părţi face apel înainte de comunicarea hotărîrii, aceasta se consideră comunicată la data depunerii apelului.
Articolul 27837. Returnarea apelului
Colegiul de apel returnează apelul în cazul în care:
1) apelul nu este semnat sau este semnat de o persoană care nu are dreptul să-l semneze sau de o persoană a cărei funcţie nu este arătată;
2) la apel nu este anexată dovada ce confirmă faptul că participanţilor la proces li s-au expediat copiile de pe apel;
3) la apel nu este anexată dovada de plată a taxei de stat;
4) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit şi nu cuprinde cerinţa de a-l repune în termen;
5) apelul este retras pînă la darea hotărîrii.
Referitor la returnarea cererii de apel se dă o încheiere care poate fi supusă recursului.
Articolul 27838. Intentarea procesului în apel
Referitor la primirea apelului se dă o încheiere.
În încheiere se arată data şi locul examinării apelului.
Articolul 27839. Dovezile de apel
Părţile nu se vor folosi, înaintea instanţei de apel, de alte motive, mijloace de apărare şi dovezi decît de cele invocate în primă instanţă sau arătate în cererea de chemare în judecată şi în referinţă.
Colegiul de apel va putea încuviinţa refacerea sau completarea dovezilor administrate în primă instanţă, precum şi administrarea altor dovezi, dacă le consideră necesare pentru judecarea pricinii.
Articolul 27840. Procedura de judecare a apelului
Regulile de procedură privind judecarea pricinilor în primă instanţă se aplică şi în instanţa de apel în condiţiile prezentului compartiment. Regulile stabilite numai pentru judecarea pricinilor în primă instanţă nu se aplică.
Articolul 27841. Renunţarea la apel
Apelantul este îndreptăţit să renunţe la apel pînă la darea deciziei.
În cazul admiterii renunţării la apel, procesul în instanţa de apel se clasează dacă hotărîrea nu a fost contestată de alte persoane.
Articolul 27842. Limitele judecării apelului
În baza dovezilor anexate la dosar şi a celor prezentate suplimentar, Colegiul de apel rejudecă pricina. Dovezile suplimentare sînt admise d e instanţa de apel în cazul confirmării de către apelant a imposibilităţii prezentării lor în primă instanţă.
În apel nu se poate schimba calitatea părţilor, pricina sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot face alte cereri noi. Excepţiile de procedură şi alte asemenea mijloace de apărare nu se consideră cereri noi.
Se vor putea cere însă dobînzi, rate, venituri ajunse la termen şi orice alte despăgubiri ivite după darea hotărîrii primei instanţe. De asemenea, se va putea solicita compensaţia legală.
Articolul 27843. Temeiuri pentru modificarea sau anularea hotărîrii
Drept temeiuri pentru modificarea sau anularea hotărîrii sînt:
1) aprecierea incompletă a circumstanţelor care au însemnătate pentru judecarea pricinii;
2) neconfirmarea circumstanţelor care au însemnătate pentru pricină, pe care judecata le-a considerat stabilite;
3) necorespunderea concluziilor expuse în hotărîre circumstanţelor dosarului;
4) încălcarea sau aplicarea greşită a normelor dreptului material sau normelor dreptului procedural.
Încălcarea sau aplicarea greşită a normelor dreptului procedural serveşte drept temei pentru modificarea sau anularea hotărîrii dacă această încălcare a avut drept consecinţă sau a putut duce la adoptarea unei hotărîri greşite.
Încălcarea normelor dreptului procedural serveşte ca temei pentru anularea hotărîrii date în primă instanţă dacă:
1) pricina a fost judecată de un complet de judecată format cu încălcarea legii;
2) pricina a fost judecată în lipsa unuia din participanţii la proces, care nu a fost înştiinţat în mod legal despre data şi locul şedinţei;
3) instanţa a dat o hotărîre referitor la drepturile şi obligaţiile persoanelor neimplicate în proces;
4) hotărîrea nu este semnată de toţi membrii completului de judecată sau este semnată de judecători care nu sînt indicaţi în hotărîre;
5) hotărîrea a fost dată de alţi judecători decît cei care au luat parte la dezbaterea pricinii;
6) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei sau el nu este semnat.
Articolul 27859. Recursurile judecate de Judecătoria Economică a Republicii Moldova
Recursurile declarate împotriva hotărîrilor în pricinile patrimoniale date de judecătoriile economice de circumscripţie, dacă la data intentării acţiunii în judecată valoarea acţiunii este mai mică de cincizeci de salarii minime, împotriva încheierilor date de judecătoriile economice de circumscripţie şi împotriva hotărîrilor judecăţilor arbitrale se judecă de Judecătoria Economică a Republicii Moldova în modul prevăzut de prezentul cod.
Articolul 27862. Executarea actelor judiciare
Actele judiciare ale instanţelor de judecată şi hotărîrile judecăţilor arbitrale care au intrat în vigoare sînt obligatorii pentru executare în modul stabilit de prezentul cod.
Articolul 27863. Eliberarea titlului executor
Titlul executor se eliberează în baza actelor judiciare ale instanţelor de judecată şi hotărîrile judecăţilor arbitrale.
Titlul executor pentru încasarea sumelor în folosul încasatorilor se trimite de către aceştia în instituţiile financiare şi se execută în modul stabilit.
În celelalte cazuri, titlul executor se execută de executorul judecătoresc.
Articolul 27864. Cuprinsul titlului executor
Titlul executor trebuie să cuprindă:
1) denumirea instanţei de judecată, numărul dosarului pentru care s-a eliberat titlul executor, data pronunţării actului judiciar, data eliberării titlului executor şi termenul lui de acţiune;
2) dispozitivul actului judiciar.
Dacă în actul judiciar se stabileşte amînarea sau eşalonarea executării lui, în titlul executor se arată din ce moment se începe termenul lui de acţiune.
În titlul executor care urmează a fi executat de executorul judecătoresc sau în cel care se trimite instituţiei financiare se indică de asemenea adresa debitorului.
Titlul executor se semnează de judecător şi se autentifică cu ştampila instanţei judecătoreşti economice.
Articolul 27865. Termenul de prezentare a titlului executor spre executare
Titlul executor poate fi prezentat spre executare la cel tîrziu 3 ani de la data intrării în vigoare a actului judiciar sau după expirarea termenului stabilit pentru amînarea sau eşalonarea executării actului judiciar, sau după darea încheierii de repunere în termen pentru prezentarea titlului executor spre executare. În acest termen nu se include timpul în care executarea actului judiciar a fost suspendat.
Articolul 27866. Răspunderea pentru neexecutarea actului judiciar
Pentru neexecutarea actului judiciar de către debitor sau instituţia financiară căreia i s-a trimis titlul executor, se aplică o amendă de pînă la 50 procente din suma supusă încasării sau din valoarea patrimoniului. În caz de neexecutare a actului judiciar referitor la o pricină nepatrimonială, se aplică o amendă în mărime de pînă la o sută de salarii minime.
Amenda se aplică printr-o încheiere a instanţei judecătoreşti economice care a emis actul judiciar rămas definitiv.