Capitolul I
ORGANIZAREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, trei vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi 45 judecători (dintre care trei judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
(2) În Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi.
(Se exclude prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
(3) Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de un referent, care este licenţiat în drept, cu o vechime în specialitate juridică de cel puţin 3 ani şi se selectează în bază de concurs.
(4) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează aparatul preşedintelui Curţii, direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, direcţia grefei, direcţia documentare şi direcţia economico-administrativă.
Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ
(1) Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
(2) Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ se aprobă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.
Articolul 6. Conducerea Curţii Supreme de Justiţie
Conducerea Curţii Supreme de Justiţie este exercitată de către preşedintele Curţii, vicepreşedinţii Curţii, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi de către cei trei vicepreşedinţi ai colegiilor respective.
Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie
(1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, prezidează completul de judecată, asigură executarea hotărîrilor adoptate;
b) numeşte judecătorii Curţii responsabili de întocmirea rapoartelor asupra cauzelor ce se vor judeca în Plen;
c) propune spre aprobare Plenului obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor Curţii - preşedinţi ai colegiului şi vicepreşedinţilor colegiului;
d) coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii, al judecătorilor asistenţi, numeşte membrii Curţii şi responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;
e) coordonează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi face propuneri Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative;
f) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;
g) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atît din ţară, cît şi de peste hotare;
h) informează Consiliul Superior al Magistraturii asupra posturilor vacante de membri ai Curţii şi de judecători asistenţi, aprobă lista funcţiilor, care urmează să fie suplinite în bază de concurs;
(Se exclude prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
i) în conformitate cu legea numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii, asigură respectarea disciplinei de către aceştia şi aplică, după caz, sancţiuni disciplinare faţă de ei;
j) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Curţii;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.
(3) În absenţa Preşedintelui Curţii, funcţiile acestuia le exercită unul dintre vicepreşedinţi, în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii.
Articolul 8. Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui colegiului
(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi Colegiul Penal sînt conduse de cîte un preşedinte, şi un vicepreşedinte avînd următoarele atribuţii:
a) prezidează completul de judecată;
b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului şi repartizează dosarele membrilor colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată şi asigură executarea hotărîrilor judecătoreşti , exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv obiectul acestora;
c) formează completele de judecată şi programează şedinţele acestora;
d) aprobă programul de participare a judecătorilor asistenţi la şedinţele de judecată;
e) informează Preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită judecarea cărora, conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către membrii Curţii sau judecătorii asistenţi;
(Se exclude prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
f) organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de lege;
g) stabileşte obligaţiile de serviciu ale angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc colegiul, efectuează, după caz, transferarea angajaţilor în cadrul colegiului şi modificarea obligaţiilor lor de serviciu;
h) organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi prezintă rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului, face propuneri Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative;
i) organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu legea;
j) prezintă Plenului informaţii privind activitatea colegiului;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Repartizarea atribuţiilor între preşedintele şi vicepreşedintele colegiului se efectuează de către Plen la propunerea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
Capitolul II
MEMBRII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 9. Numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie – preşedinţi ai colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie – preşedinţi ai colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. În cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către acesta sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al Magistraturii este anunţat de către Preşedintele Parlamentului, în temeiul unui aviz al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară sau în cazul vacanţei Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii este anunţat despre prelungirea acestui termen cu 15 zile sau pînă la începutul sesiunii.
(2) Parlamentul examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii şi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii acesteia, adoptă o hotărîre privind numirea în funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă - 65 de ani.
Articolul 11. Cerinţele înaintate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie
Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie judecătorul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului şi să aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.
Capitolul III
ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 12. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie
(1) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic, Colegiul Penal, colegiul lărgit şi alte colegii constituite de către Plenul Curţii după categoriile cauzelor.
(2) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi Colegiul Penal activează permanent.
(3) Colegiul lărgit se constituie după necesitate în cazurile prevăzute de lege.
(4) Durata mandatului celorlalte colegii este determinată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.
(5) Conducerea colegiilor, cu excepţia colegiului lărgit, este exercitată de către preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor.
(6) Colegiile activează prin complete de judecată, prevăzute de lege.
Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie
(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi Colegiul Penal:
a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa lor prin lege;
b) judecă recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel, adoptate în primă instanţă şi în ordine de apel, precum şi ale Curţii Supreme de Justiţie, adoptate în primă instanţă;
c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu caracter explicativ;
d) judecă alte cauze prevăzute de lege.
(2) Colegiul lărgit judecă recursurile împotriva hotărîrilor Curţii Supreme de Justiţie, adoptate în primă instanţă, precum şi alte cauze date în competenţa sa prin lege.
Articolul 14. Completele de judecată
(1) Completele de judecată se constituie dintr-un singur judecător sau din 3 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, făcînd parte din colegiul respectiv. Preşedintele Curţii este în drept să argumenteze completul de judecată, după caz, cu membri ai altui colegiu.
(2) Colegiul lărgit se constituie în complet din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie.
(3) Completul de judecată este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de preşedintele, vicepreşedintele colegiului sau de un alt membru al colegiului, desemnat de aceştia.
Articolul 15. Plenul Curţii Supreme de Justiţie
(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa tuturor judecătorilor Curţii, este prezidat de preşedintele Curţii, iar în lipsa acestuia - de către unul din preşedinţii colegiilor. (2) La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie participă Procurorul General, iar la examinarea chestiunilor generale - şi ministrul justiţiei. Participarea Procurorului General la şedinţele Plenului este obligatorie, în cazurile prevăzute de lege.
Articolul 16. Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie
Plenul Curţii Supreme de Justiţie:
a) judecă recursurile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b) sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice;
c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărîri cu caracter explicativ;
d) examinează informaţiile preşedinţilor instanţelor inferioare privind efectuarea justiţiei de către acestea;
e) constituie, după caz, colegii, inclusiv lărgite, conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;
f) confirmă componenţele colegiilor;
g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;
i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;
j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Articolul 17. Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie
(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Data convocării Plenului şi chestiunile ce se prezintă spre examinare li se comunică membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.
(2) Proiectele hotărîrilor Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi copiile recursurilor se înmînează membrilor Plenului, Procurorului General şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 10 zile înainte de şedinţă.
(3) Şedinţele Plenului Curţii sînt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de două treimi din numărul total al membrilor Curţii.
(4) Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Hotărîrile Plenului sînt semnate de Preşedintele Curţii.
Capitolul IV
JUDECĂTORII ASISTENŢI
Articolul 18. Statutul judecătorilor asistenţi
(1) Judecătorii asistenţi fac parte din corpul magistraţilor şi au statut de judecător al curţii de apel.
(2) Condiţiile de numire şi promovare a judecătorilor asistenţi, drepturile şi răspunderea disciplinară a lor, precum şi alte cerinţe faţă de aceştia sînt reglementate de Legea cu privire la statutul judecătorului.
(3) Salarizarea judecătorilor-asistenţi se efectuează în conformitate cu Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
(4) Judecătorii asistenţi beneficiază de dreptul la pensie sau indemnizaţie lunară viageră. La eliberarea din funcţie aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei sau indemnizaţiei lunare viagere.
Articolul 19. Numirea judecătorilor asistenţi
Judecătorii asistenţi sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova din rîndul magistraţilor care au o vechime în magistratură de cel puţin 7 ani.
Articolul 20. Atribuţiile prim-judecătorului asistent
Prim-judecătorul asistent este subordonat Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea judecătorilor asistenţi ai Curţii şi angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc Plenul;
b) întocmeşte rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege, participă la şedinţele Plenului Curţii şi coordonează activitatea de pregătire a şedinţelor, de redactare şi de organizare a executării hotărîrilor Plenului;
c) coordonează activitatea Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, precum şi a Direcţiei de evidenţă a legislaţiei şi informatică;
d) îndeplineşte alte funcţii de asigurare a activităţii Curţii, dispuse de Preşedintele Curţii.
Articolul 21. Atribuţiile judecătorilor asistenţi
Judecătorii asistenţi care participă la şedinţele de judecată au următoarele atribuţii:
a) întocmesc rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege şi participă la deliberare cu vot consultativ;
b) pregătesc şedinţele de judecată şi asigură desfăşurarea lor;
c) asigură judecătorii cu actele juridice necesare;
d) participă la întocmirea hotărîrilor judecătoreşti;
e) îndeplinesc alte funcţii dispuse de preşedintele Curţii, de preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor respective.
(Se exclude prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
Capitolul V
SERVICIILE CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE
Articolul 22. Aparatul preşedintelui Curţii
Aparatul preşedintelui Curţii asigură activitatea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie de menţinere a relaţiilor de colaborare cu alte ramuri ale puterii, cu instituţii de specialitate naţionale şi internaţionale, cu comunitatea juridică ştiinţifică şi de cercetări, cu mass-media, precum şi exercitarea altor atribuţii ce ţin de competenţa preşedintelui Curţii.
Articolul 221. Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare
Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:
a) asigură generalizarea practicii judiciare conform programelor aprobate şi prezintă rezultatele generalizării colegiilor respective;
b) pregăteşte proiectele hotărîrilor cu caracter explicativ ale Plenului;
c) efectuează analiza statisticii judiciare;
d) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 23. Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică
Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:
(Se exclude prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
a) ţine evidenţa legislaţiei;
b) selectează şi sistematizează practica judiciară;
c) creează banca de date a legislaţiei şi practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc;
d) asigură editarea "Buletinului Curţii Supreme de Justiţie";
e) asigură funcţionarea bibliotecii Curţii;
f) formulează observaţii şi propuneri asupra proiectelor de legi prezentate pentru avizare;
g) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 231. Direcţia grefei
Direcţia grefei se compune din secţii în număr egal cu cel al colegiilor Curţii şi are următoarele atribuţii:
a) furnizează Curţii prestaţiile administrative şi juridice necesare;
b) asistă colegiile la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora;
c) serveşte drept intermediar pentru comunicările şi notificările ce decurg din examinarea preventivă a recursurilor în cauzele ce sînt supuse sau urmează a fi supuse examinării; d) îndeplineşte alte funcţii în condiţiile legii.
Articolul 24. Direcţia economico-administrativă
Direcţia economico-administrativă are următoarele atribuţii:
a) pregăteşte proiectul statului de funcţii al Curţii;
b) elaborează proiectul bugetului Curţii şi asigură executarea lui;
c) exercită activitatea financiar-contabilă a Curţii;
d) realizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii;
e) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 25. Direcţia documentare
Direcţia documentare are următoarele atribuţii:
a) exercită activitatea ce ţine de lucrările de secretariat ale Plenului şi ale colegiilor Curţii;
b) asigură organizarea şedinţelor Plenului şi a şedinţelor judiciare, activitatea de traducere;
c) pregăteşte informaţia statistică privind activitatea Plenului şi a colegiilor;
d) ţine evidenţa documentaţiei privind problemele cadrelor;
e) asigură activitatea arhivei Curţii;
f) asigură activitatea Curţii privind relaţiile cu publicul, audienţa cetăţenilor şi soluţionarea plîngerilor;
g) asigură activitatea de dactilografiere, multiplicare şi expediere a documentelor;
h) execută alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.
Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie, pusă în serviciul ei de Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplineşte funcţiile prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească.
(2) Statul de personal al colaboratorilor poliţiei se stabileşte de Guvern la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul Curţii Supreme de Justiţie se subordonează Preşedintelui Curţii.
Articolul 27. Finanţarea activităţii Curţii Supreme de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie are buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat.
(2) Bugetul Curţii se aprobă de Parlament la propunerea Plenului Curţii.
(3) Reducerea cheltuielilor legate de activitatea Curţii Supreme de Justiţie sau folosirea mijloacelor pentru asigurarea activităţii ei, pentru alte necesităţi se admite numai prin hotărîre a Parlamentului.
(4) Salarizarea angajaţilor aparatului Curţii Supreme de Justiţie se efectuează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
(5) Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie sînt asiguraţi cu mijloace de transport de serviciu.
Articolul 28. Simbolurile puterii judecătoreşti
(1) În sălile de şedinţe ale Curţii Supreme de Justiţie se află imaginea Stemei de Stat, iar în sala de şedinţe a Plenului - şi Drapelul de Stat, şi Constituţia Republicii Moldova.
(2) La efectuarea justiţiei judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi se îmbracă în mantii de culoare bordo şi poartă insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează gratuit. Modelul ţinutei vestimentare este aprobat de Plenul Curţii.
(Substituit prin LP nr.306 din 25.12.2008 MO nr.30-33/77 din 13.02.2009)
Articolul 29. Sigiliul Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.
Articolul 30. "Buletinul Curţii Supreme de Justiţie"
Curtea Supremă de Justiţie are publicaţia sa periodică - "Buletinul Curţii Supreme de Justiţie". Cheltuielile pentru editarea Buletinului sînt prevăzute în bugetul Curţii Supreme de Justiţie.