Articolul 18. Etapele procedurii disciplinare
Procedura disciplinară include următoarele etape:
a) depunerea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare;
b) verificarea sesizărilor de către Inspecţia Judiciară şi cercetarea disciplinară;
с) – exclusă;
d) examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar;
e) adoptarea hotărîrilor pe cauzele disciplinare.
Secţiunea 1.
Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare ale judecătorilor
Articolul 19. Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecători poate fi înaintată de:
a) persoana ale cărei drepturi au fost încălcate ca urmare a faptei comise de judecător sau o altă persoană care poate invoca un interes legitim;
b) membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, în condițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor;
[Art.19 al.(1), lit.c) în redacția LP340 din 24.11.23, MO465-467/07.12.23 art.798; în vigoare 07.12.23]
d) Inspecţia judiciară, prin autosesizare în urma controalelor efectuate în condiţiile prevăzute de art. 72 al Legii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi în cazul recepţionării raportului privind rezultatele evaluării integrităţii instituţionale, întocmit de către Centrul Naţional Anticorupţie.
e) Ministerul Justiției, la notificarea Agentului guvernamental, în cazul în care se solicită constatarea abaterii disciplinare prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b) cu privire la acțiunile sau inacțiunile judecătorului care au dus la una dintre consecințele prevăzute la art. 2007 alin. (1) lit.c) din Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002.
(2) Subiecţii prevăzuţi la alin. (1) pot înainta sesizarea privind faptele care le-au devenit cunoscute în exercitarea drepturilor sau atribuţiilor de funcţie ce le deţin sau în baza informaţiilor difuzate de mass-media.
(3) În cazul în care mai multe sesizări se referă la aceeaşi faptă şi la acelaşi judecător, sesizările se conexează.
(31) Dacă din sesizare rezultă comiterea de către judecător a mai multor abateri disciplinare, dintre care unele se confirmă, iar altele nu, inspectorul-judecător poate dispune, prin încheiere, disjungerea sesizării.
(32) Dacă din sesizarea formulată în privința mai multor judecători rezultă comiterea abaterii disciplinare doar de către unii din ei, prin decizie, inspectorul judecător dispune disjungerea procedurii disciplinare în privința acestora, cu adoptarea ulterioară a soluției corespunzătoare. Decizia privind disjungerea și, după caz, privind respingerea unei părți din sesizare poate fi contestată în condițiile art. 23 alin. (11).
(4) În cazul în care autorul sesizării renunță la pretențiile expuse în sesizare, prin decizie, nesusceptibilă de atac, inspecția judiciară încetează procedura disciplinară. Renunțarea la sesizare nu exclude începerea sau desfășurarea procedurii disciplinare în condițiile prezentei legi dacă inspecția judiciară sau colegiul disciplinar consideră că există un interes public de natură să afecteze prestigiul justiției.
(5) La sesizarea Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu alin.(1) lit.e), procedura disciplinară începe și se desfășoară în condițiile prezentei legi.
Articolul 20. Condiţiile de formă şi conţinut ale sesizării
(1) Sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare trebuie să conţină:
a) datele de identitate şi informaţia de contact ale autorului sesizării sau a reprezentantului împuternicit în condițiile legii;
b) numele judecătorului la care se face referire în sesizare;
c) data şi locul unde au fost comise faptele descrise în sesizare;
d) descrierea succintă a faptelor ce ar putea constitui abateri disciplinare;
e) indicarea, după caz, a probelor care confirmă fapta invocată sau indicarea persoanelor care ar putea confirma cele relatate de autorul sesizării, dacă acestea există la momentul depunerii sesizării;
f) data şi semnătura autorului sesizării.
(2) Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la faptele judecătorului care pot constitui abateri disciplinare:
a) în care sunt invocate fapte ce nu fac referință la abaterile disciplinare prevăzute la art. 4;
b) căreia i-a expirat termenul de prescripție prevăzut la art. 5;
c) depusă repetat, fără a aduce probe noi;
d) care nu este înaintată de subiecții prevăzuți la art. 19 alin. (1).
(3) Sesizarea Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit.e), nu poate fi considerată inadmisibilă chiar dacă a expirat termenul de prescripție prevăzut la art.5.
Secţiunea a 2-a.
Verificarea sesizărilor
Articolul 21. Înregistrarea şi repartizarea sesizărilor
(1) Sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare se depune la secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea se înregistrează şi se transmite inspectorului-judecător principal în cel mult 3 zile lucrătoare de la recepţionare.
(2) Inspectorul-judecător principal repartizează sesizările în mod aleatoriu inspectorilor-judecători pentru verificarea acestora.
(3) Inspecţia judiciară ţine evidenţa statistică a tuturor sesizărilor şi rezultatele verificării acestora, inclusiv în format electronic.
Articolul 22. Restituirea sesizărilor privind faptele care pot constitui abateri disciplinare
(1) Dacă sesizarea nu corespunde condiţiilor de formă şi conţinut stabilite de art.20 alin.(1), inspectorul-judecător, în termen de 3 zile lucrătoare din ziua în care i-a fost repartizată sesizarea pentru verificarea prealabilă, o restituie autorului cu indicarea neajunsurilor stabilite, printr-o decizie nesusceptibilă de atac şi explicarea dreptului de a depune o nouă sesizare. Inspectorul-judecător care a restituit sesizarea transmite o copie a scrisorii de restituire a sesizării inspectorului-judecător principal pentru informare şi ţinerea evidenţei statistice.
Articolul 23. Verificarea sesizării şi cercetarea disciplinară
(1) Verificarea sesizării reprezintă etapa în cadrul căreia se stabilesc faptele imputate judecătorului şi consecinţele acestora, circumstanţele în care au fost comise, precum şi orice alte date concludente din care să se poată stabili existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare. Verificarea sesizării se efectuează de către inspectorii-judecători în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.
(11) Dacă nu se întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare sau faptele invocate în sesizare nu se confirmă prin probele administrate în procesul verificării prealabile, inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea, printr-o decizie motivată, respinge sesizarea. Decizia cu privire la respingerea sesizării poate fi contestată de autorul sesizării în completul de examinare a contestaţiilor al colegiului disciplinar în decurs de 15 zile de la data recepţionării deciziei motivate. Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art. 19 alin. (1) lit. e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.
(12) În cazul în care inspectorul-judecător constată existenţa elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare, acesta dispune prin rezoluţie pornirea procedurii disciplinare, începerea cercetării disciplinare, care se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data dispunerii acestora.
(2) Inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este obligat:
a) să întreprindă toate măsurile necesare pentru a verifica faptele invocate de autorul sesizării şi a stabili existenţa sau inexistenţa elementelor faptei care poate constitui abatere disciplinară;
b) să solicite judecătorului subiect al sesizării opinia scrisă cu privire la circumstanţele invocate în sesizare, cu excepția cazurilor în care sesizarea se restituie sau se respinge;
c) să întocmească dosarul cauzei disciplinare care include sesizarea privind faptele care pot constitui abateri disciplinare, opinia scrisă a judecătorului subiect al sesizării, precum şi toate materialele şi alte probe obţinute în urma verificării;
d) să examineze admisibilitatea sesizării pentru pornirea procedurii disciplinare, cu încadrarea juridică a faptelor invocate în sesizare, în conformitate cu prevederile art.4 alin.(1);
e) să transmită dosarul disciplinar colegiului disciplinar şi să susţină raportul cu privire la rezultatele cercetării disciplinare;
f) să se abţină de la verificarea sesizării şi cercetarea disciplinară dacă se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau cu persoana care a depus sesizarea, precum şi în cazul în care are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei disciplinare sau există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea sa. Pentru aceleaşi motive, judecătorul subiect al procedurii disciplinare sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea inspectorului-judecător.
(21) Abţinerea sau recuzarea înaintată unui inspector-judecător se examinează de către inspectorul-judecător principal, iar în privinţa inspectorului-judecător principal se examinează de către un inspector-judecător numit ad-hoc de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
(22) În cazul în care inspectorul-judecător căruia i-a fost repartizată sesizarea este în imposibilitate de a continua verificarea ori în cazul admiterii recuzării sau abţinerii inspectorului-judecător, inspectorul-judecător principal sau, după caz, inspectorul-judecător numit ad-hoc de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, prin dispoziţie motivată, redistribuie aleatoriu sesizarea respectivă unui alt inspector-judecător care va continua activitatea de verificare în termenul stabilit de lege. După caz, la cererea inspectorului-judecător nou, termenul de verificare prealabilă a sesizării poate fi prelungit cu până la 10 zile lucrătoare, prin dispoziția motivată a inspectorului-judecător principal, fapt despre care se informează autorul sesizării. Dispoziţia inspectorului-judecător principal privind distribuirea sesizărilor sau, după caz, dispoziţia motivată privind redistribuirea sesizării se anexează la dosarul cauzei disciplinare.
(3) În procesul de verificare a sesizării, inspectorul-judecător este în drept:
a) să facă copii de pe documentele relevante, inclusiv din dosarele la examinarea cărora se afirmă că au fost comise faptele descrise în sesizare;
b) să solicite alte informaţii necesare de la preşedintele instanţei şi alţi judecători de la instanţa în care activează judecătorul vizat în sesizare, precum şi de la alte autorităţi publice, persoane cu funcţii de răspundere sau persoane private;
c) să solicite, în caz de necesitate, persoanei care a depus sesizarea explicaţii verbale şi în scris, precum şi probe suplimentare în legătură cu faptele invocate în sesizare;
d) să întreprindă alte măsuri pe care le consideră necesare pentru a demonstra existenţa sau inexistenţa elementelor abaterii disciplinare în faptele indicate în sesizare.
(4) Inspectorul-judecător trebuie să informeze Consiliul Superior al Magistraturii dacă, în procesul de verificare a sesizării, constată existența temeiurilor de efectuare a evaluării performanțelor judecătorului vizat, prevăzute la art. 8 alin.(1) lit. b) și f) din Legea nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor.
[Art.23 al.(4) introdus prin LP340 din 24.11.23, MO465-467/07.12.23 art.798; în vigoare 07.12.23]
Articolul 25. Drepturile şi obligaţiile judecătorului vizat de sesizare la etapa verificării
(1) Judecătorul este în drept:
a) să cunoască conţinutul sesizării;
b) să prezinte explicaţii scrise şi orale;
c) să prezinte probe care demonstrează sau infirmă anumite fapte invocate în sesizare sau relevante sesizării;
d) să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant al său.
(2) Judecătorul este obligat:
a) să nu împiedice în nici un fel verificarea iniţiată de inspectorul-judecător;
b) să nu contacteze personal şi nici prin reprezentant cu autorul sesizării.
Articolul 26. Rezultatele verificării sesizării
(1) După finalizarea cercetării disciplinare, în cazul constatării existenţei elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte un raport, care, împreună cu dosarul cauzei disciplinare, se prezintă în termen de 3 zile colegiului disciplinar pentru examinare. În cazul în care nu se constată existenţa elementelor constitutive ale abaterii disciplinare, inspectorul-judecător întocmeşte o decizie motivată de respingere a sesizării și încetare a procedurii disciplinare, care poate fi contestată în modul stabilit la art.23 alin.(11). Decizia motivată de respingere a sesizării Ministerului Justiției, depusă în conformitate cu art.19 alin.(1) lit.e), se transmite în adresa ministerului în termen de 3 zile de la data emiterii.
(2) Raportul întocmit de inspectorul-judecător trebuie să conţină descrierea succintă a faptelor invocate de autorul sesizării, informaţia prezentată de judecătorul subiect al sesizării, descrierea faptelor constatate de inspectorul-judecător, a probelor prezentate de autorul sesizării şi a probelor colectate în timpul verificării şi cercetării disciplinare de către inspectorul-judecător, a faptelor imputate judecătorului şi încadrarea juridică a acestora. Copia raportului se remite judecătorului.
(3) Modelul raportului privind rezultatele verificării sesizării de către inspectorul-judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii la propunerea colegiului disciplinar.
Secţiunea a 4-a.
Examinarea cauzelor disciplinare de către colegiul disciplinar
Articolul 30. Repartizarea dosarelor
După transmiterea şi înregistrarea dosarului cauzei disciplinare la colegiul disciplinar, preşedintele repartizează, în mod aleatoriu, dosarele disciplinare între membrii colegiului, care vor fi desemnaţi raportori.
Articolul 31. Participanţii la cauza disciplinară
(1) Cauza disciplinară se examinează cu citarea obligatorie a judecătorului vizat și a reprezentantului inspecției judiciare.
(2) La examinarea cauzei disciplinare, judecătorul subiect al sesizării poate fi asistat de un avocat ales de acesta.
(3) Neprezentarea fără motive întemeiate a judecătorului subiect al sesizării sau a avocatului acestuia la ședința colegiului disciplinar nu împiedică examinarea cauzei disciplinare.
(4) Inspecţia judiciară este reprezentată de inspectoruljudecător care a efectuat verificarea sesizării sau un alt inspector-judecător desemnat de inspectorul-judecător principal. Prezenţa reprezentantului inspecţiei judiciare este obligatorie.
(5) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricare membru al colegiului disciplinar, inspectorul-judecător, precum şi judecătorul subiect al sesizării pot solicita audierea martorilor sau altor persoane în cadrul şedinţei de examinare a cauzei disciplinare.
Articolul 32. Pregătirea dosarului spre examinare în colegiul disciplinar
(1) Membrul colegiului desemnat raportor, cu suportul secretariatului colegiului, asigură:
a) pregătirea dosarului pentru examinare în cadrul şedinţei colegiului;
b) citarea părţilor şi a altor participanţi la cauza disciplinară;
c) redactarea proiectului hotărîrii colegiului disciplinar.
(2) Membrul colegiului desemnat raportor sau oricaremembru al colegiului disciplinar poate solicita inspecţiei judiciare efectuarea unor verificări suplimentare şi/sau colectarea unor documente sau probe noi, în cazul în care informaţiile din dosarul cauzei nu sînt complete.
(3) La citarea judecătorului vizat în cauza disciplinară şi a persoanei care a depus sesizarea, aceştia sînt informaţi despre data şi locul şedinţei la care urmează a fi examinată cauza, despre dreptul de a beneficia de serviciile unui avocat/reprezentant, de a lua cunoştinţă de materialele dosarului şi de a depune probe noi sau demersuri pentru administrarea de probe noi.
(4) Membrii colegiului disciplinar pot propune citarea la şedinţa colegiului a altor persoane relevante pentru examinarea cauzei.
Articolul 33. Termenele de examinare a cauzei disciplinare de colegiul disciplinar
Cauza disciplinară se examinează de colegiul disciplinar în termen de 60 de zile de la data transmiterii de către inspecţia judiciară a raportului şi a dosarului cauzei disciplinare. Termenul nu include perioada în care judecătorul s-a aflat în concediu medical sau de odihnă şi perioada amînării şedinţei, în cazul în care aceasta a fost amînată.
Articolul 34. Examinarea cauzei disciplinare în colegiul disciplinar
(1) Şedinţele colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor în care colegiul decide, din oficiu sau la solicitarea judecătorului vizat în cauza disciplinară, examinarea cauzei în şedinţă închisă în interesul respectării ordinii publice sau securităţii naţionale sau cînd este necesară protecţia vieţii private a participanţilor la procedura disciplinară.
(2) Preşedintele şedinţei anunţă deschiderea ei şi dă citire componenţei colegiului disciplinar. Pînă la începerea examinării cauzei, părţile au dreptul să declare cereri de recuzare membrilor colegiului, care sînt examinate de plenul colegiul disciplinar.
(3) Examinarea cauzei disciplinare începe cu susţinerea de către inspectorul-judecător a raportului privind rezultatele verificării sesizării..
(4) În cazul în care judecătorul sau reprezentantul acestuia participă la examinarea cauzei, audierea explicaţiilor judecătorului sau a reprezentantului acestuia este obligatorie. Pe parcursul şedinţei, judecătorul are dreptul să formuleze în orice moment demersuri şi să dea explicaţii suplimentare. La decizia colegiului disciplinar pot fi audiate şi alte persoane, invitate atît la propunerea judecătorului, cît şi a colegiului disciplinar pot fi studiate documentele şi materialele din dosar sau cele prezentate suplimentar de participanţii în cauza disciplinară.
(5) Cauza disciplinară se examinează doar în limitele raportului inspecţiei judiciare, întocmit în conformitate cu prevederile art.26 alin.(2).
Articolul 35. Deliberarea şi adoptarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar se adoptă în camera de consiliu. Deliberarea are caracter secret şi se desfăşoară imediat după finalizarea şedinţei la care s-a examinat cauza disciplinară.
(2) Hotărîrile plenului colegiului disciplinar se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Preşedintele colegiului disciplinar pronunţă dispozitivul hotărîrii, iar colegiul disciplinar întocmeşte hotărîrea motivată în termen de pînă la 20 de zile de la pronunţarea dispozitivului. Dacă un membru al colegiului are opinie separată faţă de hotărîrea adoptată, acesta o expune în scris, cu indicarea motivelor. Opinia separată se anexează la dosar.
(4) Hotărîrile sînt semnate de preşedintele şedinţei şi membrii colegiului disciplinar care au participat la examinarea cauzei. Hotărîrile colegiului se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 3 zile lucrătoare de la data întocmirii hotărîrii motivate.
(5) Copia hotărîrii se expediază participanţilor la cauza disciplinară în termen de 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărîrii motivate.
Articolul 36. Hotărîrile colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
(1) Colegiul disciplinar poate hotărî:
a) constatarea abaterii disciplinare şi aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 6;
a1) constatarea abaterii disciplinare și încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care a expirat termenul de prescripție stabilit la art. 5 alin. (1) pentru depunerea sesizării;
b) constatarea abaterii disciplinare şi încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care au expirat termenele de tragere la răspundere disciplinară stabilite la art. 5 alin. (2);
c) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care nu a fost comisă o abatere disciplinară;
d) încetarea procedurii disciplinare în cazul revocării sesizării depuse, cînd părţile nu insistă la examinarea sesizării pe fond, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.19 alin.(4);
e) încetarea procedurii disciplinare, în cazul în care sesizarea nu întrunește condițiile art. 19 și 20.
(11) Colegiul disciplinar poate constata abaterea disciplinară şi poate aplica sancţiuni disciplinare judecătorilor în funcţie, judecătorilor demisionaţi, preşedinţilor, vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti doar în cazul în care constată că fapta imputată a fost săvîrşită cu intenţie sau din neglijenţă gravă, conform prevederilor art. 41.
(12) În cazul comiterii a două sau mai multor abateri disciplinare, pentru care pot fi aplicate sancțiuni disciplinare de severitate diferită, se stabilesc sancțiuni disciplinare pentru fiecare abatere disciplinară, iar judecătorului i se aplică sancțiunea finală prin absorbirea celei mai ușoare de sancțiunea mai severă.
(13) În cazul comiterii a trei sau mai multor abateri disciplinare, pentru care pot fi aplicate trei sau mai multe sancțiuni disciplinare similare, judecătorului i se aplică următoarea sancțiune după gradul de severitate.
(2) Colegiul disciplinar poate formula adiţional o recomandare adresată Consiliului Superior al Magistraturii pentru dispunerea evaluării extraordinare a performanţelor judecătorului, dacă circumstanţele şi materialele cauzei demonstrează necesitatea unei astfel de evaluări.
Articolul 37. Conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare
(1) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul constatării abaterii disciplinare trebuie să conţină:
a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
c) numărul dosarului în procesul de examinare a căruia s-a comis abaterea disciplinară;
d) data comiterii abaterii disciplinare;
e) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
f) temeiul de drept al aplicării sancţiunii sau sistării procedurii în cazul expirării termenelor de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului;
g) sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
h) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
i) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
j) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
k) data adoptării hotărîrii.
(2) Hotărîrea colegiului disciplinar în cazul încetării procedurii disciplinare trebuie să conţină următoarele:
a) numele şi prenumele judecătorului vizat în hotărîre şi instanţa în care activează;
b) numele şi prenumele autorului sesizării privind comiterea abaterii disciplinare;
c) numărul dosarului la examinarea căruia s-a invocat comiterea faptei descrise în sesizare;
d) data comiterii faptei invocate în sesizare;
e) descrierea faptelor invocate în sesizare şi a motivelor lipsei abaterii disciplinare în faptele invocate;
f) descrierea probelor colectate pe dosar;
g) calea de atac, termenele şi instanţa competentă să examineze contestaţia;
h) motivele care au stat la baza formulării recomandării cu privire la evaluarea extraordinară a performanţelor judecătorului, dacă o astfel de recomandare a fost formulată;
i) numele membrilor colegiului disciplinar prezenţi la examinarea cauzei;
j) data adoptării hotărîrii.
Articolul 38. Transmiterea hotărîrii cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţie
(1) Hotărârea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancțiunii de eliberare din funcția de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii după expirarea termenului de contestare.
(2) Dacă hotărîrea colegiului disciplinar cu privire la aplicarea sancţiunii de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei sau de eliberare din funcţia de judecător a fost contestată, această hotărîre devine irevocabilă doar după examinarea conform procedurii stabilite la art. 39-40.
Articolul 39. Contestarea hotărîrii colegiului disciplinar
(1) Hotărîrile colegiului disciplinar pot fi contestate la Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul colegiului, de către persoanele care au depus sesizarea, inspecţia judiciară sau judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 15 zile de la data primirii copiei hotărîrii motivate. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea acestui termen, hotărîrile necontestate ale colegiului disciplinar devin irevocabile.
(11) Dosarele disciplinare contestate se repartizează în mod aleatoriu membrilor Consiliului Superior al Magistraturi, cu excepţia membrilor din oficiu.
(21) Dacă sesizarea a fost depusă de către unul dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, atunci acesta nu va participa la examinarea contestaţiei.
(2) Contestaţiile se examinează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării lor la Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Data, ora şi locul examinării contestaţiei se comunică din timp inspecției judiciare, persoanei care a depus sesizarea şi judecătorului vizat.
(4) După examinarea contestaţiilor, Consiliul Superior al Magistraturii decide:
a) menţinerea fără modificare a hotărîrii colegiului disciplinar;
b) admiterea contestaţiei şi adoptarea unei noi hotărîri. În acest caz prevederile cu privire la procedura de examinare şi conţinutul hotărîrii colegiului disciplinar privind rezultatul examinării cauzei disciplinare sînt aplicabile şi pentru Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 40. Contestarea hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii
(1) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii, adoptate în condiţiile art.39, pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție de persoanele care au depus sesizarea, de inspecţia judiciară sau de judecătorul vizat în hotărîre, în termen de 30 zile de la data recepţionării hotărîrii motivate.
(2) Termenul de examinare a contestațiilor prevăzute la alin. (1) nu poate depăși 30 de zile.