Parlamentul adoptă prezenta lege.
Titlul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Puterea judecătorească
(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă, are atribuţii proprii, exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de alte legi.
(2) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
Articolul 2. Baza juridică a organizării judecătoreşti
Organizarea judecătorească este reglementată de Constituţie, de prezenta lege şi de alte legislative.
Articolul 3. Formarea instanţelor judecătoreşti
Instanţele judecătoreşti se formează pe principiul numirii judecătorilor.
Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi ale asociaţiilor acestora, ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor.
(2) Instanţele judecă toate cauzele privind raporturile juridice civile, administrative şi penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă. Ca organ judiciar cu atribuţii proprii în desfăşurarea procesului penal în faza de urmărire penală în cadrul judecătoriilor funcţionează judecători de instrucţie.
Articolul 5. Înfăptuirea justiţiei în strictă conformitate cu legislaţia
(1) Justiţia se înfăptuieşte în strictă conformitate cu legislaţia.
(2) Legile altor state se aplică numai în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 6. Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Asociaţiile cetăţenilor, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile au dreptul, în modul stabilit de lege, la acţiune în instanţă judecătorească pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime care le-au fost încălcate.
Articolul 61. Principiul distribuirii aleatorii a dosarelor
(1) Activitatea de judecare a cauzelor se desfăşoară cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarelor, cu excepţia cazului cînd judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decît în condiţiile prevăzute de lege.
Articolul 7. Prezumţia nevinovăţiei
Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în baza sentinţei definitive a instanţei judecătoreşti.
Articolul 8. Egalitatea în faţa legii
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi autorităţii judecătoreşti, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, precum şi de alte împrejurări.
Articolul 9. Limba de procedură şi dreptul la interpret
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească.
(2) Persoanele care nu posedă sau nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă prin interpret.
(3) În cazurile şi în modul prevăzute de legislaţia procesuală, procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.
(4) În cazul cînd procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în limba moldovenească.
Articolul 10. Caracterul public al dezbaterilor judecătoreşti şi principiul contradictorialităţii
(1) Şedinţele de judecată sînt publice. Judecarea cauzelor în şedinţă închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea procedurii.
(2) Hotărîrile instanţelor judecătoreşti se pronunţă public.
(3) Judecarea cauzelor se efectuează pe principiul contradictorialităţii.
(4) Hotărîrile judecătoriilor, ale curţilor de apel şi ale Curţii Supreme de Justiţie se publică pe pagina web din internet.
(5) Modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti este stabilit prin Regulamentul privind modul de publicare a hotărîrilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 11. Asistenţa juridică la înfăptuirea justiţiei
(1) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.
(2) Imixtiunea în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte conform legii.
(3) Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 12. Participarea procurorului la judecarea cauzelor
(1) Procurorul participă la judecarea cauzelor în materie civilă în cazul în care acţiunea este intentată la cererea sa, în condiţiile legii.
(2) La judecarea cauzelor în materie penală procurorul prezintă învinuirea în numele statului.
Articolul 13. Inadmisibilitatea imixtiunii în înfăptuirea justiţiei
(1) Imixtiunea în înfăptuirea justiţiei este interzisă.
(2) Exercitarea de presiune asupra judecătorilor cu scopul de a împiedica judecarea completă şi obiectivă a cauzei sau de a influenţa emiterea hotărîrii judiciare atrage răspundere administrativă sau penală conform legii.
(3) Mitingurile, demonstraţiile şi alte acţiuni desfăşurate la o distanţă mai mică de 25 metri de localul în care se înfăptuieşte justiţia, dacă se fac cu scopul de a exercita presiune asupra judecătorilor, se califică drept imixtiune în activitatea lor.
Articolul 14. Înregistrarea şedinţelor
(1) Şedinţele de judecată se înregistrează prin utilizarea mijloacelor tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările şi stenogramele se transcriu de îndată.
(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile participanţilor la proces şi ale altor persoane care participă la judecarea cauzei, precum şi ale judecătorilor.
(3) Înregistrarea audio şi video, fotografierea, precum şi utilizarea altor mijloace tehnice, de către participanţii la proces şi de către alte persoane se admit numai în condiţiile legii procesuale.
Titlul II
SISTEMUL JUDECĂTORESC Capitolul 1
DISPOZIŢII PRINCIPALE
Articolul 15. Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, instanţe specializate (economice, militare etc.).
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Instanţele judecătoreşti sînt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor.
(5) Numărul de judecători ai instanţelor judecătoreşti se stabileşte conform anexei nr.1.
Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător, exercită atribuţii de administraţie.
(2) Preşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani. Aceştia pot deţine funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate succesiv.
(4) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de numire în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al judecătoriei sau al curţii de apel doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare a legislaţiei de către acesta sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui. În cazul respingerii propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova va aduce la cunoştinţa acestuia motivele temeinice ale respingerii.
(5) Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii corespunzătoare. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile. La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret privind numirea în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al judecătoriei sau al curţii de apel în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.
Articolul 17. Judecarea cauzelor
(1) Cauzele în materie civilă, penală şi de altă natură se judecă în primă instanţă de un judecător sau de un complet din 3 judecători.
(2) În instanţă de apel şi de recurs cauzele se judecă de un complet din 3 judecători.
(3) Controlul judecătoresc al procedurii prejudiciare în cauzele penale se efectuează de către judecătorii de instrucţie.
Articolul 18. Constituirea completului de judecată
(1) Completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei la începutul anului, urmărindu-se asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepţionale, pe baza criteriilor obiective stabilite prin regulamentul aprobat de către Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) În caz de necesitate, preşedintele (vicepreşedintele) instanţei constituie complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii sau categorii de persoane.
Articolul 19. Preşedintele şedinţei de judecată
Şedinţele de judecată sînt prezidate de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei ori de judecătorul desemnat de aceştia.
Articolul 20. Hotărîrile instanţei judecătoreşti
(1) Hotărîrile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.
(2) Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
(3) Hotărîrile instanţei judecătoreşti sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.
Articolul 21. Probleme organizatorice
Localităţile de reşedinţă, circumscripţia instanţelor judecătoreşti şi numărul lor, precum şi numărul judecătorilor din judecătorii şi curţile de apel, se stabilesc prin lege.
Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiţiei
(1) Mijloacele financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti sînt aprobate de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, şi sînt incluse la bugetul de stat. Aceste mijloace nu pot fi micşorate fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi se alocă în mod regulat.
(2) Cheltuielile de judecată sînt reglementate de lege şi se includ la capitolul cheltuieli în bugetele instanţelor judecătoreşti respective, la un articol aparte
Articolul 23. Asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a instanţelor judecătoreşti
(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace financiare şi materiale necesare pentru buna funcţionare a sistemului judecătoresc.
(2) Responsabil pentru asigurarea organizatorică, tehnico-materială şi financiară a judecătoriilor şi a curţilor de apel este Ministerul Justiţiei. Bugetul fiecărei judecătorii şi curţi de apel se specifică în legea bugetului de stat.
(3) Guvernul asigură instanţele judecătoreşti, prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale, cu localuri, mijloace de transport şi alte dotări.
(4) Localurile, mijloacele de transport şi alte dotări repartizate instanţelor judecătoreşti nu pot fi retrase fără consimţămîntul Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 24. Autoadministrarea judecătorească
(1) Autoadministrarea judecătorească se efectuează prin Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.
(3) Pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează colegii de calificare şi de disciplină.
(4) Organizarea, competenţa şi modul de funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii şi al colegiilor de calificare şi disciplină sînt stabilite prin lege.
Capitolul 2
JUDECĂTORIILE
Articolul 25. Judecătoriile
Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a acestora se stabilesc conform anexei nr.2.
Articolul 26. Competenţa judecătoriilor
Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.
Articolul 27. Preşedintele judecătoriei
(1) Preşedintele judecătoriei:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;
b) organizează activitatea judecătoriei pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, constituie complete de judecată, distribuie judecătorilor alte sarcini;
c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei;
d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului judecătoriei;
e) asigură activitatea organizatorică a judecătoriei;
e1) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv obiectul acestora;
f) organizează munca de perfecţionare a funcţionarilor din aparatul judecătoriei organizează stagieri şi activităţi de instruire în cadrul instanţei în contextul programei de instruire iniţială şi continuă.
g) constituie, după caz, complete pentru judecarea unor cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;
h) în caz de lipsă motivată a judecătorului de instrucţie sau în caz de admitere a cererii de recuzare a acestuia, numeşte un judecător cu experienţă pentru a exercita atribuţiile lui, iar în caz de lipsă a judecătorului de instrucţie pe o perioadă mai îndelungată, pentru exercitarea atribuţiilor lui numeşte un judecător cu experienţă cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii;
i) exercită controlul asupra lucrului cancelariei;
j) organizează repartizarea aleatorie a cauzelor parvenite în instanţă spre examinare judecătorilor sau, după caz, completelor de judecată, iar în cazul cînd judecătorul sau completul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea cauzei, redistribuie cauza altui judecător sau complet de judecată;
k) examinează petiţiile şi plîngerile ce ţin de conduita şi etica judecătorului;
l) informează Consiliul Superior al Magistraturii despre abaterile disciplinare ale judecătorilor din instanţă;
m) prezintă, pentru coordonare, Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale judecătorilor, acordă concediile de odihnă anuale şi recheamă din concediu, în condiţiile legii;
n) este ordonatorul mijloacelor financiare ale judecătoriei şi organizează gestionarea eficientă a lor;
o) aprobă statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti, coordonat cu Ministerul Justiţiei;
p) desemnează în judecătorie un judecător responsabil pentru relaţiile cu mass-media;
q) exercită alte atribuţii, conform legii.
(2) Funcţiile preşedintelui judecătoriei sînt exercitate, în absenţa sa, de către vicepreşedinte sau, după caz, de unul dintre judecători.
Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei
Vicepreşedintele judecătoriei:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;
b) în cazul absenţei preşedintelui judecătoriei exercită funcţiile acestuia;
c) îndeplineşte alte atribuţii, conform legii.
Capitolul 4
CURŢILE DE APEL
Articolul 35. Curţile de apel
(1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.
(2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute la anexa nr.3.
Articolul 36. Competenţa Curţilor de Apel
Curţile de Apel:
a) judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;
b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia lor;
c) generalizează practica judiciară;
d) exercită alte atribuţii, conform legii.
Articolul 37. Componenţa Curţilor de Apel
(1) Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt.
(2) Colegiile se constituie din judecătorii Curţilor de Apel. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele Curţii. prin ordin la începutul fiecărui an. Componenţa completului de judecată poate fi modificată doar în condiţiile Codului de procedură penală, ale Codului de procedură civilă şi ale Codului cu privire la contravenţiile administrative, prin încheiere motivată. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea judecătorilor din colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.
(3) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţilor de Apel.
Articolul 38. Competenţa colegiilor Curţilor de Apel
Colegiile Curţilor de Apel:
a) judecă cauzele date prin lege în competenţa lor;
b) generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară;
c) exercită alte atribuţii, conform legii.
Articolul 39. Preşedinții Curţilor de Apel
(1) Preşedinții Curţilor de Apel:
a) organizează repartizarea aleatorie a cauzelor parvenite în instanţă spre examinare judecătorilor sau, după caz, completelor de judecată, iar în cazul cînd judecătorul sau completul căruia i-a fost repartizată cauza este în imposibilitatea de a continua judecarea cauzei, redistribuie cauza altui judecător sau complet de judecată;
b) judecă procesele şi poate prezida şedinţele de judecată ale colegiilor;
c) conduc activitatea colegiilor curţii de apel şi a aparatului ei, organizează activitatea Curţii pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, distribuie judecătorilor alte sarcini;
d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;
e) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii;
h) asigură activitatea organizatorică a Curţilor de Apel, perfecţionarea funcţionarilor din aparatul Curţii, organizează stagieri şi activităţi de instruire în cadrul instanţei în contextul programei de instruire iniţială şi continuă.
f) examinează petiţii şi plîngeri ce ţin de conduita şi etica judecătorului;
i) conduc activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestei activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei.
g) informează Consiliul Superior al Magistraturii despre abaterile disciplinare ale judecătorilor din instanţă;
g1) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv obiectul acestora;
j) prezintă, pentru coordonare, Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale judecătorilor, acordă concediile de odihnă anuale şi recheamă din concediu, în condiţiile legii;
k) este ordonatorul mijloacelor financiare ale curţii şi organizează gestionarea eficientă a lor;
l) aprobă statul de funcţii al aparatului curţii de apel, coordonat cu Ministerul Justiţiei;
m) desemnează în curtea de apel un judecător responsabil pentru relaţiile cu mass-media;
n) exercită alte atribuţii, conform legii.
(2) Funcţiile preşedinților Curţilor de Apel sînt exercitate, în absenţa sa, de către unul dintre vicepreşedinţi, numit de acesta.
Articolul 40. Vicepreşedinții Curţilor de Apel
Vicepreşedinții Curţilor de Apel sînt concomitent preşedinții colegiului Curţii şi exercită următoarele funcţii:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest scop un judecător al Curţilor de Apel;
b) conduce, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului Curţilor de Apel, organizează activitatea colegiului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil.
c) solicită judecătoriilor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare;
d) exercită alte atribuţii, conform legii.
Capitolul 5
JUDECĂTORIILE SPECIALIZATE
Articolul 41. Judecătoriile specializate
(1) Judecătoriile specializate sînt parte componentă a sistemului judecătoresc.
(2) Judecătoriile specializate sînt:
a) Judecătoria Militară;
b) Judecătoria Economică de Circumscripţie;
c) Curtea de Apel Economică.
(3) După caracterul activităţii lor, Judecătoria Militară şi Judecătoria Economică de Circumscripţie se asimilează judecătoriilor, cu unele derogări stabilite de lege.
(4) Judecătoriile specializate judecă cauzele date în competenţa lor prin lege.
Articolul 42. Judecătoria Militară
(1) Judecătoria Militară funcţionează în municipiul Chişinău.
(2) În circumscripţia Judecătoriei Militare sînt cuprinse toate raioanele, oraşele, municipiile Republicii Moldova.
(3) În caz de necesitate, se pot institui, conform legii, şi alte judecătorii militare cu circumscripţii stabilite de Parlament.
Articolul 421. Instanţele judecătoreşti economice
(1) Judecătoria Economică de Circumscripţie şi Curtea de Apel Economică înfăptuiesc justiţia la soluţionarea litigiilor apărute în cadrul relaţiilor economice ale persoanelor fizice şi juridice.
(2) În circumscripţia judecătoriei economice sînt cuprinse toate raioanele, oraşele, municipiile Republicii Moldova.
Capitolul 6
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Articolul 43. Curtea Supremă de Justiţie
(1) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă, care asigură aplicarea corectă şi unitară a legilor de către toate instanţele judecătoreşti.
(2) Organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie este reglementată prin lege.
Articolul 44. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie:
a) judecă cauzele date în competenţa sa prin lege ;
b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între instanţele judecătoreşti;
c) exercită alte atribuţii, conform legii.
Titlul III
ALTE ASPECTE ALE ORGANIZĂRII INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI Capitolul 7
APARATUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI
Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti
(1) Aparatul instanţelor judecătoreşti se constituie din cancelarie, arhivă, secţia administrativă şi de documentare şi din alte servicii.
(2) Structura şi statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti se stabilesc de Ministerul Justiţiei.
(3) Personalul aparatului este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
(4) Personalul aparatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.
(5) Pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul aparatului instanţei judecătoreşti poartă răspundere în condiţiile legii.
Articolul 46. Cancelaria şi arhiva
Cancelaria şi arhiva asigură lucrările de secretariat la înfăptuirea justiţiei, generalizarea practicii judiciare, analiza statisticii judiciare, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.
Articolul 47. Serviciul documentare
(1) Serviciul documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.
(2) Asistenţa de documentare este exercitată de către consultanţi.
Articolul 48. Grefierul instanţei judecătoreşti
(1) Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile prevăzute de lege şi alte cauze, se judecă cu participarea grefierului.
(2) Modul de organizare a activităţii grefierilor, drepturile şi îndatoririle acestora se stabilesc în condiţiile legii.
(3) Grefierul instanţei judecătoreşti are statut de funcţionar public.
Articolul 481. Interpretul, traducătorul instanţei Judecătoreşti
(1) În cazurile prevăzute de legea procesuală, cauzele se judecă cu participarea interpretului, traducătorului. Modul de organizare a activităţii, drepturile şi îndatoririle interpretului, traducătorului se stabilesc în condiţiile legii.
(2) Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti au statut de funcţionar public.
Articolul 49. Serviciul administrativ
Serviciul administrativ are în grijă gospodărirea localurilor şi asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor judecătoreşti, precum şi gestiunea bunurilor.
Articolul 50. Poliţia judecătorească
(1) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în serviciul lor de Ministerul Justiţiei.
(2) Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Poliţia judecătorească:
a) asigură paza localurilor, a altor bunuri ale instanţelor judecătoreşti, securitatea judecătorilor, a celorlalţi participanţi la proces, ordinea publică în sediul instanţei şi la şedinţele de judecată;
b) execută aducerea forţată în instanţa judecătorească a persoanelor care se eschivează să se prezinte;
c) exercită controlul persoanelor la intrarea şi la ieşirea din sediul instanţei judecătoreşti, inclusiv controlul corporal, în condiţiile legii;
d) acordă asistenţă, potrivit legii, executorilor judecătoreşti în procesul efectuării actelor de executare;
e) asigură interacţiunea cu serviciile de escortare în instanţele judecătoreşti a persoanelor aflate sub arest, în probleme ce ţin de securitatea şi paza acestora;
f) preîntîmpină şi asigură curmarea infracţiunilor şi contravenţiilor administrative în instanţele judecătoreşti şi în procesul efectuării actelor de executare;
g) execută deciziile şi indicaţiile preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, iar în cazul şedinţelor de judecată, deciziile şi indicaţiile preşedintelui completului de judecată;
h) îndeplineşte şi alte însărcinări legate de înfăptuirea justiţiei.
Capitolul 8
EXECUTORUL JUDECĂTORESC
Articolul 51. Executorul judecătoresc
(1) Executor judecătoresc este persoana împuternicită să execute hotărîrile judecătoreşti, precum şi alte hotărîri prevăzute de lege.
(2) Executorii judecătoreşti activează în cadrul Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei.
(3) Executorii judecătoreşti sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie de directorul Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei.
(4) În subdiviziunile teritoriale ale Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei se formează secţii şi direcţii conduse de şefi.
(5) În subdiviziunea teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei în care activează un singur executor judecătoresc, acesta îndeplineşte funcţia de şef al subdiviziunii teritoriale.
(6) Modul de lucru, drepturile şi obligaţiile executorului judecătoresc sînt stabilite de legislaţie.
Articolul 52. Obligativitatea cerinţelor executorului judecătoresc
Cerinţele executorului judecătoresc privind îndeplinirea hotărîrilor judecătoreşti, precum şi a altor hotărîri prevăzute de lege sînt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere conform legii.
Articolul 53. Garanţii de serviciu
(1) Executorul judecătoresc în exerciţiul funcţiunii poate fi asistat, după caz, de colaboratorii poliţiei judecătoreşti
(2) În timpul efectuării acţiunilor de executare silită, executorul judecătoresc nu poate fi reţinut, percheziţionat sau documentele lui din procedura de executare nu pot fi ridicate, cu excepţia cazurilor de urmărire penală, în condiţiile legii.
(3) Executorul judecătoresc este asigurat cu uniformă, în condiţiile legii.
Capitolul 9
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 54. Informaţia statistică
Instanţele judecătoreşti prezintă Ministerului Justiţiei informaţii statistice privitoare la cauzele în materie civilă, administrativă şi penală, în modul stabilit de acesta.
Articolul 55. Controlul
(1) Ministerul Justiţiei exercită controlul asupra judecătoriilor, curţilor de apel în probleme organizatorice şi financiare, precum şi în sfera executării hotărîrilor judecătoreşti.
(2) Controlul asupra încasării taxei de stat este exercitat de către organele fiscale de stat.
(3) Se interzice exercitarea de presiune, prin efectuarea controlului, asupra judecătorului la înfăptuirea justiţiei sau îngrădirea independenţei judecătorilor şi a instanţelor judecătoreşti prin alte metode.
(4) Încălcările depistate se elimină în modul stabilit.
Articolul 56. Relaţiile cu instituţii similare străine
Instanţele judecătoreşti întreţin relaţii cu instituţii similare din alte state, în modul stabilit.