pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei

HOTĂRÂRE nr. 421 din 16.12.2004 · PARLAMENTUL · publicat 21.01.2005 · abrogat
Modificat prin: HP154 din 21.07.11, MO166-169/07.10.11 art.483
pe legis.md
Trimiteri: 30 legate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 7 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Fără țintă (1)
  • (se anexează) Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Din afara site-ului: fără adresă (7)

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. – Se aprobă Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (se anexează).

Art.2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUGENIA OSTAPCIUC

Chişinău, 16 decembrie 2004.

Nr.421-XV.

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE ŞI

COMBATERE A CORUPŢIEI INTRODUCERE

Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din Republica Moldova este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului corupţiei, tranziţia politică, socială şi economică din perioada ce s-a scurs de la declararea independenţei statului a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării. Proporţiile şi importanţa sferelor afectate de corupţie solicită imperativ abordarea strategică a acestui fenomen, prin urmare elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.

Oportunitatea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (în continuare – Strategie) este determinată de conştientizarea imposibilităţii de a dezrădăcina corupţia doar prin aplicarea unor măsuri penal-restrictive, a necesităţii unei noi abordări a acestui fenomen, inclusiv a îmbinării acţiunilor de prevenire a corupţiei cu cele de depistare, instrumentare şi sancţionare, promovîndu-se, totodată, mecanismele economiei de piaţă.

Elaborarea Strategiei este motivată şi de necesitatea unei cooperări eficiente între sectorul public, cel privat şi societatea civilă.

La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont atît de experienţa naţională în domeniu, cît şi de practica unor alte ţări, de cerinţele şi recomandările organismelor internaţionale.

Scopul Strategiei constă în reducerea corupţiei în Republica Moldova pentru a nu periclita statul de drept şi democraţia, pentru a nu împiedica dezvoltarea economică şi socială a ţării.

Obiectivele Strategiei sînt:

asigurarea supremaţiei legii (identificarea domeniilor afectate, condiţiilor care favorizează corupţia, prevenirea acesteia şi consolidarea sistemului de măsuri pentru detectarea şi contracararea fenomenului);

respectarea principiului de separare a ramurilor puterii şi de colaborare a acestora într-un cadru strict constituţional şi legal;

perfecţionarea cadrului legal în conformitate cu cerinţele legislaţiei internaţionale;

asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor publice, a accesului la informaţie, promovarea standardelor etice;

activizarea societăţii civile şi a sectorului privat în prevenirea corupţiei, crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.

Principiile de bază în prevenirea şi combaterea corupţiei sînt:

supremaţia legii;

prezumţia nevinovăţiei;

egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi asigurarea accesului liber la justiţie;

respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

transparenţa activităţii de combatere a corupţiei;

asigurarea separării celor trei ramuri ale puterii în stat.

I.

CORUPŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Noţiunea de corupţie şi esenţa ei

La nivel naţional, corupţia este definită, în Legea nr.900-XIII din 27 iunie 1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere ilegală între două părţi, una propunînd sau promiţînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţind sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale, ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal.

Grupul multidisciplinar în problemele corupţiei al Consiliului Europei a definit corupţia ca orice comportament al persoanei în a cărei sarcină a fost pusă executarea anumitor obligaţii în sectorul public sau privat, care condiţionează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat cu funcţie de răspundere, lucrător privat, agent independent, avînd drept scop obţinerea unui profit ilegal pentru sine şi alte persoane. Astfel, este extins cercul subiecţilor actelor de corupţie, aceştia fiind atît funcţionari din sectorul public, cît şi funcţionari din sectorul privat.

Conform Convenţiei civile privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), prin corupţie se înţelege „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit, care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”.

Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în cele două modalităţi de săvîrşire a ei – activă şi pasivă.

Corupţia activă este „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor”.

Corupţia pasivă este „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte ori promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale”.

Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacă sînt săvîrşite de funcţionari publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat.

Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.

Prin urmare, legislaţia Republicii Moldova urmează a fi ajustată cerinţelor şi standardelor convenţiilor şi tratatelor internaţionale anticorupţie.

1.2. Cauzele apariţiei corupţiei

Corupţia este un fenomen complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale şi morale.

Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementarea sectorului privat.

Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea în posturi de răspundere a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici eficiente.

Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia.

Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioanelor de est; erorile comise în procesul de realizare a reformelor economice şi sociale; concurenţa politică neloială; traficul de influenţă asupra mass-media şi organelor de drept.

Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în organele puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi demoralizarea societăţii; erodarea valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa publică; polarizarea socială; dependenţa mijloacelor de informare în masă.

Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen.

1.3. Consecinţele corupţiei

Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd grav statalitatea Republicii Moldova.

Impactul economic al corupţiei se manifestă în diverse moduri. Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producătorilor, lobbysmul, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă, descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la buget şi la dezvoltarea economiei subterane.

Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale.

În activitatea executivului, corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale; legături strînse între crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc.

Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile internaţionale, manifestîndu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii de răspundere care, în relaţiile cu parteneri străini, promovează în mod prioritar interesele personale şi corporative în raport cu interesele naţionale, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării în calitatea sa de partener în relaţii internaţionale.

II.

MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A CORUPŢIEI

Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei. Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice.

Toate elementele Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi invers.

Astfel, elementele Strategiei sînt:

contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;

prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile instituţiilor publice şi de drept;

educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi contracarare a corupţiei.

2.1. Perfecţionarea cadrului legislativ

şi asigurarea aplicării legislaţiei

Reforma legislativă trebuie să contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale, la dezvoltarea unei economii de piaţă viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la corupţie, prin simplificarea şi corelarea normativă, eliminarea dublei interpretări, codificarea, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de prevenire şi contracarare a corupţiei.

În domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementări anticorupţie eficiente, conform normelor, recomandărilor şi standardelor internaţionale.

Totodată, se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.

De asemenea, se impune consolidarea capacităţilor instituţiilor responsabile de asigurarea respectării legislaţiei penale, prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor acestora, pregătirea profesională şi specializarea judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi altor specialişti în domeniul urmăririi penale şi în judecarea actelor de corupţie, precum şi dotarea lor cu echipamente şi alte mijloace necesare. Înlăturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra agenţilor economici.

2.2. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic a. Eficientizarea sistemului instituţional

Efectul scontat al reformei instituţionale este crearea unui sistem instituţional eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei şi în reducerea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice. În acest scop, se va optimiza structura autorităţilor publice şi a altor instituţii publice prin reducerea numărului de ministere, departamente şi de alte organe, precum şi numărului de funcţionari; prin optimizarea structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în ministere, departamente şi în alte instituţii de stat; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite; se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul structurilor publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sînt supuşi, astfel încît să li se asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern. Urmează a fi perfecţionate mecanismele de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice. Un rol important în acest domeniu va reveni Comisiei principale pentru etică, instituită sub egida Guvernului.

b. Asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în activitatea politică

În sfera politică, trebuie întreprinse un şir de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, în vederea asigurării transparenţei, stabilirii responsabilităţii în activitatea politică şi conformării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, urmează a fi studiată legislaţia şi practica internaţională. În special, se vor opera o serie de modificări în legislaţie pentru ca finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale să se efectueze cu respectarea adevărată a principiilor transparenţei şi responsabilităţii. De asemenea, este importantă stabilirea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în cadrul campaniilor electorale, precum şi a responsabilităţii în faţa poporului pentru activitate politică.

c. Diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat

Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a Republicii Moldova, în acest sens impunîndu-se modificarea legislaţiei fiscale şi vamale întru reducerea poverii fiscale şi sporirea responsabilităţii în caz de evaziune fiscală. Se va elabora un mecanism de combatere a fenomenului economiei subterane şi de reintegrare a mijloacelor ei în economia legală. Se vor întreprinde măsuri în vederea facilitării activităţii agenţilor economici (la înregistrare, licenţiere, la calcularea şi plata impozitelor, la întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice, fiscale etc).

2.3. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă

Un obiectiv major al politicii de prevenire a corupţiei îl constituie implicarea societăţii civile în acţiunile de prevenire a corupţiei şi informarea opiniei publice cu privire la cauzele şi consecinţele corupţiei, la paguba pe care o aduce.

Dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a relaţiilor cu societatea civilă se va axa pe:

facilitarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei, precum şi între acestea şi societatea civilă;

coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfăşurării în comun a unor acţiuni, obţinerea de resurse umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi eliminarea principalelor impedimente apărute în practică;

oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autorităţilor în acest domeniu.

a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale

Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor) în prevenirea şi combaterea corupţiei va fi extins prin antrenarea acestora la formularea, promovarea şi implementarea diverselor activităţi anticorupţie, realizarea unor măsuri organizatorice şi practice concrete întru facilitarea cooperării cu organele guvernamentale; organizarea periodică de întruniri comune ale organelor de drept, ale altor organe abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru examinarea rezultatelor activităţii comune de combatere a corupţiei.

b. Rolul mass-media

Rolul mass-media în prevenirea şi combaterea corupţiei constă în sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al acestuia, organizarea sistematică a unor conferinţe de presă şi briefing-uri tele-radio pentru familiarizarea populaţiei cu realizările din domeniu.

c. Educaţia civică

Educaţia civică, în deosebi în rîndul tineretului, reprezintă o latură importantă a prevenirii fenomenului corupţiei, ce impune derularea unor programe specifice în centrele de învăţămînt, în special în instituţiile de învăţămînt preuniversitar general şi în cele de învăţămînt superior.

Scopul acţiunilor educaţionale anticorupţie este de a informa cetăţenii Republicii Moldova despre pericolul corupţiei, de a le inocula intoleranţa faţă de corupţie şi de a încuraja activităţile de combatere a ei. Cetăţenii Republicii Moldova nu sînt suficient de informaţi despre drepturile omului, despre posibilităţile lor de luptă activă împotriva corupţiei. Populaţia poate contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei, dar nu conştientizează rolul ei potenţial în acest proces. Astfel, ar fi oportună o campanie publică anticorupţie care să evidenţieze pagubele morale, sociale şi financiare cauzate de acest fenomen şi să sugereze măsurile de combatere a lui.

2.4. Extinderea colaborării internaţionale

Prevenirea corupţiei constituie o preocupare constantă a organismelor internaţionale, în acest scop fiind elaborate şi adoptate o serie de documente internaţionale care reglementează procesul luptei anticorupţie.

Convenţiile civile şi penale privind corupţia la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ la exigenţele legislaţiei comunitare pentru asigurarea condiţiilor de prevenire şi control al corupţiei în conformitate cu standardele internaţionale.

În domeniul colaborării internaţionale, Republica Moldova va continua să participe la acţiunile, iniţiativele şi proiectele ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei (GRECO, Pactului de Stabilitate - SPAI etc.), să coopereze cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), să adere la alte acte internaţionale din domeniu, să încheie acorduri bi- şi multilaterale referitoare la prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei.

Pentru optimizarea activităţii anticorupţie, se vor atrage şi mijloace financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii.

III.

MECANISMUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

Pentru implementarea strategiei va fi creat următorul mecanism, al cărui mod de funcţionare va fi evaluat pe parcursul următoarelor 15 luni de la înfiinţare.

3.1. Planul de acţiuni

Obiectivele strategiei vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de efectuare a acestor măsuri.

Planul de acţiuni va fi actualizat periodic. În fiecare an se va publica şi prezenta Parlamentului un raport despre îndeplinirea planului de acţiuni. Pentru discutarea acestui raport şi actualizarea planului de acţiuni se vor organiza conferinţe anuale, care să asigure sprijinul politic şi public în domeniu.

3.2. Consiliul coordonator

în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii

Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, denumit în cele ce urmează – Consiliu coordonator, va coordona la nivel general Strategia şi va asigura responsabilitatea instituţiilor publice şi realizarea acţiunilor ce ţin de competenţa lor.

3.3. Grupul de monitorizare

Grupul de monitorizare, creat prin decret prezidenţial, se va reuni cel puţin o dată în lună pentru a discuta realizările şi problemele ce apar în procesul îndeplinirii planului de acţiuni, va da recomandări pentru rezolvarea acestor probleme. După fiecare reuniune, grupul de monitorizare va prezenta un succint raport Consiliului coordonator şi va publica în presă un rezumat al lucrărilor sale.

Grupul de monitorizare se va compune din reprezentanţi – la nivel de şefi de direcţii sau şefi adjuncţi – ai principalelor instituţii responsabile de diferitele măsuri din planul de acţiuni după cum urmează:

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Ministerul Justiţiei

Ministerul Afacerilor Interne

Procuratura Generală

Ministerul Finanţelor

Ministerul Economiei şi Comerţului

Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Dezvoltării Informaţionale

Consiliul Superior al Magistraturii

Curtea Supremă de Justiţie

Curtea de Conturi

Serviciul Vamal

Serviciul Grăniceri

Serviciul de Informaţii şi Securitate

comisia parlamentară de profil

organizaţiile nonguvernamentale, inclusiv Transparency International – Moldova (3 reprezentanţi)

asociaţiile oamenilor de afaceri (3 reprezentanţi)

asociaţia autorităţilor locale (3 reprezentanţi).

Membrii grupului de monitorizare vor elabora regulamentul şi vor alege preşedintele acestuia. Grupul de monitorizare va examina semestrial raportul privind implementarea Planului preliminar al Republicii Moldova in cadrul Programului S.U.A. "Provocările Mileniului'.

Grupul de monitorizare va elabora raportul anual privitor la mersul executării planului de acţiuni, precum şi recomandări pentru actualizarea lui.

3.4. Secretariatul

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va îndeplini funcţia de secretariat al grupului de monitorizare şi va asigura realizarea cotidiană a planului de acţiuni.

Secretariatul:

va organiza reuniuni lunare ale grupului de monitorizare;

va pregăti un raport după fiecare reuniune şi îl va prezenta Consiliului coordonator, va publica un rezumat în presă;

va asista grupul de monitorizare în pregătirea raportului anual şi în actualizarea planului de acţiuni;

va acorda consultaţii şi asistenţă instituţiilor implicate în implementarea planului de acţiuni la solicitarea acestora;

va organiza anual conferinţa despre progresele înregistrate şi perspectivele în reprimarea corupţiei.

Secretariatul este responsabil de elaborarea Planului de acţiuni. Informaţia privind rezultatele îndeplinirii fiecărei acţiuni şi dificultăţile întîmpinate la realizarea acţiunilor vor fi prezentate Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei trimestrial, pină la data de 5 a lunii imediat următoare trimestrului de raportare.

Secretarul grupului de monitorizare este numit de către directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Anexă

Anexă

Planul de acţiuni pe anul 2010 pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei

AcţiuneaTermen de realizareResponsabili de implementareIndicatori de progres (monitorizare)Rezultat
scontat
I. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării prevederilor legislaţiei anticorupţie
1. Consolidarea cadrului legislativ naţional
1.1. Ajustarea cadrului legislativ naţional la prevederile Protocolului adiţional la Convenţia penală privind corupţia, ratificat prin Legea nr. 157-XVI din 6 iulie 2007Trimestrul I
al anului 2010
Executor
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală
Proiect de lege elaborat şi adoptatPunerea în aplicare a Protocolului adiţional la Convenţia penală privind corupţia, ratificat prin Legea
nr. 157-XVI din
6 iulie 2007
1.2. Examinarea oportunităţii de modificare a Codului penal al Republicii Moldova
nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 în vederea stabilirii pedepsei de privare de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau a exercita anumite activităţi ca pedeapsă complemen-tară pentru cazurile de infracţiune prevăzute la art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 330 alin. (1) şi (2), art. 333 alin. (3), art. 335 alin. (1) şi (2)
Trimestrul I
al anului 2010
Executor
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutor Procuratura Generală
Grup de lucru format. Propuneri înaintate GuvernuluiInterzicerea dreptului de a ocupa în continuare funcţii de acelaşi nivel pentru persoanele care şi-au utilizat în mod abuziv autoritatea funcţională în vederea prevenirii actelor de corupţie
1.3. Elaborarea unui proiect de lege privind completarea Legii nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei cu dispoziţii noi referitoare la corupţia din sectorul privat şi răspunderea oficialilor străini pentru faptele de corupţie comiseTrimestrul II
al anului 2010
Executor
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutor Procuratura Generală
Proiect de lege elaborat şi adoptatAdaptarea Legii
nr.90-XVI din
25 aprilie 2008 la Convenţia penală privind corupţia şi la Convenţia ONU împotriva corupţiei
1.4. Elaborarea cadrului normativ necesar implementării Legii nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (proiectul regulamentului Comisiei principale de etică şi regulamentului comisiilor speciale de etică)Trimestrul II
al anului 2010
Executori: Ministerul Justiţiei,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Econo-mice şi Corupţiei, Procuratura Generală
Coexecutori:
alte autorităţi publice
Regulamentele Comisiei principale de etică şi al comisiilor speciale de etică elaborate, adoptate şi implementateImplementarea eficientă a Legii nr.16-XVI din
15 februarie 2008
1.5. Elaborarea proiectului de lege privind completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 cu dispoziţii referitoare la incriminarea cumpărării voturilor şi mituirea alegătorilorTrimestrul II
al anului 2010
Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutor Procuratura Generală
Proiect de lege elaborat şi adoptatDiminuarea corupţiei în activitatea
politică
1.6. Elaborarea proiectului hotărîrii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cooperarea dintre asociaţiile părinteşti şi instituţiile de învăţămîntTrimestrul III
al anului 2010
Executor Ministerul EducaţieiProiectul hotărîrii de Guvern elaborat, aprobat şi implementatAsigurarea legalităţii şi transparenţei mijloacelor băneşti colectate de la părinţi
1.7. Eficientizarea mecanismului de declarare şi control al veniturilor şi proprietăţilor demnitarilor de stat, ale judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţii de conducereTrimestrul II
al anului 2010
Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor
Studiu realizat. Propuneri de modificare a legislaţiei înaintate la GuvernConsolidarea cadrului legislativ naţional în vederea facilitării prevenirii şi combaterii corupţiei
1.8. Reevaluarea regulilor şi practicilor de acordare a întrevederilor pentru deţinuţi şi de antrenare în muncă a condamnaţilor, elaborarea propunerilor în vederea excluderii factorilor ce generează corupţieTrimestrul III
al anului 2010
Executori: Ministerul Justiţiei,
Centrul pentru Drepturile Omului
Reevaluare efectuată. Propuneri înaintate GuvernuluiExcluderea factorilor de corupţie în procesul acordării întrevederilor pentru deţinuţi
1.9. Analiza practicilor de constatare a abaterilor disciplinare comise de către deţinuţi, a modului de examinare a acestor cazuri şi de aplicare a sancţiunilor disciplinareTrimestrul III
al anului 2010
Executor Ministerul Justiţiei
Coexecutor Centrul pentru Drepturile Omului
Practici examinate şi (după caz) propuneri de modificare a legislaţiei prezentateEficientizarea practicilor de constatare a abaterilor disciplinare şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare faţă de deţinuţi
1.10. Elaborarea codului de etică al experţilor judiciariTrimestrul II
al anului 2010
Executor Ministerul JustiţieiCodul de etică al experţilor judiciari elaborat şi adoptatUnificarea regulilor de care se conduc experţii judiciari în exercitarea atribuţiilor de serviciu
1.11. Revizuirea art. 55 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din
18 aprilie 2002 pentru a fi aplicabil cazurilor de cercetare judiciară a infracţiu-
nilor de corupţie şi celor conexe prin prisma practicii judiciare penale
Trimestrul II
al anului 2010
Executori: Procuratura Generală,
Ministerul Justiţiei
Coexecutor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Legislaţia revizuită. Propuneri înaintate GuvernuluiLimitarea răspunderii administrative pentru corupţie şi infracţiunile conexe acesteia
1.12. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal al Republicii Moldova nr.985-XV din
18 aprilie 2002 prin includerea prevederilor ce ar permite condamnarea persoanelor juridice de tip întreprindere-fantomă, a persoanelor juridice şi fizice (funcţionari publici etc.) care au contribuit la înfiinţarea acestora şi revizuirea sancţiunilor pentru comiterea infracţiunilor menţionate
Trimestrul II
al anului 2010
Executori: Ministerul Finanţelor,
Ministerul Justiţiei
Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Interne
Proiect de lege elaborat şi adoptatDepistarea, combaterea şi tragerea la răspundere penală pentru înfiinţarea de întreprinderi-fantomă
1.13. Elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 prin includerea unei prevederi speciale a modului de evaluare a sumelor destinate trecerii în cont şi restituite la compartimentul TVA în cazul procurării de bunuri şi servicii de la întreprinderile-fantomă. Elaborarea şi implementarea unor mecanisme eficiente care ar permite organelor de control să anuleze tranzacţiile fictive, restabilind obligaţiile întreprinderilor nedisciplinate faţă de
buget
Trimestrul II
al anului 2010
Executor Ministerul Finanţelor
Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Interne
Proiect de lege elaborat şi adoptat. Mecanism viabil elaborat şi implementatPunerea în aplicare a unui mecanism viabil care ar permite organelor de control anularea tranzacţiilor fictive şi restabilirea obligaţiilor întreprinderilor nedisciplinate faţă de buget
1.14. Examinarea oportunităţii de modificare a legislaţiei în vederea asigurării accesului organelor fiscale la datele privind trecerea frontierei de stat de către persoane fiziceTrimestrul II
al anului 2010
Executor Ministerul Finanţelor
Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, Ministerul Afacerilor Interne
Studiu realizat. Propuneri de modificare a legislaţiei prezentateEvaluarea corectă a sumelor TVA ce urmează a fi restituite întreprinderilor specializate în transportul internaţional de pasageri
1.15. Examinarea oportunităţii de
modificare a Legii nr. 25-XVI din
22 februarie 2008
privind Codul de conduită a funcţionarului public
Trimestrul II
al anului 2010
Executor Ministerul Justiţiei
Coexecutor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Studiu realizat. Propuneri înaintate GuvernuluiExaminarea celor mai bune practici în vederea includerii următoarelor reglementări:
obligativitatea raportării abaterilor de la cod şi sancţionarea pentru neraportare; responsabilitatea superiorilor pentru nerespectarea codului; modificarea clauzei referitoare la cadouri şi favoruri (acceptarea cadourilor ce nu depăşesc un salariu minim pe ţară) care creează condiţii pentru legalizarea corupţiei mici
1.16. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achiziţiile publice, care să stabilească un adaos comercial limitat în raport cu preţul fixat de producător pentru contractele de achiziţii publice
Trimestrul III
al anului 2010
Executor Ministerul FinanţelorProiect de lege elaborat şi adoptatReducerea cheltuielilor pentru achiziţiile publice
1.17. Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, care să stabilească o procedură eficientă de înregistrare a întreprinderilor şi de modificare a actelor de constituire a persoanelor juridice şi a datelor fixate în Registrul de statTrimestrul III
al anului 2010
Executor Ministerul FinanţelorProiect de lege elaborat şi adoptatEliminarea posibilităţii de înregistrare a întreprinderilor prin înşelăciune pe numele unor terţi, prin sustragere de documente sau de date din actele de identitate, prin prezentarea de date false etc.
1.18. Elaborarea unei variante noi a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţieiTrimestrul IV
al anului 2010
Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în colaborare cu ministere, cu alte autorităţi administrative centrale şi cu societatea civilăStrategia elaborată şi adoptatăAjustarea Strategiei la noul cadru legislativ naţional anticorupţie şi la standardele internaţionale în domeniu
1.19. Elaborarea Planului de acţiuni pe anii 2011–2013 de implementare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţieiTrimestrul IV
al anului 2010
Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în colaborare cu ministere, cu alte autorităţi administrative centrale şi cu societatea civilăPlan de acţiuni elaborat şi adoptatImplementarea obiectivelor Strategiei
Notă: Termenul de realizare a acţiunilor ce presupun elaborarea unor proiecte de acte legislative şi alte acte normative reprezintă data-limită de prezentare a acestora la Guvern spre examinare şi aprobare.
II. Prevenirea corupţiei
2. Eficientizarea sistemului instituţional
2.1. Implementarea acţiunilor de prevenire a corupţiei în procedurile de recrutare, selectare, angajare şi promovare a persoanelor în funcţiile publiceAnul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeNumăr de
funcţii vacante
publicate.
Număr de con-
cursuri desfăşu-
rate. Grad de
transparenţă asigurat
Reducerea nivelului de corupţie în procesul
de recrutare, selectare,
angajare şi promovare a persoanelor în
funcţiile publice
2.2. Organizarea schimbului de informaţii analitice între organele de drept referitor la aspecte ale dezvoltării fenomenului corupţiei, particularităţi de tactică şi procedură, scheme de corupere şi compliciAnul 2010Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura GeneralăSchimb de informaţii organizatSchimbul de experienţă cu privire la fenomenul corupţiei
2.3. Instruirea lucrătorilor organelor de drept şi a judecătorilor în domenii ce ţin de:
a) depistarea, investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie; conexiunea dintre crima organizată, spălarea de bani şi infracţiunile de corupţie;
b) gestionarea cazurilor de fraudă şi corupţie electorală
Anul 2010Executori: Institutul Naţional al Justiţiei,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Afacerilor Interne
Număr de instruiri efectuate. Număr de persoane instruiteAprofundarea cunoştinţelor lucrătorilor din organele de drept şi ale judecătorilor privind infracţiunile de corupţie
2.4. Instituirea unui mecanism eficient în vederea excluderii cazurilor de relaţionare a judecătorilor cu alte persoane pe tema dosarelor aflate pe rol în afara şedinţelor de judecatăAnul 2010Executori: Consiliul Superior al Magistraturii,
Ministerul Justiţiei
Mecanism implementatExcluderea riscurilor de coruptibilitate a judecătorilor
3. Prevenirea corupţiei în administraţia publică
3.1. Evaluarea riscului de corupţie în organele centrale de specialitate ale administraţiei publiceNoiembrie
2010
Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centraleRaport de evaluare a riscurilor întocmitIdentificarea factorilor ce favorizează şi generează corupţia
3.2. Mediatizarea informaţiei privind oportunităţile de studii peste hotare şi organizarea unor concursuri de preselecţie a candidaţilorAnul 2010Executor Ministerul EducaţieiNumăr de oferte de studii publicateAsigurarea transparenţei proceselor de difuzare a informaţiei şi de selectare a candidaţilor pentru bursele de studii şi a schimbului academic cu instituţiile de învăţămînt de peste hotare
3.3. Monitorizarea executării Hotărîrii Curţii de Conturi nr. 20 din 29 mai 2009 privind rezultatele controlului asupra corectitudinii şi legalităţii adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2008Anul 2010Executori: Curtea de Conturi,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei,
Procuratura Generală,
Ministerul Finanţelor
Monitorizare efectuată. Rezultatele controlului publicateEliminarea corupţiei din gestionarea finanţelor publice
3.4. Monitorizarea executării Hotărîrii Curţii de Conturi nr. 19 din 28 mai 2009 privind Raportul auditului performanţei „Unele obiective ale Legii privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13 aprilie 2007 s-au realizat, dar sînt necesare îmbunătăţiri”Anul 2010Executori: Curtea de Conturi,
Ministerul Finanţelor
Monitorizare efectuată. Rezultatele controlului publicateRealizarea obiectivelor Legii nr. 96-XVI din 13 aprilie 2007
3.5. Publicarea în paginile web oficiale ale Curţii de Conturi şi autorităţilor publice a informaţiei privind executarea hotărîrilor Curţii de Conturi şi implementarea măsurilor de înlăturare a neregulilor şi neconformităţilor constatate în gestionarea finanţelor publiceAnul 2010Executori: Curtea de Conturi,
ministerele şi alte autorităţi administrative centrale
Informaţie plasată. Măsuri implementateAsigurarea transparenţei în gestionarea finanţelor publice
3.6. Implementarea măsurilor de prevenire a corupţiei în sistemul de evaluare a capacităţii de muncă şi atribuire a gradelor de invaliditateAnul 2010Executor Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi
Familiei
Coexecutori:
Ministerul Sănătăţii,
Centrul pentru
Combaterea Crimelor

Economice şi
Corupţiei
Măsuri realizate.
Transparenţă asigurată în
evaluarea şi
atribuirea gradelor de
invaliditate.
Număr de cazuri
de corupţie
contracarate
Eliminarea corupţiei
din sistemul
atribuirii gradelor
de invaliditate
4. Educaţia anticorupţie a funcţionarilor publici
4.1. Perfecţionarea metodologiei de admitere în instituţiile de învăţămînt superior în vederea excluderii contactului direct al candidaţilor cu factorii de decizie din comisiile de admitereAprilie
2010
Executor Ministerul EducaţieiMetodologia perfecţionatăPerfecţionarea şi mediatizarea cadrului normativ de organizare a admiterii în instituţiile de învăţămînt superior. Reducerea riscului de corupţie în procesul de admitere la studii
4.2. Includerea unui modul cu subiecte de prevenire şi combatere a corupţiei în programele de profesionalizare a
funcţionarilor publici
Anul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeNumăr de instruiri desfăşurate, număr de audienţi. Modul prevăzut în programele de profesionalizareFamiliarizarea funcţionarilor publici cu legislaţia anticorupţie. Sporirea gradului de rezistenţă la corupţie
5. Optimizarea controalelor şi colaborarea interdepartamentală
5.1. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de investigaţie în vederea depistării şi prevenirii actelor de corupţie în sistemul instituţiilor penitenciare, inclusiv prin efectuarea de verificări planificate şi inopinate. Intensificarea interacţiunii între organele de drept privind schimbul de informaţii operativeAnul 2010Executor Ministerul Justiţiei
Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne,
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Număr de acte de corupţie contracarate. Număr de şedinţe comune desfăşurateReducerea
corupţiei în
sistemul instituţiilor
penitenciare
5.2. Depistarea schemelor de corupţie la nivel înalt şi documentarea pe marginea lorAnul 2010Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în colaborare cu alte organe de drept şi de controlNumăr de cazuri depistate. Număr de dosare instrumentate şi deferite justiţieiPrevenirea corupţiei la nivel înalt
5.3. Monitorizarea procedurilor de achiziţii publice efectuate de către instituţiile de stat în scopul eliminării actelor de corupţieAnul 2010Executor Ministerul Finanţelor
Coexecutor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Monitorizări efectuate. Număr de licitaţii anulate, suspendate, reevaluate sau prelungiteSporirea transparenţei şi utilizarea eficientă a finanţelor publice, sporirea credibilităţii participanţilor la procedurile de achiziţii publice
6. Asigurarea transparenţei în sectorul public
6.1. Asigurarea transparenţei procesului de elaborare a actelor normative:
a) publicarea proiectelor de acte legislative şi alte acte normative în mass-media şi pe paginile web oficiale, însoţite de argumentări calificate;
b) organizarea recepţionării şi examinării obligatorii a propunerilor şi obiecţiilor pe marginea acestor proiecte, comunicarea feedback
Anul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeNumăr de proiecte publicate. Număr de obiecţii recepţionate şi examinateAsigurarea transparenţei procesului legislativ
6.2. Întocmirea modelelor de formulare, cereri şi alte documente stabilite prin lege şi prin actele normative ale autorităţilor publice, precum şi a instrucţiunilor privind completarea lor; plasarea acestora în paginile web oficiale ale autorităţilor administraţiei publiceAnul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeModele de formulare, cereri şi alte documente plasate în paginile web. Instrucţiuni de completare elaborate şi plasate în paginile webUniformizarea modelelor de
formulare şi cereri
6.3. Asigurarea funcţionării mecanismului de semnalare a actelor de corupţie prin intermediul telefonului de încredere, al urnelor de petiţii etc.Anul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeMecanism de semnalare funcţional. Număr de apeluri recepţionate; număr de petiţii procesateSporirea încrederii societăţii civile în organele de resort
6.4. Plasarea în paginile web oficiale ale Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ministerelor şi celorlalte autorităţi publice centrale şi locale a rezultatelor controlului declaraţiilor privind veniturile şi proprietăţile demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu funcţii de conducereAnualExecutori: Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de controlRezultatele controlului plasate în paginile web oficialeAsigurarea transparenţei activităţii comisiilor centrală şi
departamentale
de control
6.5. Punerea în aplicare a Registrului de stat al educaţiei în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 270 din 13 martie 2007Anul 2010Executor Ministerul EducaţieiRegistrul elaborat şi implementatAsigurarea transparenţei pe segmentul deţinătorilor de acte de studii
6.6. Participarea reprezentanţilor
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale la emisiuni televizate şi
radiofonice, pregătirea de publicaţii pentru sensibilizarea opiniei publice şi promovarea unui comportament adecvat normelor etice, cultivarea intoleranţei faţă de faptele de corupţie
Anul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeNumăr de emisiuni cu participarea reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi localeSensibilizarea opiniei
publice asupra
fenomenului
corupţiei
6.7. Implementarea sistemului „Ghişeul unic” în activitatea Biroului migraţie şi azil din cadrul Ministerului Afacerilor InterneDecembrie 2010Executor Ministerul Afacerilor Interne„Ghişeu unic” deschis în incinta Biroului migraţie şi azilPrevenirea corupţiei
şi asigurarea
transparenţei în
activitatea Biroului
migraţie şi azil
6.8. Implementarea sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere, înzestrarea automobilelor speciale de patrulare rutieră cu dispozitive moderne, dotate cu camere video, de stabilire a vitezei vehiculelorPe tot parcursul anuluiExecutor Ministerul Afacerilor InterneSistem implementat. Număr de automobile speciale de patrulare rutieră înzestrateExcluderea cazurilor
de corupţie în rîndul
colaboratorilor
poliţiei rutiere,
excluderea subiectivismului la
depistarea
contravenţiilor şi
documentarea pe
marginea acestora
6.9. Elaborarea unui chestionar unic privind nivelul corupţiei în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale ce prestează servicii populaţiei şi privind gradul de coruptibilitate al unor categorii de funcţionari şi plasarea acestuia în paginile web oficiale ale autorităţilor menţionateIulie
2010
Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeNumăr de funcţii identificate ca coruptibile, număr de funcţionari ce au primit recompense iliciteMonitorizarea nivelului de corupţie
în sfera prestării serviciilor şi
depistarea funcţionarilor corupţi
6.10. Elaborarea şi editarea materialelor didactice pentru instruirea efectivului din organele afacerilor interne în vederea prevenirii şi combaterii actelor de corupţieSemestrialExecutor Ministerul Afacerilor InterneNumăr de materiale didactice editate, număr de instruiri efectuate, număr de audienţiSporirea nivelului de instruire a personalului MAI. Formarea
profesională continuă a
efectivului organelor
afacerilor interne
în domeniul
combaterii corupţiei şi
deontologiei poliţieneşti
6.11. Organizarea de conferinţe, seminare, mese rotunde privind combaterea corupţiei şi deontologia poliţieneascăPe tot parcursul anuluiExecutor Ministerul Afacerilor InterneNumăr de conferinţe, seminare, mese rotunde organizateLărgirea spectrului de cunoştinţe privind
combaterea corupţiei
şi familiarizarea cu
noi metode şi forme de
prevenire şi combatere
a corupţiei
6.12. Intensificarea controlului pentru depistarea cazurilor de corupţie în asigurarea financiară şi materială a militarilorAnul 2010Executor Ministerul ApărăriiNumăr de cazuri semnalate. Măsuri de eradicare întreprinsePrevenirea şi
depistarea cazurilor de
corupţie
6.13. Plasarea în pagina web oficială a Ministerului Justiţiei a rapoartelor de expertiză a actelor normative elaborate de experţii Consiliului EuropeiAnul 2010Executor Ministerul JustiţieiNumăr de rapoarte de expertiză
publicate
Asigurarea accesului la
rapoartele de
expertiză
6.14. Elaborarea şi mediatizarea rapoartelor anuale privind transparenţa în procesul decizionalAnul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale, autorităţile administraţiei publice localeRapoarte elaborate şi publicateAsigurarea accesului la
informaţia de
interes public
6.15. Plasarea în pagina web oficială a Agenţiei Rezerve Materiale a unor informaţii ample, inclusiv a rezultatelor licitaţiilor publice privind achiziţiile publice pentru completarea rezervelor de statTrimestrul III
al anului 2010
Executor Agenţia Rezerve MaterialeRapoartele detaliate privind achiziţiile publice mediatizate. Număr de licitaţii desfăşurateAsigurarea transparenţei în
procesul achiziţiilor publice pentru completarea
rezervelor de stat
III. Intensificarea cooperării dintre instituţiile publice şi societatea civilă
7. Antrenarea societăţii civile în activităţile anticorupţie
7.1. Organizarea unor întruniri pe tema fenomenului corupţiei cu studenţii, elevii şi jurnaliştii de investigaţiePe tot parcursul anuluiExecutor Ministerul Educaţiei
Coexecutori: Instituţiile de învăţămînt,
ONG-urile de profil, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Număr de întruniri desfăşurateSporirea iniţiativei şi a conştiinţei civice privind combaterea corupţiei în instituţiile de învăţămînt
7.2. Includerea în curriculumurile şcolare şi universitare a unor teme referitoare la promovarea statului de drept, educarea intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei, analiza metodelor de prevenire a acesteiaAnul 2010Executor Ministerul EducaţieiNumăr de ore
desfăşurate
Sensibilizarea elevilor şi studenţilor cu privire la fenomenul corupţiei
7.3. Desfăşurarea unei campanii de informare a societăţii civile asupra obiectivelor, drepturilor şi obligaţiilor deontologice ale poliţistului, precum şi asupra acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţieiTrimestrul II
al anului 2010
Executor Ministerul Afacerilor InterneNumăr de măsuri şi activităţi întreprinseEficientizarea colaborării cu
societatea civilă în vederea prevenirii şi combaterii
corupţiei
7.4. Organizarea unor acţiuni comune ale autorităţilor publice şi societăţii civile pentru combaterea corupţiei (sondaje, studii, seminare etc.)Anul 2010Executori: Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale
Coexecutori: ONG-urile de profil
Număr de acţiuni comune desfăşurateStabilirea unei
colaborări eficiente între autorităţile
publice şi societatea civilă
IV. Extinderea colaborării internaţionale
8. Implementarea standardelor internaţionale în domeniu
8.1. Implementarea recomandărilor Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO) şi cooperarea în cadrul Iniţiativei Regionale Anticorupţie (RAI)Conform termenelor stabiliteExecutori: Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi CorupţieiRecomandări aplicate.
Acţiuni concrete realizate
Realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova faţă de organismele internaţionale. Executarea integrală a măsurilor restante
8.2. Implementarea recomandărilor Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera dintre Republica Moldova şi UcrainaAnul 2010Executori:
Ministerul Finanţelor, Serviciul Grăniceri
Număr de recomandări înaintate şi implementateRealizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova faţă de organismele internaţionale
8.3.Extinderea cooperării cu instituţiile internaţionale de profil în acţiunile de prevenire şi combatere a corupţieiAnul 2010Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne,
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Întruniri desfăşurate, acorduri semnatePreluarea celor
mai bune practici
de combatere a fenomenului corupţiei
Notă: Costurile aferente implementării acţiunilor incluse în plan se vor încadra în alocaţiile pe anul 2010 destinate autorităţilor publice finanţate de la bugetul de stat şi bugetele locale, la acestea se va adăuga asistenţa externă de care vor beneficia autorităţile publice pentru implementarea unor proiecte concrete.
(Se abrogă prin HP154 din 21.07.11, MO166-169/07.10.11 art.483)