Articolul 2. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:
areal vitivinicol – arie teritorial-geografică a culturii viţei de vie, caracterizată prin anumite condiţii ecologice, metode de cultivare, direcţii de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare, tradiţii specifice de cultivare şi de producere;
unitate vinicolă – persoană fizică sau persoană juridică licenţiată în domeniu care întruneşte cerinţele pentru fabricarea, stocarea şi comercializarea producţiei vinicole;
pepinieră viticolă – unitate de producţie destinată obţinerii materialului de înmulţire şi săditor viticol;
şcoală de viţe – teren arabil destinat înrădăcinării materialului de înmulţire viticol şi obţinerii materialului săditor viticol;
material de înmulţire viticol – porţiuni ale organelor vegetative (coarde, lăstari, muguri) destinate multiplicării;
material săditor viticol – plante altoite şi plante pe rădăcini proprii, utilizate la înfiinţarea plantaţiilor viticole;
plantaţie viticolă – teren agricol valorificat cu viţă de vie;
plantaţie viticolă pentru struguri – plantaţie destinată obţinerii de struguri pentru utilizare în stare proaspătă, prelucrare şi uscare;
plantaţie portaltoi – plantaţie specială destinată producerii de coarde (butaşi) portaltoi;
plantaţie altoi – plantaţie specială destinată producerii de coarde altoi;
plantaţie viticolă pentru producţie marfă – plantaţie viticolă cu suprafaţă mai mare de 0,15 ha a cărei producţie este destinată comercializării;
soiuri de struguri pentru masă – soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează în stare proaspătă după recoltare sau păstrare;
soiuri de struguri pentru vin – soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează la fabricarea producţiei vinicole;
soiuri de struguri cu destinaţie mixtă – soiuri de viţă de vie ai căror struguri, după calităţi, pot fi utilizaţi atît ca struguri pentru masă, cît şi pentru producerea vinului;
soiuri de struguri apirene – soiuri de struguri pentru masă fără seminţe, destinaţi utilizării în stare proaspătă şi în stare uscată;
struguri proaspeţi – fructe ale viţei de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite, pot intra spontan în fermentaţie alcoolică;
mustuială – produs obţinut prin zdrobirea boabelor de struguri;
must de struguri (proaspăt) – produs lichid obţinut, prin scurgere liberă sau procedee fizice, din struguri proaspeţi; se admite ca mustul să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1 % în volume;
must tăiat – must oprit să intre în fermentaţie alcoolică prin aplicarea unui procedeu autorizat, concentraţia lui alcoolică dobîndită fiind de cel mult 1 % în volume;
must de struguri concentrat – produs necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct; se obţine din struguri pentru vin cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3, are o fracţie masică a zaharurilor, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, de cel puţin 50,9 % şi poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1 % în volume;
must de struguri concentrat rectificat – produs obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidifiere şi de eliminare a altor compuşi decît zahărul; se obţine din struguri pentru vin cu o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3, are o fracţie masică a zaharurilor de cel puţin 61,7 %, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, şi poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1% în volume;
suc de struguri – produs lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut, prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau, prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat; se admite ca sucul de struguri să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1 % în volume;
suc de struguri concentrat – produs necaramelizat obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri printr-un procedeu autorizat altul decît cel de încălzire pe foc direct, astfel ca fracţia masică a zaharurilor, indicată printr-un indice refractometric determinat la 20°C, să nu fie mai mică de 70 %; se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă o concentraţie alcoolică dobîndită de cel mult 1 % în volume;
becmes – produs caramelizat obţinut prin deshidratarea parţială, prin fierbere pe foc direct, a mustului de struguri sau a mustului tăiat;
mistel – produs obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie; poate avea o concentraţie alcoolică dobîndită cuprinsă între 12% şi 15% în volume; mustul folosit pentru obţinerea mistelului trebuie să aibă o concentraţie în masă a zaharurilor de cel puţin 146 g/dm3; alcoolizarea se face cu alcool etilic obţinut din materie primă alimentară sau cu alcool etilic de origine viticolă cu concentraţia alcoolică de cel puţin 95,5% în volume, sau cu distilat de vin crud, sau cu alcool din vin cu concentraţia alcoolică cuprinsă între 62% şi 86% în volume; mistelul este utilizat, în principal, ca partener de cupaj în prepararea de vinuri speciale;
must de struguri parţial fermentat – produs provenit prin fermentarea mustului de struguri, avînd o concentraţie alcoolică dobîndită mai mare de 1 % în volume, dar mai mică de trei cincimi din concentraţia sa alcoolică totală; în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a căror concentraţie alcoolică dobîndită este mai mică de trei cincimi din concentraţia lor alcoolică totală, dar nu mai puţin de 5,5 % în volume, nu sînt considerate musturi parţial fermentate;
vin de struguri (în continuare - vin) – băutură obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parţială, a strugurilor proaspeţi sau îngheţaţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri;
vin de soi – vin obţinut prin prelucrarea unui singur soi de struguri; se admite prezenţa a cel mult 15 % de struguri de alte soiuri ampelografice, corespunzătoare soiului respectiv după specia botanică;
vin cu un soi de bază – vin obţinut prin sepajul strugurilor la recoltare sau prelucrare ori la cupajarea vinurilor materie primă cu ponderea soiului de bază de cel puţin 51% şi alte, unul sau două, soiuri corespunzătoare soiului de bază după specia botanică;
vin din amestec de soiuri – vin obţinut prin vinificarea strugurilor de o specie botanică culeşi separat sau laolaltă sau prin cupajarea vinurilor materie primă dintr-un sortiment de soiuri;
vin de hibrizi – vin obţinut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători);
vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial (personal);
vin ţărănesc – vin obţinut din soiuri de struguri autorizate, fabricat în condiţii rustice şi destinat comercializării în reţeaua locală;
vin natural – vin obţinut prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor zdrobiţi (mustuielii) sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri, conţinînd alcool etilic endogen; concentraţia alcoolică dobîndită a vinului natural nu poate fi mai mică de 8,5% în volume;
vin special – vin obţinut din struguri, mustuială, must sau vin cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale care îi atribuie însuşiri organoleptice specifice;
vin tare – vin special obţinut cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri sau de alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenţi speciali şi de procedee tehnologice autorizate, cu concentraţia alcoolică naturală de cel puţin 3 % în volume;
vin de desert – vin special obţinut cu adaos de alcool etilic rafinat de struguri (de origine viticolă) sau cu adaos de alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, cu utilizarea de componenţi speciali şi de procedee tehnologice autorizate; concentraţia alcoolică naturală este de cel puţin 1,2 % în volume;
vin dealcoolizat – vin special obţinut din vin natural prin eliminarea alcoolului etilic după procedee autorizate;
vin pelicular – vin special obţinut prin maturarea biologică aerobă (xeresare) a vinurilor seci alcoolizate în prezenţa unor suşe de levuri speciale, ce se dezvoltă la suprafaţă sub formă de peliculă sau în volumul vinului;
vin aromatizat – vin special obţinut din vin natural cu adaos de substanţe aromatice extrase din plante admise de legislaţia în vigoare, cu sau fără adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau mistel, must concentrat, zaharoză, distilat de vin, alcool etilic obţinut din materie primă alimentară, alte vinuri speciale;
vin efervescent – vin special cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă sau exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 0,5 bar la temperatura de 20°C;
vin spumant – vin efervescent cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă obţinut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, în rezervoare sau în sisteme de rezervoare care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 3,5 bari la temperatura de 20°C;
vin spumant clasic - vin spumant obţinut prin fermentarea secundară a vinului la sticlă, cu învechire ulterioară la sticlă de cel puţin 9 luni;
vin spumant original - vin spumant obţinut prin fermentarea secundară a vinului în rezervoare sau în sisteme de rezervoare ermetice;
vin perlant (frizant) – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine, total sau parţial, exogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1,0 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7% în volume şi concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9 % în volume;
vin petiant – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 0,5 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 7% în volume şi concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume;
vin spumos – vin efervescent cu un conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv exogenă, obţinut prin impregnarea vinului în butelii, rezervoare ermetice, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de cel puţin 2 bari la temperatura de 20°C, cu concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume;
vin de consum curent – vin obţinut din struguri cu însuşiri calitative obişnuite după o tehnologie generală;
vin tulburel – vin de consum curent în curs de desăvîrşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, pus în consum în anul de recoltă a strugurilor;
vin tînăr – vin de consum curent îmbuteliat şi comercializat în anul de recoltă a strugurilor;
vin de masă – vin de consum curent cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 9% în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor;
vin de calitate – vin obţinut din soiuri de struguri cu însuşiri calitative superioare după o tehnologie aparte, cu o concentraţie alcoolică totală de cel puţin 10,0% în volume, în cazul vinurilor albe, şi de 10,5 % în volume, în cazul vinurilor roz şi roşii;
vin selectat – vin de calitate cu o concentraţie alcoolică naturală totală de cel puţin 12,0% în volume pus în consum în anul ce urmează anului de recoltă a strugurilor;
vin matur – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere pînă la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 6 luni, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 12 luni, în cazul vinurilor roz şi roşii;
vin matur rezervă – vin de calitate maturat în recipiente tehnologice înainte de îmbuteliere pînă la obţinerea nuanţelor de maturare bine pronunţate, dar nu mai puţin de 1 an, în cazul vinurilor albe, şi nu mai puţin de 1,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii;
vin de colecţie – vin matur suplimentar învechit la sticlă cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2,5 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii, sau vin matur rezervă suplimentar învechit la sticlă cel puţin 1,5 ani, în cazul vinurilor albe, şi cel puţin 2 ani, în cazul vinurilor roz şi roşii;
vin cu indicaţie geografică – vin obţinut din struguri de soiuri provenite dintr-o regiune, un centru sau plai, al cărui nume serveşte la desemnarea acestui produs, care posedă reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei indicaţii geografice şi a cărui producţie şi/sau prelucrare, şi/sau ambalare are loc în cadrul acestui areal vitivinicol delimitat;
vin cu indicaţie geografică – vin obţinut din struguri de soiuri autorizate şi cultivate în regiuni vitivinicole delimitate, păstrat, maturat, tratat şi îmbuteliat în centre vitivinicole, condiţii care îi determină proprietăţi organoleptice distinctive;
vin cu denumire de origine – vin de calitate obţinut din struguri de soiuri autorizate, produşi în regiuni sau centre delimitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calităţi gustative excepţionale distinctive locului de provenienţă, avînd o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 10,0 % în volume, în cazul vinurilor naturale albe şi roz, şi de 10,5 % în volume, în cazul vinurilor naturale roşii;
vin cu denumire de origine controlată – vin de calitate obţinut din struguri de soiuri autorizate, recoltaţi în plaiuri delimitate ale arealului vitivinicol autohton, care posedă calităţi gustative excepţionale distinctive locului de provenienţă, avînd o concentraţie alcoolică naturală de cel puţin 11,0% în volume, în cazul vinurilor naturale albe şi roz, şi de 11,5% în volume, în cazul vinurilor naturale roşii;
băutură spumoasă – băutură efervescentă cu un conţinut de dioxid de carbon de origine exogenă obţinută prin impregnarea cupajului format din componente autorizate cu presiunea excedentară în sticle, în care este îmbuteliat ca produs finit, cuprinsă între 1,0 şi 3,0 bari la o temperatură de 20 °C, cu o concentraţie alcoolică dobîndită de cel puţin 5 % în volume;
distilat de vin crud – produs obţinut exclusiv prin distilarea vinului brut pînă la concentraţia alcoolică de 62-72 % în volume, care nu a fost în contact cu lemnul de stejar;
distilat de vin învechit – produs obţinut prin învechirea distilatului de vin crud în contact cu lemnul de stejar;
distilat de vin autohton - distilat de vin crud şi distilat de vin învechit, obţinute din materia primă (struguri) cultivată în arealul vitivinicol al Republicii Moldova;
divin – băutură alcoolică tare fabricată din distilate de vin, învechite cel puţin 3 ani, cu adaos de apă dedurizată, sirop de zahăr şi, după caz, cu caramel de zahăr şi ape alcoolizate, pînă la obţinerea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice stabilite în reglementările tehnice respective;
producţie alcoolică – producţie alimentară de origine viticolă avînd o concentraţie de alcool etilic mai mare de 1,5% în volume;
alcool etilic de origine viticolă (brut, purificat şi rafinat) – produse obţinute exclusiv prin distilare şi/sau rectificare, pornind de la vin, pichet, tescovină de struguri şi drojdie de vin; concentraţia alcoolică în alcool etilic de origine viticolă rafinat este de cel puţin 95,5% în volume;
alcool etilic de vin – produs obţinut prin distilarea vinurilor cu concentraţie alcoolică de cel puţin 4% în volume;
băutură tare de struguri – produs obţinut din alcool etilic de origine viticolă rafinat şi/sau distilat de vin, şi/sau alcool etilic de vin cu adaosul partenerilor de cupaj autorizaţi, concentraţia alcoolului etilic de 25 % în volume şi mai mare;
brandy – băutură alcoolică tare, fabricată din alcool de vin sau distilat de vin, ori prin combinarea lor, învechite cel puţin un an în contact cu doagă de stejar, cu sau fără adaosul extractului de stejar, siropului de zahăr şi caramelului de zahăr. Se admite adaosul unui alcool de struguri, distilat la mai mult de 86 % volume, în cantitate de cel mult 50 % din concentraţia alcoolică a produsului finit;
produse secundare vinicole – deşeu provenit din prelucrarea strugurilor şi fabricarea produselor vinicole;
tescovină de struguri – produs secundar vinicol care reprezintă totalitatea părţilor vegetale componente ale strugurilor folosiţi la obţinerea mustului sau a vinului prin procedeul de presare şi care poate fi nefermentat ori se poate afla în diferite stadii de fermentaţie alcoolică;
vinasă – produs secundar vinicol rezultat din distilarea vinurilor pentru distilate de vin;
borhot - produs secundar vinicol rezultat din distilarea deşeurilor provenite din prelucrarea strugurilor şi fabricarea produselor vinicole;
zeamă de difuzie – produs secundar vinicol obţinut prin spălarea tescovinei cu soluţii alcaline sau acide;
pichet - produs secundar vinicol obţinut prin epuizarea cu apă a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahăr;
tirighie (piatră de vin) – produs secundar vinicol format din sărurile acidului tartric;
must de ciorchini – produs secundar vinicol obţinut în urma presării ciorchinilor după desciorchinare;
drojdie de vin – produs secundar vinicol format în recipiente în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului şi aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse;
produs vinicol falsificat(contrafăcut) – produs pe bază de must şi vin care, potrivit compoziţiei şi procedeelor de fabricare, nu corespunde actelor normative în vigoare şi este prezentat drept veritabil; duplicat fals după modelul originalului şi/sau produs prezentat, în mod ilegal, cu denumire de origine, denumire de origine controlată, indicaţie geografică, marcă comercială, inducîndu-se în eroare consumatorul;
concentraţie alcoolică naturală, în volume – concentraţia alcoolică totală a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri ;
concentraţie alcoolică dobîndită, în volume – numărul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;
concentraţie alcoolică potenţială, în volume – numărul de volume în alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C;
concentraţie alcoolică totală – sumă a concentraţiei alcoolice dobîndite şi a concentraţiei alcoolice potenţiale;
campanie de producţie vitivinicolă – perioadă anuală care începe la 1 au-gust al fiecărui an şi se încheie la 31 iulie al anului următor.