Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, din protecţia juridică şi din exploatarea invenţiilor.
Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Drepturile asupra unei invenţii sînt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) În conformitate cu prezenta lege, sînt recunoscute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova drepturile ce decurg din brevetul eurasiatic.
(3) În cazul unor divergenţe între prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile tratatelor internaţionale.
Articolul 3. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:
brevet – brevet de invenţie şi brevet de invenţie de scurtă durată;
solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită acordarea unui brevet;
titular de brevet – persoană fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul acordat de brevet;
cerere internaţională – cerere de protecţie a unei invenţii, depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
cerere eurasiatică – cerere de acordare a unui brevet eurasiatic, depusă conform Convenţiei eurasiatice de brevete;
PCT – Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările şi revizuirile ulterioare;
Convenţie eurasiatică – Convenţia eurasiatică de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;
Convenţia de la Paris – Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările ulterioare.
Articolul 4. Formele de protecţie a invenţiilor
(1) Invenţiile sînt protejate prin titlurile de protecţie, conferite în condiţiile prezentei legi.
(2) Invenţiile sînt protejate prin următoarele titluri de protecţie:
a) brevet de invenţie;
b) brevet de invenţie de scurtă durată;
c) certificat complementar de protecţie.
(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în măsură egală brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, cu excepţia prevederilor secţiunii a 2-a din capitolul V, care se aplică numai brevetelor de invenţie.
Articolul 5. Oficiul naţional
(1) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare AGEPI, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile prezentei legi.
(2) În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii:
a) coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova;
b) elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul protecţiei invenţiilor, aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi;
c) recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet;
d) ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată;
e) editează Buletinul Oficial de Proprietate Industrială al Republicii Moldova, denumit în continuare BOPI, şi publică în el date referitoare la cererile de brevet, la brevete şi la certificatele complementare de protecţie;
f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale şi cererile eurasiatice depuse de către solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT sau ale Convenţiei eurasiatice;
g) deţine şi administrează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi cu oficiile de brevete din străinătate;
h) ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare a drepturilor prevăzute de prezenta lege;
i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
(3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii industriale, întreţine cu ele relaţii de cooperare multilaterală şi bilaterală în domeniu.
Capitolul VI
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR
Articolul 73. Acţiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect unui produs natural sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o acţiune în instanţa judecătorească pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
(2) Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art.20–23 următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în special licenţiaţii;
c) alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată, instanţa de judecată va suspenda procesul pînă la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terţe interesate.
(4) Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.
(5) Iniţierea unei acţiuni privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-un brevet eurasiatic se efectuează în conformitate cu prevederile Convenţiei eurasiatice, Instrucţiunii de aplicare a Convenţiei eurasiatice, precum şi ale legislaţiei naţionale.
Articolul 74. Acţiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenţei exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art.20 şi 21.
(2) Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin.(1) sau dacă titularul nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să intenteze o acţiune în instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
Articolul 75. Măsuri de asigurare a probelor pînă la intentarea acţiunii
(1) Orice persoană îndreptăţită care a prezentat elemente de probă suficiente pentru a-şi sprijini afirmaţiile conform cărora drepturile sale sînt încălcate poate cere instanţei judecătoreşti sau altor autorităţi competente, pînă la iniţierea unui proces împotriva acţiunilor ilegale, aplicarea de măsuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiilor confidenţiale şi a depunerii unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare, necesare reparării prejudiciilor care ar putea fi cauzate pîrîtului în cazul în care nu va fi constatată existenţa unei încălcări.
(2) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanţa judecătorească este în drept:
a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
(3) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor prevăzute în prezentul articol şi în art.76 se desfăşoară de către instanţa de judecată sau de către alte autorităţi competente în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă. Măsurile de asigurare a probelor vor fi realizate cu participarea executorului judiciar, care va putea fi asistat de un reprezentant al AGEPI şi de un ofiţer de poliţie.
Articolul 76. Asigurarea probelor în cazuri de urgenţă
(1) Măsurile de asigurare a probelor pot fi stabilite fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza o daună ireparabilă titularului de drepturi sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Încheierea instanţei judecătoreşti va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
(2) Încheierea cu privire la măsurile de asigurare a probelor poate fi atacată în instanţa judecătorească.
Articolul 77. Nulitatea măsurilor de asigurare a probelor
(1) Măsurile de asigurare a probelor vor fi nule sau nevalabile:
a) în cazul în care reclamantul nu intentează în instanţa judecătorească, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data emiterii încheierii cu privire la măsurile de asigurare a probelor, o acţiune privind încălcarea drepturilor;
b) ca urmare a oricărei acţiuni sau inacţiuni prejudiciabile a reclamantului;
c) în cazul în care instanţa constată că nu există o încălcare sau un risc de încălcare a drepturilor decurgînd din cererea de brevet sau din brevet;
d) în alte cazuri prevăzute de lege, la decizia instanţei judecătoreşti.
(2) În cazul în care măsurile de asigurare a probelor au cauzat prejudicii şi au fost declarate nule sau nevalabile, reclamantul urmează să achite pîrîtului o recompensă corespunzătoare.
Articolul 78. Prezentarea şi asigurarea probelor în cadrul acţiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă o parte prezintă dovezi că pretenţiile sale sînt fondate şi informaţii precum că anumite probe se află în gestiunea părţii opuse, instanţa judecătorească va ordona ca aceste probe să fie prezentate într-un număr suficient şi rezonabil, sub rezerva asigurării protecţiei informaţiei confidenţiale. În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanţa poate ordona suplimentar părţilor prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale.
(2) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informaţiile necesare sau tergiversează cu rea-credinţă prezentarea acestor informaţii, fapt ce împiedică soluţionarea litigiului, instanţa judecătorească se pronunţă în privinţa admiterii sau respingerii acţiunii în baza informaţiilor prezentate, inclusiv a plîngerii sau a pretenţiei prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informaţii, cu condiţia oferirii posibilităţii de audiere a părţilor referitor la pretenţiile sau la elementele de probă ale acestora.
(3) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul cînd obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanţa judecătorească poate ordona pîrîtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probaţiunii se va ţine cont de interesele legitime ale pîrîtului în privinţa asigurării secretelor de fabricare şi comerciale.
(4) În cazul în care pîrîtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet va fi considerat, pînă la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanţe:
a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat şi titularul brevetului nu a reuşit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
Articolul 79. Dreptul la informare
(1) Dacă în procesul examinării unui litigiu se constată că sînt încălcate drepturile decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate cere ca informaţiile privind originea şi reţelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept asupra invenţiei să fie furnizate de pîrît şi/sau de orice altă persoană care:
a) a fost găsită în posesia produselor contrafăcute destinate comercializării;
b) a fost găsită beneficiind, în scop comercial, de servicii cu produse contrafăcute;
c) a fost găsită prestînd, în scop comercial, servicii cu produse utilizate în activităţi de încălcare a drepturilor; sau
d) a fost indicată, de către persoana menţionată la lit.a), b) sau c), ca fiind implicată în acţiunile de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor.
(2) Informaţiile menţionate în alin.(1) cuprind, după caz:
a) numele şi adresa producătorului, distribuitorului, furnizorului, ale deţinătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vînzătorilor angro şi cu amănuntul prezumtivi;
b) date despre cantităţile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum şi despre preţul produselor sau serviciilor respective.
(3) Prevederile alin.(1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul de a primi informaţii mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauzele civile sau penale a informaţiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
c) stabilesc răspunderea pentru abuz de dreptul la informare;
d) oferă posibilitatea de a refuza prezentarea de informaţii ce ar constrînge persoana menţionată la alin.(1) să recunoască propria sa participare ori participarea rudelor sale apropiate la o încălcare a unei cereri de brevet sau a unui brevet;
e) reglementează protecţia confidenţialităţii surselor de informare sau procesarea datelor cu caracter personal.
Articolul 80. Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă s-a constatat faptul sau iminenţa încălcării drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească poate, la cererea titularului de brevet, să adopte unele măsuri de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor împotriva pîrîtului şi/sau intermediarilor, cum ar fi:
a) să pronunţe, cu titlu provizoriu, o încheiere de interzicere a oricăror acţiuni ce constituie încălcare a drepturilor sau să permită continuarea acţiunilor, cu condiţia depunerii unei cauţiuni suficiente să asigure despăgubirea titularului de brevet;
b) să pună sechestru pe produsele suspectate de a încălca un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pentru a preveni introducerea lor în circuitul comercial;
c) să pună, cu titlu provizoriu, sechestru pe orice proprietate a pîrîtului, inclusiv să dispună blocarea conturilor bancare, prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale, dacă încălcarea a fost comisă la scară comercială şi există riscul de nerecuperare a prejudiciilor.
(2) Măsurile de asigurare a acţiunii privind încălcarea drepturilor pot fi stabilite, conform art.75, fără a-l audia pe pîrît dacă orice întîrziere poate cauza un prejudiciu ireparabil titularului de brevet sau dacă există riscul de distrugere a probelor. Decizia instanţei va fi adusă imediat la cunoştinţă părţii afectate.
Articolul 81. Măsuri corective
(1) În cazul în care se stabileşte că a avut loc o încălcare a drepturilor, instanţa judecătorească poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri referitor la produsele despre care s-a constatat că încalcă un drept decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet şi, după caz, referitor la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre aceste măsuri vor figura, în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor care aduc atingere cererii de brevet sau brevetului.
(2) Măsurile menţionate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa judecătorească se va conduce de principiul echităţii, luînd în considerare gravitatea încălcării, remedierile ordonate, precum şi interesele persoanelor terţe.
Articolul 82. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti
În cazul în care a fost emisă o hotărîre judecătorească de constatare a încălcării drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească, la cererea titularului de drepturi, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva pîrîtului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa judecătorească poate cere depunerea de către pîrît a unei cauţiuni sau a unei garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ la încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet.
Articolul 83. Măsurile de alternativă
În cazul în care pîrîtul a acţionat neintenţionat sau din imprudenţă, el va fi obligat de instanţa judecătorească, la cererea persoanei interesate, să achite unele despăgubiri pecuniare, în locul măsurilor de asigurare a respectării drepturilor prevăzute de prezentul capitol, dacă aplicarea măsurilor în cauză i-ar fi cauzat pagube disproporţionale şi dacă despăgubirea pecuniară îl satisface pe reclamant.
Articolul 84. Despăgubirile
(1) La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet cu bună-ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va achita titularului de drepturi despăgubirile pentru prejudiciile pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele semnificative, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suportate de partea lezată, orice profit obţinut ilegal de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi din cauza atingerii aduse drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea redevenţei sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza cererea de brevet sau brevetul.
(2) În cazul în care a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, pîrîtul este obligat să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.
Articolul 85. Publicarea hotărîrilor judecătoreşti
(1) În cadrul acţiunilor privind încălcarea drepturilor decurgînd dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanţa judecătorească competentă poate să ordone, la cererea reclamantului şi din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri corespunzătoare în scopul difuzării informaţiei despre hotărîrea judecătorească, inclusiv afişarea şi publicarea integrală sau parţială a hotărîrii.
(2) Instanţa judecătoreasca competentă poate ordona, de asemenea, din contul persoanei care a încălcat dreptul protejat, măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
(3) Instanţa judecătorească va remite la AGEPI o copie a hotărîrii judecătoreşti.