Standardul national de contabilitate 30 "Dezvaluiri în rapoartele financiare ale bancilor şi altor institutii financiare"

HOTĂRÂRE nr. 16 din 09.04.1998 · BANCA NAȚIONALĂ · publicat 28.05.1998 · abrogat
Modificat prin: HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115
pe legis.md
Trimiteri: 23 legateMonitorul Oficial: 7 trimiteri

Poziţiile standardului tipărite cu litere cursive trebuie citite în context cu materialele explicative şi cu indicaţiile privind aplicarea prezentului Standard, precum şi cu principiile fundamentale ale standardelor naţionale de contabilitate.

Introducere

1. Prezentul Standard este elaborat în baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate, aprobate de către Comitetul pentru standardele internaţionale, şi anume Standardul Internaţional de Contabilitate 30 "Informaţii prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare" (cu modificările anului 1999) şi Standardul Internaţional de Contabilitate 7 "Situaţiile fluxului de numerar" (revizuit în anul 1992). Standardul este parte integrantă a standardelor naţionale de contabilitate ale Republicii Moldova şi se aplică în concordanţă cu alte standarde naţionale de contabilitate (SNC).

Obiectiv

2. Obiectivul prezentului Standard este de a determina cu precizie dezvăluirile solicitate în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare. Prezentul Standard stabileşte principiile privind structura şi conţinutul bilanţului contabil, raportului privind rezultatele financiare, precum şi ale raportului privind fluxul mijloacelor băneşti.

(Se modifică prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

Domeniul de aplicare

3. Prezentul Standard se aplică la descrierea dezvăluirilor în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare, atît pentru rapoartele financiare separate, cît şi pentru rapoartele financiare consolidate în cazul, cînd banca şi toate întreprinderile-fiică efectuează operaţiuni bancare, acest standard se extinde asupra consolidării operaţiunilor corespunzătoare. Rapoartele financiare consolidate reprezintă rapoartele financiare ale băncii şi ale tuturor întreprinderilor-fiică, întocmite ca rapoarte financiare ale unei instituţii.

4. În corespundere cu obiectivul prezentului Standard, termenul "bancă" include toate instituţiile financiare, care atrag de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc. Prezentul Standard este aplicabil pentru bănci şi alte instituţii financiare autorizate de Banca Naţională a Moldovei, indiferent dacă în denumirea lor există sau nu cuvîntul "bancă".

5. Băncile reprezintă pe plan mondial un sector de activitate important şi influient. Majoritatea persoanelor fizice sau juridice beneficiază de serviciile prestate de bănci în calitate de deponenţi sau debitori. Băncile joacă un rol principal în menţinerea încrederii faţă de sistemul monetar prin relaţiile lor strînse cu organele de reglementare şi cu Guvernul Republicii Moldova. De aici rezultă, că există un interes considerabil în prosperitatea băncilor şi, îndeosebi, în solvabilitatea lor, lichiditatea şi gradul corespunzător de risc, care este atribuit diferitelor tipuri de activitate bancară. Cerinţele faţă de operaţiuni şi respectiv faţă de evidenţa contabilă şi rapoartele financiare ale băncilor diferă de cerinţele înaintate faţă de alte instituţii comerciale. Standardul dat dezvăluie exigenţele faţă de rapoartele financiare solicitate de la bănci. Aceasta determină necesitatea prezentării, notelor explicative la rapoartele financiare, care elucidează astfel de probleme ca managementul şi controlul lichidităţii şi al riscului.

6. Prezentul Standard completează celelalte standarde naţionale de contabilitate, care de asemenea se aplică în bănci, cu excepţia celor din care băncile au fost excluse în mod special.

Obiectivul rapoartelor financiare

7. Utilizatorii rapoartelor financiare au nevoie de informaţie veridică şi comparabilă, care îi ajută să aprecieze situaţia financiară şi eficacitatea activităţii băncii, necesară la adoptarea deciziilor economice. Utilizatorii au de asemenea nevoie de informaţii care le va permite să sesizeze mai bine caracteristicile specifice ale activităţii băncii. Utilizatorii au nevoie de aşa informaţie şi în cazul cînd banca este sub supraveghere şi prezintă organelor de reglementare informaţie ce nu este întotdeauna disponibilă. publicului. Prin urmare, dezvăluirile în rapoartele financiare ale băncilor trebuie să fie detaliate în mod suficient pentru a satisface cerinţele utilizatorilor în limitele în care sînt solicitate de managementul băncii.

8. Utilizatorii rapoartelor financiare solicită informaţia privind lichiditatea şi solvabilitatea băncii, precum şi riscurile referitoare la activele şi obligaţiunile reflectate în bilanţul contabil şi articolele în afara bilanţului. Prin lichiditate se înţelege disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru asigurarea plăţilor depozitelor şi altor obligaţiuni financiare către plată. Prin solvabilitate se înţelege surplusul activelor asupra obligaţiunilor şi, prin urmare, mărimea corespunzătoare a capitalului băncii.

Banca este supusă riscului lichidităţii şi riscurilor care reies din fluctuaţia cursurilor valutare, dinamica ratelor dobînzii, schimbarea preţurilor de piaţă şi falimentarea sau insolvabilitatea părţii opuse. Aceste riscuri pot fi reflectate în rapoartele financiare, dar utilizatorii vor înţelege pe deplin situaţia, dacă managementul va include note explicative la rapoartele financiare, ce descriu modul prin care el dirijează şi controlează riscurile legate de activităţile băncii.

Politica de contabilitate

9. Băncile pot folosi diferite metode pentru determinarea şi aprecierea articolelor rapoartelor financiare. Deşi este de dorit ca aceste metode să fie în concordanţă, nu acesta este scopul prezentului Standard. Pentru a fi în corespundere cu standardele naţionale de contabilitate, astfel dînd posibilitate utilizatorilor de a înţelege baza pe care se întocmesc rapoartele financiare ale băncilor, metodele de bază ale evidenţei contabile se descriu în următoarele articole care necesită dezvăluirea:

(a) determinarea principalelor categorii de venituri şi cheltuieli (punctele 11, 12 şi 13);

(b) evaluarea hîrtiilor de valoare investiţionale şi hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare (punctele 24 şi 25);

(c) delimitarea dintre operaţiuni şi alte eventualităţi, care duc la schimbarea activelor şi obligaţiunilor în bilanţul contabil şi acele operaţiuni şi alte eventualităţi care duc numai la eventualităţi şi angajamente condiţionale (punctele 26-29);

(d) baza pentru determinarea pierderilor la credite şi pentru trecerea la scăderi a creditelor nerambursate (punctele 43-49);

(e) baza pentru determinarea cheltuielilor aferente riscurilor generale ale băncilor şi metoda de evidenţă a acestor cheltuieli (punctele 50-52).

Unele din aceste articole se descriu şi în alte standarde naţionale de contabilitate.

Lista rapoartelor financiare

10. Băncile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:

a) Raportul privind rezultatele financiare (anexa nr. 1);

b) Bilanţul contabil (anexa nr. 2);

c) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 3)

d) Notele explicative la rapoartele financiare (anexa 4)

(Se modifică și se introduce prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

Raportul privind rezultatele financiare

11. Banca este obligată să prezinte raportul privind rezultatele financiare, în care veniturile şi cheltuielile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi reflectă sumele principalelor tipuri de venituri şi cheltuieli. Adăugător la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate, dezvăluirile la raportul privind rezultatele financiare sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie sa includă, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele articole pe venituri şi cheltuieli.

Venituri aferente dobînzilor şi venituri similare, venituri de la dividende;

Cheltuielile aferente dobînzilor şi cheltuieli similare;

Venituri aferente comisioanelor;

Venituri (pierderi) aferente hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare;

Venituri (pierderi) aferente hîrtiilor de valoare investiţionale;

Venituri (pierderi) aferente operaţiunilor cu valută străină;

Alte venituri operaţionale;

Cheltuieli generale administrative;

Alte cheltuieli operaţionale.

Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 1.

12. Principalele tipuri de venituri, ce apar ca rezultat al operaţiunilor băncii, includ: dobînda, plata pentru serviciile prestate, comisioanele şi rezultatele serviciilor prestate de dealing. Fiecare tip de venituri este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii Astfel de dezvăluiri se efectuează adăugător la informaţia privind sursele veniturilor, ce sînt prevăzute în alte standarde naţionale de contabilitate.

13. Principalele tipuri de cheltuieli, ce apar ca urmare a operațiunilor băncii includ dobînda comisioanele, defalcările pentru reduceri pentru pierderi la credite (fondu de risc), cheltuieli legate de micşorarea valorii de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielilor generale administrative. Fiecare tip de cheltuieli este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii.

14. Articolele pe venituri şi cheltuieli nu trebuie sa fie restrînse, cu excepţia celor ce sunt legate de hedging (modalitate de acoperire a riscului de preţ sau valutar), precum şi de active şi obligaţiuni, care sunt supuse restrîngerii în conformitate cu punctul 23.

15. Restrîngerea în alte cazuri neprevăzute în punctul 23 împiedică utilizatorii să aprecieze gradul de eficacitate a activităţii băncii în diferite tipuri de activitate și rezultatele obţinute de la anumite categorii de active.

16. Veniturile şi pierderile neaferente dobînzilor, ce rezultă din fiecare din punctele indicate mai jos, se reflectă, de obicei în baza netă:

(a) cesiunile şi schimbările în valoarea de bilanţ al hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare;

(b) cesiunile hîrtiilor de valoare investiţionale;

(c) operaţiuni cu valută străină.

17. Veniturile şi cheltuielile aferente dobînzilor sînt dezvăluite separat pentru asigurarea înţelegerii complete a structurii şi cauzelor schimbării în venitul net aferent dobînzilor.

18. Venitul net aferent dobînzilor este rezultatul ratei dobînzii aplicate, precum şi al mărimii sumelor împrumuturilor și creditelor acordate. Este de dorit, ca managementul să asigure cu comentarii referitor la ratele medii ale dobînzilor, dobînda medie a veniturilor la activele şi rata medie a dobînzii plătite la obligaţiuni în perioada gestionară în conformitate cu actele legislative şi normative Guvernul RM poate să ofere ajutor băncilor plasînd depozite şi acordîndu-le facilităţi de creditare cu o rată a dobînzii considerabil mai joasă decît ratele de piaţă. În aceste cazuri comentariile managementului trebuie să dezvăluie mărimea acestor depozite şi facilităţi, precum și impactul lor asupra venitului net aferent dobînzilor.

Bilanţul contabil

19. Banca este obligată să prezinte bilanţul contabil, în care activele şi obligaţiunile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi se reflectă în ordinea lichidităţii. Suplimentar la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate dezvăluirile la bilanţul contabil sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie să conţină, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele articole pe active şi obligaţiuni:

Active

Mijloacele băneşti în numerar şi soldurile pe conturile în bănci şi în

Banca Naţională a Moldovei;

Plasări în alte bănci şi credite acordate altor bănci;

Alte plasări pe piaţa monetară;

Hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare;

Hîrtii de valoare investiţionale;

Credite acordate clienţilor.

Obligaţiuni

Depozitele altor bănci;

Alte depozite de pe piaţa monetară;

Sume datorate altor depunători;

Certificate de depozit;

Cambii şi alte obligaţiuni confirmate pe hîrtie;

Alte mijloace băneşti împrumutate.

Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 2.

20. Cel mai aplicabil mod de clasificare a activelor și obligațiunilor băncii este gruparea lor după conţinut şi reflectarea lor în ordinea lichidităţii, ceea ce corespunde, de obicei, cu termenul rambursării lor. Activele şi obligaţiunile curente şi necurente nu sînt prezentate separat, deoarece majoritatea activelor şi obligaţiunilor băncii pot fi comercializate sau achitate în viitorul apropiat.

21. Diferenţa între soldurile conturilor în alte bănci şi în alte sectoare ale pieţei monetare şi soldurile conturilor altor deponenţi este o informaţie ce ţine de înţelegerea relaţiilor între bancă cu alte bănci şi piaţa monetară şi dependenţa de ele. De aceea, banca dezvăluie separat:

(a) soldul pe contul în Banca Naţională a Moldovei;

(b) plasări în alte bănci;

(c) alte plasări pe piaţa monetară;

(d) depozite de la alte bănci;

(e) alte depozite pe piaţa monetară;

(f) alte depozite:

22. Banca de obicei nu-şi cunoaşte deţinătorii certificatelor de depozit, fiindcă ele în fond se vînd pe piaţa liberă. De aceea, banca dezvăluie separat informaţia privind depozitele care au fost obţinute prin emiterea certificatelor de depozit proprii sau alte hîrtii de valoare negociabile.

23. Suma oricărui activ sau obligaţiune, care este reflectată în bilanţul contabil nu trebuie să fie restrînsă prin micşorarea altei obligaţiuni sau activ, cu excepţia cazurilor în care legislaţia permite aşa restrîngere și aceasta reprezintă aşteptarea privind comercializarea sau achitarea activului sau obligaţiunii.

24. Banca trebuie să dezvăluie valoarea justă a activelor şi obligaţiunilor financiare.

Valoarea justă reprezintă valoarea cu care un activ poate fi tranzacţionat sau o datorie poate fi stinsă între părţi independente în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

25. Banca trebuie să reflecte la valoarea justă următoarele tipuri de active financiare, dar nelimitîndu-se la acestea:

- active financiare create de bancă;

- investiţii păstrate pînă la scadenţă;

- active financiare destinate pentru efectuarea tranzacţiilor;

- active financiare destinate pentru vînzare;

Valoarea justă pentru creditele eliberate, creanţele şi investiţiile cu scadenţă fixă trebuie să fie valoare de bilanţ.

Eventualităţi şi angajamente condiţionale, inclusiv articolele memorandum

26. Banca este obligată să dezvăluie următoarele eventualităţi și angajamente condiţionale:

(a) caracterul şi suma angajamentelor de acordare a creditului, care sînt irevocabile, deoarece ele nu pot fi retrase de către bancă fără riscul de a suporta penalităţi sau cheltuieli esenţiale;

(b) caracterul şi suma obligaţiunilor condiţionale şi angajamentelor reflectate la articolele memorandum, inclusiv:

(1) echivalenţi direcţi ai creditelor, inclusiv garanţiile generale de neadmitere a datoriilor, garanţiile acceptului bancar şi acreditivele de rezerva, care servesc ca garanţii financiare pentru credite și hîrtii de valoare;

(2) obligaţiuni condiţionale privind anumite tranzacţii, inclusiv garanţii executorii, garanţii pentru licitaţii, garanţii şi acreditive de rezervă legate de tranzacţii separate.

(3) eventualităţi condiţionale de scurtă durată legate de comerţ, care se autolichidează, provenite din circulaţia mărfurilor, cum sînt acreditivele documentare, cînd expedierea de bază se utilizează ca asigurare;

(4) acordurile de comercializare şi răscumpărare, care nu se reflecta în bilanţul contabil;

(5) articole legate de ratele dobînzii şi de cursul de schimb valutar, inclusiv tranzacţiile în numerar şi la termen;

(6) alte angajamente; angajamente de emitere şi decontare a cambiilor.

(Se modifică prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

27. Dezvăluirile eventualităţilor condiţionale au o mare importanţă pentru bănci, deoarece băncile deseori se confruntă cu diferite eventualităţi și angajamente condiționale, unele un revocabile, altele irevocabile, care deseori sînt considerabile după sumă și numărul lor este mult mai mare decît la alt întreprinderi comerciale.

28. Multe bănci efectuează operaţiuni care la momentul dat nu pot fi reflectate nici ca active nici ca obligaţiuni în bilanțul contabil, dar care contribuie la mărirea eventualităţilor și angajamentelor condiţionale. Aşa articole în afara bilanţului deseori reprezintă o parte importantă a activităţii bancare și poate influenţa considerabil la gradul de risc la care este supusă banca. Aceste articole pot mări sau micşora alte riscuri, de exemplu, prin intermediul hedgingului activelor sau obligaţiunilor din bilanţul contabil. Articolele în afara bilanțului pot apărea în urma operaţiunilor efectuate în numele clienţilor sau în urma poziţiei proprii la încheierea tranzacţiilor

29. Utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să cunoască eventualităţile condiţionale şi angajamentele irevocabile ale băncii, ca urmare a cerinţelor pe care ei le pot înainta faţă de lichiditatea, solvabilitatea şi eventualele posibilităţi de pierderi potenţiale. Utilizatorii, de asemenea solicită informaţie adecvată despre natura şi suma operaţiunilor în afara bilanţului efectuate de bancă.

Termenele de rambursare a activelor şi obligaţiunilor

30. Banca este obligată să dezvăluie analiza activelor și obligaţiunilor după grupările corespunzătoare termenelor de plată în baza perioadei ramase pînă la rambursare conform contractului la data bilanţului

31. Corespunderea și controlul necorespunderii termenului de rambursare și a ratei dobînzii activelor şi obligaţiunilor este fundamental pentru administrarea băncii. Astfel de corespundere nu este întotdeauna completă, deoarece tranzacţiile deseori sînt pe un termen nedefinit şi au un caracter diferit. O poziţie care nu corespunde, măreşte potenţial profitul, dar în același timp poate mări riscul pierderilor.

32. Termenul de rambursare a activelor și obligaţiunilor precum și capacitatea de a înlocui la un preţ acceptabil obligaţiunile cu dobîndă odată cu sosirea termenului de achitarea lor, reprezintă factori importanţi la evaluarea lichidităţii băncii și a expunerii băncii la schimbările în rata dobînzii și în cursul de schimb valutar. În scopul prezentării informaţiei necesare pentru aprecierea lichidităţii ei, banca este obligată să dezvăluie, minimum, o analiză a activelor şi obligaţiunilor conform grupării lor pe termenele de rambursare.

33. Grupările activelor şi obligaţiunilor după termenele de rambursare și atribuirea lor anumitor categorii de active și obligaţiuni la diferite bănci sînt diferite. Exemple de perioade de rambursare utilizate:

(a) 1 lună şi mai puţin

(b) mai mult de 1 lună şi pînă la 1 an

(c) mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani

(d) mai mult de 5 ani.

Deseori, perioadele se comasează, de exemplu, pentru credite ele se grupează pînă la un an şi mai mult de 1 an. Cînd rambursarea se efectuează pe parcursul termenelor stabilite fiecare plată este contabilizată în perioada respectivă după termenul dm contract sau data cînd se aşteaptă plata sau rambursarea.

34. E foarte important ca banca să utilizeze aceleași termene de rambursare atît pentru active, cît şi pentru obligaţiuni. Aceasta denota măsura în care sînt coordonate termenele de rambursare şi dependenţa ulterioară a băncii de alte surse de lichiditate.

35. Termenele de rambursare pot fi reprezentate ca:

(a) termenul rămas pînă la data rambursării;

(b) termenul iniţial pînă la data rambursării;

(c) termenul rămas pînă la următoarea dată, la care pot fi schimbate ratele dobînzii.

Analiza activelor şi obligaţiunilor după termenul rămas pînă la data rambursării prezintă cea mai bună bază de apreciere a lichidităţii băncii. Banca poate, de asemenea, să dezvăluie termenele de rambursare bazate pe termenul iniţial de rambursare pentru a prezenta informaţie despre resursele existente şi strategia activităţii de afaceri. Suplimentar, banca poate dezvălui grupările după termenele de rambursare în baza termenelor rămase pînă la următoarea dată, pe care pot fi schimbate ratele dobînzii - pentru a arăta expunerea băncii faţă de riscul ratei dobînzii. În notele explicative la rapoartele financiare managementul poate prezenta informaţie referitor la expunerea băncii la riscul, legat de rata dobînzii şi referitor la modalitatea de conducere şi control a acestor riscuri.

36. Depozitele plasate la bancă pot fi retrase la cerere şi creditele acordate de bancă pot fi rambursate la cerere. Dar, în practică, aceste depozite şi credite sînt, deseori, păstrate o perioadă mai îndelungată fără a fi retrase sau rambursate, de aceea data de facto a rambursării e mai tîrzie decît cea din contract. Totuşi, banca va dezvălui o analiză bazată pe termenele de rambursare stabilite în contract, cu toate că termenul prevăzut de contract deseori nu este data de facto a rambursării, deoarece datele în contract reflectă riscurile lichidităţii legate de activele şi obligaţiunile băncii.

37. Unele active ale băncii nu prevăd prin contract o dată de scadenţă. Data, care se presupune a fi termenul de scadenţă al acestor active, de obicei, este data posibilă a comercializării

38. Evaluarea lichidităţii băncii de către utilizatori după dezvăluirile grupărilor după termenele de scadenţă se efectuează în corespundere cu actele legislative şi normative ale Republicii Moldova, inclusiv disponibilitatea mijloacelor băneşti ce se află la bănci. În procesul activităţii obişnuite, mijloacele pe termen scurt pot fi obţinute de pe piaţa monetară sau, în caz de necesităţi stringente, de la Banca Naţională a Moldovei.

39. Pentru ca utilizatorii să înţeleagă mai bine grupările după termenele de scadenţă, dezvăluirile în rapoartele financiare se completează cu informaţie suplimentară referitor la probabilitatea de scadenţă în perioada rămasă. De aceea, în notele explicative la rapoartele financiare, managementul poate să prezinte informaţie referitor la termenele de facto şi la modalitatea de conducere şi control al riscurilor, precum şi expunerea faţă de aceste riscuri, legate de diferenţa în termenele de scadenţă şi ratele dobînzilor.

Concentrarea activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului

40. Banca este obligată să dezvăluie orice concentrări semnificative ale activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului. Aceste dezvăluiri trebuie efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri. Banca, de asemenea, trebuie să dezvăluie sumele considerabile nete ale mijloacelor în valută străină.

41. Banca dezvăluie concentrările considerabile în repartizarea activelor şi obligaţiunilor, deoarece aceasta reprezintă un indicator util al riscurilor potenţiale legate de comercializarea activelor şi mijloacelor, care se află la dispoziţia băncii. Aceste dezvăluiri sînt efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi, şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri, specifice în condiţiile funcţionării băncii. O analiză şi explicaţie similară este importantă şi pentru tratarea articolelor în afara bilanţului. Sectorul geografic poate să corespundă unei ţări, unui grup de ţări sau unei regiuni din interiorul unei ţări, în cadrul unei zone geografice. Dezvăluirile după grupe de clienţi pot fi efectuate pe sectoare, aşa ca: Guvernul, organele publice, întreprinderile comerciale şi industriale şi altele. Aceste dezvăluiri se efectuează suplimentar la oricare informaţie segmentară, care se prezintă conform cerinţelor Standardului naţional de contabilitate 14 "Informaţii financiare privind sectoarele".

42. Dezvăluirea mijloacelor considerabile nete în valută străină de asemenea este un indicator util al riscului pierderilor, ce reiese din modificarea cursurilor de schimb valutar.

Pierderi la credite

43. Banca este obligată să dezvăluie următoarele:

(a) politica de contabilitate, care descrie baza în care eventualele pierderi la credite sînt recunoscute ca cheltuieli şi supuse trecerii la scăderi în conformitate cu actele normative în vigoare;

(b) detaliile mişcărilor în reducerile pentru pierderi la credite în perioada gestionară.

Separat trebuie de dezvăluit:

- suma recunoscută ca cheltuieli în perioada gestionată pentru pierderi la creditele compromise;

- suma creditelor care au fost trecute la scăderi în perioada gestionară din reduceri pentru pierderi la credite;

- suma restituită t n perioada gestionară pe creditele ce au fost trecute la scăderi anterior din reduceri pentru pierderi la credite.

(c)suma totală a reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil;

(d) suma totală a creditelor inclusă în bilanţul contabil, pentru care nu se calculează dobînda şi baza de determinare a valorii de bilanţ la aceste credite.

44. Orice sume, care au fost rezervate în aşteptarea pierderilor la credite adăugător la pierderile precis determinate sau la pierderile potenţiale care, din experienţă, sînt prezente în portofoliul de credite, trebuie contabilizate ca alocări din profitul nedistribuit. Orice înregistrare. la creditul contului, efectuată prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.

45. Este inevitabil că pe parcursul activităţii ordinare băncile suportă pierderi la credite şi la alte servicii de creditare ca a faptului că ele devin parţial sau total nerambursabile. Suma pierderilor care a fost precis determinată este recunoscută ca cheltuieli şi scăzută din suma categoriei respective pe credite, ca reduceri pentru pierderi la credite. Suma pierderilor potenţiale care nu este precis determinată, dar care, conform experienţei, este prezentă în portofoliul de credite, de asemenea este recunoscută ca cheltuieli şi scăzută din suma totală a creditelor, ca reduceri pentru pierderi la credite. Evaluarea acestor pierderi depinde de hotărîrea managementului, dar este esenţial ca managementul să aplice consecvent aceleaşi criterii de evaluare de la o perioadă gestionară la alta.

46. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor rezervarea sumelor pentru pierderi la credite suplimentar la acele pierderi care au fost precis stabilite şi la acele pierderi potenţiale care, din practică, sînt prezente în portofoliul creditelor. Orice astfel de sume de rezervă reprezintă alocări din profitul nedistribuit şi nu reprezintă cheltuieli la determinarea veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară. Orice înregistrare la creditul contului profitului nedistribuit, efectuate prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.

47. Utilizatorii rapoartelor financiare ale băncilor trebuie să cunoască impactul pe care l-au avut pierderile de la credite asupra situaţiei financiare şi rezultatele activităţii băncii. Aceasta le ajută să aprecieze eficacitatea cu care banca a folosit resursele proprii. De aceea, banca dezvăluie separat suma totală a reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil şi modificările în suma reducerilor pe parcursul perioadei gestionare. Modificările în suma reducerilor, inclusiv sumele trecute la scăderi în prealabil, care au fost restituite în perioada gestionară, sînt indicate separat.

48. Banca poate decide să nu calculeze dobînda la un oarecare credit, de exemplu, în cazul în care debitorul are dificultăţi financiare. În acelaşi timp, trebuie de luat în consideraţie exigenţele specifice ale Băncii Naţionale a Moldovei privind problema dată. La data întocmirii bilanţului contabil banca dezvăluie suma totală a creditelor pentru care dobînda nu se calculează şi baza de determinare a valorii de bilanţ a acestor credite. Este de asemenea de dorit ca banca să dezvăluie impactul pe care o are necalcularea dobînzii asupra raportului privind rezultatele financiare.

49. Creditele clasificate drept compromise se trec la scăderi din reducerile pentru pierderi la credite şi banca dezvăluie politica trecerii la scăderi a creditelor compromise.

Riscurile bancare generale

50. Toate sumele rezervate pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pierderi viitoare şi alte riscuri neprevăzute trebuie să fie dezvăluite separat ca alocări din profitul nedistribuit. Orice micşorare a acestor sume măresc profitul nedistribuit şi nu trebuie incluse în determinarea venitului (pierderii) net al perioadei gestionare.

51. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor să rezerve sume pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pentru pierderile viitoare sau alte riscuri neprevăzute - suplimentar la reducerile pentru pierderi la credite, stabilite în conformitate cu alineatul 46. De asemenea, se poate cere sau permite băncii de a rezerva sume pentru eventualităţi. Aceste sume pentru riscurile bancare generale şi întîmplătoare nu corespund criteriului de recunoaştere drept reduceri la pierderi, de aceea ele trebuie formate din profitul nedistribuit pentru a evita supraevaluarea obligaţiunilor şi subevaluarea activelor; obligaţiunile şi reducerile neprezentate, precum şi posibilitatea de denaturare a profitului nedistribuit şi a capitalului propriu.

(Se modifică prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

52. Raportul privind rezultatele financiare nu poate conţine informaţie corespunzătoare şi veridică privind activitatea băncii, dacă venitul sau pierderile nete pe perioada gestionară includ impactul sumelor nedezvăluite, rezervate pentru riscurile bancare generale sau eventualităţile condiţionale suplimentare, sau nedezvăluirea sumelor rambursate ce rezultă din restituirea a astfel de sume. În mod similar, bilanţul contabil nu prezintă informaţia corespunzătoare şi veridică privind situaţia financiară a băncii, dacă se includ obligaţiuni mărite, active diminuate sau sporiri şi reduceri nedezvăluite.

Active gajate în calitate de garanţie

53. Banca trebuie să dezvăluie suma totală garantată de obligaţiuni, de asemenea caracterul şi valoarea de bilanţ a activelor gajate în calitate de garanţie.

54. De la bănci poate fi solicitat să gajeze activele în calitate de garanţie pentru asigurarea anumitor depozite şi altor obligaţiuni. Sumele implicate deseori au o valoare foarte mare şi de aceea pot avea un impact considerabil la evaluarea situaţiei financiare a băncii.

Activităţile fiduciare

55. Băncile, în general, activează ca persoane de· încredere cu drepturi fiduciare, care au ca urmare deţinerea sau plasarea activelor în numele persoanelor fizice, trusturilor, programelor de asistenţă a pensionarilor şi altor instituţii. În cazul în care mandatul persoanei de încredere sau împuternicirile similare sînt confirmate juridic, aceste active nu aparţin băncii şi, de aceea, nu se includ în bilanţul contabil. Dacă banca este implicată în activităţi fiduciare considerabile, dezvăluirea acestui fapt şi indicarea volumului acestor activităţi este reflectată în rapoartele financiare, ca urmare a unei potenţiale obligaţiuni a băncii în cazul în care ea nu-şi onorează datoriile de fiduciar. În contextul scopurilor prevăzute activităţile fiduciare nu includ funcţiile de custodie.

Operaţiuni între părţile interdependente

56. Legislaţia şi actele normative limitează şi interzic băncilor de a efectua tranzacţii în condiţii mai favorabile cu persoanele interdependente ale băncii.

57. Anumite operaţiuni între părţile interdependente nu pot fi efectuate în condiţii diferite de cele în care se efectuează operaţiunile între părţile independente. Operaţiunile între părţile interdependente apar ca rezultat al activităţii ordinare a băncilor, informaţia despre aceste operaţiuni este importantă pentru utilizatori şi ea trebuie dezvăluită.

58. În cazul în care banca efectuează operaţiuni între părţi interdependente, este necesar de a dezvălui caracterul relaţiilor cu părţile interdependente, tipurile şi elementele operaţiunilor necesare pentru a înţelege rapoartele financiare. Elementele care necesită dezvăluire includ regulile băncii de acordare a creditelor părţilor interdependente, precum şi referitor la operaţiunile între ele, inclusiv sumele sau proporţiile:

(a) fiecărui credit, depozit, accept şi cambii; dezvăluirile pot include sumele totale ale datoriilor neachitate la începutul şi la finele perioadei gestionare, creditele, depozitele, rambursările şi alte schimbări pe parcursul perioadei gestionare;

(b) fiecărui din principalele tipuri de venituri, cheltuieli aferente dobînzilor şi comisioanele plătite;

(c) suma defalcărilor pentru reduceri pentru pierderi la credite pe perioada gestionară şi suma reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil;

(d) obligaţiunile irevocabile, eventualităţile şi angajamentele condiţionale ce apar din articolele în afara bilanţului.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

59. Banca întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în conformitate cu prevederile prezentului standard.

60. Fluxul mijloacelor băneşti reprezintă intrările şi ieşirile de mijloace băneşti şi echivalentele acestora.

Obiectivul Raportului îl constituie oferirea utilizatorilor rapoartelor financiare posibilitatea:

- de a evalua activitatea băncii privind suficienţa mijloacelor băneşti pentru efectuarea operaţiunilor bancare,

- de a aprecia capacitatea băncii de a menţine nivelul necesar al mijloacelor băneşti fără atragerea lor din alte surse,

- de a determina capacitatea băncii privind generarea mijloacelor băneşti.

61. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti examinată concomitent cu informaţia din celelalte rapoarte financiare permite utilizatorilor să evalueze modificările activelor nete ale băncii, structura financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea băncii de a influenţa valoarea şi momentul fluxurilor mijloacelor băneşti în vederea adaptării la circumstanţele şi posibilităţile în continuă schimbare.

Mijloacele băneşti şi echivalentele mijloacelor băneşti

62. Mijloacele băneşti reprezintă mijloacele băncii din conturile "Nostro", casierie şi depozitele la vedere.

63. Echivalentele mijloacelor băneşti reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care pot fi uşor convertite în sume determinate de mijloace băneşti, al căror risc de schimbare a valorii este neînsemnat.

Componenţa Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

64. Situaţiile fluxurilor mijloacelor băneşti trebuie să reflecte fluxurile mijloacelor băneşti din perioada respectivă clasificate pe tipuri de activităţi.

65. Fluxul mijloacelor băneşti reflectă sursele primirii de către bancă a mijloacelor în numerar şi fără numerar şi destinaţia utilizării lor în dependenţă de tipul de activitate:

- operaţională;

- investiţională;

- financiară.

66. O tranzacţie singulară poate include fluxurile mijloacelor băneşti aferente diferitelor tipuri de activitate. De exemplu, rambursarea unui împrumut include suma de bază a datoriei şi dobînda, dintre care plata dobînzii poate fi clasificată ca activitate operaţională, iar suma împrumutului rambursat drept activitate financiară.

Activitatea operaţională

67. Activitatea operaţională reprezintă activitatea de bază a băncii în vederea obţinerii venitului, precum şi altă activitate care nu se referă la activitatea investiţională şi financiară.

Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională prezintă rezultatul operaţiunilor bancare şi al altor evenimente care influenţează la formarea profitului (pierderilor).

68. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el reprezintă indicatorul principal al suficienţei mijloacelor băneşti de care dispune banca pentru:

- achitarea creditelor;

- finanţarea activităţii sale de bază;

- plata dividendelor;

- efectuarea investiţiilor

fără a recurge la surse externe de finanţare.

69. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:

- încasarea dobînzilor şi comisioanelor;

- plata dobînzilor şi comisioanelor;

- recuperarea creditelor anterior trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite;

- încasări din alte venituri;

- plăţi privind salariaţii (inclusiv la cererea salariaţilor, plata contribuţiilor pentru asigurare socială, a impozitului pe venit);

- plăţi privind furnizori şi antreprenori (inclusiv pentru mărfurile şi serviciile prestate);

- majorarea (diminuarea) activelor (inclusiv plasări la bănci, depozite şi rezervele obligatorii plasate în BNM, credite pe termen scurt acordate băncilor şi clienţilor, achiziţionarea (vînzarea) hîrtiilor de valoare pentru vînzare şi alte active);

- majorarea (diminuarea) obligaţiunilor (inclusiv depozite primite de la clienţi şi de la bănci, împrumuturi pe termen scurt obţinute de la bănci şi alte obligaţiuni);

- plăţile impozitului pe venit.

Activitatea investiţională

70. Activitatea investiţională reprezintă activitatea de procurare şi ieşire a activelor pe termen lung, precum şi alte investiţii.

71. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea investiţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el caracterizează volumul cheltuielilor pentru procurarea activelor, care sînt menite de a genera venituri şi fluxuri de mijloace băneşti în viitor.

72. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea investiţională include:

- acordarea creditelor clientelei (creditele pe termen lung acordate băncilor şi clientelei, inclusiv leasingul);

- achiziţionarea (vînzarea) hîrtiilor de valoare investiţionale (inclusiv cota de participare în activitatea altor întreprinderi);

- achiziţionarea (vînzarea) activelor materiale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor);

- achiziţionarea (vînzarea) activelor nemateriale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor);

- încasarea dividendelor;

- încasarea dobînzilor (numai cele obţinute din activitatea investiţională);

- investiţii în părţi legate (inclusiv întreprinderi fiice şi organizaţii asociate);

- achiziţionarea (vînzarea) filialelor şi a altor întreprinderi.

Activitatea financiară

73. Activitatea financiară reprezintă activitatea care conduce la modificarea volumului şi conţinutului capitalului social şi a mijloacelor împrumutate pe termen lung.

74. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea financiară se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece ele permit prognozarea cerinţelor ulterioare din partea investitorilor şi creditorilor.

75. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include:

- emiterea (răscumpărarea) acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare proprii;

- primirea (rambursarea) împrumuturilor pe termen lung (inclusiv leasingul financiar);

- obţinerea (achitarea) datoriilor subordonate;

- plata dividendelor;

- plata dobînzilor (provenite din activitatea financiară).

Modul de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti

76. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se întocmeşte conform metodei directe.

77. Informaţia obţinută prin aplicarea acestei metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi poate fi utilă la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti.

Utilizînd metoda directă, datele privind încasările şi plăţile la principalele tipuri de activităţi ale băncii pot fi obţinute din documentaţia contabilă proprie (registrele contabile, datele conturilor bancare etc.)

78. Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda indirectă, prin care rezultatul net din această activitate se corectează luînd în consideraţie operaţiunile nonmonetare şi modificările activelor curente şi obligaţiunilor pe termen scurt.

Raportarea fluxului mijloacelor băneşti în neto-bază

79. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din unele activităţi bancare poate fi reflectat pe o bază netă:

a) plăţile şi încasările din ordinul clienţilor, în cazul în care mijloacele băneşti sînt legate în mare măsură de activitatea clientului, dar nu de a băncii, aşa ca:

- mijloacele gestionate de compania investiţională la ordinul clienţilor;

- arenda colectată şi transmisă deţinătorului de bunuri imobiliare la ordinul acestuia;

- acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci.

b) plăţile şi încasările pentru operaţiunile cu un nivel înalt de rotaţie, sume mari şi termene scurte de scadenţă, aşa ca:

- sumele principale ale creditului acordat utilizatorilor de cartele de credit;

- procurarea şi comercializarea hîrtiilor de valoare investiţionale;

- alte obligaţiuni (împrumuturi) pe termen scurt, de exemplu o lună şi mai puţin.

c) încasările şi plăţile privind acceptarea şi rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă.

d) plasarea şi retragerea depozitelor de la alte instituţii financiare.

e) creditele acordate clienţilor şi rambursarea acestor credite.

Fluxul mijloacelor băneşti în valută străină

80. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din tranzacţiile efectuate în valută străină se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti, dacă nu este prevăzut altfel.

81. Diferenţele de curs ce provin din evaluarea activelor şi obligaţiunilor în valută străină nu se includ în fluxul mijloacelor băneşti. Însă influenţa cursului de schimb asupra mijloacelor băneşti este reflectată în situaţia fluxului mijloacelor băneşti pentru asigurarea concordanţei modificării soldului mijloacelor băneşti la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare. Această valoare este prezentată separat de fluxurile legate de activităţi operaţionale, investiţionale, financiare şi include diferenţele acestor fluxuri.

82. Fluxul mijloacelor băneşti al subdiviziunilor băncii de peste hotare se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti.

Fluxul mijloacelor băneşti exprimat în valută străină se reflectă în raport în conformitate cu prevederile S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare".

Posturi extraordinare

83. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare se reflectă separat în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

84. Prezentarea separată a fluxului mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare este necesară pentru ca utilizatorii să poată înţelege natura şi influenţa acestora asupra fluxului mijloacelor băneşti curent şi ulterior al băncii.

Exemple de fluxuri ale mijloacelor băneşti reflectate în posturi extraordinare pot fi:

- compensările primite pentru acoperirea pierderilor provocate de calamităţi,

- ieşirea numerarului din casă în urma jafurilor, incendiilor.

Dobînzi şi dividende

85. Fluxul mijloacelor băneşti din dobînzi şi dividende încasate sau plătite va fi prezentat separat. Fiecare din aceste fluxuri trebuie să fie reflectat la una din activităţi: operaţională, investiţională sau financiară. Această clasificare trebuie păstrată şi transmisă dintr-o perioadă gestionară în alta.

86. Suma totală a dobînzilor plătite în perioada gestionară se reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, indiferent de faptul dacă a fost inclusă la cheltuieli în Raportul privind rezultatele financiare sau capitalizată în Bilanţul contabil în conformitate cu varianta alternativă de evidenţă prevăzută de S.N.C. 23 "Cheltuieli privind împrumuturile".

Dobînda plătită, precum şi dobînda încasată sînt, de obicei, clasificate drept fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională. Dobînzile atît încasate cît şi plătite, provenite din activităţile investiţionale sau financiare, se reflectă în Raport nemijlocit pe tipuri de activităţi.

87. Dividendele încasate se reflectă ca un flux al mijloacelor băneşti din activitatea investiţională, deoarece acestea prezintă un venit din capitalul investit, iar dividendele plătite - ieşiri de mijloace băneşti provenite din activitatea financiară, deoarece acestea constituie plăţi pentru atragerea capitalului de la acţionari.

88. Dividendele plătite pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, ceea ce permite potenţialilor investitori să evalueze capacitatea instituţiei financiare de a plăti dividende.

Dividendele încasate pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, dacă ele se folosesc la calcularea veniturilor şi cheltuielilor, dar nu sînt calificate ca venit din capitalul investit.

Impozit pe venit

89. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din impozit pe venit se prezintă separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională, cu excepţia situaţiei în care el poate fi identificat în mod specific ca activitate investiţională sau financiară.

90. Impozitele pe venit plătite şi restituite sînt clasificate, de obicei, drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională. Totuşi, atunci cînd este posibilă identificarea fluxului din impozit cu o tranzacţie individuală clasificată drept activitate investiţională sau financiară, fluxul mijloacelor băneşti din impozit va fi clasificat corespunzător ca activitate investiţională sau financiară. Atunci cînd fluxurile mijloacelor băneşti de impozite sînt alocate la mai mult de o clasă de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.

Investiţii în părţi legate

91. La efectuarea investiţiilor în filiale, întreprinderi asociate sau fiice investitorul reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţie restrînsă, de exemplu, dividendele primite şi plăţile efectuate.

92. Banca care participă la o întreprindere mixtă include în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti consolidat cota sa proporţională în mişcarea mijloacelor băneşti ale întreprinderii sub control mixt.

Achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor întreprinderi

93. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor unităţi se prezintă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea investiţională.

94. Banca trebuie să dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia despre vînzarea şi/sau achiziţionarea filialelor şi a altor întreprinderi în cursul perioadei gestionare şi anume:

a) mărimea totală a vînzărilor şi/sau achiziţionărilor;

b) mărimea vînzărilor şi/sau achiziţionărilor plătite contra mijloace băneşti;

c) suma mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate;

d) valoarea activelor sau obligaţiunilor pe categorii, cu excepţia mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate;

95. Rezultatul fluxului mijloacelor băneşti din vînzări şi achiziţionări ale filialelor şi al altor întreprinderi se prezintă separat de fluxul total al mijloacelor băneşti din activităţile operaţională, investiţională şi financiară. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti din vînzări se reflectă separat de informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionări.

96. Suma totală a mijloacelor băneşti plătite sau încasate ca rezultat al vînzării sau achiziţionării filialelor şi a altor întreprinderi este reflectată în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti după deducerea altor mijloace băneşti plătite sau încasate.

Operaţiuni nonmonetare

97. Operaţiunile bancare fără utilizarea mijloacelor băneşti nu se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti.

98. Băncile pot efectua diferite operaţiuni nonmonetare cu caracter investiţional şi financiar - procurarea mijloacelor fixe din contul creditelor pe termen lung, stingerea datoriilor prin emiterea şi transmiterea către creditori a acţiunilor (altor hîrtii de valoare) suplimentare etc.

Operaţiunile bancare aferente activităţilor operaţionale, investiţionale sau financiare care se reflectă numai în evidenţa internă a băncii (decontările între clientela băncii, decontările între clienţi şi bancă, majorarea capitalului social din capitalul propriu ş.a.) de asemenea, se consideră operaţiuni nonmonetare.

Exemple de operaţiuni nonmonetare pot fi:

- procurarea bunurilor prin asumarea obligaţiunilor financiare legate de aceasta sau din contul leasingului financiar;

- plata dividendelor în forma de acţiuni;

- convertirea hîrtiilor de valoare plasate în acţiuni;

- luarea în posesia băncii a gajului din contul creditului nerambursat;

- formarea reducerilor pentru pierderi la credite şi altor rezerve;

- amortizarea sconturilor şi primelor la hîrtii de valoare;

- uzura activelor materiale;

- amortizarea activelor nemateriale;

- venituri calculate, dar neprimite;

- cheltuieli calculate, dar neplătite;

- majorarea (diminuarea) valorii activelor.

99. Informaţia privind operaţiunile nonmonetare se dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, oferind posibilitatea utilizatorilor de a evalua mai exact volumul activităţii bancare.

Data intrării în vigoare

100. Prezentul Standard intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexa nr. 1 Raportul privind rezultatele financiare;

Anexa nr. 2 Bilanţul contabil;

Anexa nr. 3 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti

Anexa nr. 4 Notele explicative la rapoartele financiare.

(Se introduce, se modifică și se substituie prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

Anexa nr. 1

RAPORT PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE de la 1 ianuarie pînă la _________199_

Venituri aferente dobînzilor

Venituri aferente dobînzilor la mijloace băneşti datorate de bănci

Venituri aferente dobînzilor la plasări overnight

Venituri aferente dobînzilor sau dividende la hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare

Venituri aferente dobînzilor sau dividende la hîrtii de valoare valoare investiţionale

Venituri aferente dobînzilor şi comisioane la credite

Alte venituri aferente dobînzilor

Total venituri aferente dobînzilor

Cheltuieli aferente dobînzilor

Cheltuieli aferente dobînzilor la mijloace băneşti datorate băncilor

Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite ale persoanelor fizice

Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite ale persoane or juridice

Total cheltuieli aferente dobînzilor la depozite

Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight

Cheltuieli aferente dobînzilor la alte împrumuturi

Total cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi

Total cheltuieli aferente dobînzilor

Venitul net aferent dobînzilor

Minus: Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite

Venitul net aferent dobînzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite

Venituri neaferente dobînzilor

Venituri (pierderi) la hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare

Venituri (pierderi) la hîrtii de valoare investiţionale

Venituri (pierderi) la operaţiuni cu valută străină

Venituri aferente comisioanelor

Alte venituri ne aferente dobînzilor

Total venituri neaferente dobînzilor

Cheltuieli neaferente dobînzilor

Cheltuieli privind remunerarea muncii

Prime

Defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială și alte plăţi

Cheltuieli privind mijloacele fixe

Impozite şi taxe

Plata serviciilor de consulting și auditing

Alte cheltuieli neaferente dobînzilor

Total cheltuieli neaferente dobînzilor

Venitul (pierderi) net pînă la impozitare și pînă la articole extraordinare

Impozitul pe venit

Venitul (pierderi) net pînă la articole extraordinare

Venituri (pierderi) extraordinare _____ minus impozitului pe venit* ____

Venitul (pierderi) net

Notă:

*impozitul pe venit care se referă la venituri extraordinare

Anexa nr. 2

BILANŢUL CONTABIL la data de __________

Active

Mijloace băneşti în numerar

Mijloace bănești cuvenite de la bănci

Mijloace bănești, cuvenite de la Banca Naţională a Moldovei

Mijloace plasate overnight

Hîrtii de valoare

Hîrtii de valoare, cumpărate pentru vînzare

Hîrtii de valoare investiţionale

Total hîrtii de valoare

Credite şi cerinţe privind leasingul financiar

Credite

Cerinţe privind leasingul financiar

Minus: Reduceri pentru pierderi la credite ( )

Credite şi cerinţe privind leasingul financiar net

Mijloace fixe nete

Dobîndă sporită, ce urmează să fie primită

Altă avere imobilă

Alte active

Total active

Obligaţiuni şi capital propriu

Obligaţiuni

Depozite fără dobîndă

Mijloace băneşti datorate băncilor

Depozite ale persoanelor fizice

Depozite ale persoanelor juridice

Total depozite fără dobîndă

Depozite cu dobîndă

Mijloace băneşti datorate băncilor

Depozite ale persoanelor fizice

Depozite ale persoanelor juridice

Total depozite cu dobîndă

Total depozite

Hîrtii de valoare vîndute cu răscumpărarea ulterioară

Împrumuturi overnight

Alte împrumuturi

Dobîndă sporită ce urmează să fie plătită

Alte obligaţiuni

Datorii subordonate

Total obligaţiuni

Capital propriu

Acţiuni ordinare plasate

Acţiuni preferenţiale plasate

Surplus de capital

Capital de rezervă

Rezerve privind reevaluarea mijloacelor fixe

Alte rezerve

Profitul nedistribuit

Minus: Acţiuni de tezaur ( )

Total capital propriu

Total obligaţiuni şi capital propriu

Anexa 3 (model)

RAPORT PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI

Nr. d/oDenumirea articoluluiAnul gestionarAnul precedent
I. ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ
1.Încasări privind dobînzi şi comisioane
2.Plăţi privind dobînzi şi comisioane
3.Încasări privind credite anterior trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite
4.Încasări privind alte venituri
5.Plăţi privind salariaţii
6.Plăţi privind furnizorii şi antreprenorii
7.Încasări pînă la schimbări în active şi obligaţiuni
Majorarea (diminuarea) activelor
8.Încasări (plăţi) privind plasări şi credite acordate băncilor
9.Încasări (plăţi) privind depozite plasate în BNM
10.Încasări (plăţi) privind credite acordate clientelei
11.Încasări privind hîrtii de valoare
12.Plăţi privind hîrtii de valoare
13.Încasări (plăţi) privind alte active
Majorarea (diminuarea) obligaţiunilor
14.Încasări (plăţi) privind depozite de la clienţi
15.Încasări (plăţi) privind depozite şi împrumuturi de la bănci
16.Încasări (plăţi) privind alte obligaţiuni
17.Fluxul pînă la impozitul pe venit
18.Plăţi privind impozitul pe venit
19.Fluxul net din activitatea operaţională
II. ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ
20.Încasări (plăţi) privind credite acordate clientelei
21.Încasări (plăţi) privind hîrtii de valoare investiţionale
22.Încasări privind active materiale
23.Plăţi privind active materiale
24.Încasări privind active nemateriale
25.Plăţi privind active nemateriale
26.Încasări privind dividende
27.Încasări privind dobînzi
28.Încasări (plăţi) privind investiţii în părţi legate
29.Încasări privind vinderea filialelor şi a altor întreprinderi
30.Plăţi privind achiziţionarea filialelor şi a altor întreprinderi
31.Fluxul net din activitatea investiţională
III. ACTIVITATEA FINANCIARĂ
32.Încasări privind emisia acţiunilor şi altor hîrtii de valoare proprii
33.Plăţi privind răscumpărarea acţiunilor şi altor hîrtii de valoare proprii
34.Încasări (plăţi) privind împrumuturi pe termen lung
35.Încasări privind datorii subordonate
36.Plăţi privind datorii subordonate
37.Plăţi privind dividende
38.Plăţi privind dobînzi
39.Fluxul net din activitatea financiară
IV. FLUXUL NET PÎNĂ LA POSTURI EXTRAORDINARE
40.Încasări (plăţi) extraordinare
V. FLUXUL NET TOTAL
50.Diferenţe pozitive (negative) ale cursului de schimb valutar
VI. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ECHIVALENTE DE MIJLOACE BĂNEŞTI
51.Soldul mijloacelor băneşti la începutul perioadei gestionare
52.Soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei gestionare

(Se introduce prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)

Anexa nr. 4

Notele explicative la rapoartele financiare

Mai jos este indicată lista exemplelor de note explicative unde se expun dezvăluirile la rapoartele financiare prezentate de bănci.

(1) Expunere sumară a politicii de contabilitate esenţiale

Expunerea sumară explică metodele evidenţei contabile, care includ:

- corespunderea cu standardele naţionale de contabilitate;

- regulile de bază ale evidenţei contabile;

- metodele folosite pentru evaluarea conturilor activelor, obligaţiunilor, capitalului, veniturilor şi cheltuielilor.

Expunerea privind metodologia aplicată pentru evaluarea conturilor trebuie să includă, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele capitole:

Mijloace băneşti în numerar şi echivalentul lor

Hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare

Hîrtii de valoare investiţionale

Credite şi reduceri pentru pierderi la credite

Mijloace fixe

Altă avere imobilă

Alte active şi obligaţiuni

Impozitul pe venit

Valoarea de piaţă a instrumentelor financiare

Alte articole importante

Dezvăluirile suplimentare prevăzute de prezentul Standard şi de alte SNC, trebuie să includă date concrete în formă de tabele cu explicaţii, care dezvăluie conţinutul articolelor rapoartelor financiare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

(2) Hîrtii de valoare

Include informaţia privind hîrtiile de valoare destinate pentru vînzare şi pentru scopuri investiţionale. Tabelele trebuie să reflecte hîrtiile de valoare după emitent sau tip, concomitent cu evaluarea lor. Evaluarea hîrtiilor de valoare este dezvăluită după valoarea de amortizare, incluzînd orice venituri/pierderi obţinute prin operaţiuni nelegate de realizarea lor şi valoarea de piaţă, fixată pe pieţele financiare.

Adiţional, se prezintă dezvăluirea termenelor de scadenţă a hîrtiilor de valoare care reflectă următoarele clasificări: un an şi mai puţin; mai mult de un an şi pînă la cinci ani; mai mult de cinci ani.

(3) Credite şi reduceri pentru pierderi la credite

Include informaţia privind portofoliul de credite şi reduceri pentru pierderi la credite. Descrierea conţine informaţia generală despre portofoliul creditelor, care reflectă creditele acordate în ultimii doi ani băncilor şi altor clienţi după destinaţie. De asemenea poate fi inclusă informaţia despre credite distribuite după plasarea geografică sau după concentrarea lor pe piaţă.

Suplimentar se prezintă informaţia privind reducerile pentru pierderi la credite pe perioada ultimilor doi ani. Această analiză trebuie să includă soldul la începutul anului, defalcările pentru pierderi la credite pe perioada gestionară şi creditele trecute la scăderi în timpul acestei perioade minus recuperările (dacă există). Informaţia poate include şi o justificare a suficienţei reducerilor.

(4) Operaţiuni cu părţile interdependente

Include informaţia privind operaţiunile între preşedinţi, acţionarii principali şi organizaţii-fiică ale părţilor interdependente. Suma totală a acestor operaţiuni trebuie să fie dezvăluită în acest comentariu.

(5) Mijloace fixe

Include informaţia privind mijloacele fixe, care conţine explicaţia bazei de calculare a costului, metoda utilizată pentru calcularea amortizării, sumele totale ale amortizării şi uzurii pe ultimii doi ani.

Tabela trebuie să includă informaţia privind mijloacele fixe pe perioada gestionară. Ea reflectă valoarea totală a mijloacelor fixe la începutul perioadei, intrările, ieşirile în timpul perioadei gestionare şi valoarea totală la sfîrşitul perioadei fără uzura acumulată.

(6) Altă avere imobilă

Include informaţia privitor la averea imobilă obţinută prin pierderea de către clientelă a dreptului de răscumpărare a imobilului depus ca gaj, confirmat de o tabelă, ce reflectă rulajul pe contul indicat.

(7) Împrumuturi

Include informaţia privitor la împrumuturile la termen în perioada gestionară, care trebuie să cuprindă tipurile de obligaţiuni eliberate de bancă în timpul perioadei gestionare. Trebuie să fie inclusă o tabelă cu termenele de rambursare clasificate în felul următor: mai puţin de un an, de la un an pînă la cinci, cinci ani şi mai mult.

(8) Eventualităţi şi angajamente condiţionale

Include informaţia privitor la diferite eventualităţi şi angajamente condiţionale care nu sînt reflectate în rapoartele financiare. În dependenţă de volumul şi de conţinutul operaţiunilor, care se referă la articolele în afara bilanţ ului, trebuie prezentată o tabelă separată şi o descriere a fiecărui tip de eventualitate şi angajament condiţional.

(9) Acţiuni ordinare şi preferenţiale

Include informaţia privitor la suma şi tipul acţiunilor pe care banca este autorizată să le emită. Trebuie prezentată de asemenea o tabelă în care se reflectă tipul, numărul şi suma acţiunilor emise de bancă în decursul perioadei gestionare.

(10) Cerinţele organelor de· reglementare a băncilor

Include informaţia generală privind capitalul şi distribuirea profitului în conformitate cu legislaţia şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

(11) Impozitul pe venit

Include informaţia privind calcularea sumei şi plata impozitului pe venit.

(12) Preţul real al instrumentelor financiare

Include informaţia privind metodele şi principiile folosite pentru evaluarea valorii reale a fiecărui tip de instrument financiar.

(13) Fluxul mijloacelor băneşti

În anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti banca trebuie să indice separat valoarea considerabilă a mijloacelor băneşti care nu pot fi utilizate de către bancă. Această informaţie trebuie să fie însoţită de comentariile conducerii băncii.

Este deosebit de util de a include în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia suplimentară privind soldurile mijloacelor băneşti care nu sînt disponibile. Aceste date însoţite de comentariile conducerii vor ajuta potenţialilor investitori să evalueze situaţia financiară şi lichiditatea băncii.

Exemple de asemenea informaţie:

- creditele obţinute, dar neutilizate care pot fi ulterior folosite;

- fluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare subdiviziune.

(Se modifică și se introduce prin HBNM78 din 29.03.01, MO43/12.04.01 art.115)