cu privire la Curtea Supremă de Justiţie

LEGE nr. 789 din 26.03.1996 · PARLAMENTUL · publicat 30.05.1996 · abrogat 06.04.2023
Modificat prin: LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564
pe legis.md
Trimiteri: 43 legate · 2 nerezolvate · 1 avertisment · 1 citită printr-o greșeală a surseiMonitorul Oficial: 12 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 182 din 184 de unități (2 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
Avertismente (1)
  • art. 28 Cititorul-model (Sonnet 5.5) citește aici: art. 28 din Legea nr. 544/1995 – cu privire la statutul judecătorului
Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • art. 61 Sursa tipărește „61” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „6¹”.

_____________________________________

* Republicată în temeiul art. VIII alin. (9) al Legii nr. 153 din 5 iulie 2012 - Monitorul Oficial al RM, 2012, nr. 185, art. 620.

Modificată prin Legile Republicii Moldova:

LP371-XV din 26.09.03, MO215/17.10.03 art.821

LP159-XV din 20.05.04, MO88-90/04.06.04 art.467

LP174-XVI din 22.07.05, MO107-109/12.08.05 art.533

LP447-XVI din 28.12.06, MO51-53/13.04.07 art.239

LP258-XVI din 29.11.07, MO14-15/22.01.08 art.48, în vigoare 22.04.08

LP306-XVI din 25.12.08, MO30-33/13.02.09 art.77

LP163 din 22.07.11, MO146/28.08.11 art.448

HCC3 din 09.02.12, MO38-41/24.02.12 art.7; în vigoare 09.02.12

LP29 din 06.03.12, MO48/13.03.12 art.146; în vigoare 13.03.12

LP153 din 05.07.12, MO185/31.08.12 art.620

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Titlul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie - organul suprem al puterii judecătoreşti

(1) Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul judecătorului şi alte acte legislative.

(2) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

(3) Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept.

(4) Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este în municipiul Chişinău.

Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie:

a) judecă, ca instanţă de recurs, cauzele în materie civilă, de contencios administrativ, penală sau în alte materii în condiţiile legii procesuale;

b) sesizează Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității actelor juridice;

c) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie;

d) dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;

e) exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

f) exercită alte atribuţii conform legii.

Articolul 3. Principiile de activitate ale Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor:

a) legalităţii şi publicităţii;

b) separării puterii judecătoreşti de puterea legislativă şi cea executivă;

c) independenţei puterii judecătoreşti;

d) - abrogată

e) realizării dreptului său de a adopta hotărîri legale, întemeiate şi echitabile;

f) altor principii prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească şi Legea cu privire la statutul judecătorului.

Titlul II

ORGANIZAREA ŞI ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Capitolul I

ORGANIZAREA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, din 2 vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal, şi din judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.

(2) Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari, care sînt angajaţi şi activează în conformitate cu prevederile art. 47 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ

(1) Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.

(2) Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ se aprobă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 6. - abrogat

Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie

(1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:

a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, asigură executarea hotărîrilor adoptate;

b) propune Plenului spre aprobare obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor Curţii preşedinţi ai colegiului şi ale vicepreşedinţilor colegiilor;

c) numeşte membrii Curţii responsabili pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;

d) coordonează activitatea de generalizare a practicii judiciare şi face propuneri Plenului privitor la emiterea hotărîrilor explicative;

e) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;

f) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atît din ţară, cît şi de peste hotare;

g) numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de serviciu ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale personalului contractual al secretariatului Curţii;

h) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare pentru angajaţii secretariatului Curţii;

i) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.

(3) În absenţa Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, atribuţiile acestuia le exercită unul dintre vicepreşedinţi în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii. În cazul în care nu este desemnat un vicepreședinte care ar exercita atribuțiile Președintelui Curții Supreme de Justiție în absența acestuia, atribuțiile în cauză se exercită de către vicepreședintele desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 8. Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui colegiului

(1) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal sînt conduse de cîte un preşedinte şi un vicepreşedinte avînd următoarele atribuţii:

a) - abrogată

b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată, exercită controlul asupra întocmirii, afişării şi publicării pe pagina web, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv esenţa cauzelor;

c) – abrogată

d) - abrogată

e) informează Preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită judecarea cărora, conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către membrii Curţii;

f) organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de lege;

g) - abrogată

h) organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi prezintă rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului, face propuneri Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative;

i) organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu legea;

j) prezintă Plenului informaţii privind activitatea colegiului;

k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

(2) Repartizarea atribuţiilor între preşedintele şi vicepreşedintele colegiului se efectuează de către Plen la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Capitolul II

JUDECĂTORII CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 9. Numirea judecătorilor Curții Supreme de Justiție

(1) Judecătorii Curții Supreme de Justiție sunt numiți în funcție de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii respective.

(2) În cazul depistării incompatibilității candidatului la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție cu funcția respectivă, al existenței unei sau mai multor sancțiuni disciplinare nestinse sau al încălcării procedurilor legale de selectare și promovare a acestuia, Consiliul Superior al Magistraturii, în termenul indicat la alin. (1), este informat despre aceasta de către Președintele Republicii Moldova. În cazul apariției unor circumstanțe care necesită o examinare suplimentară, Președintele Republicii Moldova anunță Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat la alin. (1) cu 15 zile.

(3) Președintele Republicii Moldova examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la data recepționării acesteia.

[Art.9 în redacția LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]

Articolul 91. Numirea Preşedintelui şi vicepreşedinţilor Curţii Supreme de Justiţie

(1) Președintele, vicepreședinții Curții Supreme de Justiție, președinții colegiilor și vicepreședinții colegiilor sunt selectați de către Consiliul Superior al Magistraturii, în baza concursului organizat conform art. 9 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului.

[Art.91 al.(1) în redacția LP246 din 29.07.22, MO267-273/26.08.22 art.564; în vigoare 26.08.22]

(2) Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie preşedinţi ai colegiilor şi vicepreşedinţii colegiilor se numesc, în condiţiile art. 9, pentru un mandat de 4 ani şi pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult 2 mandate consecutive.

(3) În cazul survenirii vacanței funcției de Președinte al Curții Supreme de Justiție, inclusiv în legătură cu expirarea mandatului, interimatul funcției acestuia se asigură de către un judecător al Curții Supreme de Justiție desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) În cazul survenirii vacanței funcției de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție președinte al colegiului, inclusiv în legătură cu expirarea mandatului, interimatul funcției acestuia se asigură de către vicepreședintele colegiului respectiv, iar în lipsa acestuia, de către un judecător al Curții Supreme de Justiție desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă - 65 de ani.

Articolul 11. Cerinţele înaintate judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie judecătorul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului şi să aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.

Capitolul III

ACTIVITATEA CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 12. Colegiile Curţii Supreme de Justiţie

(1) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ, Colegiul Penal şi alte colegii constituite de către Plenul Curţii după categoriile cauzelor.

(2) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal activează permanent.

(3) - abrogat

(4) Durata mandatului celorlalte colegii este determinată de Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

(5) Conducerea colegiilor este exercitată de către preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor.

(6) Colegiile activează prin complete de judecată, prevăzute de lege.

Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie

(1) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiul Penal:

a) judecă cauzele în condiţiile legii procesuale;

b) - abrogată

c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu caracter explicativ;

d) judecă alte cauze prevăzute de lege.

(2) - abrogat

Articolul 14. Completele de judecată

(1) Completele de judecată se constituie la începutul fiecărui an de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească. Completele de judecată se constituie din judecătorii Curţii Supreme de Justiţie care fac parte din colegiul respectiv.

(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor dintr-un colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.

(3) Schimbarea membrilor completului de judecată se face în cazuri excepţionale, în baza unei încheieri motivate a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi potrivit criteriilor obiective stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului de judecată se anexează la materialele dosarului.

Articolul 15. Plenul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa tuturor judecătorilor Curţii, este prezidat de preşedintele Curţii, iar în lipsa acestuia - de către unul din preşedinţii colegiilor.

(2) La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie pot participa, în funcţie de subiectul pus în discuţie, ministrul justiţiei sau Procurorul General.

Articolul 16. Competenţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie

Plenul Curţii Supreme de Justiţie:

a) - abrogată

b) sesizează Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității actelor juridice;

c) examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărîri cu caracter explicativ;

d) întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii;

e) constituie, după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor;

f) confirmă componenţele colegiilor;

g) confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ;

h) - abrogată

i) aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modifică şi îl completează;

j) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 17. Şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie

(1) Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori de cîte ori este necesar, dar nu mai rar decît o dată în trimestru. Data convocării Plenului şi chestiunile ce se prezintă spre examinare li se comunică membrilor Plenului şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ministrului justiţiei şi Procurorului General cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.

(2) Proiectele de hotărîri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie se înmînează judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi, după caz, Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, ministrului justiţiei şi Procurorului General cu cel puţin 15 zile înainte de şedinţă.

(3) Şedinţele Plenului Curţii sînt deliberative în prezenţa a nu mai puţin de două treimi din numărul total al membrilor Curţii.

(4) Hotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Hotărîrile Plenului sînt semnate de Preşedintele Curţii.

Capitolul IV - abrogat

Capitolul V

SECRETARIATUL CURŢII SUPREME DE JUSTIŢIE

Articolul 22. Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie

(1) Asistenţa organizatorică şi administrativă a activităţii Preşedintelui, vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Plenului Curţii Supreme de Justiţie, colegiilor şi Consiliului Ştiinţific Consultativ este asigurată de secretariatul Curţii Supreme de Justiţie, condus de şeful secretariatului.

(2) Şeful secretariatului Curţii Supreme de Justiţie se numeşte în funcţie de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi îşi exercită atribuţiile în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească şi cu Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 221 - abrogat

Articolul 23. Structura secretariatului Curţii Supreme de Justiţie

(1) Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie este constituit din grefă şi din serviciul administrativ.

(2) Grefa secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asistă judecătorii la exercitarea funcţiilor lor. Grefa include subdiviziuni ale asistenţilor judiciari, subdiviziuni pentru efectuarea traducerilor, pentru analiza, sistematizarea şi unificarea practicii judiciare, subdiviziuni pentru documentarea şi asigurarea desfăşurării procesului judiciar şi alte subdiviziuni necesare activităţii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Serviciul administrativ al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie asigură organizatoric funcţionarea Curţii. Serviciul administrativ include subdiviziunile: financiar-economică, de tehnologii informaţionale, arhiva, biblioteca, precum şi alte subdiviziuni necesare activităţii extrajudiciare a Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 231 - abrogat

Articolul 24. Personalul şi salarizarea personalului secretariatului Curţii Supreme de Justiţie

(1) Personalul grefei este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi este salarizat în condiţiile legii.

(2) Personalul serviciului administrativ este compus din funcţionari publici supuşi reglementărilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi din personal contractual supus reglementărilor legislaţiei muncii care desfăşoară activităţi auxiliare.

(3) Statul de personal al secretariatului Curţii Supreme de Justiţie se aprobă de către Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi este valabil după avizarea lui de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

(4) Personalul secretariatului Curţii Supreme de Justiţie este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.

(5) Pentru nerespectarea atribuţiilor de serviciu şi divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul secretariatului Curţii Supreme de Justiţie poartă răspundere în condiţiile legii.

Articolul 25. - abrogat

Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie, pusă în serviciul ei de Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplineşte funcţiile prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească.

(2) Statul de personal al colaboratorilor poliţiei se stabileşte de Guvern la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul Curţii Supreme de Justiţie se subordonează Preşedintelui Curţii.

Articolul 27. Finanţarea activităţii Curţii Supreme de Justiţie

(1) - abrogat.

(2) Bugetul Curţii Supreme de Justiţie este parte integrantă a bugetului instanţelor judecătoreşti şi se elaborează şi se administrează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile prevăzute de Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014.

Articolul 28. Simbolurile puterii judecătoreşti

(1) În sălile de şedinţe ale Curţii Supreme de Justiţie se află imaginea Stemei de Stat, iar în sala de şedinţe a Plenului - şi Drapelul de Stat, şi Constituţia Republicii Moldova.

(2) La efectuarea justiţiei judecătorii Curţii Supreme de Justiţie se îmbracă în mantii de culoare bordo şi poartă insigne cu imaginea Stemei de Stat. Mantiile şi insignele se eliberează gratuit. Modelul ţinutei vestimentare este aprobat de Plenul Curţii.

Articolul 29. Sigiliul Curţii Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie are sigiliu cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa.

Articolul 30. “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”

Curtea Supremă de Justiţie are publicaţia sa periodică - “Buletinul Curţii Supreme de Justiţie”. Cheltuielile pentru editarea Buletinului sînt prevăzute în bugetul Curţii Supreme de Justiţie.

Titlul III

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 31

(1) Judecătoria Supremă se reorganizează în Curtea Supremă de Justiţie în termenul şi în modul stabilit de Legea cu privire la reorganizarea sistemului judecătoresc.

(2) Judecătoria Supremă continuă să funcţioneze în componenţa actuală şi judecă cauzele date prin lege în competenţa sa pînă la încheierea perioadei de constituire a noului sistem judecătoresc, dar nu mai tîrziu decît pînă la 27 august 1996.

Articolul 32

Reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie se efectuează conform structurii şi componenţei numerice stabilite în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege.

Articolul 33

Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie vor fi numiţi în funcţie de Parlament la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii după reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie, dar nu mai tîrziu de 27 august 1996.

Articolul 34

Pînă la reorganizarea Judecătoriei Supreme în Curtea Supremă de Justiţie asupra membrilor Judecătoriei Supreme se extind prevederile art.28 al Legii cu privire la statutul judecătorului, iar asupra consultanţilor Judecătoriei Supreme - prevederile alin. (6) al aceluiaşi articol. Plăţile prevăzute la art. 28 se vor efectua de la 1 ianuarie 1996.

Articolul 35

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Nr. 789-XIII. Chişinău, 26 martie 1996.

Anexă

Structura şi componenţa numerică a secretariatului Curţii Supreme de Justiţie

Asistenţi judiciari 99

Funcţionari publici şi personal contractual 121