Standardul national de contabilitate 30 "Dezvaluiri în rapoartele financiare ale bancilor şi altor institutii financiare"
Aceasta nu este versiunea curentă. Versiunea curentă:
01.01.2012Trimiteri: 16 legate
Poziţiile standardului tipărite cu litere cursive trebuie citite în context cu materialele explicative şi cu indicaţiile privind aplicarea prezentului Standard, precum şi cu principiile fundamentale ale standardelor naţionale de contabilitate.
Introducere
1. Prezentul Standard este elaborat în baza Standardului internaţional de contabilitate nr. 30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare", aprobat de către Comitetul privind standardele internaţionale de contabilitate în luna iunie 1990. Standardul este parte integrantă a standardelor naţionale de contabilitate ale Republicii Moldova şi se aplică în concordanţă cu alte standarde naţionale de contabilitate (SNC).
Obiectiv
2. Obiectivul prezentului Standard este de a determina cu precizie dezvăluirile solicitate în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare. Standardul dezvăluie cerinţele faţă de structura şi conţinutul bilanţului contabil, precum și ale raportului privind rezultatele financiare.
Domeniul de aplicare
3. Prezentul Standard se aplică la descrierea dezvăluirilor în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare, atît pentru rapoartele financiare separate, cît şi pentru rapoartele financiare consolidate în cazul, cînd banca şi toate întreprinderile-fiică efectuează operaţiuni bancare, acest standard se extinde asupra consolidării operaţiunilor corespunzătoare. Rapoartele financiare consolidate reprezintă rapoartele financiare ale băncii şi ale tuturor întreprinderilor-fiică, întocmite ca rapoarte financiare ale unei instituţii.
4. În corespundere cu obiectivul prezentului Standard, termenul "bancă" include toate instituţiile financiare, care atrag de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite instrumente de plată, şi care utilizează aceste mijloace total sau parţial pentru a acorda credite sau a face investiţii pe propriul cont şi risc. Prezentul Standard este aplicabil pentru bănci şi alte instituţii financiare autorizate de Banca Naţională a Moldovei, indiferent dacă în denumirea lor există sau nu cuvîntul "bancă".
5. Băncile reprezintă pe plan mondial un sector de activitate important şi influient. Majoritatea persoanelor fizice sau juridice beneficiază de serviciile prestate de bănci în calitate de deponenţi sau debitori. Băncile joacă un rol principal în menţinerea încrederii faţă de sistemul monetar prin relaţiile lor strînse cu organele de reglementare şi cu Guvernul Republicii Moldova. De aici rezultă, că există un interes considerabil în prosperitatea băncilor şi, îndeosebi, în solvabilitatea lor, lichiditatea şi gradul corespunzător de risc, care este atribuit diferitelor tipuri de activitate bancară. Cerinţele faţă de operaţiuni şi respectiv faţă de evidenţa contabilă şi rapoartele financiare ale băncilor diferă de cerinţele înaintate faţă de alte instituţii comerciale. Standardul dat dezvăluie exigenţele faţă de rapoartele financiare solicitate de la bănci. Aceasta determină necesitatea prezentării, notelor explicative la rapoartele financiare, care elucidează astfel de probleme ca managementul şi controlul lichidităţii şi al riscului.
6. Prezentul Standard completează celelalte standarde naţionale de contabilitate, care de asemenea se aplică în bănci, cu excepţia celor din care băncile au fost excluse în mod special.
Obiectivul rapoartelor financiare
7. Utilizatorii rapoartelor financiare au nevoie de informaţie veridică şi comparabilă, care îi ajută să aprecieze situaţia financiară şi eficacitatea activităţii băncii, necesară la adoptarea deciziilor economice. Utilizatorii au de asemenea nevoie de informaţii care le va permite să sesizeze mai bine caracteristicile specifice ale activităţii băncii. Utilizatorii au nevoie de aşa informaţie şi în cazul cînd banca este sub supraveghere şi prezintă organelor de reglementare informaţie ce nu este întotdeauna disponibilă. publicului. Prin urmare, dezvăluirile în rapoartele financiare ale băncilor trebuie să fie detaliate în mod suficient pentru a satisface cerinţele utilizatorilor în limitele în care sînt solicitate de managementul băncii.
8. Utilizatorii rapoartelor financiare solicită informaţia privind lichiditatea şi solvabilitatea băncii, precum şi riscurile referitoare la activele şi obligaţiunile reflectate în bilanţul contabil şi articolele în afara bilanţului. Prin lichiditate se înţelege disponibilitatea mijloacelor suficiente pentru asigurarea plăţilor depozitelor şi altor obligaţiuni financiare către plată. Prin solvabilitate se înţelege surplusul activelor asupra obligaţiunilor şi, prin urmare, mărimea corespunzătoare a capitalului băncii.
Banca este supusă riscului lichidităţii şi riscurilor care reies din fluctuaţia cursurilor valutare, dinamica ratelor dobînzii, schimbarea preţurilor de piaţă şi falimentarea sau insolvabilitatea părţii opuse. Aceste riscuri pot fi reflectate în rapoartele financiare, dar utilizatorii vor înţelege pe deplin situaţia, dacă managementul va include note explicative la rapoartele financiare, ce descriu modul prin care el dirijează şi controlează riscurile legate de activităţile băncii.
Politica de contabilitate
9. Băncile pot folosi diferite metode pentru determinarea şi aprecierea articolelor rapoartelor financiare. Deşi este de dorit ca aceste metode să fie în concordanţă, nu acesta este scopul prezentului Standard. Pentru a fi în corespundere cu standardele naţionale de contabilitate, astfel dînd posibilitate utilizatorilor de a înţelege baza pe care se întocmesc rapoartele financiare ale băncilor, metodele de bază ale evidenţei contabile se descriu în următoarele articole care necesită dezvăluirea:
(a) determinarea principalelor categorii de venituri şi cheltuieli (punctele 11, 12 şi 13);
(b) evaluarea hîrtiilor de valoare investiţionale şi hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare (punctele 24 şi 25);
(c) delimitarea dintre operaţiuni şi alte eventualităţi, care duc la schimbarea activelor şi obligaţiunilor în bilanţul contabil şi acele operaţiuni şi alte eventualităţi care duc numai la eventualităţi şi angajamente condiţionale (punctele 26-29);
(d) baza pentru determinarea pierderilor la credite şi pentru trecerea la scăderi a creditelor nerambursate (punctele 43-49);
(e) baza pentru determinarea cheltuielilor aferente riscurilor generale ale băncilor şi metoda de evidenţă a acestor cheltuieli (punctele 50-52).
Unele din aceste articole se descriu şi în alte standarde naţionale de contabilitate.
Lista rapoartelor financiare
10. Băncile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:
a) Raportul privind rezultatele financiare (anexa nr. 1);
b) Bilanţul contabil (anexa nr. 2);
c) Notele explicative la rapoartele financiare: (anexa nr. 3).
Raportul privind rezultatele financiare
11. Banca este obligată să prezinte raportul privind rezultatele financiare, în care veniturile şi cheltuielile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi reflectă sumele principalelor tipuri de venituri şi cheltuieli. Adăugător la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate, dezvăluirile la raportul privind rezultatele financiare sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie sa includă, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele articole pe venituri şi cheltuieli.
Venituri aferente dobînzilor şi venituri similare, venituri de la dividende;
Cheltuielile aferente dobînzilor şi cheltuieli similare;
Venituri aferente comisioanelor;
Venituri (pierderi) aferente hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare;
Venituri (pierderi) aferente hîrtiilor de valoare investiţionale;
Venituri (pierderi) aferente operaţiunilor cu valută străină;
Alte venituri operaţionale;
Cheltuieli generale administrative;
Alte cheltuieli operaţionale.
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 1.
12. Principalele tipuri de venituri, ce apar ca rezultat al operaţiunilor băncii, includ: dobînda, plata pentru serviciile prestate, comisioanele şi rezultatele serviciilor prestate de dealing. Fiecare tip de venituri este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii Astfel de dezvăluiri se efectuează adăugător la informaţia privind sursele veniturilor, ce sînt prevăzute în alte standarde naţionale de contabilitate.
13. Principalele tipuri de cheltuieli, ce apar ca urmare a operațiunilor băncii includ dobînda comisioanele, defalcările pentru reduceri pentru pierderi la credite (fondu de risc), cheltuieli legate de micşorarea valorii de bilanţ a investiţiilor şi cheltuielilor generale administrative. Fiecare tip de cheltuieli este dezvăluit separat, pentru ca utilizatorii să poată aprecia gradul de eficacitate a activităţii băncii.
14. Articolele pe venituri şi cheltuieli nu trebuie sa fie restrînse, cu excepţia celor ce sunt legate de hedging (modalitate de acoperire a riscului de preţ sau valutar), precum şi de active şi obligaţiuni, care sunt supuse restrîngerii în conformitate cu punctul 23.
15. Restrîngerea în alte cazuri neprevăzute în punctul 23 împiedică utilizatorii să aprecieze gradul de eficacitate a activităţii băncii în diferite tipuri de activitate și rezultatele obţinute de la anumite categorii de active.
16. Veniturile şi pierderile neaferente dobînzilor, ce rezultă din fiecare din punctele indicate mai jos, se reflectă, de obicei în baza netă:
(a) cesiunile şi schimbările în valoarea de bilanţ al hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare;
(b) cesiunile hîrtiilor de valoare investiţionale;
(c) operaţiuni cu valută străină.
17. Veniturile şi cheltuielile aferente dobînzilor sînt dezvăluite separat pentru asigurarea înţelegerii complete a structurii şi cauzelor schimbării în venitul net aferent dobînzilor.
18. Venitul net aferent dobînzilor este rezultatul ratei dobînzii aplicate, precum şi al mărimii sumelor împrumuturilor și creditelor acordate. Este de dorit, ca managementul să asigure cu comentarii referitor la ratele medii ale dobînzilor, dobînda medie a veniturilor la activele şi rata medie a dobînzii plătite la obligaţiuni în perioada gestionară în conformitate cu actele legislative şi normative Guvernul RM poate să ofere ajutor băncilor plasînd depozite şi acordîndu-le facilităţi de creditare cu o rată a dobînzii considerabil mai joasă decît ratele de piaţă. În aceste cazuri comentariile managementului trebuie să dezvăluie mărimea acestor depozite şi facilităţi, precum și impactul lor asupra venitului net aferent dobînzilor.
Bilanţul contabil
19. Banca este obligată să prezinte bilanţul contabil, în care activele şi obligaţiunile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi se reflectă în ordinea lichidităţii. Suplimentar la cerinţele altor standarde naţionale de contabilitate dezvăluirile la bilanţul contabil sau notele explicative la rapoartele financiare trebuie să conţină, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele articole pe active şi obligaţiuni:
Active
Mijloacele băneşti în numerar şi soldurile pe conturile în bănci şi în
Banca Naţională a Moldovei;
Plasări în alte bănci şi credite acordate altor bănci;
Alte plasări pe piaţa monetară;
Hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare;
Hîrtii de valoare investiţionale;
Credite acordate clienţilor.
Obligaţiuni
Depozitele altor bănci;
Alte depozite de pe piaţa monetară;
Sume datorate altor depunători;
Certificate de depozit;
Cambii şi alte obligaţiuni confirmate pe hîrtie;
Alte mijloace băneşti împrumutate.
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit formularului din anexa nr. 2.
20. Cel mai aplicabil mod de clasificare a activelor și obligațiunilor băncii este gruparea lor după conţinut şi reflectarea lor în ordinea lichidităţii, ceea ce corespunde, de obicei, cu termenul rambursării lor. Activele şi obligaţiunile curente şi necurente nu sînt prezentate separat, deoarece majoritatea activelor şi obligaţiunilor băncii pot fi comercializate sau achitate în viitorul apropiat.
21. Diferenţa între soldurile conturilor în alte bănci şi în alte sectoare ale pieţei monetare şi soldurile conturilor altor deponenţi este o informaţie ce ţine de înţelegerea relaţiilor între bancă cu alte bănci şi piaţa monetară şi dependenţa de ele. De aceea, banca dezvăluie separat:
(a) soldul pe contul în Banca Naţională a Moldovei;
(b) plasări în alte bănci;
(c) alte plasări pe piaţa monetară;
(d) depozite de la alte bănci;
(e) alte depozite pe piaţa monetară;
(f) alte depozite:
22. Banca de obicei nu-şi cunoaşte deţinătorii certificatelor de depozit, fiindcă ele în fond se vînd pe piaţa liberă. De aceea, banca dezvăluie separat informaţia privind depozitele care au fost obţinute prin emiterea certificatelor de depozit proprii sau alte hîrtii de valoare negociabile.
23. Suma oricărui activ sau obligaţiune, care este reflectată în bilanţul contabil nu trebuie să fie restrînsă prin micşorarea altei obligaţiuni sau activ, cu excepţia cazurilor în care legislaţia permite aşa restrîngere și aceasta reprezintă aşteptarea privind comercializarea sau achitarea activului sau obligaţiunii.
24. Banca este obligată să dezvăluie informaţia privind preţul de piaţa al hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare şi al hîrtiilor de valoare investiționale care pot fi uşor comercializate pe piaţă, daca acest preţ diferă de la suma indicată în rapoartele financiare.
25. Este important de a delimita hîrtiile de valoare cumpărate pentru vînzare de hîrtiile de valoare investiţionale şi alte investiţii.
Hîrtiile de valoare cumpărate pentru vînzare sînt hîrtii de valoare care pot fi uşor comercializate, cumpărate şi ţinute cu intenţia de a le revinde într-un timp scurt.
Hîrtiile de valoare investiţionale sînt cumpărate şi ţinute pentru obţinerea venitului sau majorarea capitalului și, de obicei, sînt ţinute pînă la scadenţă.
Preţul de piaţă al hîrtiilor de valoare cumpărate pentru vînzare și al hîrtiilor de valoare investiţionale ușor comercializate pe piaţă este dezvăluit în concordanţă cu Standardul naţional de contabilitate 25 "Contabilitatea investiţiilor" în cazul în care valoarea indicată diferă de valoarea de bilanţ reflectată rapoartele financiare. Nu se admite de a reflecta în rapoartele financiare ale băncilor creditele acordate şi operaţiunile similare în calitate de investiţii.
Eventualităţi şi angajamente condiţionale, inclusiv articolele în afara bilanţului
26. Banca este obligată să dezvăluie următoarele eventualităţi și angajamente condiţionale:
(a) caracterul şi suma angajamentelor de a prelungi termenul unui credit, care sînt irevocabile, deoarece ele nu pot fi anulate fa dorința băncii fără riscul de a suporta penalităţi sau cheltuieli esenţiale;
(b) conţinutul şi suma eventualităţilor şi angajamentelor condiţionale reflectate la articolele în afara bilanţului, care includ următoarele:
(1) echivalenţi direcţi ai creditelor, inclusiv garanţiile generale de neadmitere a datoriilor, garanţiile acceptului bancar şi acreditivele de rezerva, care servesc ca garanţii financiare pentru credite și hîrtii de valoare;
(2) anumite eventualităţi condiţionale, care se referă la operaţiuni, inclusiv gajuri executorii, propuneri de angajamente, garanţii și acreditive de rezervă legate de operaţiuni separate.
(3) eventualităţi condiţionale de scurtă durată legate de comerţ, care se autolichidează, provenite din circulaţia mărfurilor, cum sînt acreditivele documentare, cînd expedierea de bază se utilizează ca asigurare;
(4) acordurile de comercializare şi răscumpărare, care nu se reflecta în bilanţul contabil;
(5) articole legate de ratele dobînzii şi de cursul de schimb valutar, inclusiv tranzacţiile în numerar şi la termen;
(6) alte angajamente; la prestarea serviciilor privind emiterea cambiilor și asumarea permanentă a riscurilor legate de plăţile pentru hîrtiile de valoare.
27. Dezvăluirile eventualităţilor condiţionale au o mare importanţă pentru bănci, deoarece băncile deseori se confruntă cu diferite eventualităţi și angajamente condiționale, unele un revocabile, altele irevocabile, care deseori sînt considerabile după sumă și numărul lor este mult mai mare decît la alt întreprinderi comerciale.
28. Multe bănci efectuează operaţiuni care la momentul dat nu pot fi reflectate nici ca active nici ca obligaţiuni în bilanțul contabil, dar care contribuie la mărirea eventualităţilor și angajamentelor condiţionale. Aşa articole în afara bilanţului deseori reprezintă o parte importantă a activităţii bancare și poate influenţa considerabil la gradul de risc la care este supusă banca. Aceste articole pot mări sau micşora alte riscuri, de exemplu, prin intermediul hedgingului activelor sau obligaţiunilor din bilanţul contabil. Articolele în afara bilanțului pot apărea în urma operaţiunilor efectuate în numele clienţilor sau în urma poziţiei proprii la încheierea tranzacţiilor
29. Utilizatorii rapoartelor financiare trebuie să cunoască eventualităţile condiţionale şi angajamentele irevocabile ale băncii, ca urmare a cerinţelor pe care ei le pot înainta faţă de lichiditatea, solvabilitatea şi eventualele posibilităţi de pierderi potenţiale. Utilizatorii, de asemenea solicită informaţie adecvată despre natura şi suma operaţiunilor în afara bilanţului efectuate de bancă.
Termenele de rambursare a activelor şi obligaţiunilor
30. Banca este obligată să dezvăluie analiza activelor și obligaţiunilor după grupările corespunzătoare termenelor de plată în baza perioadei ramase pînă la rambursare conform contractului la data bilanţului
31. Corespunderea și controlul necorespunderii termenului de rambursare și a ratei dobînzii activelor şi obligaţiunilor este fundamental pentru administrarea băncii. Astfel de corespundere nu este întotdeauna completă, deoarece tranzacţiile deseori sînt pe un termen nedefinit şi au un caracter diferit. O poziţie care nu corespunde, măreşte potenţial profitul, dar în același timp poate mări riscul pierderilor.
32. Termenul de rambursare a activelor și obligaţiunilor precum și capacitatea de a înlocui la un preţ acceptabil obligaţiunile cu dobîndă odată cu sosirea termenului de achitarea lor, reprezintă factori importanţi la evaluarea lichidităţii băncii și a expunerii băncii la schimbările în rata dobînzii și în cursul de schimb valutar. În scopul prezentării informaţiei necesare pentru aprecierea lichidităţii ei, banca este obligată să dezvăluie, minimum, o analiză a activelor şi obligaţiunilor conform grupării lor pe termenele de rambursare.
33. Grupările activelor şi obligaţiunilor după termenele de rambursare și atribuirea lor anumitor categorii de active și obligaţiuni la diferite bănci sînt diferite. Exemple de perioade de rambursare utilizate:
(a) 1 lună şi mai puţin
(b) mai mult de 1 lună şi pînă la 1 an
(c) mai mult de 1 an şi pînă la 5 ani
(d) mai mult de 5 ani.
Deseori, perioadele se comasează, de exemplu, pentru credite ele se grupează pînă la un an şi mai mult de 1 an. Cînd rambursarea se efectuează pe parcursul termenelor stabilite fiecare plată este contabilizată în perioada respectivă după termenul dm contract sau data cînd se aşteaptă plata sau rambursarea.
34. E foarte important ca banca să utilizeze aceleași termene de rambursare atît pentru active, cît şi pentru obligaţiuni. Aceasta denota măsura în care sînt coordonate termenele de rambursare şi dependenţa ulterioară a băncii de alte surse de lichiditate.
35. Termenele de rambursare pot fi reprezentate ca:
(a) termenul rămas pînă la data rambursării;
(b) termenul iniţial pînă la data rambursării;
(c) termenul rămas pînă la următoarea dată, la care pot fi schimbate ratele dobînzii.
Analiza activelor şi obligaţiunilor după termenul rămas pînă la data rambursării prezintă cea mai bună bază de apreciere a lichidităţii băncii. Banca poate, de asemenea, să dezvăluie termenele de rambursare bazate pe termenul iniţial de rambursare pentru a prezenta informaţie despre resursele existente şi strategia activităţii de afaceri. Suplimentar, banca poate dezvălui grupările după termenele de rambursare în baza termenelor rămase pînă la următoarea dată, pe care pot fi schimbate ratele dobînzii - pentru a arăta expunerea băncii faţă de riscul ratei dobînzii. În notele explicative la rapoartele financiare managementul poate prezenta informaţie referitor la expunerea băncii la riscul, legat de rata dobînzii şi referitor la modalitatea de conducere şi control a acestor riscuri.
36. Depozitele plasate la bancă pot fi retrase la cerere şi creditele acordate de bancă pot fi rambursate la cerere. Dar, în practică, aceste depozite şi credite sînt, deseori, păstrate o perioadă mai îndelungată fără a fi retrase sau rambursate, de aceea data de facto a rambursării e mai tîrzie decît cea din contract. Totuşi, banca va dezvălui o analiză bazată pe termenele de rambursare stabilite în contract, cu toate că termenul prevăzut de contract deseori nu este data de facto a rambursării, deoarece datele în contract reflectă riscurile lichidităţii legate de activele şi obligaţiunile băncii.
37. Unele active ale băncii nu prevăd prin contract o dată de scadenţă. Data, care se presupune a fi termenul de scadenţă al acestor active, de obicei, este data posibilă a comercializării
38. Evaluarea lichidităţii băncii de către utilizatori după dezvăluirile grupărilor după termenele de scadenţă se efectuează în corespundere cu actele legislative şi normative ale Republicii Moldova, inclusiv disponibilitatea mijloacelor băneşti ce se află la bănci. În procesul activităţii obişnuite, mijloacele pe termen scurt pot fi obţinute de pe piaţa monetară sau, în caz de necesităţi stringente, de la Banca Naţională a Moldovei.
39. Pentru ca utilizatorii să înţeleagă mai bine grupările după termenele de scadenţă, dezvăluirile în rapoartele financiare se completează cu informaţie suplimentară referitor la probabilitatea de scadenţă în perioada rămasă. De aceea, în notele explicative la rapoartele financiare, managementul poate să prezinte informaţie referitor la termenele de facto şi la modalitatea de conducere şi control al riscurilor, precum şi expunerea faţă de aceste riscuri, legate de diferenţa în termenele de scadenţă şi ratele dobînzilor.
Concentrarea activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului
40. Banca este obligată să dezvăluie orice concentrări semnificative ale activelor, obligaţiunilor şi articolelor în afara bilanţului. Aceste dezvăluiri trebuie efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri. Banca, de asemenea, trebuie să dezvăluie sumele considerabile nete ale mijloacelor în valută străină.
41. Banca dezvăluie concentrările considerabile în repartizarea activelor şi obligaţiunilor, deoarece aceasta reprezintă un indicator util al riscurilor potenţiale legate de comercializarea activelor şi mijloacelor, care se află la dispoziţia băncii. Aceste dezvăluiri sînt efectuate după sectoare geografice, pe grupe de clienţi, şi ramuri ale economiei naţionale sau alte concentrări de riscuri, specifice în condiţiile funcţionării băncii. O analiză şi explicaţie similară este importantă şi pentru tratarea articolelor în afara bilanţului. Sectorul geografic poate să corespundă unei ţări, unui grup de ţări sau unei regiuni din interiorul unei ţări, în cadrul unei zone geografice. Dezvăluirile după grupe de clienţi pot fi efectuate pe sectoare, aşa ca: Guvernul, organele publice, întreprinderile comerciale şi industriale şi altele. Aceste dezvăluiri se efectuează suplimentar la oricare informaţie segmentară, care se prezintă conform cerinţelor Standardului naţional de contabilitate 14 "Informaţii financiare privind sectoarele".
42. Dezvăluirea mijloacelor considerabile nete în valută străină de asemenea este un indicator util al riscului pierderilor, ce reiese din modificarea cursurilor de schimb valutar.
Pierderi la credite
43. Banca este obligată să dezvăluie următoarele:
(a) politica de contabilitate, care descrie baza în care eventualele pierderi la credite sînt recunoscute ca cheltuieli şi supuse trecerii la scăderi în conformitate cu actele normative în vigoare;
(b) detaliile mişcărilor în reducerile pentru pierderi la credite în perioada gestionară.
Separat trebuie de dezvăluit:
- suma recunoscută ca cheltuieli în perioada gestionată pentru pierderi la creditele compromise;
- suma creditelor care au fost trecute la scăderi în perioada gestionară din reduceri pentru pierderi la credite;
- suma restituită t n perioada gestionară pe creditele ce au fost trecute la scăderi anterior din reduceri pentru pierderi la credite.
(c)suma totală a reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil;
(d) suma totală a creditelor inclusă în bilanţul contabil, pentru care nu se calculează dobînda şi baza de determinare a valorii de bilanţ la aceste credite.
44. Orice sume, care au fost rezervate în aşteptarea pierderilor la credite adăugător la pierderile precis determinate sau la pierderile potenţiale care, din experienţă, sînt prezente în portofoliul de credite, trebuie contabilizate ca alocări din profitul nedistribuit. Orice înregistrare. la creditul contului, efectuată prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.
45. Este inevitabil că pe parcursul activităţii ordinare băncile suportă pierderi la credite şi la alte servicii de creditare ca a faptului că ele devin parţial sau total nerambursabile. Suma pierderilor care a fost precis determinată este recunoscută ca cheltuieli şi scăzută din suma categoriei respective pe credite, ca reduceri pentru pierderi la credite. Suma pierderilor potenţiale care nu este precis determinată, dar care, conform experienţei, este prezentă în portofoliul de credite, de asemenea este recunoscută ca cheltuieli şi scăzută din suma totală a creditelor, ca reduceri pentru pierderi la credite. Evaluarea acestor pierderi depinde de hotărîrea managementului, dar este esenţial ca managementul să aplice consecvent aceleaşi criterii de evaluare de la o perioadă gestionară la alta.
46. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor rezervarea sumelor pentru pierderi la credite suplimentar la acele pierderi care au fost precis stabilite şi la acele pierderi potenţiale care, din practică, sînt prezente în portofoliul creditelor. Orice astfel de sume de rezervă reprezintă alocări din profitul nedistribuit şi nu reprezintă cheltuieli la determinarea veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară. Orice înregistrare la creditul contului profitului nedistribuit, efectuate prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.
47. Utilizatorii rapoartelor financiare ale băncilor trebuie să cunoască impactul pe care l-au avut pierderile de la credite asupra situaţiei financiare şi rezultatele activităţii băncii. Aceasta le ajută să aprecieze eficacitatea cu care banca a folosit resursele proprii. De aceea, banca dezvăluie separat suma totală a reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil şi modificările în suma reducerilor pe parcursul perioadei gestionare. Modificările în suma reducerilor, inclusiv sumele trecute la scăderi în prealabil, care au fost restituite în perioada gestionară, sînt indicate separat.
48. Banca poate decide să nu calculeze dobînda la un oarecare credit, de exemplu, în cazul în care debitorul are dificultăţi financiare. În acelaşi timp, trebuie de luat în consideraţie exigenţele specifice ale Băncii Naţionale a Moldovei privind problema dată. La data întocmirii bilanţului contabil banca dezvăluie suma totală a creditelor pentru care dobînda nu se calculează şi baza de determinare a valorii de bilanţ a acestor credite. Este de asemenea de dorit ca banca să dezvăluie impactul pe care o are necalcularea dobînzii asupra raportului privind rezultatele financiare.
49. Creditele clasificate drept compromise se trec la scăderi din reducerile pentru pierderi la credite şi banca dezvăluie politica trecerii la scăderi a creditelor compromise.
Riscurile bancare generale
50. Orice sume rezervate pentru riscurile bancare generale, inclusiv pierderile ulterioare şi alte riscuri neprevăzute sau eventualităţi condiţionale, suplimentar la acelea pe care acumularea trebuie să fie efectuată în conformitate cu alte standarde naţionale de contabilitate, trebuie să fie dezvăluite separat, ca alocări a mijloacelor din profitul nedistribuit. Orice înregistrare la creditul contului, efectuată prin micşorarea sumelor sus-numite, măresc profitul nedistribuit şi nu se includ în calculul veniturilor sau pierderilor nete pe perioada gestionară.
51. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor să rezerve sume pentru riscurile bancare generale, inclusiv pierderile viitoare sau alte riscuri neprevăzute - suplimentar la reducerile pentru pierderi la credite, stabilite în conformitate cu punctul 46. De la bancă poate să i să ceară sau să i se permită de a rezerva sume pentru eventualităţi condiţionale suplimentar la acelea, pe care se înfăptuieşte calculul, în conformitate cu alte standarde naţionale de contabilitate, aşa ca eventualităţi condiţionale şi evenimente ce apar după data întocmirii bilanţului contabil. Aceste cheltuieli pot să aducă la mărirea obligaţiunilor, diminuarea activelor sau la nedezvăluirea sporirii şi reducerilor. Ele reprezintă o sursă de denaturare a venitului net şi a capitalului.
52. Raportul privind rezultatele financiare nu poate conţine informaţie corespunzătoare şi veridică privind activitatea băncii, dacă venitul sau pierderile nete pe perioada gestionară includ impactul sumelor nedezvăluite, rezervate pentru riscurile bancare generale sau eventualităţile condiţionale suplimentare, sau nedezvăluirea sumelor rambursate ce rezultă din restituirea a astfel de sume. În mod similar, bilanţul contabil nu prezintă informaţia corespunzătoare şi veridică privind situaţia financiară a băncii, dacă se includ obligaţiuni mărite, active diminuate sau sporiri şi reduceri nedezvăluite.
Active gajate în calitate de garanţie
53. Banca trebuie să dezvăluie suma totală garantată de obligaţiuni, de asemenea caracterul şi valoarea de bilanţ a activelor gajate în calitate de garanţie.
54. De la bănci poate fi solicitat să gajeze activele în calitate de garanţie pentru asigurarea anumitor depozite şi altor obligaţiuni. Sumele implicate deseori au o valoare foarte mare şi de aceea pot avea un impact considerabil la evaluarea situaţiei financiare a băncii.
Activităţile fiduciare
55. Băncile, în general, activează ca persoane de· încredere cu drepturi fiduciare, care au ca urmare deţinerea sau plasarea activelor în numele persoanelor fizice, trusturilor, programelor de asistenţă a pensionarilor şi altor instituţii. În cazul în care mandatul persoanei de încredere sau împuternicirile similare sînt confirmate juridic, aceste active nu aparţin băncii şi, de aceea, nu se includ în bilanţul contabil. Dacă banca este implicată în activităţi fiduciare considerabile, dezvăluirea acestui fapt şi indicarea volumului acestor activităţi este reflectată în rapoartele financiare, ca urmare a unei potenţiale obligaţiuni a băncii în cazul în care ea nu-şi onorează datoriile de fiduciar. În contextul scopurilor prevăzute activităţile fiduciare nu includ funcţiile de custodie.
Operaţiuni între părţile interdependente
56. Legislaţia şi actele normative limitează şi interzic băncilor de a efectua tranzacţii în condiţii mai favorabile cu persoanele interdependente ale băncii.
57. Anumite operaţiuni între părţile interdependente nu pot fi efectuate în condiţii diferite de cele în care se efectuează operaţiunile între părţile independente. Operaţiunile între părţile interdependente apar ca rezultat al activităţii ordinare a băncilor, informaţia despre aceste operaţiuni este importantă pentru utilizatori şi ea trebuie dezvăluită.
58. În cazul în care banca efectuează operaţiuni între părţi interdependente, este necesar de a dezvălui caracterul relaţiilor cu părţile interdependente, tipurile şi elementele operaţiunilor necesare pentru a înţelege rapoartele financiare. Elementele care necesită dezvăluire includ regulile băncii de acordare a creditelor părţilor interdependente, precum şi referitor la operaţiunile între ele, inclusiv sumele sau proporţiile:
(a) fiecărui credit, depozit, accept şi cambii; dezvăluirile pot include sumele totale ale datoriilor neachitate la începutul şi la finele perioadei gestionare, creditele, depozitele, rambursările şi alte schimbări pe parcursul perioadei gestionare;
(b) fiecărui din principalele tipuri de venituri, cheltuieli aferente dobînzilor şi comisioanele plătite;
(c) suma defalcărilor pentru reduceri pentru pierderi la credite pe perioada gestionară şi suma reducerilor pentru pierderi la credite la data întocmirii bilanţului contabil;
(d) obligaţiunile irevocabile, eventualităţile şi angajamentele condiţionale ce apar din articolele în afara bilanţului.
Data intrării în vigoare
59. Prezentul Standard intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Anexa nr. 1 Raportul privind rezultatele financiare;
Anexa nr. 2 Bilanţul contabil;
Anexa nr. 3 Notele explicative la rapoartele financiare.
Anexa nr. 1
RAPORT PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE de la 1 ianuarie pînă la _________199_
Venituri aferente dobînzilor
Venituri aferente dobînzilor la mijloace băneşti datorate de bănci
Venituri aferente dobînzilor la plasări overnight
Venituri aferente dobînzilor sau dividende la hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare
Venituri aferente dobînzilor sau dividende la hîrtii de valoare valoare investiţionale
Venituri aferente dobînzilor şi comisioane la credite
Alte venituri aferente dobînzilor
Total venituri aferente dobînzilor
Cheltuieli aferente dobînzilor
Cheltuieli aferente dobînzilor la mijloace băneşti datorate băncilor
Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite ale persoanelor fizice
Cheltuieli aferente dobînzilor la depozite ale persoane or juridice
Total cheltuieli aferente dobînzilor la depozite
Cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi overnight
Cheltuieli aferente dobînzilor la alte împrumuturi
Total cheltuieli aferente dobînzilor la împrumuturi
Total cheltuieli aferente dobînzilor
Venitul net aferent dobînzilor
Minus: Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite
Venitul net aferent dobînzilor după defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite
Venituri neaferente dobînzilor
Venituri (pierderi) la hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare
Venituri (pierderi) la hîrtii de valoare investiţionale
Venituri (pierderi) la operaţiuni cu valută străină
Venituri aferente comisioanelor
Alte venituri ne aferente dobînzilor
Total venituri neaferente dobînzilor
Cheltuieli neaferente dobînzilor
Cheltuieli privind remunerarea muncii
Prime
Defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială și alte plăţi
Cheltuieli privind mijloacele fixe
Impozite şi taxe
Plata serviciilor de consulting și auditing
Alte cheltuieli neaferente dobînzilor
Total cheltuieli neaferente dobînzilor
Venitul (pierderi) net pînă la impozitare și pînă la articole extraordinare
Impozitul pe venit
Venitul (pierderi) net pînă la articole extraordinare
Venituri (pierderi) extraordinare _____ minus impozitului pe venit* ____
Venitul (pierderi) net
Notă:
*impozitul pe venit care se referă la venituri extraordinare
Anexa nr. 2
BILANŢUL CONTABIL la data de __________
Active
Mijloace băneşti în numerar
Mijloace bănești cuvenite de la bănci
Mijloace bănești, cuvenite de la Banca Naţională a Moldovei
Mijloace plasate overnight
Hîrtii de valoare
Hîrtii de valoare, cumpărate pentru vînzare
Hîrtii de valoare investiţionale
Total hîrtii de valoare
Credite şi cerinţe privind leasingul financiar
Credite
Cerinţe privind leasingul financiar
Minus: Reduceri pentru pierderi la credite ( )
Credite şi cerinţe privind leasingul financiar net
Mijloace fixe nete
Dobîndă sporită, ce urmează să fie primită
Altă avere imobilă
Alte active
Total active
Obligaţiuni şi capital propriu
Obligaţiuni
Depozite fără dobîndă
Mijloace băneşti datorate băncilor
Depozite ale persoanelor fizice
Depozite ale persoanelor juridice
Total depozite fără dobîndă
Depozite cu dobîndă
Mijloace băneşti datorate băncilor
Depozite ale persoanelor fizice
Depozite ale persoanelor juridice
Total depozite cu dobîndă
Total depozite
Hîrtii de valoare vîndute cu răscumpărarea ulterioară
Împrumuturi overnight
Alte împrumuturi
Dobîndă sporită ce urmează să fie plătită
Alte obligaţiuni
Datorii subordonate
Total obligaţiuni
Capital propriu
Acţiuni ordinare plasate
Acţiuni preferenţiale plasate
Surplus de capital
Capital de rezervă
Rezerve privind reevaluarea mijloacelor fixe
Alte rezerve
Profitul nedistribuit
Minus: Acţiuni de tezaur ( )
Total capital propriu
Total obligaţiuni şi capital propriu
Anexa nr. 3
Notele explicative la rapoartele financiare
Mai jos este indicată lista exemplelor de note explicative unde se expun dezvăluirile la rapoartele financiare prezentate de bănci.
(1) Expunere sumară a politicii de contabilitate esenţiale
Expunerea sumară explică metodele evidenţei contabile, care includ:
- corespunderea cu standardele naţionale de contabilitate;
- regulile de bază ale evidenţei contabile;
- metodele folosite pentru evaluarea conturilor activelor, obligaţiunilor, capitalului, veniturilor şi cheltuielilor.
Expunerea privind metodologia aplicată pentru evaluarea conturilor trebuie să includă, dar nelimitîndu-se la acestea, următoarele capitole:
Mijloace băneşti în numerar şi echivalentul lor
Hîrtii de valoare cumpărate pentru vînzare
Hîrtii de valoare investiţionale
Credite şi reduceri pentru pierderi la credite
Mijloace fixe
Altă avere imobilă
Alte active şi obligaţiuni
Impozitul pe venit
Valoarea de piaţă a instrumentelor financiare
Alte articole importante
Dezvăluirile suplimentare prevăzute de prezentul Standard şi de alte SNC, trebuie să includă date concrete în formă de tabele cu explicaţii, care dezvăluie conţinutul articolelor rapoartelor financiare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
(2) Hîrtii de valoare
Include informaţia privind hîrtiile de valoare destinate pentru vînzare şi pentru scopuri investiţionale. Tabelele trebuie să reflecte hîrtiile de valoare după emitent sau tip, concomitent cu evaluarea lor. Evaluarea hîrtiilor de valoare este dezvăluită după valoarea de amortizare, incluzînd orice venituri/pierderi obţinute prin operaţiuni nelegate de realizarea lor şi valoarea de piaţă, fixată pe pieţele financiare.
Adiţional, se prezintă dezvăluirea termenelor de scadenţă a hîrtiilor de valoare care reflectă următoarele clasificări: un an şi mai puţin; mai mult de un an şi pînă la cinci ani; mai mult de cinci ani.
(3) Credite şi reduceri pentru pierderi la credite
Include informaţia privind portofoliul de credite şi reduceri pentru pierderi la credite. Descrierea conţine informaţia generală despre portofoliul creditelor, care reflectă creditele acordate în ultimii doi ani băncilor şi altor clienţi după destinaţie. De asemenea poate fi inclusă informaţia despre credite distribuite după plasarea geografică sau după concentrarea lor pe piaţă.
Suplimentar se prezintă informaţia privind reducerile pentru pierderi la credite pe perioada ultimilor doi ani. Această analiză trebuie să includă soldul la începutul anului, defalcările pentru pierderi la credite pe perioada gestionară şi creditele trecute la scăderi în timpul acestei perioade minus recuperările (dacă există). Informaţia poate include şi o justificare a suficienţei reducerilor.
(4) Operaţiuni cu părţile interdependente
Include informaţia privind operaţiunile între preşedinţi, acţionarii principali şi organizaţii-fiică ale părţilor interdependente. Suma totală a acestor operaţiuni trebuie să fie dezvăluită în acest comentariu.
(5) Mijloace fixe
Include informaţia privind mijloacele fixe, care conţine explicaţia bazei de calculare a costului, metoda utilizată pentru calcularea amortizării, sumele totale ale amortizării şi uzurii pe ultimii doi ani.
Tabela trebuie să includă informaţia privind mijloacele fixe pe perioada gestionară. Ea reflectă valoarea totală a mijloacelor fixe la începutul perioadei, intrările, ieşirile în timpul perioadei gestionare şi valoarea totală la sfîrşitul perioadei fără uzura acumulată.
(6) Altă avere imobilă
Include informaţia privitor la averea imobilă obţinută prin pierderea de către clientelă a dreptului de răscumpărare a imobilului depus ca gaj, confirmat de o tabelă, ce reflectă rulajul pe contul indicat.
(7) Împrumuturi
Include informaţia privitor la împrumuturile la termen în perioada gestionară, care trebuie să cuprindă tipurile de obligaţiuni eliberate de bancă în timpul perioadei gestionare. Trebuie să fie inclusă o tabelă cu termenele de rambursare clasificate în felul următor: mai puţin de un an, de la un an pînă la cinci, cinci ani şi mai mult.
(8) Eventualităţi şi angajamente condiţionale
Include informaţia privitor la diferite eventualităţi şi angajamente condiţionale care nu sînt reflectate în rapoartele financiare. În dependenţă de volumul şi de conţinutul operaţiunilor, care se referă la articolele în afara bilanţ ului, trebuie prezentată o tabelă separată şi o descriere a fiecărui tip de eventualitate şi angajament condiţional.
(9) Acţiuni ordinare şi preferenţiale
Include informaţia privitor la suma şi tipul acţiunilor pe care banca este autorizată să le emită. Trebuie prezentată de asemenea o tabelă în care se reflectă tipul, numărul şi suma acţiunilor emise de bancă în decursul perioadei gestionare.
(10) Cerinţele organelor de· reglementare a băncilor
Include informaţia generală privind capitalul şi distribuirea profitului în conformitate cu legislaţia şi actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.
(11) Impozitul pe venit
Include informaţia privind calcularea sumei şi plata impozitului pe venit.
(12) Preţul real al instrumentelor financiare
Include informaţia privind metodele şi principiile folosite pentru evaluarea valorii reale a fiecărui tip de instrument financiar.