viei şi vinului

LEGE nr. 57 din 10.03.2006 · PARLAMENTUL · publicat 19.05.2006
Modificat prin: LP407 din 21.12.23, MO45/30.01.24 art.63
pe legis.md
Trimiteri: 121 legate · 1 citită printr-o greșeală a surseiActe din afara site-ului: 41 părți legate de actul întregMonitorul Oficial: 12 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 540 din 541 de unități (1 nouă, necitită)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Subliniat punctat: legătura e sigură, dar sursa tipărește aici o greșeală (de exemplu o literă chirilică); textul rămâne cum e tipărit. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Citite prin greșeli ale sursei (1)
  • alin. (42) Sursa tipărește „alin. (42)” cu exponentul tipărit greșit; citit ca „alin. (4^2)”.
Din afara site-ului: părți legate de actul întreg (41)
  • art. 6 lit. (d) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 80 alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 81 alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (5) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (6) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 82 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 90 alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 112 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 113 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 113a alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 114 alin. (2) lit. (a)–(g) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 116a alin. (2) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (4) lit. (b) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (d) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 168 alin. (1) lit. (a) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (b) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (1a) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 2 alin. (1) lit. (a) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (b) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (e) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (f) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (i) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (j) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (k) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (l) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • alin. (3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 28 alin. (2)–(4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 31 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 32 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 33 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 34 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 36 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • (3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 37 alin. (3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 14 alin. (1) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 20 alin. (1)–(3) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 21 Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.
  • art. 22 alin. (4) Parte a unui act al Uniunii Europene. Legătura deschide actul întreg pe EUR-Lex.

________________________________________________

* Republicat în temeiul art. V, alin. (3) al Legii nr.262 din 16.11.2012 – Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 6-9, art.30

LP318 din 27.12.12, MO49-55/08.03.13 art.152

LP262 din 16.11.12, MO6-9/11.01.13 art.30; în vigoare 11.02.13

LP85 din 13.04.12, MO120-125/15.06.12 art.392

LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443

LP170 din 09.07.10, MO124-125/20.07.10 art.398

LP31-XVIII din 07.10.09, MO155/13.10.09 art.433

LP226-XVI din 30.10.08, MO204-205/14.11.08 art.750

LP187-XVI din 10.07.08, MO138-139/29.07.08 art.567

LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art.349

LP177-XVI din 20.07.07, MO117-126/10.08.07 art.534

LP8-XVI din 09.02.07, MO25-28/23.02.07 art.82

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege:

– transpune parțial (art. 6 lit. (d), art. 80 alin. (2) ultimul paragraf, art. 81 alin. (2), alin. (5) al doilea paragraf, alin. (6), art. 82, art. 90 alin. (2) și (3), art. 112, art. 113 alin. (1) și (2), art. 113a alin. (1), art. 114 alin. (2) lit. (a)–(g), art. 116a alin. (2), alin. (4) lit. (b) și (d), art. 168 alin. (1) lit. (a) și (b), alin. (1a), alin. (4)) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L347 din 20 decembrie 2013, CELEX: 32013R1308, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului din 1 aprilie 2024;

– transpune parțial (art. 2 alin. (1) lit. (a), (b), (e), (f), (i), (j), (k), (l), alin. (3), art. 28 alin. (2)–(4), art. 31 alin. (1), art. 32 alin. (1), art. 33, art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (1) și (3), art. 37 alin. (3)) Regulamentul delegat (UE) 2018/273 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, registrul plantațiilor viticole, documentele însoțitoare și certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii, notificările și publicarea informațiilor notificate, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele și sancțiunile relevante, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 555/2008, (CE) nr. 606/2009 și (CE) nr. 607/2009 ale Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2015/560 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 58 din 28 februarie 2018, CELEX: 32018R0273, așa cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/1606 al Comisiei din 30 mai 2023;

– transpune parțial (art. 14 alin. (1), art. 20 alin. (1)–(3), art. 21, art. 22 alin. (4)) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii și notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele relevante și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 58 din 28 februarie 2018, CELEX: 32018R0274, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2567 al Comisiei din 13 octombrie 2022.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul, scopurile şi sfera de aplicare a legii

(1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei, reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie, a strugurilor marfă pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin, a produselor vitivinicole aromatizate, a produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole.

(2) Scopurile prezentei legi sînt:

a) apărarea intereselor economice ale statului şi societăţii în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei;

b) crearea unor condiţii adecvate pentru producerea strugurilor marfă, vinurilor şi altor produse pe bază de must şi vin;

c) asigurarea bunei funcționări a pieței interne pentru produsele vitivinicole, alinierea la cerinţele internaționale în sectorul vitivinicol și adoptarea unor măsuri naționale în materie de politică a calității;

d) consolidarea imaginii Republicii Moldova ca ţară cu tradiţii vitivinicole, sporirea exportului de vinuri calitative;

e) combaterea şi contracararea falsificării vinurilor, a produselor pe bază de must, a produselor pe bază de vin și a produselor vitivinicole aromatizate;

f) ameliorarea culturii consumului vinurilor, al produselor pe bază de vin și al produselor vitivinicole aromatizate.

(3) Subiectele raporturilor reglementate de prezenta lege sînt persoanele fizice şi persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care desfăşoară activităţi în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei.

(4) Prezenta lege nu se aplică asupra raporturilor ce ţin de:

a) producerea şi comercializarea alcoolului etilic şi a băuturilor spirtoase din materie primă de altă natură decât cea de origine vitivinicolă;

b) fabricarea produselor vitivinicole în gospodăriile auxiliare ale populaţiei pentru consum familial (personal);

c) producerea oţetului din vin.

(5) – abrogat.

(6) Dacă în tratatele internaţionale ce ţin de sectorul pepinieritului viticol, viticulturii şi vinificaţiei la care Republica Moldova este parte sînt stabilite alte dispoziţii decât cele prevăzute în prezenta lege, se vor aplica dispoziţiile tratatelor internaţionale. Sub rezerva unor prevederi contrare din tratatele internaționale, produsele vitivinicole se obțin în conformitate cu practicile oenologice permise în temeiul art. 21 alin. (3), precum și în conformitate cu practicile oenologice recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului.

Articolul 2. Noţiuni principale

În sensul prezentei legi, sînt utilizate următoarele noţiuni principale:

areal viticol - arie teritorial-geografică a culturii viţei de vie, caracterizată prin anumite condiţii ecologice, metode de cultivare, direcţii de utilizare a strugurilor, procedee de vinificare, tradiţii specifice de cultivare şi de producere;

unitate vinicolă – orice persoană fizică sau juridică care are cel puțin una dintre următoarele calități: producător vitivinicol, producător de vin, prelucrător sau îmbuteliator, producător de produs pe bază de vin;

mic producător de vin – producător de vin în a cărui unitate vinicolă se produce până la 100 000 litri de vin pe an vitivinicol, pe baza producției anuale medii a ultimilor trei ani vitivinicoli consecutivi, care deține cel puțin 1 ha şi cel mult 20 ha de viță-de-vie şi este independent, din punct de vedere juridic, de orice alt producător vitivinicol;

plantaţie viticolă - teren agricol valorificat cu viţă de vie;

plantaţie viticolă pentru struguri - plantaţie destinată obţinerii de struguri pentru utilizare în stare proaspătă, prelucrare şi uscare;

plantaţie viticolă pentru producţie marfă - plantaţie viticolă cu suprafaţă mai mare de 0,1 ha a cărei producţie este destinată comercializării;

viticultură ecologică – sistem de cultivare ce prevede valorificarea şi păstrarea sistemelor biologice productive fără a recurge la substanţe chimice de sinteză;

soiuri de struguri pentru masă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează în stare proaspătă după recoltare sau păstrare;

soiuri de struguri pentru vin - soiuri de viţă de vie ai căror struguri se utilizează la fabricarea producţiei vinicole;

soiuri de struguri cu destinaţie mixtă - soiuri de viţă de vie ai căror struguri, după calităţi, pot fi utilizaţi atît ca struguri pentru masă, cît şi pentru producerea vinului;

soiuri de struguri apirene - soiuri de struguri pentru masă fără seminţe, destinaţi utilizării în stare proaspătă şi în stare uscată;

struguri proaspeţi - fructe ale viţei de vie folosite în stare proaspătă sau ca materie primă în vinificaţie, recoltate la maturitatea de consum, tehnologică sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care, după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite, pot intra spontan în fermentaţie alcoolică;

vin – produs alimentar obţinut exclusiv prin fermentarea alcoolică, totală sau parţială, a strugurilor proaspeţi ori îngheţaţi, presaţi ori nu, sau a mustului de struguri proaspăt;

vin de hibrizi – vin obţinut din struguri de soiuri de hibrizi simpli (direct producători);

vin de casă – vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial personal;

produs secundar vinicol – reziduu sau produs provenit din prelucrarea strugurilor și din producerea produselor viticole;

produs vinicol falsificat – produs obţinut pe bază de must şi produs obţinut pe bază de vin, care, potrivit compoziţiei şi/sau procedeelor de fabricare, nu corespund cerinţelor obligatorii stabilite prin legi şi alte acte normative şi sînt prezentate drept veritabile sau duplicate false după modelul originalului, şi/sau produs prezentat, în mod ilegal, cu denumire de origine protejată, indicaţie geografică protejată, marcă comercială înregistrată, inducând în eroare consumatorul;

campanie de producție vitivinicolă sau an vitivinicol, sau an de comercializare –perioadă care începe la data de 1 august a fiecărui an și se încheie la data de 31 iulie a anului următor;

producător vitivinicol – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, a cărei/cărui exploatație se află pe teritoriul Republicii Moldova și care deține plantație viticolă pentru producția marfă și fie producția de pe respectiva plantație este comercializată sau este utilizată de către aceasta/acesta pentru producția comercială de produse vitivinicole, fie plantația respectivă este utilizată în scopuri experimentale sau este destinată pentru constituirea de colecții de soiuri de viță-de-vie în scopul conservării resurselor genetice, sau este utilizată în calitate de plantație-mamă altoi;

producător de vin – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care prelucrează struguri proaspeți, musturi sau vin nou aflat încă în fermentare, transformându-le în vin, inclusiv aromatizat, sau must, în scopuri comerciale sau care le dă spre prelucrare în numele său;

producător de produs pe bază de vin – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care produce alcool și/sau distilate, și/sau băuturi spirtoase din materie primă de origine viticolă și materie primă de origine vinicolă;

prelucrător – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care efectuează sau în numele căreia/căruia se efectuează prelucrarea vinurilor materie primă pentru a se obține vinuri, vinuri licoroase, vinuri spumante și petiante, vinuri spumoase și perlante, vinuri spumante de calitate sau vinuri spumante de calitate de tip aromat;

producător de struguri – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care efectuează activităţi specifice pentru producerea strugurilor proaspeți pentru vin și/sau a strugurilor proaspeți pentru masă;

recoltator – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care culege recolta de struguri de pe o plantație viticolă pentru producție marfă pentru a comercializa respectivii struguri în scopul producției de produse vitivinicole de către terți pentru a-i prelucra în produse vitivinicole în exploatație proprie sau pentru a-i da spre prelucrare, în numele său, în scopuri comerciale;

îmbuteliator – persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic acordat grupului și membrilor săi, care desfășoară activitate de îmbuteliere a vinurilor, a produselor pe bază de vin și a produselor vitivinicole aromatizate sau care le dă spre îmbuteliere în numele său;

colecție de soiuri de viță-de-vie – parcelă viticolă plantată cu mai multe soiuri de viță-de-vie pentru vin unde fiecare soi nu numără mai mult de 50 de plante;

produs vitivinicol – produs pentru care se aplică practicile oenologice permise pe baza normelor prevăzute de prezenta lege și care cuprind inclusiv strugurii proaspeți, alții decât strugurii pentru masă.

Articolul 3. Producătorii de produse marfă vitivinicole

Producători de produse marfă vitivinicole sînt persoanele juridice şi persoanele fizice, inclusiv rezidenţii zonelor economice libere menționați la art. 6 din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, care deţin, după caz, plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,1 ha, mijloace tehnice şi tehnologice pentru producerea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie, a strugurilor marfă pentru fabricarea vinurilor din struguri şi altor produse pe bază de must şi vin, precum și a produselor vitivinicole aromatizate.

Capitolul II

VITICULTURA

Articolul 4. Arealul viticol

(1) Arealul viticol național pentru cultivarea strugurilor destinați producerii de vin după condițiile climatice se atribuie zonei viticole C1 din imediata vecinătate a Republicii Moldova și include regiuni, centre şi plaiuri.

(2) Delimitarea teritorială a arealului viticol, inclusiv a celui pe care se cultivă struguri destinați producerii de vinuri cu denumire de origine și indicație geografică, se realizează în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.

Articolul 5. Potențialul de producție

(1) Potențialul de producție reprezintă plantațiile viticole pentru struguri care, după vârstă, se clasifică în plantații tinere, plantații pe rod și plantații-mamă viticole.

(2) Potențialul de producție se gestionează prin sistemul informațional automatizat „Registrul vitivinicol”.

Articolul 6. Registrul vitivinicol

(1) Registrul vitivinicol se constituie din registrul plantaţiilor viticole şi registrul unităţilor vitivinicole.

(2) Registrul vitivinicol este ţinut de Oficiul Naţional al Viei şi Vinului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.

(3) - abrogat.

Articolul 7. Testarea şi admiterea pentru cultivare a soiurilor de viţă de vie

(1) Testarea soiurilor de viță-de-vie și includerea lor în Catalogul soiurilor de plante se efectuează conform prevederilor Legii nr. 68/2013 despre semințe.

(2) În producţie se utilizează doar soiurile de viţă de vie înregistrate în Catalogul soiurilor de plante şi/sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine).

Articolul 8. Clasificarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie

Clasificarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie, inclusiv potrivit valorii biologice, stării fitosanitare și caracteristicilor fiziologice, se reglementează de actele normative aprobate de Guvern.

Articolul 9. Producerea, certificarea, controlul și comercializarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie

(1) Producerea, certificarea, controlul și comercializarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie se efectuează în condițiile Legii nr. 68/2013 despre semințe și în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Guvern.

(2) Controlul de stat al condițiilor de producere și comercializare, al calității materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie se efectuează de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

(3) Importul materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr. 68/2013 despre semințe și ale actelor normative aprobate de Guvern.

(4) Exportul materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie se efectuează în conformitate cu cerințele țării de destinație și/sau cu cele specificate în contractele de livrare.

Articolul 10. Înfiinţarea plantaţiilor viticole

(1) În cultura viţei de vie se utilizează următoarele grupe de soiuri:

a) după origine - soiuri din speciile Vitis vinifera şi Vitis labrusca, hibrizi interspecifici (soiuri de selecţie nouă);

b) după destinaţie - soiuri pentru struguri şi soiuri portaltoi;

c) după direcţiile de utilizare - soiuri de struguri pentru masă, soiuri de struguri pentru vin şi soiuri mixte.

(2) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează doar cu soiuri de viţă de vie înscrise în Catalogul soiurilor de plante şi/sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine).

(21) Înființarea plantațiilor viticole pentru producție marfă în scopul producerii de produse vitivinicole:

a) este permisă dacă soiurile de struguri aparțin speciei Vitis vinifera sau provin din încrucișarea speciei Vitis vinifera cu alte specii din genul Vitis;

b) este interzisă dacă soiul de struguri este unul dintre următoarele: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont, Zaibel, Baco, Alicante, Terras, Couderc, Takez sau alte soiuri de hibrizi simpli (direct producători) ori care aparțin speciei Vitis labrusca.

(22) În cazul în care un soi de struguri pentru vin, în sensul alin. (2), este eliminat din Catalogul soiurilor de plante şi/sau din Catalogul comun al soiurilor de viță-de-vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine), defrișarea acestui soi se efectuează în termen de 15 ani de la eliminarea acestuia. Obligația defrișării decade dacă producția de pe suprafețele respective este destinată exclusiv consumului în gospodăria proprie.

(23) Suprafețele de viță-de-vie care nu respectă alin. (2) nu sunt obligatorii pentru defrișare dacă producția de pe acestea este utilizată în alte scopuri decât producerea vinului.

(3) Amplasarea soiurilor viţei de vie pe regiuni şi centre vitivinicole se elaborează de către instituţiile ştiinţifice de profil şi se aprobă de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

(4) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă se efectuează în arealul viticol delimitat, pe terenuri preponderent în pantă, favorabile pentru cultura viţei de vie.

(5) - abrogat.

(6) Înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă pe o suprafaţă de peste 0,5 ha se efectuează în bază de proiect, elaborat de persoane juridice sau persoane fizice (birouri de proiectare) în conformitate cu regulile stabilite prin lege şi cu actele normative aprobate de către Guvern.

(61) Elaborarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor viticole se efectuează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

(7) – abrogat.

(8) Replantarea plantaţiilor viticole pentru struguri producţie marfă se permite după pregătirea corespunzătoare a terenului agricol, în conformitate cu reglementările în domeniu. Termenul de replantare a plantațiilor-mamă portaltoi și a plantațiilor-mamă altoi, în funcţie de categoria lor biologică, este stabilit în actele normative aprobate de către Guvern.

(81) În termen de 30 de zile de la acțiunile de plantare, reconstrucție, defrișare sau înstrăinare, deținătorii plantațiilor viticole prezintă Oficiului Național al Viei și Vinului cererea de înregistrare a plantației în Registrul vitivinicol sau de modificare a datelor privind plantația viticolă din Registru. Modelul și modul de depunere a cererilor se stabilesc de Guvern.

Articolul 11. - abrogat.

Articolul 12. Evidenţa plantaţiilor viticole

(1) Evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole se efectuează de către deţinătorii acestora în baza Regulamentului privind evidenţa contabilă a plantaţiilor viticole în procesul plantării, exploatării şi defrişării acestora, aprobat de către Ministerul Finanţelor.

(2) - abrogat.

(3) Luarea la evidenţă a plantaţiilor viticole tinere şi trecerea plantaţiilor din categoria „plantaţii tinere” în cea de „plantaţii pe rod” se efectuează în baza unui act de plantare şi a unui act de trecere în categoria de „plantaţii pe rod”, întocmite de deţinătorul plantaţiei. Luarea la evidenţă a plantaţiilor tinere se efectuează în primul an de vegetaţie, iar trecerea în categoria „plantaţii pe rod” se efectuează după finalizarea perioadei de vegetaţie a anului 4, pînă la 1 ianuarie a anului următor.

(4) Casarea plantaţiei viticole se efectuează în baza unui act de casare, întocmit de către proprietar sau de către deţinător cu acordul proprietarului plantaţiei.

Capitolul III

VINIFICAŢIA

Articolul 13. Categoriile de produse vitivinicole

(1) Categoriile de produse vitivinicole sînt:

a) vinurile;

b) produsele obţinute pe bază de must;

c) produsele obţinute pe bază de vin;

d) produsele secundare vinicole;

e) produsele obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;

f) produse vitivinicole aromatizate;

g) strugurii pentru vin.

(2) Vinurile se clasifică după cum urmează:

a) vin cu denumire de origine protejată;

b) vin cu indicaţie geografică protejată;

c) vin fără denumire de origine protejată şi fără indicaţie geografică protejată, dar cu denumire de soi, denumit vin de soi;

d) vin fără denumire de origine protejată, fără indicaţie geografică protejată şi fără denumire de soi, denumit vin.

(3) Definirea categoriilor de produse vitivinicole și cerințele specifice pentru acestea se stabilesc în actele normative aprobate de Guvern.

(4) Produsele secundare vinicole sunt supuse prelucrării la unitatea vinicolă sau la alte întreprinderi specializate.

Articolul 14. - abrogat.

Articolul 15. - abrogat.

Articolul 16. Condiţiile de consum al vinului de hibrizi

(1) Vinul de hibrizi direct producători este destinat numai consumului familial, obţinerii distilatului de vin şi alcoolului etilic de origine vitivinicolă, a oțetului.

(2) Vinul rezultat dintr-un amestec între vinul de hibrizi direct producători şi vinul provenit din soiuri autorizate este considerat vin de hibrizi şi se valorifică în condiţiile alin.(1).

(3) Distilatul de vin și alcoolul etilic de origine vitivinicolă obținute în condițiile alin. (1) se utilizează în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Guvern.

Articolul 17. Produsele vitivinicole cu indicaţie geografică protejată şi produsele vitivinicole cu denumire de origine protejată

(1) Organizarea producerii şi comercializării produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată şi a produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată se efectuează conform actelor normative aprobate de către Guvern.

(2) Protecţia indicaţiei geografice şi denumirii de origine la desemnarea unui produs vitivinicol se efectuează în conformitate cu Legea nr. 66-XVI din 27 martie 2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate.

(3) Într-o arie delimitată cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată poate fi organizată doar o singură asociaţie de producători de produse vitivinicole cu aceeaşi indicaţie geografică protejată sau cu aceeaşi denumire de origine protejată. Orice producător care respectă caietul de sarcini pentru indicaţia geografică protejată sau pentru denumirea de origine protejată respectivă poate deveni membru al asociaţiei de producători din aria delimitată.

(4) Asociaţia de producători de produse vitivinicole cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată efectuează controlul intern privind respectarea caietului de sarcini şi ţine evidenţa volumelor de produse cu indicaţie geografică protejată sau cu denumire de origine protejată în conformitate cu statutul asociaţiei.

Articolul 171. Mențiuni tradiționale în sectorul vitivinicol

(1) Mențiune tradițională înseamnă o mențiune folosită în mod tradițional pentru a desemna faptul că produsul vitivinicol are o indicație geografică protejată sau o denumire de origine protejată ori că metoda de producere sau de maturare, calitatea, culoarea, tipul locului de proveniență sau un eveniment deosebit sunt legate de istoria produsului cu indicație geografică protejată sau cu denumire de origine protejată.

(2) Mențiunea tradițională este specificată în caietele de sarcini pentru o indicație geografică sau pentru o denumire de origine și este protejată împotriva utilizării ilicite. O mențiune tradițională nu poate deveni generică.

(3) Mențiunile tradiționale sunt protejate doar în limba română și pentru categoriile de produse vinicole reglementate de Guvern și menționate în cerere împotriva:

a) oricărei utilizări abuzive, inclusiv atunci când denumirea protejată este însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „produs la fel ca în”, „imitație”, „gust”, „la fel ca” sau altele similare;

b) oricărei alte indicații false sau înșelătoare cu privire la natura, caracteristicile sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente;

c) oricăror alte practici care pot induce în eroare consumatorii, în special pentru a crea impresia că vinul îndeplinește condițiile mențiunii tradiționale protejate.

(4) Înregistrarea unei mențiuni tradiționale a cărei utilizare contravine principiilor de protecție a denumirii de origine sau a indicației geografice este respinsă dacă cererea de înregistrare a mențiunii tradiționale a fost depusă după data la care se depune cererea de înregistrare a denumirii de origine sau a indicației geografice.

(5) Pentru a garanta drepturile și interesele utilizatorilor de mențiuni tradiționale, Guvernul reglementează cel puțin:

a) solicitanții care pot cere protecția;

b) procedura de examinare și condițiile de validare a unei cereri de recunoaștere;

c) motivul pentru care se pot prezenta obiecții la o propunere de protecție;

d) domeniul de aplicare a protecției, relația cu mărcile, mențiunile tradiționale protejate, denumirile de origine protejate sau indicațiile geografice protejate, omonimele sau anumite denumiri de soiuri de struguri de vinificare;

e) motivele anulării unei mențiuni tradiționale;

f) data depunerii unei cereri sau a unei solicitări de opoziție sau de anulare;

g) procedurile de urmat în ceea ce privește cererea de protecție a unei mențiuni tradiționale;

h) procedurile de opoziție și procedurile de anulare și modificare;

i) modelele de documente și forma de comunicare;

j) condițiile de înregistrare și de protecție.

Articolul 18. – abrogat.

Articolul 19. – abrogat.

Articolul 20. - abrogat.

Articolul 21. Condițiile de producere a produselor vitivinicole

(1) Pentru desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activităţi: producerea, prelucrarea, îmbutelierea, stocarea, comercializarea cu ridicata, inclusiv prin depozite specializate, a vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must, a produselor vitivinicole aromatizate şi a produselor obţinute pe bază de vin, precum și producerea şi comercializarea strugurilor folosiți ca materie primă în vinificație, agenții economici trebuie să fie înscriși în Registrul vitivinicol, instituit de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Legea nr. 71/2007 cu privire la registre.

(11) Registrul vitivinicol este ţinut de către Oficiul Naţional al Viei şi Vinului.

(12) Modalitatea de ţinere a Registrului vitivinicol se stabileşte prin regulamentul aprobat de către Guvern.

(13) Înscrierea în Registrul vitivinicol se efectuează în bază de cerere a agentului economic şi de declaraţie pe proprie răspundere privind corespunderea cerinţelor obligatorii de înregistrare şi este gratuită.

(14) În termen de 10 zile de la data înregistrării cererii, agentul economic este notificat referitor la data şi numărul de înregistrare.

(2) Condiţiile şi parametrii obligatorii pentru producerea şi pentru calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin se stabilesc conform prevederilor prezentei legi şi altor acte normative.

(21) Documentele tehnologice (regulile generale, prescripţiile tehnice, instrucţiunile tehnologice de ramură şi de produs) sînt facultative.

(3) Practicile oenologice permise și restricțiile aplicabile producerii și conservării produselor vitivinicole se stabilesc de către Guvern.

(4) – abrogat.

(5) – abrogat.

(6) – abrogat.

(7) – abrogat.

(8) – abrogat.

Articolul 22. – abrogat.

Articolul 23. Plasarea pe piaţă a produselor vitivinicole destinate consumului uman direct

(1) Produsele vitivinicole destinate consumului uman direct se plasează pe piață însoțite de certificate de conformitate sau de declarația de conformitate pe propria răspundere, întocmită în baza unui raport de analiză emis de un laborator atestat/acreditat, în condițiile stabilite de prezenta lege și de actele normative aprobate de Guvern.

(2) Produsele vitivinicole cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată, destinate consumului uman direct, se plasează pe piaţă doar îmbuteliate. Livrarea în vrac a produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată sau cu indicaţie geografică protejată poate fi efectuată doar între unităţile vinicole membre ale asociaţiilor producătorilor din aria geografică delimitată corespunzătoare şi sub supravegherea Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.

(3) Comercializarea produselor vitivinicole destinate consumului uman direct se efectuează de către agenţii economici prin comerţul cu ridicata şi comerţul cu amănuntul, în conformitate cu condiţiile şi procedura stabilite de prezenta lege.

(4) Agenţii economici din domeniul comercializării produselor vitivinicole pot comercializa cu ridicata vinul, produsele obţinute pe bază de must şi produsele vitivinicole aromatizate ambalate numai dacă:

a) sunt înregistrați în Registrul vitivinicol;

b) comercializarea se efectuează prin depozite specializate dotate cu sisteme computerizate de evidență.

(5) Agenţii economici pot comercializa cu amănuntul vinul, produsele obţinute pe bază de must şi produsele vitivinicole aromatizate numai dacă:

a) corespund prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior;

b) - abrogată;

c) persoanele care desfășoară nemijlocit activitatea de comercializare au vârsta de peste 18 ani.

(6) Se interzice comercializarea cu amănuntul a vinului, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate:

a) în unități comerciale ambulante, cu excepția cazurilor prevăzute la art.215 alin. (1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior și la lit. b) din prezentul alineat;

b) în pavilioane cu o suprafață totală mai mică de 20 m2 inclusiv, cu excepția cazurilor prevăzute la art.215 alin. (1) din Legea nr.231/2010 cu privire la comerțul interior;

c) în instituţii educaționale, inclusiv în cele de învățământ preşcolar, în căminele pentru elevi şi studenţi, în instituţii medicale, în întreprinderi şi pe şantierele de construcţii şi reparaţii;

d) în obiectivele sportive şi pe teritoriul aferent acestora, pe terenurile de sport;

e) în preajma edificiilor de cult, pe o rază stabilită de autorităţile administraţiei publice locale de comun acord cu reprezentanţii cultelor religioase respective;

f) în cimitire, în penitenciare, în unităţile militare şi în arsenale;

g) persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, în condițiile stabilite la art.30 lit. j) din Legea nr.1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice;

h) în magazinele alimentare şi în alte puncte de comerț cu amănuntul între orele 22.00–8.00, cu excepția magazinelor aflate în punctele internaționale de trecere a frontierei de stat.

(7) În cadrul pensiunilor turistice și agroturistice, al vilelor turistice, al caselor rurale și al satelor de vacanță ce prestează servicii de alimentație publică, vinul produs din struguri proprii poate fi comercializat cu amănuntul și/sau servit consumatorilor finali cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (1).

(8) Agenții economici comercializează cu ridicata și cu amănuntul produsele obținute pe bază de vin în condițiile Legii nr. 1100/2000 privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice. Agenții economici comercianți cu ridicata de produse obținute pe bază de vin sunt înregistrați în Registrul vitivinicol.

Articolul 231. Interdicția circulației gratuite a produselor vitivinicole

Se interzice circulația gratuită a produselor vitivinicole prin:

a) transmiterea acestora în calitate de salariu, premiu;

b) răspândirea fără plată, cu excepția cazurilor în care produsele sunt destinate publicității.

Articolul 24. Atribuirea de denumire vinurilor, produselor pe bază de must şi vin și produselor vitivinicole aromatizate

(1) Vinurile, produsele pe bază de must şi vin și produsele vitivinicole aromatizate se comercializează cu o denumire care se compune din noţiuni generice notorii folosite la forma nearticulată.

(2) Vinurile şi produsele pe bază de must şi vin pot fi comercializate sub marcă de produs în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementate de lege.

(3) – abrogat.

(4) Se interzice atribuirea unor denumiri care defăimează profesii, lezează onoarea şi reputaţia profesională, jignesc sentimentul religios ori naţional.

Articolul 25. Etichetarea vinurilor şi produselor pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate și produselor obținute pe bază de vin

(1) Vinurile şi produsele pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate și produselor obținute pe bază de vin puse în comercializare îmbuteliate trebuie să fie etichetate.

(2) La etichetare se folosesc indicaţii obligatorii stabilite prin prezenta lege şi facultative stabilite prin actele normative aprobate de către Guvern.

(3) Pe etichetă sau ambalajul de desfacere trebuie să fie prezentate următoarele indicaţii obligatorii:

a) denumirea sub care se comercializează produsul;

b) denumirea categoriei produsului, stabilită prin lege şi prin actele normative aprobate de către Guvern;

b1) termenul „dezalcoolizat” sau „parțial dezalcoolizat” pentru vinurile care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în condițiile stabilite de Guvern;

c) denumirea indicaţiei geografice protejate sau, după caz, a denumirii de origine protejate;

d) menţiunea „denumire de origine protejată” – pentru produsul cu denumire de origine protejată şi menţiunea „indicaţie geografică protejată” – pentru produsul cu indicaţie geografică protejată;

e) denumirea şi adresa îmbuteliatorului, producătorului şi ale distribuitorului, după caz, ale importatorului – pentru produsele importate, precedate de menţiunile „îmbuteliator”, „producător”, „distribuitor” şi, respectiv, „importator”;

f) concentraţia alcoolică – valoarea (cifra) este urmată de „% vol.” şi poate fi precedată de abrevierea „alc.”;

g) categoria produsului în funcţie de concentraţia în masă a zaharurilor şi valoarea ei, conform actelor normative aprobate de către Guvern, – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante;

h) volumul nominal al produsului exprimat în decimetri cubi (dm3), litri (l), centimetri cubi (cm3) sau mililitri (ml);

i) țara de origine a produsului. Mențiunea „Fabricat în Republica Moldova” sau „Produs în Republica Moldova” – pentru produsul fabricat în Republica Moldova;

j) data de ambalare (ziua, luna, anul);

j1) data durabilității minime – pentru produsele vitivinicole care au fost supuse unui tratament de dezalcoolizare în condițiile stabilite de Guvern, cu o concentrație alcoolică dobândită de până la 10% vol.;

k) menţiunea „conţine sulfiţi” sau menţiunea „conţine dioxid de sulf” – pentru vinuri;

l) lista de ingrediente;

l1) declarația nutrițională;

m) numărul de identificare a lotului, precedat de menţiunea „L”;

n) culoarea, după caz (alb, roz, roşu – pentru vinurile spumante, spumante de calitate, spumante de calitate de tip aromat, spumoase, perlante, petiante);

o) mențiunea „Alcoolul poate dăuna copilului nenăscut” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

p) mențiunea „Nu oferiți alcool minorilor” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

q) mențiunea „Alcoolul încetinește viteza de reacție – nu consuma alcool dacă conduci vehicule” și/sau pictograma respectivă, conform anexei;

r) mențiunea „Alcoolul poate cauza dependență”;

s) codul de bare și codul QR (dacă sunt înregistrate).

(31) Utilizarea indicaţiilor facultative şi regulile privind folosirea indicaţiilor obligatorii pe etichetă sau pe ambalajul de desfacere trebuie să corespundă cerinţelor stabilite de actele normative aprobate de către Guvern.

(4) Prin etichetare nu trebuie să se atribuie produselor vinicole termeni descriptivi, uzuali, generici sau cu caracter elogios dacă nu se referă la produs, dacă pot induce în eroare consumatorul ori pot genera riscul de confuzie în privinţa unui produs similar al altui producător şi pot conduce la apariţia concurenţei neloiale, nici să li se atribuie proprietăţi de prevenire, tratare sau vindecare a unor boli ori să se facă referiri la astfel de proprietăţi.

(5) Se interzice indicarea pe etichete sau pe ambalajul de desfacere a oricărei informaţii care:

a) poate fi considerată drept indicaţie a provenienţei produsului în cazul în care originea lui este alta;

b) cuprinde reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevieri ale lor, denumiri depline sau abreviate de organizaţii internaţionale interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garanţie şi de marcare, decoraţii şi alte distincţii. Astfel de semne pot fi aplicate numai dacă nu ocupă o poziţie dominantă şi dacă există consimțământul organului competent sau al posesorului lor;

c) conţine indicaţie geografică ce identifică un produs care nu este originar din locul menţionat în această indicaţie, chiar şi în cazul în care adevărata origine a produsului este menţionată sau în cazul în care indicaţia geografică este folosită în traducere sau este însoţită de expresii precum: “de genul”, “de tipul”, “de stilul”, “imitaţie” şi altele;

d) este contrară ordinii publice şi bunelor moravuri.

(6) Informaţia de pe etichetă sau de pe ambalajul de desfacere a vinurilor, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate, destinate exportului, se prezintă, la solicitarea importatorului, conform cerinţelor stabilite în contractele de livrare, cu condiţia ca acestea să nu aducă atingere angajamentelor pe care Republica Moldova şi le-a asumat în baza tratatelor bilaterale/internaţionale, şi poate fi expusă în limba ţării importatoare, cu excepţia indicaţiilor geografice protejate, a denumirilor de origine protejate și a mențiunilor tradiționale.

(7) În cazul în care art. 17 din Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice specifică, pentru etichetarea produselor vitivinicole pe bază de vin, indicații obligatorii sau contrare celor menționate în prezentul articol, se aplică regulile de etichetare din Legea nr. 1100/2000.

Articolul 26. Importul și exportul produselor vitivinicole

(1) Produsele vitivinicole importate sunt însoțite de un act care atestă siguranța și conformitatea produsului cu prevederile actelor normative din domeniu ale Republicii Moldova, întocmit de un organism competent din țara de origine a produsului. Dacă produsul vitivinicol importat este destinat consumului uman direct, acesta va fi însoțit inclusiv de un raport de analiză, întocmit de un laborator acreditat sau de un organism, sau de o direcție desemnată de țara de origine a produsului, prin care se atestă îndeplinirea, de către produsul respectiv, a cerințelor privind caracteristicile esențiale fizico-chimice, organoleptice și de siguranță stabilite în actele normative aprobate de Guvernul Republicii Moldova.

(2) Importatorul este responsabil de calitatea produselor vitivinicole importate și puse în circulație pe piața Republicii Moldova.

(3) Importul vinurilor fabricate din soiuri de hibrizi simpli (direct producători) este interzis.

(4) În vederea luării în considerare a particularităților schimburilor comerciale, exportul de vinuri, de produse obținute pe bază de must, de produse vitivinicole aromatizate și de produse obținute pe bază de vin se va efectua în conformitate cu cerințele țării de destinație specificate în contract.

(5) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor eliberează, la cerere, acte ce atestă calitatea și siguranța produselor vitivinicole, prevăzute de legislația țării de destinație și/sau în contract.

Capitolul III1

TRASABILITATEA PRODUCŢIEI VITIVINICOLE

Articolul 261. Trasabilitatea producţiei vitivinicole

(1) În scopul protecţiei autenticităţii și al garantării siguranței alimentare, precum şi în scopul protecţiei mediului, trasabilitatea producţiei vitivinicole trebuie asigurată la toate etapele circuitului produselor vitivinicole – producerea, prelucrarea, îmbutelierea, depozitarea, transportarea şi comercializarea lor, prin perfectarea documentelor de evidenţă şi prezentarea declaraţiilor vitivinicole.

(2) Agenții economici a căror activitate cade sub incidența prezentei legi sunt obligați să asigure trasabilitatea produselor vitivinicole.

Articolul 262. Documentele de evidentă a producţiei vitivinicole

(1) Unitățile vinicole care dețin produse vitivinicole în scopul comercializării sunt obligate să țină evidența produselor vitivinicole prin registre vitivinicole de evidență, indicând intrările şi ieșirile de produse, practicile oenologice, şi să dispună de documente justificative pentru fiecare înregistrare.

(11) Nu sînt obligaţi să ţină registre vitivinicole de evidenţă agenţii economici care exercită activitate de comercializare cu amănuntul.

(12) Comercianții cu ridicata, inclusiv cei care activează pe lângă unități vinicole, sunt obligați să țină evidența produselor vitivinicole prin registre vitivinicole de evidență a intrărilor și ieșirilor de produse şi să dispună de documente justificative pentru fiecare înregistrare.

(2) Registrele vitivinicole de evidență se completează de către unitățile vinicole și de către comercianții cu ridicata şi sunt păstrate individual pentru fiecare agent economic la locul de amplasare a producerii produselor și la locul de amplasare a depozitului specializat. Dacă există mai multe depozite specializate care aparțin unei întreprinderi, fiecare dintre aceste depozite are obligația să țină un registru pentru produsele pe care le comercializează.

(3) Registrele vitivinicole de evidenţă pot fi ţinute:

a) pe suport de hârtie, alcătuite din foi şnuruite, numerotate şi semnate de către persoana responsabilă a unității vitivinicole;

b) în formă electronică, cu condiţia ca cuprinsul registrelor în formă electronică să fie identic cu cel al registrelor pe suport de hârtie.

(4) Unităţile vitivinicole sînt obligate să îşi stabilească procentul maxim de pierderi care rezultă din evaporarea în cursul depozitării sau din diferite alte operaţiuni tehnologice.

(5) Micii producători de vin ale căror unităţi de producere sînt amplasate în aceeaşi unitate administrativ-teritorială pot ţine evidenţa producţiei vitivinicole prin adnotări pe reversul declaraţiilor de recoltă, de producţie sau de stoc, prevăzute la art. 266, sau ca anexă la acestea, cu condiţia dispunerii de documentele justificative pentru înregistrările efectuate.

Articolul 263. Registrele vitivinicole de evidență

(1) Registrele vitivinicole de evidenţă sînt:

a) registrul de intrări-ieșiri, în care se țin conturi separate pentru fiecare categorie de produse vitivinicole în sensul art. 13 alin. (1) și (2);

b) registrul practicilor oenologice;

c) registrul de intrări-ieşiri pentru deţinerea şi utilizarea unor produse;

d) registrul de îmbuteliere;

e) registrul de evidenţă a cantităţii şi calităţii strugurilor recepţionaţi;

f) – abrogată.

(2) Înregistrările în registrul de intrări-ieşiri prevăzut la alin. (1) lit. a) se efectuează după cum urmează:

a) pentru intrări - cel târziu în ziua lucrătoare imediat următoare datei recepţionării, şi

b) pentru ieșiri sau pierderi – cel târziu în a treia zi lucrătoare de la data recunoașterii și/sau a expedierii.

(21) Înregistrările intrărilor și ieșirilor în registrul prevăzut la alin. (1) lit. c) se efectuează cel târziu în prima zi lucrătoare după primire sau expediere, iar în cazul utilizării – în ziua utilizării.

(3) Înregistrările în registrul practicilor oenologice se efectuează în ziua lucrătoare imediat următoare datei efectuării operațiunii, iar în cazul îmbogățirii – în aceeași zi.

(4) Registrele vitivinicole de evidenţă trebuie păstrate minimum 5 ani de la ultima înscriere efectuată în acestea.

(5) Unităţile vitivinicole trebuie sa încheie registrele vitivinicole de evidenţă anual, pentru campania de producţie vitivinicolă. În cadrul bilanţului anual se efectuează inventarul stocurilor. Soldul stocurilor existente trebuie să figureze ca “intrare” în registrele campaniei anuale următoare. Dacă bilanțul anual indică diferențe între stocurile care rezultă din bilanț și stocurile existente, acest lucru trebuie consemnat în conturile închise.

Articolul 264. - abrogat.

Articolul 265. - abrogat.

Articolul 266. Declarații vitivinicole

(1) În baza registrelor vitivinicole de evidență se întocmesc şi se depun anual declarații vitivinicole.

(2) Producătorii de struguri, producătorii vitivinicoli și recoltatorii întocmesc și depun declarațiile de recoltă referitoare la anul vitivinicol în care a fost strânsă respectiva recoltă, dar nu mai târziu de 1 decembrie.

(3) Unitățile vinicole producătoare întocmesc și depun declarația de producție cu privire la producția lor în anul vitivinicol în cauză până la data de 15 ianuarie a anului următor anului recoltării strugurilor.

(4) Unitățile vinicole întocmesc și depun declarațiile de stocuri cu privire la stocurile pe care le dețin la data de 31 iulie a aceluiași an până la data de 15 august.

(5) Producătorii de struguri și recoltatorii care comercializează struguri pentru vin sunt obligați să prezinte datele necesare unităților vinicole producătoare pentru completarea declarațiilor de producție.

Articolul 267. Registrele și declarațiile vitivinicole

Modelul registrelor și al declarațiilor vitivinicole, precum și modul de depunere a declarațiilor vitivinicole se aprobă de Guvern.

Capitolul IV

RESTRICŢII

Articolul 27. Restricţii privind condiţiile de calitate şi de producere

(1) - abrogat.

(2) Vinurile care nu întrunesc condiţiile prevăzute în prezenta lege vor purta denumiri în care termenul “vin” va fi însoţit de denumirea fructului pentru a descrie produsul obţinut prin fermentarea altui fruct decât a strugurilor. Organizarea producerii și comercializării acestora este reglementată de Guvern.

(3) Se interzice:

a) comercializarea şi utilizarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie în scop de înființare a plantațiilor viticole pentru producție marfă a cărui calitate nu este confirmată de producător în condițiile Legii nr. 68/2013 despre semințe;

b) folosirea unei alte materii prime la producerea vinurilor decât cea indicată în prezenta lege;

c) folosirea oricărui produs secundar vinicol şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile utilizate;

d) folosirea, la producerea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin, a altor aditivi alimentari decît a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare;

e) falsificarea ori substituirea vinurilor, produselor pe bază de must şi vin şi a produselor secundare vinicole prin diluarea vinului cu apă, prin mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor cu adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei lor naturale, prepararea produselor vinicole din drojdie şi tescovină cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise. Prin substituire se înţelege producerea, comercializarea şi prezentarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin sub o identitate falsă;

f) – abrogată;

g) adăugarea în vin în orice scop a sucurilor, băuturilor sau a amestecurilor acestora din pomuşoare, fructe sau de altă origine;

h) utilizarea în denumirea vinului a denumirii soiului de struguri în cazul cînd ponderea soiului de bază în vin nu depăşeşte 85%.

i) comercializarea cu amănuntul pe piaţa internă a produselor obţinute pe bază de vin în vrac;

j) importul şi plasarea pe piaţă a produselor vitivinicole care nu corespund prevederilor art. 26;

k) aplicarea practicilor oenologice nepermise.

(4) Alte restricții pentru produsele vitivinicole pe bază de vin sunt prevăzute la art. 5 din Legea nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice.

Articolul 28. Restricții privind valorificarea produselor vitivinicole

(1) Se interzice comercializarea produselor vitivinicole ce nu corespund prevederilor prezentei legi și ale actelor normative de punere în aplicare a acesteia, aprobate de Guvern.

(2) Produsele vitivinicole destinate consumului uman direct ce nu corespund cerințelor privind caracteristicile fizico-chimice și organoleptice stabilite în actele normative de punere în aplicare a prezentei legi se retrag din comercializare, urmând a fi direcționate la producerea distilatelor, a alcoolului sau oțetului ori distruse în conformitate cu prevederile actelor normative aprobate de Guvern.

Capitolul V

PRELUCRAREA DEŞEURILOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Articolul 29. Prelucrarea deşeurilor

Deşeurile rezultate din producerea și/sau prelucrarea produselor reglementate de prezenta lege se prelucrează în mod obligatoriu doar de întreprinderile autorizate, în conformitate cu cerinţele privind protecţia mediului, predarea deşeurilor la unităţile specializate de recuperare a energiei şi a deşeurilor industriale reciclabile, privind depozitarea deşeurilor irecuperabile la poligoane special amenajate.

Articolul 30. Protecţia mediului

Înfiinţarea de plantaţii viticole, întreţinerea lor, activitatea unităţilor vinicole, alte lucrări din sectorul vitivinicol se efectuează în conformitate cu legile care reglementează protecţia mediului.

Capitolul VI

STIMULAREA DEZVOLTĂRII SECTORULUI VITIVINICOL

Articolul 31. Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol

Stimularea dezvoltării sectorului vitivinicol de către stat se efectuează prin sprijin, finanțat din Fondul naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural.

Capitolul VI1

ASOCIAŢII DE PRODUCĂTORI ŞI ORGANIZAŢII INTERPROFESIONALE DIN SECTORUL VITIVINICOL

Articolul 311. Asociaţiile de producători din sectorul Vitivinicol

(1) Asociațiile de producători din sectorul vitivinicol sunt organizații necomerciale alcătuite de producători ai aceluiași produs sau ai acelorași produse din sectorul vitivinicol, înființate în mod voluntar și democratic din inițiativa proprie a producătorilor, care activează controlat și verificat de către membrii săi și își propun drept obiective:

a) concentrarea ofertei şi comercializării produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai asociaţiei;

a1) elaborarea de inițiative în domeniul promovării și al comercializării produselor vitivinicole;

b) adaptarea comună a produselor vitivinicole la cerinţele pieţei şi îmbunătăţirea calităţii lor;

c) realizarea de studii și elaborarea de inițiative privind promovarea raționalizării şi mecanizării producerii, a practicilor inovatoare de cultivare și tehnici de producție ce protejează mediul, precum și luarea de măsuri în ceea ce privește durabilitatea socială și economică;

d) promovarea inițiativelor de gestionare a produselor secundare și a deșeurilor, în special pentru protejarea calității apei, a solului şi pentru ocrotirea biodiversității;

e) contribuirea la utilizarea durabilă a resurselor naturale și la atenuarea schimbărilor climatice;

f) elaborarea caietelor de sarcini pentru o indicație geografică protejată, pentru o denumire de origine protejată, solicitarea înregistrării, modificării, dezvoltării și anulării activităților, inclusiv sprijinirea membrilor săi în ceea ce privește propriile lor sisteme de control pentru verificarea și asigurarea conformității cu caietul de sarcini respectiv;

g) monitorizarea, la solicitarea autorităților publice, a suprafeței plantațiilor viticole din aria geografică de referință, înaintarea recomandărilor pentru înființarea de noi plantații viticole.

(2) Asociaţiile de producători din sectorul vitivinicol aplică statutul care impune membrilor săi, în special, următoarele obligații:

a) aplicarea normelor adoptate de asociaţia de producători cu privire la cerinţele pieţei, tehnologiile de producere, acţiunile de promovare şi la regulile de comercializare, precum și raportarea producției;

b) producerea şi promovarea vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată şi cu indicaţie geografică protejată, și/sau cu mențiune tradițională;

c) punerea la dispoziţie a informaţiilor solicitate de asociaţia de producători în vederea întocmirii statisticilor;

d) plătirea contribuției financiare necesare pentru finanțarea asociației de producători sau a penalităţilor în caz de nerespectare a obligaţiilor ce le revin în temeiul actului de constituire;

e) - abrogată;

f) - abrogată.

Articolul 312. Organizaţii interprofesionale din sectorul vitivinicol

(1) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol se constituie benevol, din reprezentanţi ai pepinieriştilor viticoli, viticultori, vinificatori şi din comercianţi de produse vitivinicole.

(2) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol sînt constituite la iniţiativa agenţilor economici sau a asociaţiilor acestora.

(3) Organizaţiile interprofesionale din sectorul vitivinicol îşi desfăşoară activitatea, ținând cont de interesele membrilor lor și de cele ale consumatorilor, în următoarele direcţii:

a) concentrarea şi coordonarea ofertei şi comercializarea produselor vitivinicole ale producătorilor membri ai organizaţiilor, estimarea potențialului de producere și monitorizarea prețurilor pieței de desfacere;

b) contribuirea la o mai bună coordonare a plasării pe piaţă a produselor din sectorul vitivinicol prin cercetare şi studii de piaţă, exploatarea piețelor de export potențiale;

c) promovarea raţionalizării şi îmbunătăţirii calităţii produselor vitivinicole, furnizarea de informații și realizarea cercetării necesare inovării, ameliorării și orientării producerii, procesării și a comercializării spre produse mai adaptate cerințelor pieței, gusturilor și așteptărilor consumatorilor, în special în materie de calitate;

d) exploatarea mai bună a potenţialului de producţie din sectorul vitivinicol;

e) elaborarea unor metode şi instrumente de îmbunătăţire a calităţii produselor la toate etapele de producere şi comercializare;

f) fabricarea şi promovarea produselor vitivinicole cu denumiri de origine şi cu indicaţii geografice, și/sau cu mențiuni tradiționale, precum şi furnizarea de informaţii privind caracteristicile specifice ale acestora;

g) exploatarea potenţialului viticulturii ecologice, adaptarea tuturor măsurilor necesare pentru apărarea, protecția şi promovarea produselor vitivinicole ecologice;

h) desfăşurarea acţiunilor de promovare a vinurilor, produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin;

i) promovarea unui consum de vin moderat şi responsabil şi difuzarea de informaţii privind efectele nocive ale modelelor de consum periculoase;

j) contribuția la gestionarea produselor secundare vinicole, la conceperea de inițiative pentru valorificarea acestora și la reducerea și gestionarea deșeurilor;

k) îmbunătățirea nivelului de cunoaștere și de transparență a producției și a pieței de desfacere, inclusiv prin publicarea de date statistice agregate cu privire la costurile de producție, prețuri și prin realizarea de studii privind perspectivele de evoluție a pieței de desfacere.

Capitolul VII

POLITICA DE STAT ÎN SECTORUL VITIVINICOL.

SUPRAVEGHEREA CALITATEA ȘI SIGURANȚA PRODUSELOR

Articolul 32. Elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în sectorul vitivinicol

(1) Politica de stat în sectorul vitivinicol este elaborată şi promovată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare şi este implementată prin intermediul Oficiului Naţional al Viei şi Vinului.

(2) Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare:

a) elaborează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinului, produselor obţinute pe bază de must, produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole, precum şi în domeniul protejării pieţei interne de concurenţa neloială şi de alţi factori negativi;

b) elaborează programe de dezvoltare a sectorului vitivinicol;

b1) aprobă structura, schema de încadrare şi efectivul-limită ale Oficiului Naţional al Viei şi Vinului;

c) creează şi implementează mecanisme de atragere a mijloacelor financiare interne şi străine pentru soluţionarea problemelor prioritare ale complexului vitivinicol;

d) contribuie la revitalizarea viticulturii şi industriei vinicole în corespundere cu cerinţele pieţei şi cu politica statului în sector;

e) organizează seminare, conferinţe, simpozioane tematice în sectorul său de activitate;

f) creează condiţii de integrare pe verticală şi orizontală a producătorilor şi prelucrătorilor, a structurilor comerciale şi financiare, de constituire a unor grupuri agroindustriale, financiar-agrare în ramura viticulturii, vinificaţiei şi alcoolului;

g) asigură efectuarea cercetărilor ştiinţifice prioritare şi materializarea rezultatelor lor, pregătirea cadrelor pentru sectorul vitivinicol;

h) organizează elaborarea actelor normative în sectorul vitivinicol;

j) promovează politica de stat în domeniul importului-exportului vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate şi al produselor obţinute pe bază de vin;

k) gestionează mărcile proprietate a statului în conformitate cu actele normative;

l) exercită şi alte funcţii în conformitate cu legile în vigoare.

Articolul 321. Oficiul Naţional al Viei şi Vinului

(1) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (în continuare – Oficiu) este instituţie publică pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu statut de persoană juridică.

(2) Statutul Oficiului se aprobă de către Guvern.

(3) Activitatea Oficiului este finanţată din Fondul Viei şi Vinului.

(4) Oficiul are următoarele atribuţii de bază:

a) implementează politica statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinurilor, produselor obţinute pe bază de must, produselor vitivinicole aromatizate şi a produselor obţinute pe bază de vin, produselor secundare vinicole şi a produselor obţinute prin valorificarea produselor secundare vinicole;

b) promovează comercializarea produselor vinicole pe pieţele internă şi externă;

c) înaintează propuneri privind elaborarea şi perfecţionarea legislaţiei cu privire la fabricarea şi circulaţia produselor vitivinicole;

d) stabileşte reguli şi gestionează utilizarea brandului de ţară pentru vinuri;

e) efectuează analize sectoriale în vederea asigurării dezvoltării strategice a sectorului vitivinicol;

f) gestionează producerea produselor vitivinicole cu indicaţie geografică protejată (IGP) şi cu denumire de origine protejată (DOP) în conformitate cu actele normative aprobate de către Guvern;

g) monitorizează potenţialul de producere, inclusiv înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;

h) ţine registre referitoare la sectorul vitivinicol.

i) ţine evidenţa contribuabililor, contribuţiilor obligatorii în Fondul Viei şi Vinului.

(5) Oficiul nu exercită funcţii de reglementare şi control al activităţii de întreprinzător în sensul Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.

Articolul 322. Organele de conducere ale Oficiului

(1) Organele de conducere ale Oficiului sînt Consiliul de coordonare şi directorul.

(2) Consiliul de coordonare este organul colegial superior al Oficiului, care supraveghează activitatea acestuia, aprobă planul de activitate, bugetul la capitolele venituri și cheltuieli, raportul anual de activitate şi dările de seamă ale Oficiului. Deciziile Consiliului se adoptă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor aleşi.

(3) Consiliul de coordonare este compus din 13 membri şi include: 3 reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, câte 2 reprezentanţi ai Asociaţiei Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Codru” şi ai Asociaţiei Producătorilor de Vinuri cu Indicaţie Geografică Protejată „Ştefan Vodă”, 3 reprezentanţi ai Uniunii Vitivinicole a Regiunii Geografice Delimitate „Valul lui Traian”, câte un reprezentant al Asociaţiei Producătorilor de Divin şi Brandy de Moldova, al Asociaţiei Pepinieriştilor Viticoli şi al Uniunii Micilor Producători de Vinuri „Dionysos”. La delegarea reprezentanţilor pentru calitatea de membru al Consiliului de coordonare, organizaţiile menţionate se conduc de statutul propriu.

(4) Membrii Consiliului de coordonare se confirmă în funcţie prin ordinul ministrului agriculturii și industriei alimentare pe un mandat de 4 ani, una și aceeași persoană având dreptul la cel mult două mandate consecutive. Ministrul agriculturii și industriei alimentare poate să nu confirme în funcţie un candidat propus în Consiliul de coordonare numai în cazul dacă persoana nu are capacitate deplină de exerciţiu sau are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie.

(5) Membrii Consiliului de coordonare sînt persoane cu funcţie de răspundere ale Oficiului şi poartă răspundere personală şi colegială pentru activitatea desfăşurată în cadrul acestuia.

(6) Candidatul la funcția de director al Oficiului este selectat de către o comisie creată prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare. Comisia este constituită din 7 membri, având în componență un reprezentant al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și câte un reprezentant al organizațiilor incluse în Consiliul de coordonare. Membrul comisiei oferă votul pentru candidatul care întrunește condițiile de ocupare a funcției de director al Oficiului, în corespundere cu decizia organului suprem de conducere al organizației pe care o reprezintă. Funcția de director al Oficiului poate fi deținută de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate. Mandatul directorului Oficiului este de 4 ani. Procedura de selectare a candidatului pentru funcția de director al Oficiului se aprobă de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Încetarea înainte de termen a mandatului directorului Oficiului se face prin ordin al ministrului agriculturii și industriei alimentare, cu avizul pozitiv al Consiliului de coordonare.

(7) Membrul Consiliului de coordonare se revocă de către ministrul agriculturii și industriei alimentare în caz de:

a) încălcare a legislaţiei, confirmată prin hotărârea instanţei de judecată;

b) absenţă nemotivată la 3 şedinţe consecutive ale Consiliului de coordonare;

c) reorganizare sau lichidare a organizaţiei care l-a delegat;

d) retragere benevolă sau la solicitarea organizaţiei care l-a delegat în conformitate cu statutul acesteia.

(8) Consiliul de coordonare se dizolvă de către ministrul agriculturii și industriei alimentare în caz de adoptare intenţionată a unei decizii care contravine legislaţiei în vigoare, recunoscută printr-o hotărâre irevocabilă a instanţei de judecată.

(9) Directorul Oficiului are următoarele funcţii de bază:

a) conduce activitatea Oficiului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile publice, organizaţiile, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

b) emite ordine şi ia decizii, în limitele competenţelor stabilite de legislaţie, şi controlează executarea lor;

c) prezintă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare şi Consiliului de coordonare rapoarte şi dări de seamă;

d) poartă răspundere pentru deciziile luate şi pentru activitatea Oficiului.

(10) În lipsa directorului Oficiului, funcţiile acestuia le exercită directorul adjunct, desemnat de către director.

Articolul 323. Fondul Viei şi Vinului

(1) În scop de susţinere financiară a măsurilor de dezvoltare a sectorului vitivinicol se creează Fondul Viei şi Vinului (în continuare – Fond) fără personalitate juridică.

(2) Formarea şi gestionarea Fondului se pune în sarcina Oficiului în conformitate cu regulamentul aprobat de către Guvern.

(3) Sursele de formare a resurselor Fondului sînt:

a) contribuţiile obligatorii ale subiecților, inclusiv ale subiecților – rezidenţi ai zonelor economice libere;

b) alocațiile de la bugetul de stat în cuantumul stabilit prin legea bugetului de stat anuală, egal cu suma contribuțiilor efectuate de subiecții specificați la alin. (4) pentru ultimul an bugetar încheiat, care însă nu pot depăși 5% din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural;

c) mijloacele de la prestarea de către Oficiu a serviciilor cu caracter voluntar;

d) penalităţile la plata cu întârziere a contribuţiilor;

e) resursele financiare oferite de către donatori;

f) sursele financiare benevole ale persoanelor fizice şi juridice, inclusiv ale celor străine.

(4) Subiecții contributori la Fond sunt:

a) producătorii de material săditor viticol de soiuri pentru vin;

b) exportatorii de struguri proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin, exportatorii de must de toate categoriile;

c) producătorii de vinuri, de produse obținute pe bază de must şi de produse vitivinicole aromatizate;

d) producătorii de produse obţinute pe bază de vin.

(41) Prin derogare de la alin. (4), producătorii de vin materie primă și de distilate de origine vitivinicolă produse și comercializate în Republica Moldova și utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de materie primă la producerea altor produse vitivinicole sunt exonerați de plata contribuțiilor obligatorii la Fond conform procedurii stabilite de Guvern.

(42) Obiecte ale impunerii cu contribuție obligatorie la Fond sunt:

a) livrarea materialului săditor viticol de soiuri pentru vin;

b) livrarea la export a strugurilor proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin și a tuturor categoriilor de must;

c) livrarea vinurilor, a produselor obținute pe bază de must și a produselor vitivinicole aromatizate;

d) livrarea produselor obținute pe bază de vin.

(5) Cotele contribuțiilor obligatorii la Fond sunt următoarele:

a) 0,12 lei per viță altoită de soiuri pentru vin comercializată;

b) 35,0 lei per tonă exportată de struguri proaspeți sau zdrobiți de soiuri pentru vin, precum şi de must de toate categoriile;

c) 0,1 lei per litru comercializat de vin, de produs obţinut pe bază de must, de produs obținut pe bază de vin cu concentraţia alcoolică sub 25% vol. și de produs vitivinicol aromatizat;

d) 1,2 lei per litru de alcool absolut comercializat de produs obţinut pe bază de vin cu concentraţia alcoolică de cel puțin 25% vol.

(6) Obligativitatea de plată a contribuției se răsfrânge asupra tuturor subiecților contributori la Fond rezidenți în Republica Moldova şi intervine la data eliberării facturii fiscale, a bonului de plată fiscal sau la data depunerii declarației de export. Contribuția se achită pentru produsele ce constituie obiecte ale impunerii conform alin. (42), comercializate pe piața internă în scop de consum uman direct sau livrate la export. Plata contribuției prevăzute la alin. (5) lit. b) se efectuează de către exportator.

(7) Subiecții contributori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuțiilor datorate și prezintă la Serviciul Fiscal de Stat darea de seamă privind calculul contribuțiilor conform unui formular tipizat, aprobat de Serviciul Fiscal de Stat. Declararea și achitarea contribuțiilor obligatorii se efectuează până în data de 25 a lunii următoare trimestrului de raportare. Serviciul Fiscal de Stat ține evidența contribuțiilor conform art. 190 alin. (4) din Codul fiscal nr. 1163/1997.

(8) Suma contribuţiilor plătite se include în componenţa cheltuielilor care vor fi deduse.

(9) Pentru sumele datorate Fondului se calculează penalitate în valoare de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere de la expirarea termenului de plată prevăzut la alin. (7).

(10) Serviciul Fiscal de Stat va aplica măsurile de asigurare și de executare silită a datoriilor şi penalităţilor calculate ale plătitorilor de contribuţii obligatorii către Fond similare celor prevăzute în titlul V al Codului fiscal.

(11) Gestionarea colectării contribuţiilor de la plătitori, evidenţa contribuţiilor, calculele penalităţilor, precum şi urmărirea datoriilor către Fond se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat similar modului stabilit conform legislaţiei fiscale pentru administrarea impozitelor şi taxelor.

(111) În cazul admiterii restanțelor către Fond, termenul de plată a contribuțiilor obligatorii poate fi modificat în conformitate cu prevederile Codului fiscal nr. 1163/1997.

(12) Contribuțiile obligatorii și alocațiile de la bugetul de stat, în cuantumul prevăzut la alin. (3) lit. b) și la alin. (5), vor fi transferate la contul trezorerial al Oficiului.

(13) Mijloacele Fondului sînt utilizate în strictă corespundere cu bugetul anual al Oficiului şi cu planul de activitate a Oficiului, aprobate de către Consiliul de coordonare, pentru:

a) promovarea exportului de produse vitivinicole, cercetarea şi analiza pieţelor de desfacere;

b) realizarea programelor/proiectelor de dezvoltare a viticulturii şi vinificaţiei, în parteneriat cu asociațiile de profil, cu entitățile economice din sectorul vitivinicol, cu instituțiile de învățământ și de cercetare de profil și cu specialiștii în domeniu;

c) elaborarea şi implementarea proiectelor, programelor investiţionale şi de asistenţă tehnică în sectorul vitivinicol;

d) transferarea tehnologiilor şi a know-how-urilor, inclusiv pentru crearea și exploatarea loturilor experimental-demonstrative, asigurarea proiectelor cu materiale, echipamente și utilaje, elaborarea și editarea materialelor informaționale/didactice. După finalizarea proiectelor implementate de către Oficiul Național al Viei și Vinului, bunurile achiziționate în cadrul acestora din Fondul Viei şi Vinului pot fi transmise gratuit în posesia partenerilor proiectului. Criteriile și modul de selectare a partenerilor de proiecte se vor stabili în conformitate cu regulamentul aprobat de către Consiliul de coordonare al Oficiului Național al Viei și Vinului;

e) efectuarea analizelor sectoriale;

f) executarea programelor de instruire;

g) elaborarea şi implementarea programelor de asigurare a conformităţii şi calităţii produselor vitivinicole;

h) gestionarea producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată, cu denumire de origine protejată şi cu brand de ţară;

i) salarizarea personalului şi finanţarea cheltuielilor curente ce ţin de activitatea statutară a Oficiului;

j) acordarea de consultanţă referitor la sectorul vitivinicol;

k) ținerea Registrului vitivinicol.

(14) Modul de prestare şi mărimea plăţii pentru prestarea serviciilor de către Oficiu se aprobă de către Guvern.

(15) Excedentele financiare neutilizate de către Oficiu pe parcursul anului nu pot fi supuse prelevării şi se transferă în contul anului următor în scop de realizare a sarcinilor Oficiului.

Articolul 33. Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor privind produsele vitivinicole

(1) Supravegherea şi controlul de stat asupra executării cerinţelor din legile în vigoare şi din alte acte normative privind produsele vitivinicole se exercită de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în condiţiile legii.

(11) Controlul de stat al persoanelor care practică activitate de întreprinzător se planifică, se efectuează și se înregistrează în conformitate cu prevederile Legii nr. 131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

(2) Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:

a) supraveghează respectarea legislaţiei privind fabricarea produselor vitivinicole la toate etapele procesului tehnologic;

a1) supraveghează şi controlează respectarea prevederilor legale privind produsele vitivinicole plasate pe piaţă, în depozitele comerţului cu ridicata, în comerţul cu amănuntul, inclusiv în depozitele cu producţie finită amplasate pe teritoriul producătorului;

b) exercită controlul asupra agenților economici referitor la respectarea prevederilor actelor normative la producerea, prelucrarea, îmbutelierea, păstrarea, comercializarea angro a produselor vitivinicole prevăzute la art. 13 alin. (1) și (2);

c) efectuează controlul privind respectarea prevederilor actelor normative la etichetarea produselor vitivinicole prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)–c) și f) și alin. (2), precum şi la utilizarea denumirilor de origine protejate, a indicațiilor geografice protejate și a mențiunilor tradiționale;

d) verifică etanşeitatea instalaţiilor de fabricare a produselor obţinute pe bază de vin;

e) efectuează controlul privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole;

f) verifică corectitudinea indicilor prezentaţi în declaraţiile vitivinicole şi trasabilitatea produselor vitivinicole prin corelare cu informațiile din Registrul vitivinicol;

g) efectuează controlul asupra respectării prevederilor din caietul de sarcini pentru produsul vitivinicol cu indicație geografică protejată, cu denumire de origine protejată, precum și a condițiilor de utilizare a mențiunilor tradiționale;

h) participă, în comun cu alte organe abilitate, la acţiunile iniţiate de acestea potrivit legii, inclusiv la controlul privind calitatea produselor vitivinicole din reţeaua de comerţ cu amănuntul şi din cea de alimentaţie publică.

(3) Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor are dreptul să interzică comercializarea loturilor de produse vitivinicole prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a)–c) și f) prin aplicarea măsurilor restrictive, în conformitate cu prevederile Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat, în cazurile în care acestea:

a) reprezintă caracteristici ce nu corespund legii sau altor acte normative, faptul acesta fiind confirmat prin actele întocmite de organele competente;

b) sînt falsificate, contrafăcute sau substituite;

c) conţin informaţii ce contravin legislaţiei privind denumirile de origine protejate şi indicaţiile geografice protejate sau privind mențiunile tradiționale stabilite în caietele de sarcini;

d) nu sînt însoţite de documentele obligatorii stabilite de actele normative;

e) nu sînt etichetate în conformitate cu prevederile actelor normative.

(4) Interdicţia este valabilă pînă la înlăturarea cauzelor care au provocat interdicția.

(5) Se interzice solicitarea, în procesul supravegherii şi controlului de stat al produselor vitivinicole, a altor documente sau dovezi decât a celor prevăzute expres în prezenta lege şi în alte acte normative.

Articolul 34. – abrogat.

Articolul 35. Calitatea și siguranța produselor vitivinicole

(1) Cerințele de calitate și de siguranță ale produselor vitivinicole se stabilesc în prezenta lege şi în actele normative aprobate de Guvern.

(2) Calitatea și siguranța produselor vinicole se asigură prin respectarea cerințelor privind caracteristicile esențiale fizico-chimice și organoleptice specificate în actele normative aprobate de Guvern.

(3) Evaluarea caracteristicilor esențiale fizico-chimice se efectuează prin investigații în laboratoare acreditate sau atestate. Evaluarea caracteristicilor organoleptice, dacă este cazul, se efectuează de către o comisie de degustare formată dintr-un număr impar de degustători autorizați, în conformitate cu condițiile și procedura stabilită de Guvern.

(4) Pentru calitatea produselor vitivinicole puse în circulație pe piață îmbuteliate este responsabilă unitatea vinicolă care a îmbuteliat produsul, iar pentru calitatea produselor vitivinicole în vrac – unitatea vinicolă/agentul economic care a efectuat operațiunea de comercializare.

Capitolul VII1

RELAȚII CONTRACTUALE

Articolul 351. Obiectul unui contract

(1) Orice livrare pe teritoriul Republicii Moldova a produselor din sectorul vitivinicol între producătorii de producție marfă vitivinicolă sau între producătorii de producție marfă vitivinicolă și comercianți trebuie să facă obiectul unui contract încheiat între părți și/sau al unei oferte de contract, în formă scrisă, din partea primului cumpărător.

(2) Dacă primul cumpărător este o întreprindere micro, mică sau mijlocie în sensul Legii nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, contractul și/sau oferta de contract nu sunt obligatorii.

(3) Nu este necesar un contract sau o ofertă de contract atunci cвnd produsele sunt livrate în interiorul cooperativei, al grupului de producători sau al oricărei alte asocieri de acest gen, dacă statutul acestora conține dispoziții avвnd efecte similare prevederilor art. 352 alin. (1), referitoare la raportul de circulație a produsului.

Articolul 352. Elementele contractului

(1) Contractul sau oferta de contract se întocmește anterior livrării.

(2) Elementele contractului și clauzele contractuale se stabilesc prin acordul liber între părți, în conformitate cu prevederile Codului civil.

(3) Contractul sau oferta de contract cuprinde cel puțin următoarele elemente:

a) prețul datorat pentru livrare, care este fix și este indicat în contract și/sau se calculează prin combinarea mai multor factori stabiliți în contract, care se pot baza pe prețurile, producția și costurile de piață relevante, precum și indici și metode de calcul al prețului final care sunt ușor de accesat și de înțeles și care reflectă schimbările condițiilor de piață, cantitățile livrate și calitatea sau compoziția produselor agricole livrate;

b) cantitatea și calitatea produselor care formează obiectul livrării, precum și, după caz, etapele acestor livrări;

c) durata contractului, care poate fi determinată și nedeterminată, cu includerea clauzei de rezoluțiune;

d) detalii privind termenul și modalitatea de plată;

e) modalitatea de livrare sau de colectare a produselor;

f) dispoziții aplicabile în caz de impediment care justifică neexecutarea obligației.

[Capitolul VII1 introdus prin LP407 din 21.12.23, MO45/30.01.24 art.63; în vigoare 01.02.26]

Capitolul VIII

SANCŢIUNI

Articolul 36. Obiectul sancţiunilor

(1) Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) Sînt încălcări ale prezentei legi:

a) producerea şi/sau comercializarea materialului de înmulțire vegetativă a viței-de-vie ce contravine prevederilor art. 9 alin. (1);

b) înfiinţarea de plantaţii viticole cu suprafaţă de peste 0,5 ha fără proiect;

c) înfiinţarea plantaţiilor viticole pentru producţie marfă cu soiuri care nu sînt înregistrate în Catalogul soiurilor de plante sau în Catalogul comun al soiurilor de viţă de vie al Uniunii Europene (The Common Catalogue of Varieties of Vine), inclusiv cu hibrizi simpli (producători direcţi);

d) defrişarea neautorizată a plantaţiilor viticole;

e) punerea în circulaţie a vinurilor, produselor obţinute pe bază de vin cu denumire de origine protejată, cu indicație geografică protejată și cu mențiune tradițională cu încălcarea prevederilor legii, altor acte normative şi a caietului de sarcini respectiv;

f) punerea în consum uman direct şi comercializarea produselor vitivinicole care nu corespund cerințelor de calitate şi siguranță prevăzute de actele normative;

g) utilizarea ilicită a indicaţiei geografice protejate sau a denumirii de origine protejate, sau a mențiunii tradiționale;

h) punerea în consum a vinurilor, a produselor vitivinicole aromatizate și a produselor pe bază de vin în formă îmbuteliată fără respectarea prevederilor prezentei legi;

i) producerea, în vederea comercializării, a produselor vitivinicole cu indicație geografică protejată, cu denumire de origine protejată, cu mențiune tradițională ce nu corespund cerințelor obligatorii stabilite în actele normative și în caietul de sarcini pentru produsul respectiv;

j) – abrogată;

k) completarea registrului cu date false/neveridice, nerespectarea trasabilității la toate etapele procesului tehnologic de fabricare, nedepunerea sau omiterea depunerii în termen a declarațiilor vitivinicole;

l) folosirea aditivilor alimentari, altor decât a celor specificaţi în regulile şi normele sanitare privind aditivii alimentari în vigoare, la producerea vinurilor, a produselor vitivinicole aromatizate, a produselor obţinute pe bază de must şi a produselor obţinute pe bază de vin;

m) comercializarea produselor vitivinicole ce nu sunt însoțite de certificate de conformitate sau de declarația de conformitate pe propria răspundere, după caz;

n) comercializarea strugurilor de pe plantațiile viticole producție marfă de către agenții economici neînscriși în Registrul vitivinicol în condițiile art. 21 alin. (1);

o) producerea produselor vitivinicole din strugurii recoltați de pe plantațiile viticole de către agenții economici neînscriși în Registrul vitivinicol în condițiile art. 21 alin. (1).

(3) Sancţiunile pentru încălcările nominalizate la alin.(2) se aplică în temeiul documentelor de constatare (procese-verbale) prezentate de organele (persoanele) abilitate.

(4) – abrogat.

Capitolul IX

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Articolul 37.

(1) Prezenta lege intră în vigoare după 2 luni de la data publicării, cu excepţia art.22 alin. (11) care intră în vigoare la 1 august 2008.

(2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

Legea viei şi vinului nr. 131-XIII din 2 iunie 1994;

art. II al Legii nr.759-XIII din 6 martie 1996 pentru completarea Codului cu privire la contravențiile administrative şi Legii viei şi vinului;

art.VI al Legii nr.493-XIV din 9 iulie 1999 privind modificarea şi completarea unor acte legislative;

art. II al Legii nr.1079-XIV din 23 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Legea nr.1166-XIV din 26 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii viei şi vinului;

art. I al Legii nr.1037-XV din 3 mai 2002 pentru modificarea Legii viei şi vinului nr.131-XIII din 2 iunie 1994 şi a Legii nr.386-XV din 19 iulie 2001 cu privire la tutun şi la produsele din tutun;

art .IV al Legii nr.224-XV din 1 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative;

Hotărârea Parlamentului nr.132-XIII din 2 iunie 1994 pentru punerea în aplicare a Legii viei şi vinului.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr.57-XVI. Chişinău, 10 martie 2006.

Anexă

Mențiuni de sănătate și pictograme

Mențiunea de sănătatePictogramă
„Alcoolul poate dăuna copilului nenăscut”
„Nu oferiți alcool minorilor”
„Alcoolul încetinește viteza de reacție – nu consuma alcool dacă conduci vehicule”
„Alcoolul poate cauza dependență”