În cuprinsul legii, cuvintele „certificat complementar de protecție”, la orice formă gramaticală, se substituie cu cuvintele „certificat suplimentar de protecție” la forma gramaticală corespunzătoare prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385; în vigoare 28.06.25
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul de reglementare
Prezenta lege stabileşte drepturile şi obligaţiile ce rezultă din crearea, din protecţia juridică şi din exploatarea invenţiilor.
Articolul 2. Cadrul juridic
(1) Drepturile asupra unei invenţii sînt obţinute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova prin acordarea unui brevet de către Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) În conformitate cu prezenta lege, sînt recunoscute şi apărate pe teritoriul Republicii Moldova drepturile ce decurg:
a) dintr-un brevet eurasiatic eliberat în baza unei cereri eurasiatice;
b) dintr-un brevet european validat.
(3) În cazul unor divergenţe între prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi cele ale prezentei legi, vor prevala prevederile tratatelor internaţionale.
Articolul 3. Noțiuni principale
În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
solicitant – persoană fizică sau juridică care solicită eliberarea unui brevet;
titular de brevet – persoană fizică sau juridică căreia îi aparţine dreptul acordat de brevet;
cerere de brevet european – cerere depusă în conformitate cu Convenţia privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, precum și cererea internațională depusă în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor pentru care Oficiul European de Brevete (denumit în continuare – OEB) acționează în calitate de oficiu desemnat sau ales şi în care Republica Moldova este desemnată;
cerere internaţională – cerere de protecţie a unei invenţii depusă conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
brevet – brevet de invenţie şi brevet de invenţie de scurtă durată;
brevet european validat – brevet eliberat de către OEB conform Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la München la 5 octombrie 1973, pe baza cererii de brevet european, pentru care a fost solicitată validarea în Republica Moldova;
brevet eurasiatic – brevet eliberat conform Convenției eurasiatice de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994, în baza unei cereri depuse până la 26 aprilie 2012;
validarea brevetului european – recunoaştere, la solicitare, a efectelor cererii de brevet european şi a brevetului european pe teritoriul Republicii Moldova;
PCT – Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Washington la 19 iunie 1970, cu modificările şi revizuirile ulterioare;
Convenţie eurasiatică – Convenţia eurasiatică de brevete, adoptată la Moscova la 17 februarie 1994;
Convenţia de la Paris – Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale, adoptată la Paris la 20 martie 1883, cu modificările ulterioare;
Acord de validare – Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Organizaţia Europeană de Brevete privind validarea brevetelor europene, semnat la 16 octombrie 2013;
Acordul TRIPs – Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală, încheiat la Marrakech la 15 aprilie 1994, cu modificările ulterioare.
Articolul 4. Formele de protecţie a invenţiilor
(1) Invenţiile sînt protejate prin titlurile de protecţie, conferite în condiţiile prezentei legi, precum şi prin brevetul eurasiatic și cel european validat.
(2) Invenţiile sînt protejate prin următoarele titluri de protecţie:
a) brevet de invenţie;
b) brevet de invenţie de scurtă durată;
c) certificat suplimentar de protecție:
d) brevet eurasiatic;
e) brevet european validat.
(3) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în măsură egală brevetelor de invenţie şi brevetelor de invenţie de scurtă durată, cu excepţia prevederilor secţiunii a 2-a din capitolul V, care se aplică numai brevetelor de invenţie.
Articolul 5. Oficiul naţional
(1) Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită în continuare AGEPI, este oficiul naţional în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale şi unica autoritate care acordă pe teritoriul Republicii Moldova protecţie juridică invenţiilor, în condiţiile prezentei legi.
(2) În conformitate cu prezenta lege, AGEPI are următoarele atribuţii:
a) coordonează realizarea politicii de protecţie a invenţiilor în Republica Moldova;
b) elaborează proiecte de acte legislative şi de alte acte normative în domeniul protecţiei invenţiilor, aprobă instrucţiuni, formulare-tip şi alte acte de procedură necesare aplicării prezentei legi;
c) recepţionează şi examinează cererile de brevet în vederea acordării şi eliberării, în numele statului, a titlurilor de protecţie pentru invenţii; publică cererile de brevet şi fasciculele de brevet, efectuează procedurile privind validarea efectelor cererilor de brevet european şi a brevetelor europene pe teritoriul Republicii Moldova;
d) ţine Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie, Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie de scurtă durată, Registrul naţional de brevete de invenţie şi Registrul naţional de brevete de invenţie de scurtă durată;
e) editează Buletinul Oficial de Proprietate Intelectuală, denumit în continuare BOPI, şi publică în el date referitoare la cererile de brevet, la brevete şi la certificatele suplimentare de protecţie;
f) este oficiul receptor pentru cererile internaţionale depuse de către solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT;
f1) este unica autoritate națională care realizează cercetarea documentară și întocmește raportul de documentare în vederea aprecierii satisfacerii criteriilor de brevetabilitate pentru a acorda protecție juridică invențiilor;
g) deţine şi administrează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de informaţii cu organizaţiile internaţionale şi cu oficiile de brevete din străinătate;
h) ia parte la aplicarea măsurilor de asigurare a probelor în caz de încălcare a drepturilor prevăzute de prezenta lege;
i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
(3) AGEPI reprezintă Republica Moldova în Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, precum şi în alte organizaţii internaţionale, interguvernamentale şi interstatale pentru protecţia proprietăţii intelectuale, întreţine cu ele relaţii de cooperare multilaterală şi bilaterală în domeniu.
Capitolul VI
ASIGURAREA RESPECTĂRII DREPTURILOR
Articolul 73. Încălcarea drepturilor
(1) Încălcarea drepturilor recunoscute şi protejate prin prezenta lege atrage răspundere civilă, contravențională sau penală, după caz.
(2) Măsurile, procedurile şi mijloacele de reparare stabilite în prezentul capitol au scopul de a asigura respectarea drepturilor şi a obligațiilor prevăzute de prezenta lege. Acestea se aplică în mod corect şi echitabil, nu sunt complicate în mod inutil sau costisitoare şi presupun termene rezonabile, astfel încât să nu atragă întârzieri nejustificate.
(3) Aplicarea măsurilor, a procedurilor şi a mijloacelor de reparare va fi una eficientă, proporțională şi disuasivă, va evita crearea obstacolelor în calea comerțului legal şi va oferi protecție împotriva folosirii lor abuzive.
(4) Dispozițiile procedurale prevăzute de prezenta lege se completează cu cele de drept comun.
[Art.73 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 74. Acțiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, alte entități interesate care au pretenții fată de aplicarea unei cereri de brevet sau a unui brevet sunt în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
(2) Sunt în drept să înainteze o acțiune privind încălcarea drepturilor acordate prin art. 20–23 următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenția brevetată, în special licențiații;
c) alte persoane fizice sau juridice care sunt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) Persoana ale cărei drepturi sunt încălcate poate să ceară instanței de judecată apărarea drepturilor în termenul general de prescripție extinctivă.
(4) Un produs se consideră fabricat conform invenției protejate prin brevet, iar un procedeu protejat prin brevet se consideră aplicat dacă în acesta este folosit fiecare element al invenției inclus într-o revendicare independentă.
(5) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de invenție de scurtă durată, instanța de judecată solicită opinia privind brevetabilitatea invenției şi suspendă procesul până la prezentarea copiei de pe raportul de documentare, întocmit de AGEPI şi însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul stabilit în Regulament, la solicitarea titularului de brevet sau a persoanelor terțe interesate.
(6) Examinarea acțiunii va fi suspendată până la soluționarea definitivă a chestiunii privind valabilitatea brevetului.
[Art.74 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 75. Acțiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniția o acțiune contra titularului de brevet sau beneficiarului licenței exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfășoară această persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor specificate la art. 20 şi 21.
(2) Dacă poziția titularului în acest caz nu satisface persoana specificată la alin. (1) sau dacă titularul nu şi-a determinat poziția în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să înainteze o acțiune în instanța de judecată competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
(3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acțiune de declarare a neîncălcării drepturilor.
[Art.75 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 76. Măsuri de asigurare a probelor
(1) Până la înaintarea unei acțiuni, precum și în cadrul unei acțiuni privind încălcarea drepturilor, la cererea reclamantului, care, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale, prezintă probe accesibile şi suficiente în susținerea pretențiilor privind încălcarea drepturilor sale sau iminența unei astfel de încălcări, instanța de judecată competentă poate să dispună măsuri provizorii pentru asigurarea probelor.
(2) Măsurile de asigurare a probelor pot să includă descrierea detaliată a produselor în litigiu, cu sau fără prelevare de eșantioane, sau sechestrul produselor în litigiu şi, după caz, al materialelor şi al instrumentelor utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi al documentelor referitoare la ele.
(3) În vederea luării măsurilor de asigurare a probelor, instanța de judecată este în drept:
a) să ceară descrierea detaliată a produselor în litigiu;
b) să pună sechestru pe produsele în litigiu;
c) să pună sechestru pe materialele şi instrumentele utilizate la producerea şi/sau distribuirea produselor în litigiu, precum şi pe documentele referitoare la ele.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi dispuse sub rezerva depunerii de către reclamant a unei cauțiuni sau a unei garanții echivalente, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (9), compensarea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(5) Procedura de aplicare a măsurilor de asigurare a probelor se efectuează de instanța de judecată sau de o altă autoritate competentă în conformitate cu prevederile respective ale Codului de procedură civilă.
(6) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă la cunoștința părții afectate imediat, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(7) La cererea părților afectate are loc o revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, pentru a se decide, în termen rezonabil de la notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, anulate sau confirmate.
(8) Măsurile de asigurare a probelor sunt anulate la cererea pârâtului, care îşi păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune în instanța de judecată în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(9) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau oricărei omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a drepturilor protejate de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
[Art.76 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 77. Prezentarea și asigurarea probelor în cadrul acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) La solicitarea unei părți care prezintă dovezi suficiente şi rezonabile că pretențiile sale sunt fondate, precum şi informații că anumite probe se află în gestiunea părții adverse, instanța de judecată poate dispune ca probele să fie prezentate de cealaltă parte, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(2) În cazul în care încălcarea drepturilor este comisă la scară comercială, instanța de judecată poate dispune, la solicitarea unei părți, prezentarea de documente bancare, financiare sau comerciale care se află sub controlul părții adverse, sub rezerva asigurării protecției informațiilor confidențiale.
(3) În cazul în care o parte la proces refuză nemotivat accesul la informațiile necesare sau tergiversează cu rea-credință prezentarea acestor informații, fapt ce împiedică soluționarea litigiului, instanța de judecată se pronunță în privința admiterii sau respingerii acțiunii în baza informațiilor prezentate, inclusiv a plângerii sau a pretenției prezentate de partea lezată prin împiedicarea accesului la informații, cu condiția oferirii posibilității de audiere a părților privind pretențiile sau elementele de probă ale acestora.
(4) La examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor titularului de brevet, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu de fabricare a unui produs, instanța de judecată poate cere pârâtului să demonstreze că procedeul utilizat pentru fabricarea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat. În procesul probațiunii se va ține cont de interesele legitime ale pârâtului în privința asigurării protecției secretelor comerciale.
(5) În cazul în care pârâtul nu prezintă elementul de probă, orice produs identic fabricat fără acordul titularului de brevet este considerat, până la proba contrarie, a fi fabricat prin procedeul brevetat în următoarele circumstanțe:
a) dacă produsul fabricat prin procedeul brevetat este nou;
b) dacă există o probabilitate substanțială că produsul identic a fost fabricat prin procedeul brevetat şi titularul de brevet nu a reușit, în pofida unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
[Art.77 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 78. Dreptul la informare
(1) În cadrul unei acțiuni referitoare la încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi ca răspuns la o cerere justificată şi rezonabilă a reclamantului, instanța de judecată competentă poate dispune ca informațiile privind originea şi rețelele de distribuire a produselor sau a serviciilor care încalcă un drept prevăzut de prezenta lege să fie furnizate de persoana care a încălcat drepturile sau de orice altă persoană în privința căreia s-a constatat că:
a) are în posesie produse care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege la scară comercială;
b) utilizează, la scară comercială, servicii care încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
c) furnizează, la scară comercială, produse sau servicii utilizate în activități prin care se încalcă drepturile prevăzute de prezenta lege;
d) a fost indicată de către persoana menționată la lit. a), b) sau c) ca fiind implicată în acțiuni de producere, fabricare sau distribuire a produselor ori de prestare a serviciilor prin care se încalcă drepturile protejate de prezenta lege.
(2) Informațiile menționate la alin. (1) cuprind, după caz:
a) denumirea şi adresa producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor, deținătorilor anteriori ai produselor sau ale prestatorilor de servicii, precum şi ale vânzătorilor angro şi cu amănuntul;
b) cantitățile de produse fabricate, livrate, primite sau comandate, precum și prețul produselor sau serviciilor respective.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică fără să aducă atingere altor prevederi legale care:
a) acordă titularului dreptul să obțină informații mai detaliate;
b) reglementează utilizarea în cauze civile sau penale a informațiilor comunicate în conformitate cu prezentul articol;
c) reglementează răspunderea pentru abuzul de drept la informare;
d) dau posibilitatea de a fi refuzată furnizarea de informații care ar constrânge persoana menționată la alin. (1) să recunoască participarea sa nemijlocită sau cea a rudelor apropiate la încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet; sau
e) reglementează protecția confidențialității surselor de informare sau prelucrarea datelor cu caracter personal.
[Art.78 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 79. Măsurile de asigurare a acțiunii privind încălcarea drepturilor
(1) Dacă s-a constatat încălcarea sau iminența încălcării drepturilor prevăzute de prezenta lege, instanța de judecată poate, la cererea reclamantului, să instituie măsuri de asigurare împotriva pârâtului şi/sau a intermediarilor, şi anume:
a) să pronunțe o încheiere cu scopul de a preveni orice încălcare iminentă a unui drept prevăzut de prezenta lege, de a interzice cu titlu provizoriu continuarea pretinselor încălcări ale dreptului vizat, sub rezerva aplicării unor sancțiuni pecuniare, sau de a admite continuarea acțiunilor, cu condiția depunerii unei cauțiuni suficiente să asigure despăgubirea reclamantului;
b) să dispună sechestrarea sau confiscarea produselor presupuse că încalcă un drept prevăzut de prezenta lege, în scop de prevenire a plasării sau răspândirii acestora în circuitul comercial.
(2) În cazul unei încălcări comise la scară comercială, instanța de judecată competentă poate dispune, dacă partea vătămată demonstrează existența unor circumstanțe susceptibile să compromită compensarea prejudiciilor, asigurarea acțiunii prin sechestrarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanei care se presupune că a încălcat drepturile, inclusiv blocarea conturilor sale bancare şi a altor active ale acesteia. În acest scop, instanța de judecată competentă poate cere prezentarea documentelor bancare, financiare sau comerciale ori accesul la informația relevantă.
(3) Instanța de judecată, cu privire la măsurile menționate la alin. (1) și (2), este în drept să solicite reclamantului să prezinte orice dovadă disponibilă în mod rezonabil, pentru a dobândi cu suficientă certitudine convingerea că acesta este titularul dreptului și că dreptul acestuia a fost încălcat sau că această încălcare este iminentă.
(4) Măsurile menționate la alin. (1) sunt luate, dacă este cazul, fără audierea pârâtului, în special dacă orice întârziere poate cauza o daună ireparabilă reclamantului sau dacă există un risc de distrugere a probelor. Încheierea judecătorească va fi adusă imediat la cunoștința părții afectate, cel târziu îndată după executarea măsurilor.
(5) O revizuire, inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc, la cererea părților afectate, pentru a se decide, în termen rezonabil, după notificarea măsurilor, dacă acestea trebuie modificate, revocate sau confirmate.
(6) Măsurile de asigurare sunt anulate la cererea pârâtului, care își păstrează dreptul de a cere despăgubiri, sau încetează să producă efecte dacă reclamantul nu înaintează o acțiune pe fond în termen de 20 de zile lucrătoare de la data pronunțării încheierii de asigurare a probelor.
(7) Instanța de judecată poate dispune măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) cu condiția ca reclamantul să depună o cauțiune sau o garanție echivalentă, având menirea să asigure, în conformitate cu alin. (8), repararea eventualelor prejudicii cauzate pârâtului.
(8) În cazul în care măsurile de asigurare sunt anulate sau încetează din cauza oricărui act sau omisiuni a reclamantului ori dacă, ulterior, se constată inexistența încălcării sau a iminenței de încălcare a unui drept prevăzut de prezenta lege, instanța de judecată poate obliga reclamantul, la cererea pârâtului, să achite acestuia o despăgubire corespunzătoare prejudiciului cauzat.
[Art.79 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 80. Măsuri corective
(1) Fără a scuti de plata oricăror despăgubiri datorate titularului de drepturi în urma încălcării şi fără compensare de orice gen, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului, să fie întreprinse măsuri corespunzătoare cu privire la produsele considerate ca provenind din încălcarea unui drept prevăzut de prezenta lege şi, după caz, cu privire la materialele şi echipamentul care au servit la crearea sau confecționarea acelor produse. Asemenea măsuri prevăd:
a) retragerea provizorie din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă din circuitul comercial; sau
c) distrugerea.
(2) Măsurile specificate la alin. (1) se realizează pe cheltuiala pârâtului, cu excepția cazului când există motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanța de judecată se conduce de principiul echității, luând în considerare gravitatea încălcării, măsurile de corecție dispuse, precum şi interesele persoanelor terțe.
[Art.80 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 81. Asigurarea executării hotărârii judecătorești
(1) Dacă prin hotărâre judecătorească se constată o încălcare a unui drept ce decurge dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate pronunța o încheiere prin care pârâtul sau intermediarul să fie somat să înceteze orice acțiune ce constituie o încălcare a drepturilor menționate. În acest scop, instanța de judecată poate cere depunerea de către pârât a unei cauțiuni sau garanții echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri și împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt utilizate de un terț pentru a încălca drepturile asupra brevetului.
(2) Nerespectarea încheierii menționate la alin. (1) va antrena, după caz, aplicarea unei sancțiuni pecuniare repetate pentru a asigura executarea acesteia.
[Art.81 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 82. Măsuri alternative
În cazuri corespunzătoare şi la cererea persoanei pasibile a fi subiectul măsurilor prevăzute la art. 80 și 81, instanța de judecată poate să dispună plata unei despăgubiri pecuniare în locul aplicării măsurilor prevăzute la art. 80 și 81 dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) persoana a acționat fără intenție sau din imprudență;
b) executarea măsurilor ce ar trebui stabilite ar cauza pentru acea persoană un prejudiciu disproporționat în raport cu fapta săvârșită;
c) plata unei despăgubiri este, în mod rezonabil, satisfăcătoare.
[Art.82 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 83. Despăgubirile
(1) La cererea părții prejudiciate, instanța de judecată competentă dispune persoanei care a încălcat un drept prevăzut de prezenta lege şi care a acționat cu bună ştiinţă sau având motive suficiente de a ști acest lucru plata către reclamant a unor despăgubiri adaptate prejudiciului real suferit de acesta prin încălcarea dreptului său.
(2) La stabilirea despăgubirii, instanța de judecată competentă:
a) va lua în considerare toate aspectele relevante, cum ar fi consecințele economice negative suportate de partea prejudiciată, în special venitul ratat, orice beneficiu fără justă cauză realizat de persoana care a încălcat drepturile şi, dacă este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi prejudiciul moral cauzat titularului de drepturi prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) ca alternativă la lit. a), poate hotărî, dacă este cazul, să stabilească o valoare forfetară pentru despăgubiri, pe baza unor elemente cum ar fi, cel puțin, valoarea redevențelor sau drepturilor care ar fi fost datorate în cazul în care persoana care a încălcat drepturile ar fi cerut autorizația de a utiliza dreptul respectiv, prevăzut de prezenta lege.
(3) Atunci când persoana a încălcat drepturile fără a avea știință de aceasta sau fără a avea motive rezonabile de a ști aceasta, instanța de judecată poate dispune recuperarea beneficiilor sau plata unor despăgubiri care pot fi prestabilite.
[Art.83 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
Articolul 84. Publicarea hotărârilor judecătorești
(1) În cadrul acțiunilor privind încălcarea dreptului ce reiese dintr-o cerere de brevet sau dintr-un brevet, instanța de judecată poate dispune, la cererea reclamantului şi pe cheltuiala persoanei care a încălcat drepturile, măsuri corespunzătoare pentru difuzarea informațiilor cu privire la hotărârea judecătorească, inclusiv afișarea acesteia și publicarea ei integrală sau parțială.
(2) Instanța de judecată competentă poate ordona şi măsuri suplimentare de publicitate corespunzătoare împrejurărilor speciale, inclusiv o publicitate de mare amploare.
[Art.84 în redacția LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]
[Art.85 abrogat prin LP135 din 13.06.25, MO340-342/28.06.25 art.385 în vigoare 28.06.25]