Standardul national de contabilitate 30 "Dezvaluiri în rapoartele financiare ale bancilor şi altor institutii financiare"

HOTĂRÂRE nr. 16 din 09.04.1998 · BANCA NAȚIONALĂ · publicat 28.05.1998 · abrogat
pe legis.md
Trimiteri: 33 legate

HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736

Poziţiile standardului tipărite cu litere cursive trebuie citite în context cu materialele explicative şi cu indicaţiile privind aplicarea prezentului Standard, precum şi cu principiile fundamentale ale standardelor naţionale de contabilitate.

Introducere

1. Prezentul Standard este elaborat ţinînd cont de prevederile Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, aprobate de către Comitetul pentru standardele internaţionale de contabilitate, şi anume Standardul Internaţional de Raportare Financiară 7 „Instrumente financiare: informaţii de furnizat” şi Standardul Internaţional de Contabilitate 7 "Situaţiile fluxului de trezorerie". Standardul este parte integrantă a standardelor naţionale de contabilitate ale Republicii Moldova şi se aplică în concordanţă cu alte standarde naţionale de contabilitate (SNC).

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului Standard este de a determina cerinţele faţă de dezvăluirile în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare. Prezentul Standard stabileşte principiile privind structura şi conţinutul bilanţului contabil, raportului de profit şi pierdere, şi ale raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, raportului privind fluxul capitatului propriu, precum şi analizele calitative şi cantitative privind riscurile aferente activităţii băncii, care sunt utilizate pentru informarea managementului băncii precum şi a publicului larg.

(Se modifică prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Domeniul de aplicare

3. Prezentul Standard se aplică la descrierea dezvăluirilor în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare, atît pentru rapoartele financiare separate, cît şi pentru rapoartele financiare consolidate în cazul, cînd banca şi toate întreprinderile-fiică efectuează operaţiuni bancare, acest standard se extinde asupra consolidării operaţiunilor corespunzătoare. Rapoartele financiare consolidate reprezintă rapoartele financiare ale băncii şi ale tuturor întreprinderilor-fiică, întocmite ca rapoarte financiare ale unei instituţii.

4. În sensul prezentului Standard, termenul "bancă" include toate instituţiile financiare, care atrag de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc. Prezentul Standard este aplicabil pentru instituţiile financiare autorizate, supravegheate, a căror activitate este reglementată de Banca Naţională a Moldovei în conformitate cu legislaţia în vigoare.

5. Băncile reprezintă pe plan mondial un sector de activitate important şi influient. Majoritatea persoanelor fizice sau juridice beneficiază de serviciile prestate de bănci în calitate de deponenţi sau debitori. Băncile joacă un rol principal în menţinerea încrederii faţă de sistemul monetar prin relaţiile lor strînse cu organele de reglementare şi cu Guvernul Republicii Moldova. De aici rezultă, că există un interes considerabil în prosperitatea băncilor şi, îndeosebi, în solvabilitatea lor, lichiditatea şi gradul corespunzător de risc, care este atribuit diferitelor tipuri de activitate bancară. Cerinţele faţă de operaţiuni şi respectiv faţă de evidenţa contabilă şi rapoartele financiare ale băncilor diferă de cerinţele înaintate faţă de alte instituţii comerciale. Standardul dat dezvăluie exigenţele faţă de rapoartele financiare solicitate de la bănci. Acesta determină necesitatea includerii în notele explicative la rapoartele financiare a dezvăluirii naturii şi gradului riscurilor care rezultă din activitatea băncii, şi prezentării informaţiei cantitative şi calitative care să permită evaluarea riscurilor, la care banca este expusă la data raportării.

6. Prezentul Standard completează celelalte standarde naţionale de contabilitate, care de asemenea se aplică în bănci, cu excepţia celor din care băncile au fost excluse în mod special.

Obiectivul rapoartelor financiare

7. Utilizatorii rapoartelor financiare au nevoie de informaţie veridică şi comparabilă, care îi ajută să aprecieze raportul financiar şi eficacitatea activităţii băncii, necesară la adoptarea deciziilor economice. Utilizatorii au de asemenea nevoie de informaţii care le vor permite să sesizeze mai bine caracteristicile specifice ale activităţii băncii. Utilizatorilor trebuie să le fie prezentată informaţia aferentă activităţii băncii, accentul fiind pus pe semnificaţia instrumentelor financiare pentru situaţia şi performanţa financiară,băncii, chiar dacă aceasta este supravegheată de autorităţile de reglementare şi le furnizează acestora informaţii care nu au întotdeauna interes public. Informaţiile reflectate în rapoartele financiare ale băncilor trebuie să fie suficient de complete pentru a satisface cerinţele utilizatorilor, în limita rezonabilă a fi solicitată managementului.

8. Utilizatorii rapoartelor financiare solicită informaţia privind lichiditatea şi solvabilitatea băncii, precum şi riscurile referitoare la activele şi obligaţiunile reflectate în bilanţul contabil şi articolele în afara bilanţului. Prin lichiditate se înţelege disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru asigurarea plăţilor depozitelor şi altor obligaţiuni financiare către plată. Prin solvabilitate se înţelege surplusul activelor asupra obligaţiunilor şi, prin urmare, mărimea corespunzătoare a capitalului băncii.

Banca este supusă riscurilor generate de activele şi obligaţiunile sale, în special riscului de credit, al lichidităţii şi de piaţă. Aceste riscuri pot fi reflectate în rapoartele financiare, dar utilizatorii vor înţelege pe deplin situaţia, dacă managementul va include în notele explicative la rapoartele financiare, informaţia cantitativă şi calitativă, ce descrie modul prin care sînt dirijate şi controlate riscurile legate de activităţile băncii. Dezvăluirea calitativă descrie obiectivele, politicile şi procesele manageriale prin care sunt gestionate riscurile aferente activităţii băncii, pe cînd cea cantitativă reprezintă informaţia despre gradul de expunere la risc.

Politica de contabilitate

9. Băncile pot folosi diferite metode pentru recunoaşterea şi evaluarea elementelor rapoartelor financiare. Deşi este de dorit ca aceste metode să fie în concordanţă, nu acesta este scopul prezentului Standard. Pentru a fi în corespundere cu standardele naţionale de contabilitate, astfel dînd posibilitate utilizatorilor de a înţelege baza pe care se întocmesc rapoartele financiare ale băncilor, metodele de bază ale evidenţei contabile se descriu în următoarele articole este necesară evidenţierea principiilor de bază ale politicii de contabilitate, principiilor de evaluare utilizate la întocmirea rapoartelor financiare şi altor principii ale politicii de contabilitate, necesare pentru înţelegerea rapoartelor financiare ce se referă la următoarele articole:

(a) determinarea principalelor categorii de venituri şi cheltuieli (punctele 11, 12 şi 13);

(b) baza pentru evaluarea plasamentelor, valorilor mobiliare investiţionale şi valorilor mobiliare disponibile pentru vînzare ( punctele 23 şi 24);

(c) delimitarea dintre operaţiuni şi alte eventualităţi, care duc la schimbarea activelor şi obligaţiunilor în bilanţul contabil şi acele operaţiuni şi alte eventualităţi care duc numai la eventualităţi şi angajamente condiţionale precum şi baza pentru determinarea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale (punctele 25-28);

(d) baza pentru determinarea reducerilor pentru pierderi la active şi pentru trecerea la scăderi a activelor compromise (punctele 42-46);

(e) baza pentru determinarea cheltuielilor aferente riscurilor generale ale băncilor şi metoda de evidenţă a acestor cheltuieli (punctele 47-49);

(f) criteriile pentru clasificarea activelor financiare sau datoriilor financiare la recunoaşterea iniţială într-o anumită categorie;

(g) cazurile în care termenii de rambursare a activelor financiare au fost renegociate.

(Se substituie, se modifică, se include și se adaugă prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Unele din aceste articole se descriu şi în alte standarde naţionale de contabilitate.

Lista rapoartelor financiare

10. Băncile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:

a) Raportul de profit şi pierdere (anexa nr. 1);

b) Bilanţul contabil (anexa nr. 2);

c) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 3);

d) Raportul privind fluxul capitalului propriu (anexa 4);

e) Notele explicative la rapoartele financiare (anexa 5).

Raportul de profit şi pierdere

11. Banca este obligată să prezinte raportul privind rezultatele financiare, în care veniturile şi cheltuielile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi reflectă sumele principalelor tipuri de venituri şi cheltuieli. Adăugător la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate, dezvăluirile la raportul de profit și pierderi sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie sa includă, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele articole pe venituri şi cheltuieli.

Venituri din dobînzi şi venituri similare, venituri din dividende;

Cheltuieli cu dobînzi şi cheltuieli similare;

Defalcări aferente reducerilor pentru pierderi la active aferente dobînzilor

Defalcări aferente reducerilor pentru pierderi la active neaferente dobînzilor;

Defalcări aferente provizioanelor pentru angajamentele condiţionale;

Venituri din comisioane;

Venituri (pierderi) nete aferente valorilor mobiliare disponibile pentru vînzare;

Venituri (pierderi) nete aferente valorilor mobiliare investiţionale;

Venituri (pierderi) nete aferente operaţiunilor cu valută străină;

Alte venituri operaţionale;

Cheltuieli generale şi administrative;

Alte cheltuieli operaţionale.

Raportul de profit şi pierdere se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 1.

12. Principalele tipuri de venituri, ce apar ca rezultat al operaţiunilor băncii, includ: dobînda, plata pentru serviciile prestate, comisioanele şi rezultatele serviciilor prestate de dealing. Fiecare tip de venituri este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii Astfel de dezvăluiri se efectuează adăugător la informaţia privind sursele veniturilor, ce sînt prevăzute în alte standarde naţionale de contabilitate.

13. Principalele tipuri de cheltuieli, ce apar ca urmare a operațiunilor băncii includ dobînda comisioanele, defalcările pentru reduceri pentru pierderi la active şi provizioanele pentru pierderi la angajamente condiţionale, cheltuielile, cheltuieli legate de micşorarea valorii de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielilor generale administrative. Fiecare tip de cheltuieli este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii.

(Se substituie, se modifică și se include prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

14. Articolele de venituri şi cheltuieli nu trebuie să fie compensate, cu excepţia celor legate de operaţiuni de acoperire a riscurilor de preţ sau valutar.

15. Compensarea în alte cazuri decît cele prevăzute la punctul 14 complică utilizatorilor aprecierea gradului de eficacitate a activităţii băncii în diferite tipuri de activitate şi rezultatele obţinute de la anumite categorii de active.

16. Veniturile şi pierderile ce rezultă din fiecare din situaţiile indicate mai jos se reflectă în baza netă:

(a) cesiunile şi schimbările valorii de bilanţ ale valorilor mobiliare disponibile pentru vînzare;

(b) cesiunile valorilor mobiliare investiţionale;

(c) operaţiunile cu valută străină;

17. Veniturile din dobînzi şi cheltuielile cu dobînzi sînt dezvăluite separat pentru asigurarea înţelegerii complete a structurii şi cauzelor schimbării în venitul net aferent dobînzilor.

18. Venitul net din dobînzi este determinat de rata dobînzii aplicate, precum şi de mărimea sumelor împrumuturilor atrase şi creditelor acordate. Este de dorit ca managementul să ofere comentarii cu privire la ratele medii ale dobînzilor, valoarea medie a activelor şi obligaţiunile medii purtătoare de dobîndă pentru perioada analizată. În cazul în care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, Guvernul poate să ofere sprijin băncilor, constituind depozite şi alte facilităţi de credit la care ratele dobînzilor sunt mai joase decît ratele de piaţă, sunt necesare comentariile managementului referitor la mărimea acestor depozite şi a facilităţilor de credit, precum şi la impactul lor asupra venitului net.

Bilanţul contabil

19. Banca este obligată să prezinte bilanţul contabil, în care activele şi obligaţiunile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi se reflectă în ordinea lichidităţii. Suplimentar la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate dezvăluirile la bilanţul contabil sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie să conţină, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele active şi obligaţiuni:

Active

Numerar şi disponibilităţi pe termen scurt la Banca Naţională a Moldovei;

Numerar şi disponibilităţi pe termen scurt la alte bănci;

Alte disponibilităţi la Banca Naţională a Moldovei;

Plasări şi credite băncilor;

Alte plasări pe piaţa monetară;

Titluri de investiţii:

- valori mobiliare disponibile pentru vânzare;

- valori mobiliare investiţionale;

Credite acordate clienţilor;

Obligaţiuni

Depozitele altor bănci;

Alte depozite de pe piaţa monetară;

Disponibilităţi ale altor depunători;

Certificate de depozit;

Cambii şi alte obligaţiuni confirmate pe hîrtie;

Alte mijloace băneşti împrumutate.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 2.

191. Activele, la care conform prevederilor actelor normative în vigoare este prevăzută formarea reducerilor pentru pierderi la active sunt prezentate în bilanţul contabil la valoarea netă, cu dezvăluirea valorii reducerilor pentru pierderi la active în notele explicative la rapoartele financiare.

20. Cel mai aplicabil mod de clasificare a activelor și obligațiunilor băncii este gruparea lor după conţinut şi reflectarea lor în ordinea lichidităţii, ceea ce corespunde, de obicei, cu termenul rambursării lor. Dezvăluirile aferente activelor şi obligaţiunilor trebuie să corespundă clasificării lor în bilanţul contabil, astfel încît să permită reconcelierea cu articolul din bilanţ.

201. Dacă banca a modificat clasificarea unui element de activ, este necesar de dezvăluit valoarea impactului asupra categoriei iniţiale şi celei atribuite în urma noii clasificări, precum şi motivele acestei modificări.

(Se include și se modifică prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

21. Diferenţa între soldurile conturilor în alte bănci şi în alte sectoare ale pieţei monetare şi soldurile conturilor altor deponenţi este o informaţie ce ţine de înţelegerea relaţiilor între bancă cu alte bănci şi piaţa monetară şi dependenţa de ele. De aceea, banca dezvăluie separat:

(a) numerar şi disponibilităţi pe termen scurt la Banca Naţională a Moldovei;

(b) numerar şi disponibilităţi pe termen scurt la alte bănci;

(c) alte disponibilităţi la Banca Naţională a Moldovei;

(d) plasări la alte bănci;

(e) alte plasări pe piaţa monetară;

(f) depozite de la alte bănci;

(g) alte depozite de pe piaţa monetară;

(h) alte depozite.

22. Banca de obicei nu-şi cunoaşte deţinătorii certificatelor de depozit, fiindcă ele în fond se vînd pe piaţa liberă. De aceea, banca dezvăluie separat informaţia privind depozitele care au fost obţinute prin emiterea certificatelor de depozit proprii sau alte valori mobiliare negociabile.

23. Banca trebuie să dezvăluie valoarea justă a activelor şi obligaţiunilor financiare.

Valoarea justă reprezintă valoarea cu care un activ poate fi tranzacţionat sau o datorie poate fi stinsă între părţi independente în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Daca valoarea justă nu poate fi determinată, din motivul lipsei unei pieţe active a activelor financiare respective, banca stabileşte valoarea justă utilizînd tehnica de evaluare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dezvăluind principiile de operare a tehnicii respective.

24. Banca trebuie să reflecte la valoarea justă următoarele tipuri de active/datorii financiare, dar nelimitîndu-se la acestea:

- credite şi creanţe;

- investiţii deţinute până la scadenţă;

- active financiare aduse la valoarea justă prin profit sau pierdere;

- active financiare disponibile pentru vânzare;

- datorii financiare.

Eventualităţi şi angajamente, inclusiv articole memorandum

25. Banca este obligată să dezvăluie următoarele eventualităţi şi angajamente:

(a) caracterul şi suma angajamentelor condiţionale, care sînt irevocabile, deoarece ele nu pot fi retrase de către bancă fără riscul de a suporta penalităţi sau cheltuieli esenţiale, inclusiv:

(1) suma provizioanelor efectiv formate pentru pierderi la angajamente condiţionale la data întocmirii bilanţului contabil;

(2) suma provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiţionale, care a fost trecută în contul reduceri pentru pierderi la active, în cazul constatării activului în bilanţul contabil .”;

(b) caracterul şi suma obligaţiunilor şi angajamentelor condiţionale reflectate la elementele extrabilanţiere ( memorandum), inclusiv:

(1) echivalenţi direcţi ai creditelor, inclusiv garanţiile generale de neadmitere a datoriilor, garanţiile acceptului bancar şi acreditivele de rezervă, care servesc ca garanţii financiare pentru credite şi valori mobiliare;

(2) obligaţiuni privind anumite tranzacţii, inclusiv garanţii executorii, garanţii pentru licitaţii, garanţii şi acreditive de rezervă legate de tranzacţii separate.

(3) eventualităţi de scurtă durată legate de comerţ, care se autolichidează, provenite din circulaţia mărfurilor, cum sunt acreditivele documentare, când expedierea de bază se utilizează ca asigurare;

(4) alte angajamente; angajamente de emitere şi decontare a cambiilor.

251 .Pentru angajamentele condiţionale la care conform prevederilor actelor normative în vigoare este prevăzută formarea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale, banca va dezvălui inclusiv şi mărimea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale.

(Se completează, se include și se modifică prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

26. Dezvăluirile eventualităţilor şi angajamentelor condiţionale au o mare importanţă pentru bănci, deoarece băncile deseori se confruntă cu diferite eventualităţi și angajamente condiționale, unele un revocabile, altele irevocabile, care deseori sînt considerabile după sumă și numărul lor este mult mai mare decît la alt întreprinderi comerciale.

27. Multe bănci efectuează operaţiuni care la momentul dat nu pot fi reflectate nici ca active nici ca obligaţiuni în bilanțul contabil, dar care contribuie la mărirea eventualităţilor și angajamentelor condiţionale. Aşa articole în afara bilanţului deseori reprezintă o parte importantă a activităţii bancare și poate influenţa considerabil la gradul de risc la care este supusă banca. Aceste articole pot mări sau micşora alte riscuri, de exemplu, prin intermediul hedgingului activelor sau obligaţiunilor din bilanţul contabil.

28. Utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să fie informaţi asupra eventualităţilor şi angajamentelor irevocabile ale băncii.

Utilizatorii, de asemenea, trebuie să fie informaţi despre natura şi suma operaţiunilor în afara bilanţului efectuate de bancă.

Termenele de rambursare a activelor şi obligaţiunilor

29. Banca este obligată să dezvăluie analiza activelor și obligaţiunilor după grupările corespunzătoare termenelor de plată în baza perioadei ramase pînă la rambursare conform contractului la data bilanţului

30. Corespunderea și controlul necorespunderii termenului de rambursare și a ratei dobînzii activelor şi obligaţiunilor este fundamental pentru administrarea băncii. Astfel de corespundere nu este întotdeauna completă, deoarece tranzacţiile deseori sînt pe un termen nedefinit şi au un caracter diferit. O poziţie care nu corespunde, poate mări potenţial profitul, dar în același timp poate mări riscul pierderilor.

31. Termenul de rambursare a activelor și obligaţiunilor precum și capacitatea de a înlocui la un preţ acceptabil obligaţiunile cu dobîndă odată cu sosirea termenului de achitarea lor, reprezintă factori importanţi la evaluarea lichidităţii băncii și a expunerii băncii la schimbările în rata dobînzii și în cursul de schimb valutar. În scopul prezentării informaţiei necesare pentru aprecierea lichidităţii ei, banca este obligată să dezvăluie, minimum, o analiză a activelor şi obligaţiunilor conform grupării lor pe termenele de rambursare precum şi o descriere a tehnicilor de gestionare a riscului lichidităţii.

32. Termenele de rambursare care se aplică diferitelor active şi obligaţiuni diferă între bănci, precum şi modul în care corespund anumitor active şi obligaţiuni.

Drept perioade de rambursare pot fi:

(a) de la 0 lună şi pînă la 3 luni;

(b) de la 3 luni şi pînă la 6 luni;

(c) de la 6 luni şi pînă la 1 an;

(d) mai mult de 1 an şi până la 5 ani inclusiv;

(Se substituie, se exclude și se completează prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

(e) mai mult de 5 ani;

(f) scadenţă nedeterminată.

Unele perioade pot fi comasate, de exemplu, pentru credite acestea fiind grupate până la un an şi mai mult de 1 an. Cînd perioada de rambursare se eşalonează pe o perioadă mai lungă, fiecare rată este alocată perioadei în care a fost convenită contractual sau în care se aşteaptă să fie plătită sau încasată.

33. E foarte important ca banca să utilizeze aceleași termene de rambursare atît pentru active, cît şi pentru obligaţiuni. Aceasta denota măsura în care sînt coordonate termenele de rambursare şi dependenţa ulterioară a băncii de alte surse de lichiditate.

34. Termenele de rambursare pot fi reprezentate ca:

(a) termenul rămas pînă la data rambursării;

(b) termenul iniţial pînă la data rambursării;

(c) termenul rămas pînă la următoarea dată, la care pot fi schimbate ratele dobînzii.

Analiza activelor şi obligaţiunilor după termenul rămas pînă la data rambursării prezintă cea mai bună bază de apreciere a lichidităţii băncii. Banca poate, de asemenea, să dezvăluie termenele de rambursare bazate pe termenul iniţial de rambursare pentru a prezenta informaţie despre resursele existente şi strategia activităţii de afaceri. Suplimentar, banca poate dezvălui grupările activelor şi obligaţiunilor după termenele de rambursare în baza termenelor rămase pînă la următoarea dată, pe care pot fi schimbate ratele dobînzii - pentru a arăta expunerea băncii faţă de riscul ratei dobînzii. În notele explicative la rapoartele financiare managementul poate prezenta informaţie referitor la expunerea băncii la riscul, legat de rata dobînzii şi referitor la modalitatea de gestionare şi control a acestor riscuri.

(Se exclude prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

35. Depozitele plasate la bancă pot fi retrase la cerere şi creditele acordate de bancă pot fi rambursate la cerere. Dar, în practică, aceste depozite şi credite sînt, deseori, păstrate o perioadă mai îndelungată fără a fi retrase sau rambursate, de aceea data de facto a rambursării e mai tîrzie decît cea din contract. Totuşi, banca va dezvălui o analiză bazată pe termenele de rambursare stabilite în contract, cu toate că termenul prevăzut de contract deseori nu este data de facto a rambursării, deoarece datele în contract reflectă riscurile lichidităţii legate de activele şi obligaţiunile băncii.

36. Unele active ale băncii nu prevăd prin contract o dată de scadenţă. Data, care se presupune a fi termenul de scadenţă al acestor active, de obicei, este data posibilă a comercializării

37. La evaluarea lichidităţii băncii, conform termenelor de scadenţă a grupării activelor şi obligaţiunilor, utilizatorii ţin cont de contextul practicilor bancare locale, inclusiv disponibilitatea mijloacelor băneşti ce se află la bănci. În procesul activităţii obişnuite, mijloacele pe termen scurt pot fi obţinute de pe piaţa monetară sau, în caz de necesităţi stringente, de la Banca Naţională a Moldovei.

38. Pentru ca utilizatorii să aibă o viziune mai amplă asupra grupării activelor şi obligaţiunilor conform termenilor de scadenţă, dezvăluirile în rapoartele financiare se completează cu informaţie privind probabilitatea rambursării pe parcursul perioadei rămase. De aceea, managementul este încurajat să dezvăluie în notele explicative la rapoartele financiare informaţii cu privire la perioadele efective şi la modalitatea de gestionare şi control al riscurilor şi al gradului de expunere la risc legate de diferenţa termenelor de scadenţă şi profilurilor de rata dobînzii.

Concentrarea activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului

39. Banca este obligată să dezvăluie orice concentrări semnificative ale activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului. Aceste dezvăluiri trebuie efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri. Banca, de asemenea, trebuie să dezvăluie sumele considerabile nete ale mijloacelor în valută străină.

40. Banca dezvăluie concentrările considerabile în repartizarea activelor şi obligaţiunilor, deoarece aceasta reprezintă un indicator util al riscurilor potenţiale legate de comercializarea activelor şi mijloacelor, care se află la dispoziţia băncii. Aceste dezvăluiri sînt efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi, şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri, specifice în condiţiile funcţionării băncii. Prezentările privind concentrările riscului vor include o descriere a modului în care conducerea determină concentrările, o descriere a caracteristicilor comune care identifică fiecare concentrare şi valoarea expunerii asociată cu acele active sau obligaţiuni. O analiză şi explicaţie similară este importantă şi pentru tratarea articolelor în afara bilanţului. Sectorul geografic poate să corespundă unei ţări, unui grup de ţări sau unei regiuni din interiorul unei ţări, în cadrul unei zone geografice. Dezvăluirile după grupe de clienţi pot fi efectuate pe sectoare, aşa ca: Guvernul, organele publice, întreprinderile comerciale şi industriale şi altele. Aceste dezvăluiri se efectuează suplimentar la oricare informaţie segmentară, care se prezintă conform cerinţelor Standardului naţional de contabilitate 14 "Informaţii financiare privind sectoarele".

401 Riscul ratei dobînzii reprezintă riscul aferent instrumentelor purtătoare de dobîndă din bilanţ (de ex., împrumuturi, creanţe şi datorii emise) sau din cele nerecunoscute în bilanţ (de ex., anumite angajamente de creditare) şi apare din cauza modificărilor ratei dobînzii pe piaţă.

În cazul riscului aferent ratei dobînzii, analiza senzitivităţii poate arăta separat care este efectul unei modificări a ratei dobînzii pe piaţă:

a) asupra veniturilor şi cheltuielilor din dobîndă;

b) asupra altor elemente-cheie din raportul de profit şi pierdere; şi

c) asupra capitalurilor proprii, acolo unde se aplică.

Banca poate furniza o analiză a senzitivităţii pentru riscul ratei dobînzii pentru fiecare valută în care entitatea prezintă expuneri semnificative la riscul ratei dobînzii

Suplimentar, banca va dezvălui grupele de active şi obligaţiuni după termenele de rambursare în baza termenelor rămase pînă la următoarea dată, pe care pot fi schimbate ratele dobînzii - pentru a arăta expunerea băncii faţă de riscul ratei dobînzii. În notele explicative la rapoartele financiare managementul va prezenta informaţie referitor la expunerea băncii la riscul legat de rata dobînzii şi referitor la modalitatea de gestionare şi control a acestor riscuri.

402 Riscul valutar este riscul aferent activelor şi obligaţiunilor băncii care sunt exprimate într-o monedă străină, adică într-o altă monedă decît moneda naţională, şi apare din cauza modificărilor ratelor de schimb valutar. Analiza senzitivităţii este prezentată pentru fiecare valută la care banca are o expunere semnificativă la risc (Se exclude și se include prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

41. Dezvăluirea mijloacelor considerabile nete în valută străină de asemenea este un indicator util al riscului pierderilor, ce reiese din modificarea cursurilor de schimb valutar.

Banca trebuie să dezvăluie expunerile sale pe principalele tipuri de valută străină în scopul de a dezvălui gestionarea riscurilor valutare prin diversificarea portofoliului său în valută străină.

Reduceri pentru pierderi la active

42. Banca este obligată să dezvăluie următoarele:

(a) politica de contabilitate, care descrie baza în care eventualele pierderi la active sînt recunoscute ca cheltuieli şi supuse trecerii la scăderi în conformitate cu actele normative în vigoare;

(b) detaliile mişcărilor în reducerile pentru pierderi la active în perioada gestionară.

Separat trebuie de dezvăluit:

- suma recunoscută ca cheltuieli în perioada gestionată pentru pierderi la activele compromise;

- suma activelor care au fost trecute la scăderi în perioada gestionară din reduceri pentru pierderi la active;

- suma restituită t n perioada gestionară pe activele ce au fost trecute la scăderi anterior din reduceri pentru pierderi la active.

(c)suma totală a reducerilor pentru pierderi la active la data întocmirii bilanţului contabil;

(Se substituie prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

43. Orice sume, care au fost rezervate în aşteptarea pierderilor la active adăugător la pierderile precis determinate sau la pierderile potenţiale care, din experienţă, sînt prezente în activele băncii, trebuie contabilizate ca alocări din profitul nedistribuit. Orice înregistrare. la creditul contului, efectuată prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.

44. Rezervarea sumelor pentru pierderi la active suplimentar la acele pierderi care au fost precis stabilite şi la acele pierderi potenţiale care, din practică, sînt prezente în activele băncii, se efectuează conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Orice astfel de sume de rezervă reprezintă alocări din profitul nedistribuit şi nu reprezintă cheltuieli la determinarea veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară. Orice înregistrare la creditul contului profitului nedistribuit, efectuate prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.

45. Pentru putea aprecia eficacitatea cu care banca a folosit resursele proprii, utilizatorii rapoartelor financiare ale băncilor trebuie să aibă posibilitatea să cunoască impactul pe care l-au avut pierderile de la reducerile pentru pierderi la active asupra situaţiei financiare şi rezultatele activităţii băncii. De aceea, banca dezvăluie separat suma totală a reducerilor pentru pierderi la active la data întocmirii bilanţului contabil şi modificările în suma reducerilor pe parcursul perioadei gestionare. Modificările aferente reducerilor pentru pierderi la active, inclusiv sumele trecute la scăderi în prealabil, care au fost restituite în perioada gestionară, sînt indicate separat.

46. Activele clasificate drept compromise se trec la scăderi din reducerile pentru pierderi la active şi banca dezvăluie politica trecerii la scăderi a activelor compromise. Concomitent aceste active sunt înregistrate la contul memorandum.

(Se substituie și se modifică prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Riscurile bancare generale

47. Toate sumele rezervate pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pierderi viitoare şi alte riscuri neprevăzute trebuie să fie dezvăluite separat ca alocări din profitul nedistribuit. Orice micşorare a acestor sume măresc profitul nedistribuit şi nu trebuie incluse în determinarea venitului (pierderii) net al perioadei gestionare.

48. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor să rezerve sume pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pentru pierderile viitoare sau alte riscuri neprevăzute - suplimentar la reducerile pentru pierderi la active şi provizioane pentru pierderi la angajamente condiţionale. De asemenea, se poate cere sau permite băncii de a rezerva sume pentru eventualităţi. Aceste sume pentru riscurile bancare generale şi întîmplătoare trebuie formate din profitul nedistribuit pentru a evita supraevaluarea obligaţiunilor şi subevaluarea activelor; obligaţiunile şi reducerile neprezentate, precum şi posibilitatea de denaturare a profitului nedistribuit şi a capitalului propriu.

49. Raportul de profit şi pierdere nu poate conţine informaţie corespunzătoare şi veridică privind activitatea băncii, dacă venitul sau pierderile nete pe perioada gestionară includ impactul sumelor nedezvăluite, rezervate pentru riscurile bancare generale sau eventualităţile condiţionale suplimentare, sau nedezvăluirea sumelor rambursate ce rezultă din restituirea a astfel de sume. În mod similar, bilanţul contabil nu prezintă informaţia corespunzătoare şi veridică privind raportul financiar a băncii, dacă se includ obligaţiuni mărite, active diminuate sau sporiri şi reduceri nedezvăluite.

Active gajate în calitate de garanţie

50. Banca trebuie să dezvăluie suma totală garantată de obligaţiuni, de asemenea caracterul şi valoarea de bilanţ a activelor gajate în calitate de garanţie.

51. De la bănci poate fi solicitat să utilizeze activele în calitate de garanţie pentru asigurarea anumitor depozite şi altor obligaţiuni. Sumele implicate deseori au o valoare foarte mare şi de aceea pot avea un impact considerabil la evaluarea raportului financiar a băncii.

(Se substituie și se exclude prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Activităţile fiduciare

52. Băncile, în general, activează ca persoane de· încredere cu drepturi fiduciare, care au dreptul de deţinere sau de plasare a activelor în numele persoanelor fizice, trusturilor, programelor de asistenţă a pensionarilor şi altor instituţii. În cazul în care mandatul persoanei de încredere sau împuternicirile similare sînt confirmate juridic, aceste active nu aparţin băncii şi, de aceea, nu se includ în bilanţul contabil. Dacă banca este implicată în activităţi fiduciare considerabile, dezvăluirea acestui fapt şi indicarea volumului acestor activităţi este reflectată în rapoartele financiare, ca urmare a unei potenţiale obligaţiuni a băncii în cazul în care ea nu-şi onorează datoriile de fiduciar. În contextul scopurilor prevăzute activităţile fiduciare nu includ funcţiile de custodie.

Operaţiuni între părţile aflate în relaţii speciale cu banca

53. Legislaţia şi actele normative în vigoare limitează şi interzic băncilor de a efectua tranzacţii în condiţii mai favorabile cu persoanele aflate în relaţii speciale cu banca.

54. Anumite operaţiuni între părţile interdependente nu pot fi efectuate în condiţii diferite de cele în care se efectuează operaţiunile între părţile independente. Operaţiunile între părţile aflate în relaţii speciale cu banca apar ca rezultat al activităţii ordinare a băncilor, informaţia despre aceste operaţiuni este importantă pentru utilizatori şi ea trebuie dezvăluită.

55. În cazul în care banca efectuează operaţiuni între părţi aflate în relaţii speciale cu banca, este necesar de a dezvălui caracterul relaţiilor cu părţile aflate în relaţii speciale cu banca, tipurile şi elementele operaţiunilor necesare pentru a înţelege rapoartele financiare. Elementele care necesită dezvăluire includ regulile băncii de acordare a creditelor părţilor aflate în relaţii speciale cu banca, precum şi referitor la operaţiunile între ele, inclusiv sumele sau proporţiile:

(a) fiecărui credit, depozit, accept şi cambii; dezvăluirile pot include sumele totale ale datoriilor neachitate la începutul şi la finele perioadei gestionare, creditele, depozitele, rambursările şi alte schimbări pe parcursul perioadei gestionare;

(b) fiecărui din principalele tipuri de venituri din dobînzi, cheltuieli cu dobînzi şi comisioanele plătite;

(c) suma defalcărilor pentru reduceri pentru pierderi la credite pe perioada gestionară şi suma reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil;

(d) obligaţiunile irevocabile, eventualităţile şi angajamentele condiţionale ce apar din articolele în afara bilanţului.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

56. Banca întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în conformitate cu prevederile prezentului standard.

57. Fluxul mijloacelor băneşti reprezintă intrările şi ieşirile de mijloace băneşti şi echivalentele acestora.

Obiectivul Raportului îl constituie oferirea utilizatorilor rapoartelor financiare posibilitatea:

- de a evalua activitatea băncii privind suficienţa mijloacelor băneşti pentru efectuarea operaţiunilor bancare,

- de a aprecia capacitatea băncii de a menţine nivelul necesar al mijloacelor băneşti fără atragerea lor din alte surse,

- de a determina capacitatea băncii privind generarea mijloacelor băneşti.

58. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti examinată concomitent cu informaţia din celelalte rapoarte financiare permite utilizatorilor să evalueze modificările activelor nete ale băncii, structura financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea băncii de a influenţa valoarea şi momentul fluxurilor mijloacelor băneşti în vederea adaptării la circumstanţele şi posibilităţile în continuă schimbare.

Mijloacele băneşti şi echivalentele mijloacelor băneşti

59. Mijloacele băneşti reprezintă mijloacele băncii din conturile "Nostro", casierie şi depozitele la vedere.

60. Echivalentele mijloacelor băneşti reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care pot fi uşor convertite în sume determinate de mijloace băneşti, al căror risc de schimbare a valorii este neînsemnat.

Componenţa Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

61. Situaţiile fluxurilor mijloacelor băneşti trebuie să reflecte fluxurile mijloacelor băneşti din perioada respectivă clasificate pe tipuri de activităţi.

62. Fluxul mijloacelor băneşti reflectă sursele primirii de către bancă a mijloacelor în numerar şi fără numerar şi destinaţia utilizării lor în dependenţă de tipul de activitate:

- operaţională;

- investiţională;

- financiară.

63. O tranzacţie singulară poate include fluxurile mijloacelor băneşti aferente diferitelor tipuri de activitate. De exemplu, rambursarea unui împrumut include suma de bază a datoriei şi dobînda, dintre care plata dobînzii poate fi clasificată ca activitate operaţională, iar suma împrumutului rambursat drept activitate financiară.

Activitatea operaţională

64. Activitatea operaţională reprezintă activitatea de bază a băncii în vederea obţinerii venitului, precum şi altă activitate care nu se referă la activitatea investiţională şi financiară.

Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională prezintă rezultatul operaţiunilor bancare şi al altor evenimente care influenţează la formarea profitului (pierderilor).

65. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el reprezintă indicatorul principal al suficienţei mijloacelor băneşti de care dispune banca pentru:

- achitarea creditelor;

- finanţarea activităţii sale de bază;

- plata dividendelor;

- efectuarea investiţiilor

fără a recurge la surse externe de finanţare.

66. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:

- încasarea dobînzilor şi comisioanelor;

- plata dobînzilor şi comisioanelor;

- recuperarea activelor anterior trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active;

(Se substituie prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

- încasări din alte venituri;

- plăţi privind salariaţii (inclusiv la cererea salariaţilor, plata contribuţiilor pentru asigurare socială, a impozitului pe venit);

- plăţi privind furnizori şi antreprenori (inclusiv pentru mărfurile şi serviciile prestate);

- majorarea (diminuarea) activelor (inclusiv plasări la bănci, depozite şi rezervele obligatorii plasate în BNM, credite pe termen scurt acordate băncilor şi clienţilor, achiziţionarea (vînzarea) valorilor mobiliare pentru vînzare şi alte active);

- majorarea (diminuarea) obligaţiunilor (inclusiv depozite primite de la clienţi şi de la bănci, împrumuturi pe termen scurt obţinute de la bănci şi alte obligaţiuni);

- plăţile impozitului pe venit.

Activitatea investiţională

67. Activitatea investiţională reprezintă activitatea de procurare şi ieşire a activelor pe termen lung, precum şi alte investiţii.

68. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea investiţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el caracterizează volumul cheltuielilor pentru procurarea activelor, care sînt menite de a genera beneficii economice viitoare.

(Se substituie prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

69. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea investiţională include:

- acordarea creditelor clientelei (creditele pe termen lung acordate băncilor şi clientelei, inclusiv leasingul);

- achiziţionarea (vînzarea) valorilor mobiliare investiţionale (inclusiv cota de participare în activitatea altor întreprinderi);

- achiziţionarea (vînzarea) activelor materiale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor);

- achiziţionarea (vînzarea) activelor nemateriale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor);

- încasarea dividendelor;

- încasarea dobînzilor (numai cele obţinute din activitatea investiţională);

- investiţii în părţi legate (inclusiv întreprinderi fiice şi organizaţii asociate);

- achiziţionarea (vînzarea) filialelor şi a altor întreprinderi.

Activitatea financiară

70. Activitatea financiară reprezintă activitatea care conduce la modificarea volumului şi conţinutului capitalului social şi a mijloacelor împrumutate pe termen lung.

71. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea financiară se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece ele permit prognozarea cerinţelor ulterioare din partea investitorilor şi creditorilor.

72. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include:

- emiterea (răscumpărarea) acţiunilor şi a altor valori mobiliare proprii;

- primirea (rambursarea) împrumuturilor pe termen lung (inclusiv leasingul financiar);

- obţinerea (achitarea) datoriilor subordonate;

- plata dividendelor;

- plata dobînzilor (provenite din activitatea financiară).

Modul de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

73. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se întocmeşte conform metodei directe.

74. Informaţia obţinută prin aplicarea acestei metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi poate fi utilă la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti.

Utilizînd metoda directă, datele privind încasările şi plăţile la principalele tipuri de activităţi ale băncii pot fi obţinute din documentaţia contabilă proprie (registrele contabile, datele conturilor bancare etc.)

75. Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda indirectă, prin care rezultatul net din această activitate se corectează luînd în consideraţie operaţiunile nonmonetare şi modificările activelor curente şi obligaţiunilor pe termen scurt.

Raportarea fluxului mijloacelor băneşti în neto-bază

76. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din unele activităţi bancare poate fi reflectat pe o bază netă:

a) plăţile şi încasările din ordinul clienţilor, în cazul în care mijloacele băneşti sînt legate în mare măsură de activitatea clientului, dar nu de a băncii, aşa ca:

- mijloacele gestionate de compania investiţională la ordinul clienţilor;

- arenda colectată şi transmisă deţinătorului de bunuri imobiliare la ordinul acestuia;

- acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci.

b) plăţile şi încasările pentru operaţiunile cu un nivel înalt de rotaţie, sume mari şi termene scurte de scadenţă, aşa ca:

- sumele principale ale creditului acordat utilizatorilor de cartele de credit;

- procurarea şi comercializarea valorilor mobiliare investiţionale;

- alte obligaţiuni (împrumuturi) pe termen scurt, de exemplu o lună şi mai puţin.

c) încasările şi plăţile privind acceptarea şi rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă.

d) plasarea şi retragerea depozitelor de la alte instituţii financiare.

e) creditele acordate clienţilor şi rambursarea acestor credite.

Fluxul mijloacelor băneşti în valută străină

77. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din tranzacţiile efectuate în valută străină se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti, dacă nu este prevăzut altfel.

78. Diferenţele de curs ce provin din evaluarea activelor şi obligaţiunilor în valută străină nu se includ în fluxul mijloacelor băneşti. Însă influenţa cursului de schimb asupra mijloacelor băneşti este reflectată în situaţia fluxului mijloacelor băneşti pentru asigurarea concordanţei modificării soldului mijloacelor băneşti la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare. Această valoare este prezentată separat de fluxurile legate de activităţi operaţionale, investiţionale, financiare şi include diferenţele acestor fluxuri.

79. Fluxul mijloacelor băneşti al subdiviziunilor băncii de peste hotare se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.

Fluxul mijloacelor băneşti exprimat în valută străină se reflectă în raport în conformitate cu prevederile S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare".

Posturi extraordinare

80. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare se reflectă separat în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

81. Prezentarea separată a fluxului mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare este necesară pentru ca utilizatorii să poată înţelege natura şi influenţa acestora asupra fluxului mijloacelor băneşti curent şi ulterior al băncii.

Exemple de fluxuri ale mijloacelor băneşti reflectate în posturi extraordinare pot fi:

- compensările primite pentru acoperirea pierderilor provocate de calamităţi,

- ieşirea numerarului din casă în urma jafurilor, incendiilor.

Dobînzi şi dividende

82. Fluxul mijloacelor băneşti din dobînzi şi dividende încasate sau plătite va fi prezentat separat. Fiecare din aceste fluxuri trebuie să fie reflectat la una din activităţi: operaţională, investiţională sau financiară. Această clasificare trebuie păstrată şi transmisă dintr-o perioadă gestionară în alta.

83. Suma totală a dobînzilor plătite în perioada gestionară se reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, indiferent de faptul dacă a fost inclusă la cheltuieli în Raportul de profit şi pierdere sau capitalizată în Bilanţul contabil în conformitate cu varianta alternativă de evidenţă prevăzută de S.N.C. 23 "Cheltuieli privind împrumuturile".

(Se substituie prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Dobînda plătită, precum şi dobînda încasată sînt, de obicei, clasificate drept fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională. Dobînzile atît încasate cît şi plătite, provenite din activităţile investiţionale sau financiare, se reflectă în Raport nemijlocit pe tipuri de activităţi.

84. Dividendele încasate se reflectă ca un flux al mijloacelor băneşti din activitatea investiţională, deoarece acestea prezintă un venit din capitalul investit, iar dividendele plătite - ieşiri de mijloace băneşti provenite din activitatea financiară, deoarece acestea constituie plăţi pentru atragerea capitalului de la acţionari.

85. Dividendele plătite pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, ceea ce permite potenţialilor investitori să evalueze capacitatea instituţiei financiare de a plăti dividende.

Dividendele încasate pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, dacă ele se folosesc la calcularea veniturilor şi cheltuielilor, dar nu sînt calificate ca venit din capitalul investit.

Impozit pe venit

86. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din impozit pe venit se prezintă separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională, cu excepţia situaţiei în care el poate fi identificat în mod specific ca activitate investiţională sau financiară.

87. Impozitele pe venit plătite şi restituite sînt clasificate, de obicei, drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională. Totuşi, atunci cînd este posibilă identificarea fluxului din impozit cu o tranzacţie individuală clasificată drept activitate investiţională sau financiară, fluxul mijloacelor băneşti din impozit va fi clasificat corespunzător ca activitate investiţională sau financiară. Atunci cînd fluxurile mijloacelor băneşti de impozite sînt alocate la mai mult de o clasă de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.

Investiţii în părţi legate

88. La efectuarea investiţiilor în filiale, întreprinderi asociate sau fiice investitorul reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţie restrînsă, de exemplu, dividendele primite şi plăţile efectuate.

89. Banca care participă la o întreprindere mixtă include în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti consolidat cota sa proporţională în mişcarea mijloacelor băneşti ale întreprinderii sub control mixt.

Achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor întreprinderi

90. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor unităţi se prezintă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea investiţională.

91. Banca trebuie să dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia despre vînzarea şi/sau achiziţionarea filialelor şi a altor întreprinderi în cursul perioadei gestionare şi anume:

a) mărimea totală a vînzărilor şi/sau achiziţionărilor;

b) mărimea vînzărilor şi/sau achiziţionărilor plătite contra mijloace băneşti;

c) suma mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate;

d) valoarea activelor sau obligaţiunilor pe categorii, cu excepţia mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate;

92. Rezultatul fluxului mijloacelor băneşti din vînzări şi achiziţionări ale filialelor şi al altor întreprinderi se prezintă separat de fluxul total al mijloacelor băneşti din activităţile operaţională, investiţională şi financiară. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti din vînzări se reflectă separat de informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionări.

93. Suma totală a mijloacelor băneşti plătite sau încasate ca rezultat al vînzării sau achiziţionării filialelor şi a altor întreprinderi este reflectată în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti după deducerea altor mijloace băneşti plătite sau încasate.

Operaţiuni nonmonetare

94. Operaţiunile bancare fără utilizarea mijloacelor băneşti nu se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

95. Băncile pot efectua diferite operaţiuni nonmonetare cu caracter investiţional şi financiar - procurarea mijloacelor fixe din contul creditelor pe termen lung, stingerea datoriilor prin emiterea şi transmiterea către creditori a acţiunilor (altor valori mobiliare) suplimentare etc.

Operaţiunile bancare aferente activităţilor operaţionale, investiţionale sau financiare care se reflectă numai în evidenţa internă a băncii (decontările între clientela băncii, decontările între clienţi şi bancă, majorarea capitalului social din capitalul propriu ş.a.) de asemenea, se consideră operaţiuni nonmonetare.

Exemple de operaţiuni nonmonetare pot fi:

- procurarea bunurilor prin asumarea obligaţiunilor financiare legate de aceasta sau din contul leasingului financiar;

- plata dividendelor în forma de acţiuni;

- convertirea valorilor mobiliare plasate în acţiuni;

- luarea în posesia băncii a gajului din contul creditului nerambursat;

- formarea reducerilor pentru pierderi la active şi a provizioanelor la angajamentele condiţionale şi altor rezerve;

- amortizarea sconturilor şi primelor la valori mobiliare;

- uzura activelor materiale;

- amortizarea activelor nemateriale;

- venituri calculate, dar neprimite;

- cheltuieli calculate, dar neplătite;

- majorarea (diminuarea) valorii activelor.

96. Informaţia privind operaţiunile nonmonetare se dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, oferind posibilitatea utilizatorilor de a evalua mai exact volumul activităţii bancare.

Data intrării în vigoare

97. Prezentul Standard intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr. 1 Raportul de profit şi pierdere;

Anexa nr. 2 Bilanţul contabil;

Anexa nr. 3 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

Anexa nr. 4 Raportul privind fluxul capitalului propriu;

Anexa nr. 5 Notele explicative la rapoartele financiare.

(Se substituie prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)

Anexa nr. 1

RAPORT DE PROFIT ŞI PIERDERE de la 1 ianuarie pînă la _________200_

Anul gestionar Anul precedent

Venituri din dobînzi

Venituri din dobînzi la mijloace băneşti datorate de bănci

Venituri din dobînzi la plasări overnight

Venituri din dobînzi sau dividende la valori mobiliare disponibile pentru tranzacţii şi vînzare

Venituri din dobînzi sau dividende la valori mobiliare investiţionale

Venituri din dobînzi şi comisioane la credite

Alte venituri din dobînzi

Total venituri din dobînzi

Cheltuieli cu dobînzi

Cheltuieli cu dobînzi la mijloace băneşti datorate băncilor

Cheltuieli cu dobînzi la depozite ale persoanelor fizice

Cheltuieli cu dobînzi la depozite ale persoanelor juridice

Total cheltuieli cu dobînzi la depozite

Cheltuieli cu dobînzi la împrumuturi overnight

Cheltuieli cu dobînzi la alte împrumuturi

Total cheltuieli cu dobînzi la împrumuturi

Total cheltuieli cu dobînzi

Venitul net din dobînzi

Minus: Defalcări aferente reducerilor pentru pierderi la active aferente dobînzilor

Venituri net din dobînzi după defalcări aferente reducerilor pentru pierderi la active aferente dobînzilor

Venituri neaferente dobînzilor

Venituri (pierderi) nete la valori mobiliare disponibile pentru tranzacţii şi vînzare

Venituri (pierderi) nete la valori mobiliare investiţionale

Venituri (pierderi) nete din operaţiuni cu valută străină

Venituri din comisioane

Venituri (pierderi) din defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active

Venituri (pierderi) din defalcări pentru provizioane pentru angajamentele condiţionale

Alte venituri neaferente dobînzilor

Total venituri neaferente dobînzilor

Cheltuieli neaferente dobînzilor

Cheltuieli privind remunerarea muncii

Prime

Contribuţii pentru asigurarea socială, asigurarea medicală şi alte plăţi

Cheltuieli privind întreţinerea mijloacelor fixe Impozite şi taxe

Plata serviciilor de consultanţă şi audit

Alte cheltuieli neaferente dobînzilor

Defalcări aferente reducerilor pentru pierderi la active neaferente dobînzilor

Defalcări aferente provizioanelor pentru angajamentele condiţionale

Total cheltuieli neaferente dobînzilor

Venit (pierderi) net pînă la impozitare şi pînă la articole extraordinare

Impozitul pe venit

Venit (pierderi) net pînă la articole extraordinare

Venituri (pierderi) extraordinare _____ minus impozitul pe venit* _____

Venit (pierderi) net

Notă:

* impozitul pe venit care se referă la venituri extraordinare

Anexa nr. 2

BILANŢUL CONTABIL la data de _________

Active Anul gestionar Anul precedent

Mijloace băneşti în numerar

Mijloace băneşti, cuvenite de la bănci

Mijloace băneşti, cuvenite de la Banca Naţională a Moldovei

Mijloace plasate overnight

Valori mobiliare

Valori mobiliare, disponibile pentru tranzacţii şi vînzare

Valori mobiliare investiţionale

Total valori mobiliare

Credite şi cerinţe privind leasingul financiar

Mijloace fixe nete

Dobîndă calculată, ce urmează să fie primită

Altă avere imobilă

Alte active

Total active

Obligaţiuni şi capital propriu

Obligaţiuni

Depozite fără dobîndă

Mijloace băneşti datorate băncilor

Depozite ale persoanelor fizice

Depozite ale persoanelor juridice

Total depozite fără dobîndă

Depozite cu dobîndă

Mijloace băneşti datorate băncilor

Depozite ale persoanelor fizice

Depozite ale persoanelor juridice

Total depozite cu dobîndă

Total depozite

Valori mobiliare vîndute cu răscumpărarea ulterioară

Împrumuturi overnight

Alte împrumuturi

Dobîndă calculată ce urmează să fie plătită

Alte obligaţiuni

Datorii subordonate

Provizioane pentru pierderi la angajamente condiţionale

Total obligaţiuni

Capital propriu

Acţiuni ordinare plasate

Acţiuni preferenţiale plasate

Surplus de capital

Capital de rezervă

Rezerve privind reevaluarea mijloacelor fixe

Alte rezerve

Profitul nedistribuit

Minus: Acţiuni de tezaur ( )

Total capital propriu

Total obligaţiuni şi capital propriu

Anexa 3 (model)

RAPORT PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI

Nr. d/oDenumirea articoluluiAnul gestionarAnul precedent
I. ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ
1.Încasări privind dobînzi şi comisioane
2.Plăţi privind dobînzi şi comisioane
3.Încasări privind activele anterior trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active
4.Încasări privind alte venituri
5.Plăţi privind salariaţii
6.Plăţi privind furnizorii şi antreprenorii
7.Încasări pînă la schimbări în active şi obligaţiuni
Majorarea (diminuarea) activelor
8.Încasări (plăţi) privind plasări şi credite acordate băncilor
9.Încasări (plăţi) privind depozite plasate în BNM
10.Încasări (plăţi) privind credite acordate clientelei
11.Încasări privind valorile mobiliare
12.Plăţi privind valorile mobiliare
13.Încasări (plăţi) privind alte active
Majorarea (diminuarea) obligaţiunilor
14.Încasări (plăţi) privind depozite de la clienţi
15.Încasări (plăţi) privind depozite şi împrumuturi de la bănci
16.Încasări (plăţi) privind alte obligaţiuni
17.Fluxul pînă la impozitul pe venit
18.Plăţi privind impozitul pe venit
19.Fluxul net din activitatea operaţională
II. ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ
20.Încasări (plăţi) privind credite acordate clientelei
21.Încasări (plăţi) privind valorile mobiliare investiţionale
22.Încasări privind active materiale
23.Plăţi privind active materiale
24.Încasări privind active nemateriale
25.Plăţi privind active nemateriale
26.Încasări privind dividende
27.Încasări privind dobînzi
28.Încasări (plăţi) privind investiţii în părţi legate
29.Încasări privind vinderea filialelor şi a altor întreprinderi
30.Plăţi privind achiziţionarea filialelor şi a altor întreprinderi
31.Fluxul net din activitatea investiţională
III. ACTIVITATEA FINANCIARĂ
32.Încasări privind emisia acţiunilor şi altor valori mobiliare proprii
33.Plăţi privind răscumpărarea acţiunilor şi altor valori mobiliare proprii
34.Încasări (plăţi) privind împrumuturi pe termen lung
35.Încasări privind datorii subordonate
36.Plăţi privind datorii subordonate
37.Plăţi privind dividende
38.Plăţi privind dobînzi
39.Fluxul net din activitatea financiară
IV. FLUXUL NET PÎNĂ LA POSTURI EXTRAORDINARE
40.Încasări (plăţi) extraordinare
V. FLUXUL NET TOTAL
50.Diferenţe pozitive (negative) ale cursului de schimb valutar
VI. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ECHIVALENTE DE MIJLOACE BĂNEŞTI
51.Soldul mijloacelor băneşti şi echivalente de mijloace băneşti la începutul perioadei gestionare
52.Soldul mijloacelor băneşti şi echivalente de mijloace băneşti la sfîrşitul perioadei gestionare

Anexa nr. 4

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL CAPITALULUI PROPRIU

*Capital socialRezerveDiferenţe din reevaluăriTotal capital şi rezerve
Acţiuni plasateAcţiuni de tezaurSurplus de capitalCapital de rezervăProfit nedistribuitAlte rezerveDividende plătite în avans
Sold la 01.01.20X1
Majorarea (diminuarea) capitalului social
Majorarea (diminuarea) rezervelor
Majorarea (diminuarea) diferenţelor din reevaluări
Venituri (pierderi) din diferenţe din reevalări
PROFIT NET
Sold la 31.12.20X1
Sold la 01.01.20X2
Majorarea (diminuarea) capitalului social
Majorarea (diminuarea) rezervelor
Majorarea (diminuarea) diferenţelor din reevaluări
Venituri (pierderi) din diferenţe din reevalări
PROFIT NET
Sold la 31.12.20X2

*NOTĂ: Poziţiile primei coloane pot fi completate cu alte dezvăluiri semnificative.

Anexa nr. 5

Notele explicative la rapoartele financiare

Notele explicative la rapoartele financiare prezentate de bancă trebuie să conţină dezvăluirile în corespundere cu cerinţele stabilite de standardele de contabilitate şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Mai jos este indicată lista exemplelor de note explicative unde se expun dezvăluirile la rapoartele financiare prezentate de bănci.

(1) Expunere sumară a politicii de contabilitate esenţiale

Expunerea sumară explică metodele evidenţei contabile, care includ:

- corespunderea cu standardele naţionale de contabilitate;

- regulile de bază ale evidenţei contabile;

- metodele folosite pentru evaluarea conturilor activelor, obligaţiunilor, capitalului, veniturilor şi cheltuielilor.

(2)Valoarea justă

Banca trebuie să dezvăluie pentru fiecare clasă de active sau datorii financiare conform clasificării valoarea justă a acelei clase de active sau datorii, astfel încît să o poată compara cu valoarea de bilanţ:

Principalele categorii sunt:

a) active financiare la valoarea lor justă prin contul de profit şi pierdere, indicînd separat:

1) cele desemnate la recunoaşterea iniţială; şi

2) cele clasificate drept deţinute pentru tranzacţionare;

b) investiţiile deţinute pînă la scadenţa;

c) împrumuturi şi creanţe;

d) active financiare disponibile pentru vînzare;

e) datorii financiare la valoarea lor justă prin contul de profit şi pierdere, indicînd separat:

1) cele desemnate la recunoaşterea iniţială; şi

2) cele clasificate drept deţinute pentru tranzacţionare;

f) datorii financiare evaluate la costul amortizat.

Nota 1. Banca va dezvălui:

a) metodele şi, în cazul în care este utilizată o tehnică de evaluare, ipotezele aplicate la determinarea valorilor juste ale fiecărei clase de active financiare şi datorii financiare(ex. informaţia despre ratele de plată în avans, ratele ale pierderilor estimate la credite şi ratele de dobîndă sau ratele de actualizare)

b) dacă valorile juste sunt determinate, în întregime sau parţial, în mod direct cu referire la cotaţiile de preţuri pe o piaţă activă sau dacă sunt estimate prin utilizarea unei tehnici de evaluare

c) dacă valorile juste recunoscute sau dezvăluite în rapoarte financiare sunt determinate în întregime sau parţial, prin utilizarea unei tehnici de evaluare bazate pe ipoteze care nu sunt susţinute de preţuri de piaţă curente observabile a aceluiaşi instrument şi nu sunt bazate pe datele pieţei observabile disponibile.

d) valoarea totală a modificării valorii juste recunoscute în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadei de gestiune, estimată utilizînd tehnica de evaluare prevăzută în p.(c).

Nota 2. Dezvăluirea valorii juste nu se cere:

a) atunci cînd valoarea de bilanţ reprezintă o aproximare rezonabilă a valorii juste, de exemplu, pentru astfel de active sau obligaţiuni cum ar fi creanţe şi credite comerciale pe termen scurt;

b) pentru o investiţie în instrumente de capitaluri proprii necotate pe piaţa activă, sau instrumente derivate care sunt legate de astfel de instrumente de capitaluri proprii ca această investiţie este evaluată la cost din cauză că valoarea sa justă nu poate fi apreciată credibil; sau (c) pentru un contract care conţine o caracteristică de un element de participare discreţionară, dacă valoarea justă a acestui element nu poate fi apreciată credibil.

Expunerea privind metodologia aplicată pentru evaluarea conturilor trebuie să includă dezvăluirile capitolelor/poziţiilor semnificative pentru bancă, specificate în bilanţul contabil, dar nelimitîndu-se la acestea.

(3) Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor

Se prezintă informaţia în mod separat pentru fiecare tip de acoperire împotriva riscurilor (acoperirea împotriva riscurilor valorii juste, fluxurilor de numerar şi ale investiţilor nete în operaţiunile din străinătate):

a) o descriere a fiecărui tip de acoperire împotriva riscurilor;

b) o descriere a instrumentelor financiare desemnate ca instrumente de acoperire împotriva riscurilor şi valorile lor juste la data raportării şi natura riscurilor care sunt acoperite.

(4) Riscurile provenite din activele şi datoriile financiare

Se prezintă informaţii calitative şi cantitative despre natura şi gradul riscurilor care rezultă din activele şi datoriile financiare, la care este expusă banca în decursul perioadei şi la data raportării (data de bilanţ), precum şi modul în care banca gestionează aceste riscuri (riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de piaţă).

Referitor la riscul de credit, banca trebuie să dezvăluie informaţia privind expunerea maximă la riscul de credit, adică valoarea care reprezintă în cel mai bun mod expunerea maximă la riscul de credit, deci valoarea contabilă brută a activelor în cauză, fără să ţină cont de nici una de garanţie reală sau orice ameliorare a rating-ului de credit.

În scopul descrierii riscului de lichidate, banca trebuie să prezinte o analiză a scadenţelor pentru datoriile financiare care să indice scadenţele contractuale rămase. La întocmirea analizei scadenţei a datoriilor financiare, banca utilizează termenele de rambursare prevăzute de prezentul standard.

Pentru fiecare tip de risc de piaţă, banca trebuie să prezinte analiza senzitivităţii la care este expusă la data raportării, indicînd modul în care contul de profit sau pierdere şi capitalul propriu ar fi fost afectat de modificările, posibile în mod rezonabil la respectiva dată, ale variabilei relevante de risc. Riscul de piaţă include trei tipuri de risc: riscul ratei dobînzii, riscul valutar şi alte riscuri aferente preţului.

(5) Mijloacele băneşti în numerar

Se prezintă descrierea detaliată (pe feluri de valută) a numerarului băncii precum şi a echivalentelor de numerar, cu excepţia celor care sunt menţionate la alte alineate de mai jos.

(6) Mijloace băneşti datorate de bănci

Se prezintă descrierea detaliată (pe feluri de valută şi pe fiecare contraparte în parte, precum şi pe scadenţe) a mijloacelor băneşti datorate de bănci, cu excepţia celor care sunt menţionate la alte alineate de mai jos.

Suplimentar se prezintă informaţia privind formarea reducerilor pentru pierderi la mijloacele băneşti datorate de bănci. Informaţia respectivă trebuie să includă soldul la începutul anului, defalcări pentru pierderi la mijloacele băneşti datorate de bănci pe perioada gestionară şi mijloacele băneşti datorate de bănci trecute la scăderi în decursul perioadei gestionare minus recuperările (dacă au fost efectuate).

(7) Mijloace băneşti datorate de BNM

Se prezintă descrierea detaliată (pe feluri de valută, precum şi pe scadenţe) a mijloacelor băneşti datorate de BNM cu excepţia celor care sunt menţionate la alte alineate de mai jos.

(8) Mijloacele plasate overnight

Se prezintă descrierea detaliată (pe feluri de valută şi pe fiecare contraparte în parte) a mijloacelor băneşti plasate overnight.

(9) Valori mobiliare

Se prezintă informaţia privind valorile mobiliare destinate pentru vînzare şi pentru scopuri investiţionale. Tabelele trebuie să reflecte valorile mobiliare după emitent sau tip, concomitent cu evaluarea lor. Evaluarea valorilor mobiliare este dezvăluită după:

- valoarea de amortizare, incluzînd orice venituri/pierderi obţinute prin operaţiuni nelegate de realizarea lor;

- valoarea justă, care este accesibilă din informaţiile de pe pieţele financiare sau care este determinată conform propriei metodologii.

Adiţional, se prezintă dezvăluirea termenelor de scadenţă a valorilor mobiliare care reflectă următoarele clasificări: un an şi mai puţin; de la un an şi pînă la cinci ani; mai mult de cinci ani.

Suplimentar se prezintă informaţia privind formarea reducerilor pentru pierderi la valorile mobiliare investiţionale. Informaţia respectivă trebuie să includă soldul la începutul anului, defalcări pentru pierderi la valorile mobiliare investiţionale pe perioada gestionară şi valorile mobiliare investiţionale trecute la scăderi în decursul perioadei gestionare minus recuperările (dacă au fost efectuate).

(10) Credite şi creanţe

Se prezintă informaţia separată privind portofoliul de credite şi creanţele băncii. Descrierea conţine informaţia generală despre portofoliul creditelor/creanţele băncii, care reflectă creditele/creanţele băncii acordate în ultimii doi ani, după destinaţie. De asemenea poate fi inclusă informaţia despre credite/creanţele distribuite după plasarea geografică sau după concentrarea lor pe piaţă.

Totodată se prezintă informaţia privind formarea reducerilor pentru pierderi la credite şi respectiv la creanţe. Informaţia respectivă trebuie să includă soldul la începutul anului, defalcări pentru pierderi la credite/creanţe pe perioada gestionară şi activele/creanţele trecute la scăderi în decursul perioadei gestionare minus recuperările (dacă au fost efectuate). Informaţia privind defalcările pentru pierderi la credite/creanţe poate fi ajustată/corectată în decursul perioadei gestionare, cu suma provizioanelor pentru pierderi la angajamentele condiţionale, în cazul în care angajamentul condiţional se constată ca activ în bilanţul contabil.

(11) Mijloace fixe

Se prezintă informaţia privind mijloacele fixe, care conţine explicaţia bazei de calculare a costului, metoda utilizată pentru calcularea amortizării, sumele totale ale amortizării şi uzurii pe ultimii doi ani.

Tabela trebuie să includă informaţia privind mijloacele fixe pe perioada gestionară. Ea reflectă valoarea totală a mijloacelor fixe la începutul perioadei, intrările, ieşirile în timpul perioadei gestionare, valorile de ajustare (reevaluare) şi valoarea totală la sfîrşitul perioadei fără uzura acumulată.

(12) Dobînda calculată, ce urmează să fie primită

Se prezintă informaţia cu privire la felurile de active care au generat dobînda calculată, precum şi după caz a informaţiei cu privire la dobînda calculată dar neachitată de contraparte în termenii contractuali.

(13) Altă avere imobilă

Se prezintă la informaţia privitor la averea imobilă obţinută prin pierderea de către clientelă a dreptului de răscumpărare a imobilului depus ca gaj, confirmat de o tabelă, ce reflectă rulajul pe contul indicat.

(14) Alte active

Se prezintă informaţia cu privire la activele care nu au fost incluse în alineatele de mai sus, inclusiv mărimea reducerilor pentru pierderi aferente acestor active.

(15) Depozite

Se prezintă informaţia cu privire la structura depozitelor în dependenţă de:

- titular (bănci, persoane juridice sau fizice);

- valute (pe tipurile de valută);

- termenele de scadenţă;

- tipul depozitelor (cu dobîndă sau fără dobîndă)

(16) Valorile mobiliare vîndute cu răscumpărarea ulterioară

Se prezintă informaţia detaliată (pe feluri de valută şi pe scadenţe) cu privire la valorile mobiliare vîndute cu răscumpărarea ulterioară.

(17) Împrumuturi overnight

Se prezintă informaţia detaliată (pe feluri de valută şi pe fiecare contraparte în parte) privitor la împrumuturile overnight primite

(18) Împrumuturi

Se prezintă informaţia detaliată (pe feluri de valută şi pe fiecare contraparte în parte) privitor la împrumuturile primite. Trebuie să fie inclusă o tabelă cu termenele de rambursare clasificate în felul următor: mai puţin de un an, de la un an pînă la cinci, cinci ani şi mai mult. Suplimentar se include informaţia cu privire la soldul împrumuturilor obţinute cu scop de recreditare dar care nu au fost valorificate.

(19) Dobînda calculată ce urmează să fie plătită

Se prezintă informaţia cu privire la felurile de obligaţiuni care au generat dobînda calculată, precum şi după caz a informaţiei cu privire la dobînda calculată dar neachitată contrapărţii în termenii contractuali.

(20) Capitalul social

Se prezintă informaţia privitor volumul capitalului social, inclusiv tipul, numărul şi suma acţiunilor emise de bancă, informaţia cu privire la acţiunile de tezaur ale băncii. Suplimentar se prezintă în decursul perioadei gestionare.

(21) Cerinţele organelor de reglementare a băncilor

Se prezintă informaţia generală privind capitalul şi distribuirea profitului în conformitate cu legislaţia şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

(22) Impozitul pe venit

Se prezintă informaţia privind calcularea sumei şi plata impozitului pe venit.

(23) Eventualităţi şi angajamente condiţionale

Se prezintă informaţia privitor la eventualităţile şi angajamente condiţionale care nu sînt reflectate în rapoartele financiare. În dependenţă de volumul şi de conţinutul operaţiunilor, care se referă la articolele în afara bilanţului, trebuie prezentată o tabelă separată şi o descriere a fiecărui tip de eventualitate şi angajament condiţional.

Suplimentar se prezintă informaţia privind formarea provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale. Informaţia respectivă trebuie să includă soldul la începutul anului, suma provizioanelor efectiv formate pentru pierderi la angajamente condiţionale în perioada gestionar. Informaţia privind suma provizioanelor efectiv formate pentru pierderi la angajamente condiţionale poate fi ajustată/corectată în decursul perioadei gestionare, în cazul în care angajamentul condiţional se constată ca activ în bilanţul contabil sau reclasificării angajamentului condiţional .

(24) Operaţiuni cu părţile aflate în relaţii speciale cu banca

Se prezintă informaţia privind operaţiunile între banca autorizată şi persoanele afiliate determinate ca atare conform actelor emise de BNM preşedinţi, acţionarii principali şi organizaţii-fiică ale părţilor aflate în relaţii speciale cu banca. Suma totală a acestor operaţiuni trebuie să fie dezvăluită în acest comentariu.

(25) Fluxul mijloacelor băneşti

Se descrie separat valoarea considerabilă a mijloacelor băneşti care nu pot fi utilizate de către bancă. Această informaţie trebuie să fie însoţită de comentariile conducerii băncii.

Este deosebit de util de a include în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia suplimentară privind soldurile mijloacelor băneşti care nu sînt disponibile. Aceste date însoţite de comentariile conducerii vor ajuta potenţialilor investitori să evalueze situaţia financiară şi lichiditatea băncii.

Exemple de asemenea informaţie:

- creditele obţinute, dar neutilizate care pot fi ulterior folosite;

- fluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare subdiviziune.

(26) Diverse informaţii

Dezvăluirile suplimentare prevăzute de prezentul Standard şi de alte SNC, trebuie să includă date concrete în formă de tabele cu explicaţii, care dezvăluie conţinutul articolelor rapoartelor financiare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

(Se modifică și se include prin HBN 304 din 04.12.07, MO198-202/21.12.07 art.736)