Capitolul I
Dispoziţii generale
Articolul 1. Obiectul de reglementare
Prezenta lege reglementează temeiurile răspunderii disciplinare, categoriile abaterilor disciplinare comise de judecători, sancţiunile disciplinare aplicate acestora, etapele procedurii disciplinare, atribuţiile instituţiilor implicate în procedura disciplinară, precum şi procedura examinării, adoptării şi contestării hotărîrilor în cauzele disciplinare privind judecătorii.
Articolul 2. Principiile procedurii disciplinare privind judecătorii
Procedura disciplinară privind judecătorii se bazează pe principiile:
a) legalităţii;
b) respectării independenţei justiţiei;
c) echităţii procedurii;
d) proporţionalităţii dintre abaterea disciplinară comisă şi sancţiune;
e) transparenţei.
Articolul 3. Temeiurile răspunderii disciplinare
Judecătorii răspund disciplinar pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de prezenta lege. Încălcarea prevederilor altor acte normative atrage răspunderea disciplinară numai în cazurile în care fapta constituie o abatere disciplinară în conformitate cu art. 4.
Articolul 4. Abaterile disciplinare
(1) Constituie abatere disciplinară:
a) nerespectarea intenţionată sau din neglijenţă gravă a îndatoririi de a se abţine atunci cînd judecătorul ştie sau trebuia să ştie că există una dintre circumstanţele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de declaraţii repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea examinării cauzei;
b) adoptarea unei hotărîri judecătoreşti prin care, intenţionat sau din neglijenţă gravă, au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte;
c) acţiunile judecătorului în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente;
d) imixtiunea în activitatea de înfăptuire a justiţiei de către un alt judecător;
e) intervenţiile ilegale sau exploatarea poziţiei de judecător în raport cu alte autorităţi, instituţii sau funcţionari fie pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale altor persoane, fie în scopul obţinerii de foloase necuvenite;
f) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii confidenţiale de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, în condiţiile legii;
g) încălcarea, din motive imputabile judecătorului, a termenelor de îndeplinire a acţiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărîrilor judecătoreşti şi de transmitere a copiilor acestora participanţilor la proces , dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanţilor la proces sau ale altor persoane;
h) absenţele nemotivate de la serviciu, întîrzierea ori plecarea fără motive obiective de la serviciu, dacă aceasta a afectat activitatea instanţei;
i) încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei;
j) neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare a unei obligaţii de serviciu, fără o justificare rezonabilă, dacă aceasta a afectat în mod direct drepturile participanţilor la proces sau ale altor persoane.
k) atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiţiei faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau alte persoane;
l) încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile, interdicţiile şi restricţiile de serviciu care îi privesc pe judecători;
m1) nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
n) obstrucţionarea, prin orice mijloace, a activităţii inspectorilor-judecători;
p) alte fapte care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei în aşa măsură încît se afectează încrederea în justiţie, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora, care, după gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică şi conduită profesională a judecătorilor.
(2) Constituie abatere disciplinară comisă de preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întîrziere sau necorespunzătoare, fără o justificare rezonabilă acestora, a atribuţiilor stabilite de articolul 161 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi dacă aceasta a afectat activitatea instanţei.
(3) Răspunderea disciplinară nu depinde de faptul că actul emis de judecătorul subiect al cauzei disciplinare a fost sau nu a fost contestat ori de rezultatul examinării apelului sau a recursului.
Articolul 41. Noțiunile de intenție și de neglijență gravă
(1) Se consideră că a fost săvârșită cu intenție o abatere disciplinară în cazul în care judecătorul încalcă conștient norme de drept material ori procesual sau săvârșește o faptă prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. p), își dă seama de consecința prejudiciabilă a acțiunii sau inacțiunii sale și urmărește ori admite survenirea consecinței respective.
(2) Se consideră că a fost săvârșită cu neglijență gravă o abatere disciplinară în cazul în care judecătorul a admis o încălcare a unor norme de drept material ori procesual sau săvârșește o faptă prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. p) fără a-și da seama de o eventuală consecință prejudiciabilă a acțiunii sau inacțiunii sale, deși putea și trebuia să o prevadă, ori considerând neîntemeiat că această consecință prejudiciabilă nu se va produce. Lipsa de previziune manifestată de judecător trebuie să fie inexplicabilă din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul dreptului, să nu aibă nicio legătură cu particularitățile situației judecate care ar face-o înțeleasă și să reiasă dintr-o abordare care este contrară practicii judiciare uniforme.
Articolul 5. Termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului
(1) Judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 2 ani de la data comiterii abaterii disciplinare.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care dintr-o hotărîre irevocabilă a unei instanţe judecătoreşti naţionale sau internaţionale rezultă comiterea de către judecător a unei abateri disciplinare, judecătorul poate fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data devenirii irevocabile a hotărîrii instanţei naţionale sau internaţionale, dar nu mai tîrziu de 5 ani de la data comiterii abaterii.
Articolul 6. Sancţiunile disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sînt:
a) avertismentul;
b) mustrarea;
c) reducerea salariului;
d) eliberarea din funcţia de judecător.
(2) Pentru judecătorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată, în afară de sancţiunile indicate la alin. (1) lit.a)–c), poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia respectivă.
(3) Avertismentul constă în atenţionarea judecătorului asupra abaterii disciplinare comise, cu recomandarea să respecte pe viitor dispoziţiile legale, prevenindu-l că la o nouă abatere disciplinară similară îi va putea fi aplicată o sancţiune mai severă. Avertismentul se emite în formă scrisă. Termenul de acţiune a avertismentului este de 1 an.
(4) Mustrarea constituie critica, exprimată în formă scrisă, privind faptele comise de judecător. Termenul de acţiune a mustrării este de 2 ani.
(5) Reducerea salariului reprezintă micşorarea salariului lunar de la 15% pînă la 30%, pentru o perioadă de la 3 luni pînă la 1 an şi se aplică cu începere din luna calendaristică ulterioară datei la care hotărîrea colegiului disciplinar a rămas irevocabilă.
(6) Eliberarea din funcţia de judecător reprezintă încetarea de drept a împuternicirilor judecătorului ca urmare a comiterii unei abateri disciplinare grave sau repetate. Propunerea de eliberare din funcţia de judecător este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii în modul stabilit de lege.
(7) Eliberarea din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă se aplică pentru abaterile disciplinare grave sau repetate stabilite la art. 4 alin. (2) al prezentei legi şi presupune încetarea mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti. Hotărârea de eliberare din funcția de președinte sau vicepreședinte de instanță se adoptă de către Consiliul Superior al Magistraturii.
[Art.6 al.(7) modificat prin LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
Articolul 7. Condiţiile şi consecinţele aplicării sancţiunilor disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi pentru faptele comise în timpul exercitării mandatului de judecător.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică proporţional gravităţii abaterii disciplinare comise de judecător şi de circumstanţele personale ale acestuia. Gravitatea abaterii disciplinare este determinată de natura faptei comise şi de consecinţele produse. Consecinţele produse sînt evaluate avînd în vedere atît efectele asupra persoanelor implicate în procesul judiciar în cadrul căruia s-a comis fapta, cît şi efectele asupra imaginii şi prestigiului justiţiei.
(3) Comiterea repetată a unei abateri disciplinare reprezintă comiterea unei abateri disciplinare în perioada de acţiune a sancţiunii disciplinare anterioare, indiferent de tipul abaterii disciplinare comise. Totodată, aceasta constituie o circumstanţă agravantă şi se ia în considerare la stabilirea sancţiunii pentru următoarea abatere disciplinară comisă.
(4) Dacă în termenul de acţiune a sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a)- c) şi alin. (2) faţă de judecător nu se aplică o nouă sancţiune disciplinară, se consideră că el nu a fost sancţionat disciplinar.
(5) Pe perioada acţiunii sancţiunilor disciplinare judecătorul nu poate fi transferat, numit în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă sau promovat în altă instanţă.
(6) În cazul aplicării faţă de judecătorul demisionat a sancţiunii disciplinare prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. d), acestuia îi va fi retrasă indemnizaţia unică de concediere şi îi va fi recalculată pensia, potrivit art. 25 alin.(31) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.
(7) Judecătorul faţă de care a fost aplicată sancţiunea eliberării din funcţia de judecător nu poate fi ales sau numit ulterior, timp de cinci ani, în nici o funcţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi organele specializate şi nu poate activa în cadrul Institutului Naţional de Justiţie, atît în funcţii administrative, cît şi în calitate de formator.
(8) Judecătorul eliberat din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti poate solicita promovarea într-o instanţă judecătorească superioară sau numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti doar după expirarea a 2 ani din ziua aplicării sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte de instanţă.
Capitolul II
Colegiul disciplinar
Articolul 8. Statutul şi competenţa colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar este un organ independent, care examinează cauzele disciplinare în privinţa judecătorilor în funcţie şi judecătorilor demisionaţi, pentru faptele comise în timpul exercitării funcţiei de judecător, şi aplică sancţiuni disciplinare.
(2) Colegiul disciplinar:
a) formează completele de de examinare a contestaţiilor;
c) examinează cauzele privind răspunderea disciplinară a judecătorilor;
d) aplică judecătorilor sancţiuni disciplinare.
(3) Activitatea colegiului disciplinar este reglementată de prezenta lege şi de Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 9. Componenţa şi durata mandatului colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar este format din 4 judecători şi 3 persoane din societatea civilă.
[Art.9 al.(1) modificat prin LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(2) Calitatea de membru al colegiului disciplinar este incompatibilă cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor, al colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, cu calitatea de inspector-judecător, precum şi cu calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti.
(3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul societăţii civile trebuie să aibă o reputaţie ireproşabilă, să se bucure de autoritate în societate, să aibă experienţă de cel puţin 7 ani în domeniul dreptului şi sînt obligaţi să respecte restricţiile specificate la art.8 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului. Pentru verificarea acestor calităţi, CV-urile candidaţilor care participă la concurs vor fi publicate pe pagina web a Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de ziua organizării concursului.
(4) Mandatul membrului colegiului disciplinar este de 6 ani. Membrul colegiului disciplinar nu poate fi ales sau numit pentru 2 mandate consecutive.
(5) Mandatul membrilor colegiului disciplinar se prelungeşte de drept pînă la constituirea unui colegiu într-o nouă componenţă.
Articolul 10. Alegerea şi numirea membrilor colegiului disciplinar
(1) Membrii colegiului disciplinar din rândul judecătorilor se aleg prin vot secret de Adunarea Generală a Judecătorilor. Judecătorii pot fi aleşi în colegiul disciplinar doar dacă au activat efectiv în funcţia de judecător cel puţin 2 ani.
[Art.10 al.(1) în redacția LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(11) Consiliul Superior al Magistraturii convoacă Adunarea Generală a Judecătorilor cu 3 luni pînă la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. În cazul în care nu este ales numărul necesar de membri ai colegiului disciplinar, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă repetat cu cel puţin o lună pînă la expirarea mandatului membrilor colegiului disciplinar. Dacă după a doua Adunare Generală a Judecătorilor nu sînt aleşi toţi membrii colegiului disciplinar din rîndurile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii desemnează membrii din rîndul judecătorilor în numărul necesar, cu cel puţin 10 zile pînă la data expirării mandatului membrilor colegiului disciplinar.
(12) Candidații din rândul judecătorilor pentru funcția de membru al colegiului disciplinar pot efectua campanie de promovare. Regulile cu privire la campania judecătorilor candidați pentru Consiliul Superior al Magistraturii și modul de alegere a acestora se aplică în mod corespunzător. Se consideră ales membru al colegiului disciplinar judecătorul care a obținut cel mai mare număr de voturi la Adunarea Generală.
[Art.10 al.(12) introdus prin LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(2) La Adunarea Generală a Judecătorilor sunt aleși membrii judecători supleanţi similar modului stabilit pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Membrul supleant continuă mandatul membrului colegiului disciplinar în cazul survenirii uneia dintre situaţiile prevăzute la art. 11 alin. (3).
[Art.10 al.(2) în redacția LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(3) Membrii colegiului disciplinar din rîndul reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv 4 membri supleanţi, sînt numiţi de Ministrul Justiţiei, fiind selectaţi prin concurs public. Concursul este organizat de o comisie de selecţie a candidaţilor din care fac parte şi reprezentanţi desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Componenţa numerică şi nominală, modul de funcţionare a comisiei, precum şi criteriile de selecţie a candidaţilor sînt stabilite în Regulamentul privind selecţia membrilor colegiului disciplinar, aprobat de Ministerul Justiţiei, după consultarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(31) Candidații la funcția de membru al colegiului disciplinar prevăzuți la alin. (1), (2) și (3) sunt supuși evaluării integrității de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, constituită în baza legii. Candidatul care nu a promovat evaluarea nu poate fi ales în calitate de membru sau membru supleant al colegiului disciplinar.
(4) Ministrul Justiţiei este în drept să refuze propunerea comisiei de selectare a candidaţilor numai în cazul în care nu a fost respectată procedura sau candidaţii selectaţi nu corespund criteriilor stabilite prin lege. În acest caz, comisia organizează concurs repetat pentru selectarea membrilor sau a membrilor supleanţi ai colegiului disciplinar din rîndul reprezentanţilor societăţii civile.
Articolul 11. Încetarea mandatului membrului colegiului disciplinar
(1) Mandatul membrului colegiului disciplinar poateînceta sau poate fi revocat:
a) la cererea proprie;
b) în caz de deces;
c) în cazul participării la adoptarea unei hotărîri cu încălcarea prevederilor art. 14 alin. (1);
d) în cazul apariţiei unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 9 alin. (2);
e) în caz de neîndeplinire timp de cel puţin 3 luni, fără motive întemeiate, a obligaţiilor de membru al colegiului disciplinar stabilite de prezenta lege.
(2) Mandatul de membru al colegiului disciplinar poate fi revocat prin hotărîre motivată a colegiului disciplinar, adoptată cu votul a 2/3 din numărul total al membrilor. Hotărîrea motivată a colegiului disciplinar privind revocarea mandatului unui membru al colegiului disciplinar se transmite Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, Ministerului Justiţiei în privinţa membrilor din rîndul societăţii civile pentru ca unul dintre aceştia să fie substituit cu un alt membru din rîndul membrilor supleanţi.
(3) În cazul încetării sau revocării mandatului unui membru al colegiului disciplinar, locul acestuia va fi ocupat de membrul supleant conform ordinii stabilite în Regulamentul cu privire la activitatea colegiului disciplinar.
Articolul 12. Preşedintele colegiului disciplinar
(1) Preşedintele colegiului disciplinar este ales la prima ședință a colegiului, cu votul secret al majorităţii membrilor colegiului, pentru un mandat de 3 ani și nu poate fi reales.
[Art.12 al.(1) în redacția LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(2) Preşedintele colegiului disciplinar are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea colegiului şi repartizează sarcinile între membrii acestuia;
b) repartizează membrilor colegiului în mod aleatoriu cauzele disciplinare;
c) convoacă şedinţele colegiului;
d) participă la examinarea cauzelor disciplinare;
e) prezidează şedinţele plenare ale colegiului;
g) semnează hotărîrile şi procesele-verbale ale şedinţelor plenare ale colegiului şi este responsabil de calitatea întocmirii acestora;
h) soluţionează alte chestiuni legate de activitatea colegiului.
(3) În cazul vacanţei funcţiei de preşedinte sau al absenţei temporare a preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de către membrul cel mai în vîrstă al colegiului.
(4) În cazul încetării sau revocării mandatului membrului colegiului disciplinar cu votul a 2/3 din numărul membrilor aleşi, ales în funcţia de preşedinte al colegiului, se va alege un nou preşedinte. Preşedintele colegiului disciplinar poate fi revocat la propunerea motivată a cel puţin 3 membri ai colegiului disciplinar, în caz de neîndeplinire fără motive întemeiate a atribuţiilor de preşedinte al colegiului disciplinar pe parcursul a cel puţin trei luni.
Articolul 13. Drepturile şi obligaţiile membrilor colegiului disciplinar
(1) Membrii colegiului disciplinar au dreptul să recepţioneze în prealabil materialele prezentate colegiului spre examinare şi să le studieze. În caz de dezacord cu hotărîrea colegiului disciplinar, membrul colegiului disciplinar este în drept să îşi expună opinia separată motivată, care se anexează la cauza disciplinară.
(2) Membrii colegiului disciplinar sînt obligaţi:
a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legea şi Regulamentul colegiului disciplinar;
b) la solicitarea preşedintelui colegiului, să pregătească materialele necesare pentru şedinţă;
c) să voteze pro sau contra în chestiunile incluse pe agenda şedinţei;
e) să respecte caracterul confidenţial al actelor şi informaţiilor recepţionate, în condiţiile legii.
(3) Judecătorilor membri ai colegiului disciplinar li se menţine salariul la locul de muncă, volumul de lucru al acestora fiind redus în funcţie de activitatea din cadrul colegiului disciplinar, în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii colegiului din rîndul reprezentanţilor societăţii civile beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a douăzecea parte (1/20) din salariul judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.
Articolul 14. Recuzarea şi abţinerea membrilor colegiului disciplinar
(1) Un membru al colegiului disciplinar este obligat să se abţină de la examinarea unei cauze disciplinare dacă:
a) se află în raporturi de rudenie pînă la al patrulea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al treilea grad inclusiv cu judecătorul vizat în cauza disciplinară sau cu persoana care a depus sesizarea, cu avocaţii sau reprezentanţii acestora;
b) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei disciplinare;
c) există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi imparţialitatea lui.
(2) Pentru aceleaşi motive, judecătorul în privinţa căruia se desfăşoară procedura disciplinară sau persoana care a depus sesizarea poate cere recuzarea unui membru al colegiului disciplinar. În cazul apariţiei pe parcursul examinării cauzei disciplinare a circumstanţelor prevăzute la alin.(1), cererea de recuzare sau, după caz, cererea de abţinere trebuie depusă pînă la retragerea membrilor colegiului în camera de deliberare.
(3) Recuzarea sau abţinerea urmează să fie argumentată şi expusă în formă scrisă înainte de începerea examinării cauzei de colegiul disciplinar.
(4) Decizia privind recuzarea sau abţinerea se adoptă prin votul majorităţii membrilor colegiului disciplinar prezenţi la şedinţă şi în lipsa membrului a cărui recuzare sau abţinere se soluţionează. În cazul declarării abţinerii de către un membru al colegiului disciplinar, acesta nu poate fi obligat prin decizia colegiului să participe la examinarea cauzei pentru care a declarat abţinerea sa.
(5) Dacă şedinţa colegiului disciplinar nu este deliberativă ca urmare a declarării abţinerii sau admiterii cererii de recuzare a membrului colegiului disciplinar, acesta se substituie cu membrul supleant respectiv.
Articolul 15. Modul de activitate a Colegiului disciplinar
(1) Colegiul disciplinar îşi desfăşoară activitatea în cadrul şedinţelor plenare şi în cadrul şedinţelor completelor de examinare a contestaţilor.
(2) Şedinţele în plen ale colegiului se convoacă în funcţie de necesităţi. Data şedinţei se anunţă cu cel puţin 7 zile înainte de ziua şedinţei.
(3) Completele de examinare a contestaţilor ale colegiului disciplinar se convoacă în funcţie de necesităţi, şi de numărul contestaţiilor.
(4) Şedinţele în plen ale colegiului disciplinar sînt publice, cu excepţia cazurilor cînd acestea sînt declarate închise conform prevederilor art. 34. Şedinţele sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 dintre membrii colegiului aflați în exercițiul funcției.
[Art.15 al.(4) modificat prin LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]
(5) Şedinţele completelor de examinare a contestaţilor sînt închise. Acestea sînt deliberative dacă la ele participă toţi cei 3 membri ai completului. În cazul imposibilităţii participării la şedinţă a unui membru al completului, preşedintele colegiului disciplinar va desemna un membru ad hoc prin dispoziţie motivată.
(6) Dezbaterile din şedinţele colegiului disciplinar se consemnează într-un proces-verbal şi se înregistrează audio. Purtătorul material de informaţii care conţine înregistrarea audio a şedinţei se anexează la procesul-verbal. Procesul-verbal se întocmeşte în termen de 3 zile lucrătoare, fiind semnat de preşedintele şedinţei şi de secretarul colegiului disciplinar.
(7) Secretarul colegiului disciplinar asigură ţinerea în format electronic a tuturor materialelor colegiului şi a dosarelor disciplinare.
Articolul 16. Asigurarea activităţii colegiului disciplinar
(1) Activitatea organizatorică şi lucrările de secretariat ale colegiului disciplinar se asigură de către secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În vederea exercitării atribuţiilor lor, membrii colegiului disciplinar au dreptul să solicite inspecţiei judiciare şi altor instituţii toate actele şi informaţiile necesare examinării cauzei disciplinare aflate pe rol.
Articolul 17. Transparenţa activităţii colegiului disciplinar
Colegiul disciplinar prezintă anual Consiliului Superior al Magistraturii un raport privind activităţile desfăşurate, care ulterior se publică pe pagina web a Consiliului.