Secţiunea 1
Brevetabilitatea
Articolul 6. Invenţii brevetabile
(1) Brevetul se acordă pentru orice invenţie având ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.
(2) În particular, nu sunt considerate invenţii, în sensul alin. (1):
a) descoperirile, teoriile ştiinţifice, ideile şi metodele matematice;
b) creaţiile estetice;
c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;
d) prezentările de informaţii.
(3) Prevederile alin. (2) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activităţilor specificate decât în măsura în care cererea de brevet sau brevetul se referă la astfel de obiecte sau activităţi în sine.
(4) Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile în cazul când se referă la:
a) un material biologic izolat din mediul său natural ori produs printr-un procedeu tehnic, chiar dacă anterior se producea în natură;
b) plante sau animale, dacă realizarea tehnică a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale;
c) un procedeu microbiologic ori la un alt procedeu tehnic sau la un produs, altul decât un soi de plante ori o rasă de animale, obţinut prin aceste procedee;
d) un element izolat din corpul uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene, chiar dacă structura acestui element este identică cu cea a unui element natural.
Articolul 7. Excepţii de la brevetabilitate
(1) Nu se acordă brevete, conform prezentei legi, pentru:
a) invenţiile a căror exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei;
b) soiurile de plante şi rasele de animale;
c) procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;
c1) plantele sau animalele obținute exclusiv printr-un procedeu esențial biologic;
d) invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene;
e) metodele de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și metodele de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal; această dispoziție nu se aplică produselor, în special substanțelor sau compozițiilor, pentru utilizare în oricare dintre aceste metode.
(2) Nu se acordă brevete, conform alin. (1) lit. a), în ceea ce privește invențiile biotehnologice, în special pentru:
a) procedeele de clonare a fiinţelor umane;
b) procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;
c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;
d) procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
Articolul 8. Noutatea
(1) O invenţie se consideră nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute.
(3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conținutul cererilor de brevet, așa cum acestea au fost depuse la AGEPI, al cererilor de brevet european și al cererilor internaționale care desemnează Republica Moldova și au intrat în faza națională, care au o dată de depozit anterioară datei menționate la alin. (2) și care au fost publicate, conform prezentei legi, la sau după această dată.
(4) Dispozițiile alin. (1)–(3) nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții cuprinse în stadiul tehnicii, pentru utilizarea în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă utilizarea substanței sau compoziției respective în oricare dintre aceste metode nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
(5) Dispozițiile alin. (1)–(3), de asemenea, nu exclud brevetabilitatea oricărei substanțe sau compoziții menționate la alin. (4), pentru oricare utilizare specifică în una dintre metodele prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. e), dacă astfel de utilizare nu este cuprinsă în stadiul tehnicii.
Articolul 9. Divulgări neopozabile
(1) În aplicarea art. 8, o divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă a:
a) unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi;
b) faptului că solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător.
(2) Prevederile alin.(1) lit.b) se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern.
Articolul 10. Activitatea inventivă
(1) O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii.
(2) În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele specificate la art.8 alin.(3), acestea nu sunt luate în considerare la evaluarea activităţii inventive.
Articolul 11. Aplicabilitatea industrială
(1) O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură.
(2) Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet.
Articolul 12. Obiectul protecţiei prin brevet de invenţie de scurtă durată
(1) Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială.
(2) Se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă, în sensul alin.(1), dacă ea nu rezultă în mod direct din stadiul tehnicii conform art. 52 alin. (2) şi prezintă un avantaj tehnic sau practic.
(3) În completarea art.7 nu se acordă brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la:
a) un material biologic;
b) substanţe chimice sau farmaceutice şi procedee de obţinere a acestora.
(4) Prin derogare de la art. 7 alin. (1) lit. e), se acordă brevet de invenție de scurtă durată pentru metode de tratament chirurgical sau terapeutic al corpului uman sau animal și pentru metode de diagnostic practicate pe corpul uman sau animal.
Secţiunea a 2-a
Persoana îndreptăţită să solicite şi să obţină un brevet
Articolul 13. Dreptul de a depune o cerere de brevet
(1) Orice persoană fizică sau juridică poate solicita un brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri de brevet.
(2) O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi.
Articolul 14. Dreptul la brevet
(1) Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia.
(2) În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată conform art.49.
Articolul 15. Invenţiile salariaţilor
(1) Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei clauze contractuale mai avantajoase pentru el, dreptul la brevet se va reglementa conform prevederilor alin. (2)–(4).
(2) Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare.
(3) Invenţiile create în alte condiţii decât cele prevăzute la alin.(2) aparţin salariatului.
(4) Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care invenţia este creată de salariat fie în exercitarea funcţiilor sale, fie în domeniul activităţilor unităţii, fie prin cunoaşterea şi utilizarea tehnicii, a mijloacelor specifice ale unităţii sau datelor existente în unitate, fie cu asistenţa materială a unităţii, unitatea are dreptul să-şi atribuie invenţia sau să beneficieze, în totalitate sau în parte, de drepturile conferite de brevetul ce protejează invenţia salariatului său. În acest caz, remuneraţia inventatorului se va stabili prin contract.
(5) În cazurile prevăzute la alin.(2) şi (4), inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii.
(6) Dacă, în cazurile prevăzute la alin.(2), unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului.
(7) În cazurile prevăzute la alin.(4), când brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă neexclusivă pentru exploatarea invenției.
(8) În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia creată conform alin.(2) sau (4), salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.
(9) În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenția creată şi de valoarea comercială a acesteia.
(10) Procedura de creare şi de utilizare a invenţiilor salariaţilor este stabilită în Regulamentul privind obiectele de proprietate intelectuală create în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu, aprobat de Guvern.
Articolul 16. Cererea de brevet depusă de o persoană neîndreptățită
(1) Dacă, până la acordarea de către AGEPI a brevetului, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă se stabileşte că persoana îndreptăţită să obţină un brevet conform art.14 alin.(1) este alta decât solicitantul, această persoană, în termen de 3 luni de la data la care hotărârea menţionată a rămas definitivă, poate:
a) să continue, în locul solicitantului, procedura referitoare la cererea de brevet ca pentru o cerere proprie;
b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie; în acest caz, cererea iniţială va fi considerată de AGEPI ca fiind retrasă;
c) să ceară respingerea cererii de brevet.
(2) Cererii noi depuse conform alin.(1) din prezentul articol i se vor aplica mutatis mutandis prevederile art.35 alin.(3) şi (4).
Articolul 17. Dreptul inventatorului
(1) Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia.
(2) Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.
(3) În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte.
(4) Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obținerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.
(5) Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet.
(6) Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi în publicațiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
Secţiunea a 3-a
Efectele brevetului şi ale cererii de brevet
Articolul 18. Durata brevetului
(1) Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începând cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie.
(2) Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începând cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare a stadiului tehnicii conform art. 8 şi întocmirea unui raport de documentare însoţit de o opinie privind brevetabilitatea referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai târziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată. În cazul în care se constată că, luând în considerare rezultatele cercetării documentare, brevetul şi invenţia care face obiectul acestuia:
a) satisfac cerinţele prezentei legi, se va adopta hotărârea privind prelungirea termenului de valabilitate a brevetului;
b) nu satisfac cerinţele prezentei legi, se va respinge cererea de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului.
(3) – abrogat.
Articolul 19. Drepturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia
(1) Cererea de brevet, începând cu data publicării ei şi până la eliberarea brevetului, asigură solicitantului, cu titlu provizoriu, protecţia conferită potrivit art.20 alin.(2).
(2) Persoana fizică sau juridică care a exploatat invenţia în perioada specificată la alin.(1) va plăti titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Cuantumul compensaţiei se stabileşte prin acordul dintre părţi, ținând cont de buna-credinţă a persoanei care a exploatat invenţia, sau de către instanţa judecătorească, în cazul imposibilităţii de a fi stabilit pe cale amiabilă.
(3) Efectele cererii de brevet prevăzute la alin. (1) se consideră nule în cazul în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum în cazul în care ea a fost considerată retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.
Articolul 20. Drepturile conferite de brevet
(1) Brevetul de invenție, brevetul de invenție de scurtă durată, brevetul eurasiatic și brevetul european validat și brevetul european acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată de protecție.
(2) Brevetul îi acordă titularului, conform alin. (1), dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
a) fabricarea, oferirea spre vânzare, plasarea pe piață, vânzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ știe sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire;
c) oferirea spre vânzare, plasarea pe piață, vânzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
(3) În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul să renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să încheie contracte de licenţă şi să cesioneze brevetul fără acordul acestora.
Articolul 21. Interzicerea exploatării indirecte a invenţiei
(1) Un brevet îi acordă titularului, pe lîngă drepturile specificate la art.20, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său livrarea sau oferirea spre livrare, pe teritoriul Republicii Moldova, unei persoane alta decât persoana îndreptăţită să exploateze invenţia brevetată, a mijloacelor referitoare la un element esenţial al acelei invenţii, pentru punerea în aplicare a acesteia, în cazul în care terţul ştie sau este evident din circumstanţe că aceste mijloace sunt apte şi destinate punerii în aplicare a invenţiei respective.
(2) Prevederile alin.(1) din prezentul articol nu se aplică în cazul când mijloacele de punere în aplicare a invenţiei sunt produsele aflate la moment în comerţ, cu excepţia cazurilor cînd terţul incită persoana căreia i se efectuează livrări să comită acţiunile interzise prin art.20 alin.(2).
(3) Persoanele care efectuează acţiunile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a) şi b) nu sunt considerate a fi părţi îndreptăţite să exploateze invenţia în sensul alin. (1) din prezentul articol.
Articolul 22. Limitarea efectelor brevetului
(1) Drepturile conferite de brevet nu se extind asupra:
a) acţiunilor efectuate într-un cadru privat în scopuri necomerciale;
b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate;
b1) acțiunilor efectuate în scopul obținerii autorizației de punere pe piață a unui produs care constituie obiectul invenției;
c) preparării extemporaneu o singură dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat;
d) folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparținând ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;
e) folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparținând ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, când aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova;
(2) Folosirea specificată la alin.(1) se admite cu condiţia de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ținând cont de interesele legitime ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.
Articolul 23. Epuizarea drepturilor
(1) Drepturile conferite de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs a fost plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al acestuia.
(2) Protecţia prevăzută la art.24 alin.(5)–(7) nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori multiplicarea unui material biologic plasat pe piață pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, când reproducerea sau multiplicarea rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări.
(3) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru reproducerea plantelor unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia, pentru uz agricol, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale pentru reproducere sau multiplicare de către el însuși în ferma sa, în condițiile Regulamentului.
(4) Prin derogare de la art. 24 alin. (5)–(7), vânzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altor materiale de reproducere animală unui fermier de către titularul de brevet sau cu consimțământul acestuia implică autorizarea fermierului de a utiliza animalele protejate în scopuri agricole. Aceasta include și folosirea animalelor sau a altor materiale de reproducere animală în scopul desfășurării activității sale agricole, dar nu pentru vânzare în cadrul sau în scopul unei activități reproductive comerciale.
Articolul 24. Întinderea protecţiei
(1) Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Descrierea şi desenele se vor folosi pentru interpretarea revendicărilor.
(2) În perioada de până la acordarea brevetului, întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet este determinată de revendicările cuprinse în cerere aşa cum a fost ea publicată potrivit art.49.
(3) Brevetul, aşa cum a fost acordat sau modificat în procedurile de opoziţie, de limitare sau de nulitate, determină retroactiv întinderea protecţiei conferite de cererea de brevet în măsura în care această protecţie nu este extinsă.
(4) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu care constituie obiectul brevetului se extinde asupra produselor obţinute direct prin procedeul brevetat.
(5) Protecţia conferită de un brevet referitor la un material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra oricărui material biologic obţinut pe baza celui brevetat prin reproducere sau multiplicare, într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.
(6) Protecţia conferită de un brevet referitor la un procedeu ce permite producerea unui material biologic având caracteristici specifice, ca rezultat al invenţiei, se extinde asupra materialului biologic direct obţinut prin numitul procedeu şi asupra oricărui alt material biologic derivat din materialul biologic direct, obţinut prin reproducere sau multiplicare într-o formă identică sau diferită şi având aceleaşi caracteristici.
(7) Protecţia conferită de un brevet referitor la un produs ce conţine sau reprezintă o informaţie genetică se extinde asupra oricărui alt material în care este încorporat produsul şi în care este cuprinsă şi îşi exercită funcţia informaţia genetică, cu excepţia corpului uman, în diferite stadii de formare şi dezvoltare, şi a elementelor acestuia.
(8) În interpretarea întinderii protecției conferite de brevet sau de cererea de brevet, instanța va ține seama de instrucțiunile cuprinse în Protocolul privind interpretarea art. 69 din CBE.
Articolul 25. Dreptul bazat pe utilizarea anterioară a invenţiei
(1) Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale și serioase pentru utilizarea invenţiei până la data de depozit ori, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, până la data de prioritate a cererii de brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul acestor pregătiri, în unitatea sa ori pentru necesitățile acesteia, fără plata unei redevențe.
(2) Dreptul utilizatorului anterior, prevăzut la alin.(1), nu poate fi transmis pe parcursul vieţii utilizatorului ori prin succesiune legală sau testamentară decât împreună cu unitatea sau cu partea unităţii în care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.
Secţiunea a 4-a
Cererea de brevet şi brevetul ca obiect de proprietate
Articolul 26. Transmiterea şi constituirea drepturilor
(1) Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale.
(2) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte.
(3) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară.
(4) Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de vânzarea întreprinderii.
(5) Vânzarea întreprinderii în totalitate implică transmiterea cererii de brevet şi/sau a brevetului, cu excepţia cazurilor când, conform legii, există o clauză contrară sau când aceasta reiese evident din circumstanţe. Dispoziţia în cauză se aplică obligaţiei contractuale de vânzare a întreprinderii.
(6) Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervându-şi dreptul de proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate. Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat.
(7) Nu se admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea unui pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii.
(8) Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului când transmiterea rezultă dintr-o hotărâre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI.
(9) Sub rezerva cazurilor specificate la art.16 sau la art.63 alin.(1), transmiterea drepturilor nu va afecta drepturile obţinute de terţi până la data transmiterii.
(10) Orice transmitere sau modificare efectuată de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia dintre părţi se înscrie în Registrul naţional de cereri de brevet sau în Registrul naţional de brevete, publicând în BOPI informaţia respectivă.
(11) Orice transmitere a drepturilor referitor la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi din data publicării în BOPI a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI.
Articolul 27. Drepturi reale
(1) Un brevet, independent de unitatea titulară, poate să facă obiectul unui gaj sau al unui alt drept real.
(2) Gajul brevetelor se înregistrează în Registrul garanţiilor reale mobiliare conform prevederilor Legii cu privire la gaj. Alte drepturi asupra brevetelor se înregistrează în Registrul naţional de brevete de invenţie la cererea uneia dintre părţi şi devin opozabile faţă de terţi din momentul înregistrării, iar datele despre aceste drepturi se publică în BOPI.
Articolul 28. Acordarea licenței obligatorii de brevet
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet:
a) pe motivul neexploatării sau al exploatării insuficiente a brevetului;
b) în interes public;
c) în scopul remedierii unei practici anticoncurențiale;
d) în scopul exploatării brevetelor dependente şi a brevetelor pentru soi de plante;
e) în scopul fabricării și vânzării produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică.
[Art.28 al.(1), lit.e) introdusă prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(2) Instanța de judecată, în cazul invențiilor în domeniul tehnologiei semiconductorilor, poate acorda licență obligatorie de brevet numai în condițiile utilizării publice a acestora în scopuri necomerciale sau ale necesității de a remedia o practică ce a fost calificată, în baza unei proceduri administrative, drept una anticoncurențială.
(3) Instanța de judecată notifică titularul, fără întârziere, despre depunerea unei cereri de acordare a licenței obligatorii de brevet. Înainte de acordarea unei licențe obligatorii de brevet, instanța de judecată îi acordă titularului posibilitatea să facă observații privind cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet și să transmită instanței de judecată orice informație relevantă privind cererea.
Articolul 281. Acordarea licenței obligatorii de brevet pe motivul neexploatării sau al exploatării insuficiente brevetului
(1) Instanța judecătorească poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet fără consimțământul titularului brevetului, conform unei cereri depuse după expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la data eliberării brevetului, aplicându-se termenul care expiră cel mai târziu, în cazul în care titularul brevetului nu a exploatat sau a exploatat insuficient brevetul pe teritoriul Republicii Moldova ori nu a făcut pregătiri efective și serioase în acest scop, cu excepția cazului în care titularul brevetului justifică neexploatarea sau exploatarea insuficientă a acestuia.
(2) Licență obligatorie de brevet, în conformitate cu prevederile alin. (1), se acordă numai în cazul în care persoana interesată a depus eforturi pentru a încheia un contract de licență cu titularul brevetului în condiții și prin modalități comerciale rezonabile, dar nu a reușit să facă acest lucru în termen de 6 luni de la data solicitării încheierii unui astfel de contract.
(3) La stabilirea faptului de neexploatare sau exploatare insuficientă a brevetului nu se va face nicio distincție între produsele de origine autohtonă și cele importate.
Articolul 282. Acordarea licenței obligatorii de brevet în interes public
(1) Instanța judecătorească poate acorda licență obligatorie de brevet în interes public în cazuri determinate de situații de urgență națională sau de circumstanțe de extremă urgență în domeniile sănătății publice, apărării naționale, agriculturii, protecției mediului, schimbărilor climatice și resurselor naturale, precum și în cazuri de utilizare publică în scopuri necomerciale.
Acordarea licenței obligatorii de brevet în interes public nu este condiționată de obligativitatea persoanei interesate de a negocia un contract de licență cu titularul brevetului.
(2) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public se depune la Curtea de Apel Chișinău și se examinează în termen de 20 de zile calendaristice de la depunere.
(3) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public se depune de către ministerul care asigură realizarea politicii publice în domeniul de activitate de care este responsabil, după cum urmează:
a) în cazul survenirii unei urgențe de sănătate publică – Ministerul Sănătății;
b) în cazul survenirii unei urgențe de apărare națională – Ministerul Apărării;
c) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul agriculturii – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare;
d) în cazul survenirii unei urgențe naționale ce vizează domeniul protecției mediului, al schimbărilor climatice și al resurselor naturale – Ministerul Mediului;
e) în cazul utilizării publice în scopuri necomerciale – Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public trebuie să conțină:
a) numele entității selectate de minister ca fiind capabilă să asigure producerea obiectului brevetului conform necesităților existente;
b) date/informații privind necesitățile existente, perioada pentru care se solicită acordarea licenței obligatorii de brevet, volumul producției sub licență obligatorie.
(5) Ministerele menționate la alin. (3) stabilesc mecanismul de selectare a entității capabile să asigure producerea obiectului brevetului conform necesităților existente.
(6) În cazul acordării unei licențe obligatorii de brevet în interes public ca urmare a survenirii unei urgențe de sănătate publică, instanța judecătorească, la propunerea Ministerului Sănătății, desemnează o entitate națională capabilă să o exercite.
[Art.282 al.(6) modificat prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(7) Instanța judecătorească, examinând cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet în interes public, va adopta o hotărâre în care vor fi prevăzute termenul și condițiile licenței obligatorii, precum și deținătorul licenței.
[Art.282 al.(8) abrogat prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(9) Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
Articolul 283. Acordarea licenței obligatorii de brevet în scopul remedierii unei practici anticoncurențiale
(1) Instanța judecătorească poate acorda licență obligatorie de brevet la cererea oricărei persoane interesate, ca urmare a deciziei Consiliului Concurenței, în scopul remedierii unei practici care a fost calificată, în baza unei proceduri administrative, drept una anticoncurențială, fiind determinată de utilizarea abuzivă a brevetului.
(2) Acordarea licenței obligatorii de brevet în conformitate cu prevederile alin. (1) nu este condiționată de obligativitatea persoanei interesate de a negocia un contract de licență cu titularul brevetului.
Articolul 284. Acordarea licenței obligatorii de brevet în scopul exploatării brevetelor dependente şi a brevetelor pentru soi de plantă
(1) În cazul brevetelor dependente şi al brevetelor pentru soi de plantă, instanța de judecată poate acorda licență obligatorie de brevet, la cererea unui titular de brevet sau a unui titular de brevet pentru soi de plantă care nu îşi poate aplica invenția ori soiul de plantă protejat (al doilea brevet) fără să aducă atingere unui alt brevet (primul brevet), cu condiția ca invenția sau soiul de plantă revendicat în cel de-al doilea brevet să presupună un progres tehnic important, de un interes economic substanțial în raport cu invenția revendicată în primul brevet. Instanța de judecată poate întreprinde toate măsurile necesare pentru verificarea existenței unei astfel de situații.
(2) Licență obligatorie de brevet în conformitate cu alin. (1) se acordă numai în cazul în care persoana interesată a depus eforturi pentru a încheia un contract de licență cu titularul de brevet în condiții şi prin modalități comerciale rezonabile, dar nu a reușit să facă acest lucru în termen de 6 luni de la data solicitării încheierii unui astfel de contract.
(3) În cazul licenței obligatorii în favoarea unui brevet sau a unui brevet pentru soi de plantă, titularul primului brevet are dreptul la o licență reciprocă în condiții rezonabile pentru exploatarea invenției brevetate ori a soiului de plantă protejat.
Articolul 285. Acordarea licenței obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică
(1) Instanța de judecată poate acorda oricărei persoane interesate licență obligatorie de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea de produse farmaceutice în cazul în care aceste produse sunt destinate exportului în țări importatoare eligibile care au nevoie de aceste produse pentru a face față problemelor de sănătate publică.
(2) Se consideră țară importatoare eligibilă:
a) orice țară din cadrul celor mai slab dezvoltate, menționată ca atare pe lista Organizației Națiunilor Unite (în continuare – ONU);
b) orice țară membră a Organizației Mondiale a Comerțului (în continuare – OMC), alta decât țările membre cel mai slab dezvoltate, menționate la lit. a), care a făcut o notificare către Consiliul TRIPs în legătură cu intenția sa de a utiliza sistemul, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial;
c) orice țară care nu este membră a OMC, dar figurează pe lista țărilor cu venit scăzut și cu un produs național brut pe cap de locuitor mai mic de 745 de dolari SUA, întocmită de Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și care a notificat direct Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării despre intenția sa de utilizare a sistemului, în calitate de importator, inclusiv în cazul în care va utiliza sistemul în întregime sau doar parțial. Notificarea menționată la alin. (6) pct. 2) lit. b) trebuie să includă declarația țării importatoare că aceasta va utiliza sistemul pentru a face față problemelor de sănătate publică, și nu ca un instrument de atingere a unor obiective de politică industrială sau comercială și că va adopta măsurile menționate la alin. (4) din Decizia Consiliului General al OMC din 30 august 2003 privind punerea în aplicare a alin. (6) din Declarația de la Doha privind Acordul TRIPs și sănătatea publică, adoptată la data de 14 noiembrie 2001 (în continuare – Decizia privind Declarația de la Doha).
(3) Prin derogare de la alin. (2), orice țară membră a OMC care a făcut o declarație la OMC că nu va utiliza sistemul în calitate de membru importator al OMC nu este o țară importatoare eligibilă.
(4) Cererea de acordare a licenței obligatorii de brevet privind fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se depune în instanța de judecată și trebuie să conțină:
1) numele și datele de contact ale solicitantului și ale oricărui agent sau reprezentant împuternicit de solicitant să acționeze în numele său în fața instanței de judecată;
2) denumirea comună a produsului farmaceutic sau a produselor farmaceutice pe care solicitantul intenționează să le fabrice și să le vândă la export sub licență obligatorie;
3) cantitatea de produse farmaceutice pe care solicitantul intenționează să o producă sub licență obligatorie;
4) țara sau țările importatoare;
5) după caz, dovada că negocierile anterioare au avut loc cu titularul, în conformitate cu alin. (6) pct. 4);
6) dovada unei solicitări specifice, indicând cantitatea de produs solicitată, din partea:
a) reprezentanților autorizați ai țării sau țărilor importatoare; sau
b) organizației nonguvernamentale care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare; sau
c) organismelor ONU sau a altor organizații internaționale din domeniul sănătății care acționează cu autorizarea oficială a uneia sau a mai multor țări importatoare.
(5) Suplimentar prevederilor alin. (4), în cazul în care persoana care solicită o licență obligatorie depune cereri la autoritățile din mai multe țări, pentru același produs, cererea trebuie să conțină informații privind cererile depuse, cantitățile și țările importatoare respective.
(6) Instanța de judecată verifică dacă:
1) fiecare țară importatoare membră a OMC, menționată în cerere, a transmis o notificare către OMC în temeiul Deciziei privind Declarația de la Doha; sau
2) fiecare țară importatoare care nu este membră a OMC, menționată în cerere, a transmis către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării o notificare cu privire la fiecare din produsele cuprinse în cerere, în care:
a) specifică denumirile și cantitățile prevăzute din produsul necesar (produsele necesare);
b) confirmă că țara importatoare respectivă, în cazul în care nu se numără printre țările cel mai slab dezvoltate, a stabilit că are o capacitate de producție insuficientă sau inexistentă în sectorul farmaceutic în ceea ce privește un anumit produs sau anumite produse, în unul dintre modurile prevăzute în anexa la Decizia privind Declarația de la Doha;
c) confirmă că, în cazul în care un produs farmaceutic este brevetat pe teritoriul țării importatoare, respectiva țară importatoare a acordat sau intenționează să acorde o licență obligatorie pentru importul produsului respectiv în conformitate cu art. 31 din Acordul TRIPs și cu dispozițiile Deciziei privind Declarația de la Doha;
3) cantitatea de produs menționată în cerere nu o depășește pe cea notificată OMC de către o țară importatoare care este membră a OMC sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de către o țară importatoare care nu este membră a OMC și dacă, ținând seama de alte licențe obligatorii acordate în altă parte, cantitatea totală de produs autorizată să fie produsă pentru orice țară importatoare nu depășește în mod semnificativ cantitatea notificată de țara respectivă OMC, în cazul țărilor importatoare care sunt membre ale OMC, sau Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, în cazul țărilor importatoare care nu sunt membre ale OMC;
4) sunt prezentate dovezi că solicitantul a depus eforturi pentru a obține autorizația de la titular, dar că aceste eforturi nu s-au bucurat de succes în termen de 30 de zile anterioare depunerii cererii. În cazurile de urgență națională sau în alte circumstanțe de extremă urgență ori în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, aceste dovezi nu sunt necesare.
(7) Prevederile alin. (6) pct. 1) și 2) nu aduc atingere flexibilității de care dispun țările cel mai puțin dezvoltate în conformitate cu Decizia Consiliului TRIPs din 27 iunie 2002.
(8) Instanța de judecată respinge cererea în cazul în care nu se respectă oricare dintre condițiile stabilite în prezentul articol și cele aplicabile conform art. 29. Înainte de a respinge cererea, instanța de judecată oferă solicitantului posibilitatea de a remedia iregularitățile constatate și de a fi audiat.
(9) Suplimentar condițiilor aplicabile stabilite conform prezentului articol și celor stabilite conform art. 29, la acordarea licenței obligatorii de brevet referitoare la fabricarea și vânzarea produselor farmaceutice destinate exportului în țări cu probleme de sănătate publică se vor aplica următoarele condiții:
a) cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub licență nu depășește cantitatea necesară pentru a răspunde nevoilor țării importatoare sau țărilor importatoare menționate în cerere, ținând seama de cantitatea de produs/produse fabricat/fabricate sub alte licențe obligatorii acordate în altă parte;
b) exploatarea se limitează strict la toate actele necesare fabricării produsului respectiv în vederea exportului și distribuirii în țara menționată sau țările menționate în cerere. Niciun produs fabricat sau importat sub licență obligatorie nu este oferit spre vânzare sau introdus pe piață în altă țară decât cea menționată în cerere, cu excepția cazului în care o țară importatoare se prevalează de posibilitățile prevăzute la alin. (6) lit. (i) din Decizia privind Declarația de la Doha, pentru a exporta în alte țări, părți la un acord comercial regional, care au aceeași problemă de sănătate;
c) produsele fabricate sub licență sunt clar identificate, prin etichetare sau marcare specifică, în sensul că sunt fabricate în temeiul prezentului articol. Produsele se disting de cele fabricate de titular printr-un ambalaj special și/sau o culoare/formă specială, cu condiția ca această distincție să fie fezabilă și să nu aibă un impact semnificativ asupra prețului. Ambalajul și orice documentație aferentă conțin mențiunea că produsul face obiectul unei licențe obligatorii în temeiul prezentului articol, indicând denumirea autorității competente și orice număr sau referință de identificare și specificând în mod clar că produsul este destinat exclusiv exportului și distribuirii în țara sau în țările importatoare respective. Detaliile cu privire la caracteristicile produsului se pun la dispoziția Serviciului Vamal de către titularul licenței;
d) în cazul în care produsul sau produsele reglementate de licența obligatorie sunt brevetate în țările importatoare menționate în cerere, produsul sau produsele respective se exportă numai în cazul în care aceste țări au eliberat o licență obligatorie pentru importul, vânzarea și/sau distribuția produselor.
(10) Condițiile licenței nu trebuie să aducă atingere metodei de distribuire în țara importatoare.
(11) Înainte de expedierea către țara importatoare menționată/țările importatoare menționate în cerere, titularul licenței publică pe un site web următoarele informații:
a) cantitățile furnizate sub licență și țările importatoare cărora acestea le sunt furnizate;
b) caracteristicile distinctive ale produsului respectiv sau ale produselor respective.
Adresa site-ului web pe care sunt publicate informațiile menționate se comunică instanței de judecată și Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
(12) În cazul în care s-a acordat o licență obligatorie, Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale informează cu referire la acest fapt AGEPI, care notifică Consiliul TRIPs despre acordarea licenței și condițiile specifice aferente.
Informațiile furnizate includ următoarele mențiuni:
a) denumirea și adresa titularului licenței;
b) produsul respectiv sau produsele respective;
c) cantitatea ce urmează a fi furnizată;
d) țara sau țările în care urmează să se exporte produsul sau produsele;
e) durata licenței;
f) adresa site-ului web menționat la alin. (11).
(13) Autoritatea competentă de supraveghere a pieței produselor farmaceutice, la solicitarea titularului de brevet sau din proprie inițiativă, poate să solicite accesul la registrele și evidențele ținute de titularul licenței, având drept scop unic verificarea respectării condițiilor licenței, în special a celor referitoare la destinația finală a produselor. Registrele și evidențele conțin dovada exportării produsului, printr-o declarație de export certificată de Serviciul Vamal, precum și dovada importului, adusă de unul dintre organismele prevăzute la alin. (4) pct. 6).
(14) Cererea de acordare a licenței obligatorii conform prezentului articol, ce vizează cazurile de urgență națională sau alte circumstanțe de extremă urgență sau cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs, se depune la Curtea de Apel Chișinău și se examinează în termen de 20 de zile de la depunere. Împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău poate fi depus recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea acesteia. Recursul se examinează în termen de 10 zile de la primirea dosarului respectiv.
(15) În cazul în care țara importatoare notifică instanța de judecată cu privire la faptul că produsul farmaceutic nu mai există în cantități suficiente pentru satisfacerea nevoilor sale, instanța poate decide, în urma unei cereri depuse de titularul licenței, să modifice condițiile licenței, permițând fabricarea și exportul unor cantități suplimentare de produse, în măsura necesară satisfacerii nevoilor țării importatoare respective. În astfel de cazuri, cererea titularului licenței se prelucrează după o procedură simplificată și accelerată, conform căreia nu se mai solicită informațiile prevăzute la alin. (4) pct. 1) și 2), cu condiția ca titularul licenței să prezinte licența obligatorie inițială.
În cazurile în care se aplică alin. (6) pct. 4), dar nu este un caz de urgență națională, un caz determinat de alte circumstanțe de extremă urgență sau un caz de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs nu este necesară nicio altă dovadă a negocierii cu titularul, cu condiția ca acele cantități suplimentare solicitate să nu depășească 25% din cantitatea acordată în conformitate cu licența inițială.
[Art.285 introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
Articolul 286. Interzicerea importului și intervenția Serviciului Vamal
(1) Introducerea produselor fabricate în baza unei licențe acordate în temeiul art. 285 în scopul punerii în liberă circulație, reexportului, plasării într-un regim special este interzisă în Republica Moldova. Aceste prevederi nu se aplică în cazul reexportului în țara importatoare menționată în cerere și identificată pe ambalaj, precum și în documentația aferentă produsului, în cazul plasării într-un regim de tranzit ori de antrepozit vamal și nici în cazul introducerii într-o zonă liberă în scopul reexportului în țara importatoare respectivă.
(2) În cazul în care există motive suficiente pentru a suspecta că produsele fabricate în baza unei licențe obligatorii acordate în conformitate cu art. 285 sunt importate în Republica Moldova contrar dispozițiilor prevăzute la alin. (1), Serviciul Vamal suspendă acordarea liberului de vamă pentru produsele respective sau le reține pentru verificare atât timp cât este necesar, dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare. În cazul unor circumstanțe speciale, Serviciul Vamal poate decide prelungirea termenului cu cel mult 10 zile lucrătoare. La expirarea acestei perioade, produsele sunt eliberate, cu condiția ca toate formalitățile vamale să fi fost respectate.
(3) Serviciul Vamal notifică fără întârziere Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, titularul și producătorul sau exportatorul acestor produse cu privire la suspendarea acordării liberului de vamă sau la reținerea menționate la alin. (2) și le transmite toate informațiile disponibile cu privire la produsele respective. Aceste acțiuni se realizează cu respectarea prevederilor referitoare la protecția datelor cu caracter personal și a secretelor comerciale, precum și la confidențialitatea profesională și administrativă. Importatorul și, după caz, exportatorul pot furniza Serviciului Vamal informațiile pe care ei le consideră adecvate cu privire la produse.
(4) În cazul în care, în perioada de suspendare sau de reținere, Serviciul Vamal constată că produsele respective erau destinate importului în Republica Moldova contrar interdicției prevăzute la alin. (1), acestea sunt confiscate și distruse în conformitate cu prevederile vamale.
(5) Procedura de suspendare, reținere și confiscare a mărfurilor se efectuează pe cheltuiala importatorului. În cazul în care nu este posibil să se recupereze de la importator, cheltuielile respective se recuperează de la orice altă persoană responsabilă de tentativa de import ilegal.
(6) În cazul în care se stabilește că importul produselor în privinţa cărora a fost suspendată acordarea liberului de vamă sau al celor reţinute în conformitate cu prevederile prezentului articol nu încalcă interdicția menționată la alin. (1), Serviciul Vamal acordă liberul de vamă produselor pe teritoriul Republicii Moldova, cu condiția ca formalitățile vamale să fi fost respectate.
(7) Serviciul Vamal notifică Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale cu privire la confiscarea sau distrugerea produselor, efectuate în conformitate cu prevederile prezentului articol.
(8) Prezentul articol nu se aplică mărfurilor fără caracter comercial, aflate în bagajele personale ale călătorilor, pentru uz personal, în limitele stabilite de prevederile vamale.
[Art.286 introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
Articolul 29. Condițiile aplicabile la acordarea licenței obligatorii de brevet
(1) Odată cu acordarea licenței obligatorii de brevet, instanța judecătorească precizează tipul utilizărilor acoperite de licență, durata licenței, termenele și condițiile ce urmează a fi respectate. Aceste condiții sunt următoarele:
[Art.29 al.(1) partea introductivă modificată prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
a) întinderea și durata exploatării sunt limitate de scopurile pentru care aceasta a fost autorizată;
b) exploatarea este neexclusivă;
c) exploatarea este netransmisibilă, chiar sub forma acordării unei sublicențe, cu excepția transmiterii împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de această exploatare;
d) exploatarea este autorizată în principal pentru aprovizionarea pieței interne, cu excepția cazului în care exploatarea este permisă pentru a remedia o practică anticoncurențială;
e) deținătorul licenței plătește titularului de brevet o remunerație adecvată, stabilită în raport cu valoarea economică a autorizației şi, eventual, cu necesitatea de a remedia o practică anticoncurențială;
[Art.29 al.(1), lit.e) în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
e1) în cazul stipulat la art. 285, la stabilirea remunerației se va ține cont de valoarea economică a utilizării autorizate în cadrul licenței pentru țara sau țările importatoare în cauză, precum și de circumstanțele umanitare sau necomerciale legate de acordarea licenței. Totodată, remunerația nu va depăși cuantumul de 4% din prețul total ce urmează să fie plătit de țara importatoare sau în numele acesteia în cazurile determinate de situații de urgență națională ori de alte circumstanțe de extremă urgență sau în cazurile de utilizare publică în scopuri necomerciale în conformitate cu art. 31 lit. (b) din Acordul TRIPs;
[Art.29 al.(1), lit.e1) introdusă prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
f) în cazul unei licențe obligatorii în favoarea unui brevet dependent sau a unui brevet pentru soi de plantă, exploatarea autorizată în raport cu primul brevet este netransmisibilă, cu excepția cazului în care al doilea brevet a fost, de asemenea, transmis.
(2) În cazul acordării licenței obligatorii de brevet, titularul brevetului este informat cu privire la acest fapt în aceeași zi sau în ziua lucrătoare imediat următoare.
(3) Instanța judecătorească poate, în baza unei cereri motivate, să decidă încetarea acțiunii licenței obligatorii de brevet acordate în temeiul art. 28 în cazul în care circumstanțele care au condus la acordarea licenței au încetat să mai existe și este clar că nu vor reapărea, cu condiția ca interesele legitime ale persoanelor să fie protejate într-o manieră adecvată. Instanța judecătorească este abilitată să refuze încetarea acțiunii licenței obligatorii de brevet în cazul existenței riscului de reapariție a circumstanțelor care au condus la acordarea acesteia.
(31) Sub rezerva unei protecții corespunzătoare a intereselor legitime ale titularului licenței, la solicitarea titularului de brevet, o licență obligatorie acordată în temeiul art. 285 poate fi retrasă de către instanța de judecată în cazul în care:
a) condițiile licenței nu sunt respectate de către titularul licenței. Ministerul Sănătății este abilitat să controleze, la solicitarea motivată a titularului de brevet sau a titularului licenței, dacă s-au respectat condițiile licenței. Acest control se bazează pe evaluarea făcută în țara importatoare, după caz;
b) țara importatoare nu și-a respectat obligațiile care îi revin în conformitate cu art. 285 alin. (2) lit. c). Înainte de retragerea unei licențe obligatorii, instanța de judecată ține seama de orice opinie exprimată de organismele menționate în art. 285 alin. (4) pct. 6).
[Art.29 al.(31) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(32) Retragerea unei licențe acordate în temeiul art. 285 se notifică Consiliului TRIPs de către AGEPI.
[Art.29 al.(32) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(33) În urma retragerii licenței acordate în temeiul art. 285, instanța de judecată are dreptul să stabilească un termen rezonabil în care titularul licenței să ia măsurile necesare pentru ca orice produs aflat în posesia sau custodia sa, sub autoritatea sa sau sub controlul său să fie redirecționat, pe propria cheltuială, spre țările care au nevoie de produsul respectiv, după cum se prevede la art. 285 alin. (2), sau să i se aplice un alt tratament, după cum recomandă instanța de judecată, prin consultare cu titularul.
[Art.29 al.(33) introdus prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 01.01.28]
(4) Valabilitatea juridică a oricărui act privind acordarea licenței obligatorii de brevet prevăzute la alin. (1) și orice act referitor la remunerația prevăzută în raport cu o astfel de utilizare pot face obiectul unei examinări judiciare.
(5) Hotărârea instanței judecătorești de acordare a licenței obligatorii de brevet sau, după caz, de încetare a acțiunii acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenței, iar mențiunea privind acest fapt se înscrie în Registrul național de brevete de invenție și se publică în BOPI. Licența obligatorie de brevet acordată în situația prevăzută la art.282 se înscrie în Registrul național de brevete de invenție cu titlu gratuit.
(6) Dacă titularul licenței obligatorii de brevet, în termen de un an de la data obținerii acesteia, nu a întreprins nicio acțiune efectivă și serioasă pentru exploatarea invenției, licența obligatorie de brevet poate fi anulată printr-o hotărâre a instanței judecătorești. Valabilitatea licenței obligatorii de brevet încetează de drept dacă titularul licenței, în termen de doi ani de la data obținerii acesteia, nu a început exploatarea invenției.
Articolul 30. Acţiunile privind încălcarea drepturilor licențiatului
(1) Fără a aduce atingere prevederilor contractului de licenţă, licențiatul poate iniția o acţiune privind încălcarea drepturilor sale referitor la o cerere de brevet sau la un brevet numai cu acordul solicitantului sau al titularului de brevet.
(2) Titularul unei licenţe exclusive sau al unei licenţe obligatorii poate iniția o acţiune privind încălcarea drepturilor numai în cazul în care titularul de brevet, după o notificare formală, în termen de 2 luni, nu iniţiază singur o astfel de acţiune.