Articolul 18. Etapele procedurii disciplinare
Procedura disciplinară include următoarele etape:
a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
b) verificarea sesizărilor de către Inspecţia Judiciară;
c) examinarea admisibilităţii sesizărilor pentru pornirea procedurii disciplinare de către completul de admisibilitate;
d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar;
e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.
Secţiunea 1.
Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare ale judecătorilor
Articolul 19. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de:
a) orice persoană interesată;
b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) Colegiul de evaluare a performanţelor, în condiţiile prevăzute la art. 23 alin. (4) al Legii nr. 154 din 5 iulie 2012 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor;
d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.
(3) În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează.
(4) Revocarea sesizării nu exclude începerea sau desfăşurarea procedurii disciplinare.
Articolul 20. Condiţiile de formă şi conţinut ale sesizării
(1) Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină:
a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării;
b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;
c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;
f) data şi semnătura autorului sesizării.
(2) Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea în care sînt invocate fapte care nu fac referinţă la abaterile prevăzute de art. 4, căreia i-a expirat termenul de prescripţie prevăzut la art. 5 sau care este declarată repetat, fără a aduce noi probe.
Secţiunea a 2-a.
Verificarea sesizărilor
Articolul 21. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.
(2) Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora. În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea, inspectorul-judecător principal, printr-o dispoziţie motivată, asigură redistribuirea aleatorie a sesizării altui inspector-judecător, care va continua activitatea de verificare. Dispoziţiile de distribuire a sesizărilor şi dispoziţiile motivate de redistribuire a sesizărilor ale inspectoruluijudecător principal se anexează la dosar.
(3) Inspecţia judiciară ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi rezultatele verificării acestora, inclusiv în format electronic.
Articolul 22. Restituirea şi respingerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Dacă sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi conţinut stabilite de art. 20, inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac şi explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de restituire a sesizării inspectorului-judecător principal pentru informare şi ţinerea evidenţei statistice.
(2) În cazul în care din conţinutul sesizării se constată circumstanţe prevăzute la art. 20 alin. (2), inspectoruljudecător, în termen de 10 zile din data cînd i-a fost repartizată, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea ca fiind vădit neîntemeiată. Decizia este semnată de inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea şi contrasemnată de inspectorul-judecător principal. Decizia inspecţiei judiciare de respingere a sesizării poate fi contestată de către autorul sesizării în termen de 15 zile de la data recepţionării deciziei, la completul de admisibilitate al colegiului disciplinar.
Articolul 23. Verificarea sesizării
(1) Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare.
(2) Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;
b) să solicite, cu informarea preşedintelui instanţei judecătoreşti, opinia scrisă a judecătorului la care se face referire în sesizare cu privire la circumstanţele invocate;
c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării.
(3) În procesul de verificare a sesizării, inspectoruljudecător este în drept:
a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.
Articolul 24. Termenele de verificare a sesizării
(1) Verificarea sesizării se efectuează în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data recepţionării acesteia de către inspecţia judiciară.
(2) Inspectorul-judecător principal poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării cu cel mult 15 zile calendaristice, dacă există motive întemeiate, care justifică prelungirea termenului, informînd despre acest fapt autorul sesizării.
Articolul 25. Drepturile şi obligaţiile judecătorului vizat de sesizare la etapa verificării
(1) Judecătorul este în drept:
a) să cunoască conţinutul sesizării;
b) să prezinte explicaţii scrise şi orale;
c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau relevante sesizării;
d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său.
(2) Judecătorul este obligat:
a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător;
b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării, decît în prezenţa inspectorului-judecător.
Articolul 26. Rezultatele verificării sesizării
(1) După finalizarea verificării, inspectorul-judecător întocmeşte în baza acesteia un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, este prezentat, în termen de 3 zile lucrătoare, completului de admisibilitate al colegiului disciplinar pentru examinare.
(2) Raportul întocmit de inspectorul-judecător conţine descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, a faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării de către inspectorul-judecător.
(3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.
Secţiunea a 3-a.
Examinarea admisibilităţii sesizărilor pentru pornirea cauzelor disciplinare
Articolul 27. Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar
(1) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar verifică admisibilitatea sesizării cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători şi decid asupra admisibilităţii sau respingerii sesizării.
(2) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar sînt formate din 3 membri ai colegiului disciplinar numiţi prin hotărîrea colegiului disciplinar. În completul de admisibilitate sînt incluşi, în mod obligatoriu, doi judecători şi un reprezentant al societăţii civile.
(3) Modul de organizare a şedinţelor completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar este stabilit în Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar.
Articolul 28. Examinarea admisibilităţii sesizării
(1) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar examinează raportul şi dosarul cauzei disciplinare transmise de inspecţia judiciară în vederea determinării admisibilităţii sau inadmisibilităţii sesizării. Procedura în faţa completelor de admisibilitate este scrisă.
(2) În caz de necesitate, membrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar pot solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi.
(3) Completele de admisibilitate ale colegiului disciplinar decid:
a) admisibilitatea sesizării şi transmiterea cauzei disciplinare spre examinare plenului colegiului disciplinar, în cazul în care din cuprinsul sesizării, dosarului cauzei disciplinare sau al raportului întocmit de inspectorul-judecător rezultă bănuiala rezonabilă că a fost comisă o abatere disciplinară;
b) respingerea sesizării.
(4) Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării se consideră adoptată dacă pentru admisibilitate a votat cel puţin un membru al completului de admisibilitate al colegiului disciplinar.
Hotărîrea privind respingerea sesizării se adoptă cu votul unanim al membrilor completului de admisibilitate al colegiului disciplinar.
(5) Hotărîrea privind admisibilitatea sesizării nu necesită a fi motivată, dar trebuie să conţină referinţe la fapta sau faptele imputate judecătorului. Hotărîrea respectivă, dosarul cauzei şi raportul inspectorului-judecător se transmit, în termen de 3 zile lucrătoare, colegiului disciplinar pentru examinare.
(6) Hotărîrea privind respingerea sesizării se motivează cu enunţarea în mod obligatoriu a circumstanţelor în baza cărora sesizarea a fost respinsă.
(7) Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar se aduc la cunoştinţa persoanei care a depus sesizarea în termen de 7 zile de la data adoptării hotărîrii.
Articolul 29. Contestarea hotărîrii privind respingerea sesizării
(1) Hotărîrile completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar privind respingerea sesizării pot fi contestate în faţa plenului colegiului disciplinar în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării hotărîrii. Data comunicării hotărîrii se consideră data recepţionării acesteia de către autorul sesizării.
(2) Plenul colegiului disciplinar, în cazul contestării hotărîrii de respingere a sesizării, adoptă una dintre următoarele soluţii:
a) respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărîrii completelor de admisibilitate ale colegiului disciplinar;
b) admiterea contestaţiei şi preluarea cauzei disciplinare spre examinare în fond.
(3) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar adoptate în condiţiile alin. (2) lit. a) sînt irevocabile, nu pot fi supuse nici unei căi de atac şi intră în vigoare la data adoptării.
Secţiunea a 4-a.
Examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar
Articolul 30. Repartizarea dosarelor
După transmiterea şi înregistrarea materialelor cauzei disciplinare la colegiul disciplinar, preşedintele repartizează, în mod aleatoriu, dosarele disciplinare între membrii colegiului, care vor fi desemnaţi raportori.
Articolul 31. Participanţii la cauza disciplinară
(1) Cauza disciplinară se examinează cu citarea obligatorie a judecătorului vizat, a reprezentantului inspecţiei judiciare şi a persoanei care a depus sesizarea.
(2) La examinarea cauzei disciplinare judecătorul şi persoana care a depus sesizarea pot fi reprezentaţi sau asistaţi de un avocat sau o altă persoană, aleşi de judecător sau persoana care a depus sesizarea în calitate de reprezentant.
(3) Neprezentarea în mod repetat sau fără motive întemeiate fie a judecătorului sau persoanei care a depus sesizarea, fie a reprezentanţilor acestora la şedinţa colegiului disciplinar nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.
(4) Inspecţia judiciară este reprezentată de inspectoruljudecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Prezenţa reprezentantului inspecţiei judiciare este obligatorie.
(5) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricare membru al colegiului disciplinar pot solicita audierea martorilor sau altor persoane în cadrul şedinţei de examinare a cauzei disciplinare.
Articolul 32. Pregătirea dosarului spre examinare în colegiul disciplinar
(1) Membrul colegiului desemnat raportor, cu suportul secretariatului colegiului, asigură:
a) pregătirea dosarului pentru examinare în cadrul şedinţei colegiului;
b) citarea părţilor şi a altor participanţi la cauza disciplinară;
c) redactarea proiectului hotărîrii colegiului disciplinar.
(2) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricaremembru al colegiului disciplinar poate solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi, în cazul în care informaţiile din dosarul cauzei nu sînt complete.
(3) La citarea judecătorului vizat în cauza disciplinară şi a persoanei care a depus sesizarea, aceştia sînt informaţi despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată cauza, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de a depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi.
(4) Membrii colegiului disciplinar pot propune citarea la şedinţa colegiului a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.
Articolul 33. Termenele de examinare a cauzei disciplinare de colegiul disciplinar
Cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar în termen de 45 de zile din ziua emiterii hotărîrii cu privire la admisibilitatea sesizării. Termenul nu include perioada în care judecătorul s-a aflat în concediu medical sau de odihnă şi perioada amînării şedinţei, în cazul în care aceasta a fost amînată.
Articolul 34. Examinarea cauzei disciplinare în colegiul disciplinar
(1) Şedinţele colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor în care colegiul decide, din oficiu sau la solicitarea judecătorului vizat în cauza disciplinară, examinarea cauzei în şedinţă închisă în interesul respectării ordinii publice sau securităţii naţionale sau cînd este necesară protecţia vieţii private a participanţilor la procedura disciplinară.
(2) Preşedintele şedinţei anunţă deschiderea ei şi dă citire componenţei colegiului disciplinar. Pînă la începerea examinării cauzei, părţile au dreptul să declare cereri de recuzare membrilor colegiului, care sînt examinate de plenul colegiul disciplinar.
(3) Examinarea cauzei disciplinare începe cu prezentarea raportului membrului colegiului disciplinar desemnat raportor pe cauza disciplinară.
(4) În cazul în care judecătorul sau reprezentantul acestuia participă la examinarea cauzei, audierea explicaţiilor judecătorului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie. Pe parcursul şedinţei, judecătorul are dreptul să formuleze în orice moment demersuri şi să dea explicaţii suplimentare. La decizia colegiului disciplinar pot fi audiate şi alte persoane, invitate atît la propunerea judecătorului, cît şi a colegiului disciplinar pot fi studiate documentele şi materialele din dosar sau cele prezentate suplimentar de participanţii în cauza disciplinară.
(5) Cauza disciplinară se examinează doar în limitele hotărîrii de admisibilitate adoptate în condiţiile art. 28.
Articolul 35. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar se adoptă în camera de consiliu. Deliberarea are caracter secret şi se desfăşoară imediat după finalizarea şedinţei la care s-a examinat cauza disciplinară.
(2) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Membrul colegiului desemnat raportor pe cauza disciplinară respectivă pronunţă dispozitivul hotărîrii, iar colegiul disciplinar întocmeşte hotărîrea motivată în termen de pînă la 20 de zile de la pronunţarea dispozitivului. Dacă un membru al colegiului are opinie separată faţă de hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor. Opinia separată se anexează la dosar.
(4) Hotărîrile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii colegiului disciplinar care au participat la examinarea cauzei. Hotărîrile colegiului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii hotărîrii motivate.
(5) Copia hotărîrii se expediază participanţilor la cauza disciplinară în termen de 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărîrii motivate.
Articolul 36. Hotărîrile colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
(1) Colegiul disciplinar poate hotărî:
a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6;
b) constatarea abaterii disciplinare şi sistarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară;
c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară.
(2) Colegiul disciplinar poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Magistraturii pentru dispunerea evaluării extraordinare a performanţelor judecătorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea unei astfel de evaluări.
Articolul 37. Conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
(1) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul constatării abaterii disciplinare trebuie să conţină:
a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
c) numărul dosarului în procesul de examinare a căruia s-a comis abaterea disciplinară;
d) data comiterii abaterii disciplinare;
e) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
f) temeiul de drept al aplicării sancţiunii sau sistării procedurii în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului;
g) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
h) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
i) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
j) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
k) data adoptării hotărîrii.
(2) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul încetării procedurii disciplinare trebuie să conţină următoarele:
a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
c) numărul dosarului la examinarea căruia s-a invocat comiterea faptei descrise în sesizare;
d) data comiterii faptei invocate în sesizare;
e) descrierea faptelor invocate în sesizare şi a motivelor lipsei abaterii disciplinare în faptele invocate;
f) descrierea probelor colectate pe dosar;
g) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
h) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
i) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
j) data adoptării hotărîrii.
Articolul 38. Transmiterea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie
(1) Hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător se transmite Consiliului Superior al Magistraturii pentru înaintarea propunerii Preşedintelui Republicii Moldova sau Parlamentului, după caz, după expirarea termenului de contestare.
(2) Dacă hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător a fost contestată, această hotărîre devine irevocabilă doar după examinarea conform procedurii stabilite la art. 39-40.
Articolul 39. Contestarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărîrile colegiului disciplinar devin irevocabile.
(2) Contestaţiile se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică din timp persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat.
(4) După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
a) menţinerea fără modificare a hotărîrii colegiului disciplinar;
b) admiterea contestaţiei şi adoptarea unei noi hotărîri. În acest caz prevederile cu privire la procedura de examinare şi conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare sînt aplicabile şi pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 40. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii
(1) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturi adoptate în condiţiile art. 39 pot fi contestate de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre în termen de 20 de zile de la data recepţionării hotărîrii motivate la Curtea Supremă de Justiţie.
(2) Cererile de contestare sînt examinate de un complet format din 5 judecători. Cererile privind contestarea deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii adoptate în condiţiile art. 39 se examinează în mod prioritar. Termenul de examinare nu poate depăşi 30 de zile.
(3) Hotărîrile Curţii Supreme de Justiţie adoptate în condiţiile alin. (2) al prezentului articol sînt irevocabile şi intră în vigoare la data adoptării.