pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei
Aceasta nu este versiunea curentă. Versiunea curentă:
07.10.2011Trimiteri: 8 legate · 1 nerezolvată · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 7 fără adresăMonitorul Oficial: 3 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (1)
- Capitolul IV Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
- (se anexează) Fără legătură: se potrivesc mai multe acte sau părți, iar textul nu arată care dintre ele.
Din afara site-ului: fără adresă (7)
Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.
Art.1. – Se aprobă Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (se anexează).
Art.2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUGENIA OSTAPCIUC
Chişinău, 16 decembrie 2004.
Nr.421-XV.
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE ŞI
COMBATERE A CORUPŢIEI INTRODUCERE
Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din Republica Moldova este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului corupţiei, tranziţia politică, socială şi economică din perioada ce s-a scurs de la declararea independenţei statului a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării. Proporţiile şi importanţa sferelor afectate de corupţie solicită imperativ abordarea strategică a acestui fenomen, prin urmare elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.
Oportunitatea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (în continuare – Strategie) este determinată de conştientizarea imposibilităţii de a dezrădăcina corupţia doar prin aplicarea unor măsuri penal-restrictive, a necesităţii unei noi abordări a acestui fenomen, inclusiv a îmbinării acţiunilor de prevenire a corupţiei cu cele de depistare, instrumentare şi sancţionare, promovîndu-se, totodată, mecanismele economiei de piaţă.
Elaborarea Strategiei este motivată şi de necesitatea unei cooperări eficiente între sectorul public, cel privat şi societatea civilă.
La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont atît de experienţa naţională în domeniu, cît şi de practica unor alte ţări, de cerinţele şi recomandările organismelor internaţionale.
Scopul Strategiei constă în reducerea corupţiei în Republica Moldova pentru a nu periclita statul de drept şi democraţia, pentru a nu împiedica dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Obiectivele Strategiei sînt:
asigurarea supremaţiei legii (identificarea domeniilor afectate, condiţiilor care favorizează corupţia, prevenirea acesteia şi consolidarea sistemului de măsuri pentru detectarea şi contracararea fenomenului);
respectarea principiului de separare a ramurilor puterii şi de colaborare a acestora într-un cadru strict constituţional şi legal;
perfecţionarea cadrului legal în conformitate cu cerinţele legislaţiei internaţionale;
asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor publice, a accesului la informaţie, promovarea standardelor etice;
activizarea societăţii civile şi a sectorului privat în prevenirea corupţiei, crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.
Principiile de bază în prevenirea şi combaterea corupţiei sînt:
supremaţia legii;
prezumţia nevinovăţiei;
egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi asigurarea accesului liber la justiţie;
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
transparenţa activităţii de combatere a corupţiei;
asigurarea separării celor trei ramuri ale puterii în stat.
I.
CORUPŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Noţiunea de corupţie şi esenţa ei
La nivel naţional, corupţia este definită, în Legea nr.900-XIII din 27 iunie 1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere ilegală între două părţi, una propunînd sau promiţînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţind sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale, ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal.
Grupul multidisciplinar în problemele corupţiei al Consiliului Europei a definit corupţia ca orice comportament al persoanei în a cărei sarcină a fost pusă executarea anumitor obligaţii în sectorul public sau privat, care condiţionează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat cu funcţie de răspundere, lucrător privat, agent independent, avînd drept scop obţinerea unui profit ilegal pentru sine şi alte persoane. Astfel, este extins cercul subiecţilor actelor de corupţie, aceştia fiind atît funcţionari din sectorul public, cît şi funcţionari din sectorul privat.
Conform Convenţiei civile privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), prin corupţie se înţelege „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit, care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”.
Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în cele două modalităţi de săvîrşire a ei – activă şi pasivă.
Corupţia activă este „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor”.
Corupţia pasivă este „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte ori promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale”.
Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacă sînt săvîrşite de funcţionari publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat.
Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.
Prin urmare, legislaţia Republicii Moldova urmează a fi ajustată cerinţelor şi standardelor convenţiilor şi tratatelor internaţionale anticorupţie.
1.2. Cauzele apariţiei corupţiei
Corupţia este un fenomen complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale şi morale.
Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementarea sectorului privat.
Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea în posturi de răspundere a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici eficiente.
Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia.
Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioanelor de est; erorile comise în procesul de realizare a reformelor economice şi sociale; concurenţa politică neloială; traficul de influenţă asupra mass-media şi organelor de drept.
Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în organele puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi demoralizarea societăţii; erodarea valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa publică; polarizarea socială; dependenţa mijloacelor de informare în masă.
Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen.
1.3. Consecinţele corupţiei
Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd grav statalitatea Republicii Moldova.
Impactul economic al corupţiei se manifestă în diverse moduri. Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producătorilor, lobbysmul, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă, descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la buget şi la dezvoltarea economiei subterane.
Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale.
În activitatea executivului, corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale; legături strînse între crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc.
Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile internaţionale, manifestîndu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii de răspundere care, în relaţiile cu parteneri străini, promovează în mod prioritar interesele personale şi corporative în raport cu interesele naţionale, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării în calitatea sa de partener în relaţii internaţionale.
II.
MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A CORUPŢIEI
Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei. Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice.
Toate elementele Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi invers.
Astfel, elementele Strategiei sînt:
contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;
prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile instituţiilor publice şi de drept;
educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi contracarare a corupţiei.
2.1. Perfecţionarea cadrului legislativ
şi asigurarea aplicării legislaţiei
Reforma legislativă trebuie să contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale, la dezvoltarea unei economii de piaţă viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la corupţie, prin simplificarea şi corelarea normativă, eliminarea dublei interpretări, codificarea, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de prevenire şi contracarare a corupţiei.
În domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementări anticorupţie eficiente, conform normelor, recomandărilor şi standardelor internaţionale.
Totodată, se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.
De asemenea, se impune consolidarea capacităţilor instituţiilor responsabile de asigurarea respectării legislaţiei penale, prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor acestora, pregătirea profesională şi specializarea judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi altor specialişti în domeniul urmăririi penale şi în judecarea actelor de corupţie, precum şi dotarea lor cu echipamente şi alte mijloace necesare. Înlăturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra agenţilor economici.
2.2. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic a. Eficientizarea sistemului instituţional
Efectul scontat al reformei instituţionale este crearea unui sistem instituţional eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei şi în reducerea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice. În acest scop, se va optimiza structura autorităţilor publice şi a altor instituţii publice prin reducerea numărului de ministere, departamente şi de alte organe, precum şi numărului de funcţionari; prin optimizarea structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în ministere, departamente şi în alte instituţii de stat; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite; se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul structurilor publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sînt supuşi, astfel încît să li se asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern. Urmează a fi perfecţionate mecanismele de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice. Pentru antrenarea societăţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, în instituţiile publice, la întreprinderile şi în organizaţiile de stat vor fi create birouri anticorupţie. Un rol important în acest domeniu va reveni Comisiei principale pentru etică, instituită sub egida Guvernului.
(Se exclude prin HP374-XVI din 29.12.05, MO16-19/27.01.06 art.75)
b. Asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în activitatea politică
În sfera politică, trebuie întreprinse un şir de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, în vederea asigurării transparenţei, stabilirii responsabilităţii în activitatea politică şi conformării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, urmează a fi studiată legislaţia şi practica internaţională. În special, se vor opera o serie de modificări în legislaţie pentru ca finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale să se efectueze cu respectarea adevărată a principiilor transparenţei şi responsabilităţii. De asemenea, este importantă stabilirea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în cadrul campaniilor electorale, precum şi a responsabilităţii în faţa poporului pentru activitate politică.
c. Diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat
Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a Republicii Moldova, în acest sens impunîndu-se modificarea legislaţiei fiscale şi vamale întru reducerea poverii fiscale şi sporirea responsabilităţii în caz de evaziune fiscală. Se va elabora un mecanism de combatere a fenomenului economiei subterane şi de reintegrare a mijloacelor ei în economia legală. Se vor întreprinde măsuri în vederea facilitării activităţii agenţilor economici (la înregistrare, licenţiere, la calcularea şi plata impozitelor, la întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice, fiscale etc).
2.3. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă
Un obiectiv major al politicii de prevenire a corupţiei îl constituie implicarea societăţii civile în acţiunile de prevenire a corupţiei şi informarea opiniei publice cu privire la cauzele şi consecinţele corupţiei, la paguba pe care o aduce.
Dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a relaţiilor cu societatea civilă se va axa pe:
facilitarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei, precum şi între acestea şi societatea civilă;
coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfăşurării în comun a unor acţiuni, obţinerea de resurse umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi eliminarea principalelor impedimente apărute în practică;
oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autorităţilor în acest domeniu.
a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale
Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor) în prevenirea şi combaterea corupţiei va fi extins prin antrenarea acestora la formularea, promovarea şi implementarea diverselor activităţi anticorupţie, realizarea unor măsuri organizatorice şi practice concrete întru facilitarea cooperării cu organele guvernamentale; organizarea periodică de întruniri comune ale organelor de drept, ale altor organe abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru examinarea rezultatelor activităţii comune de combatere a corupţiei.
b. Rolul mass-media
Rolul mass-media în prevenirea şi combaterea corupţiei constă în sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al acestuia, organizarea sistematică a unor conferinţe de presă şi briefing-uri tele-radio pentru familiarizarea populaţiei cu realizările din domeniu.
c. Educaţia civică
Educaţia civică, în deosebi în rîndul tineretului, reprezintă o latură importantă a prevenirii fenomenului corupţiei, ce impune derularea unor programe specifice în centrele de învăţămînt, în special în instituţiile de învăţămînt preuniversitar general şi în cele de învăţămînt superior.
Scopul acţiunilor educaţionale anticorupţie este de a informa cetăţenii Republicii Moldova despre pericolul corupţiei, de a le inocula intoleranţa faţă de corupţie şi de a încuraja activităţile de combatere a ei. Cetăţenii Republicii Moldova nu sînt suficient de informaţi despre drepturile omului, despre posibilităţile lor de luptă activă împotriva corupţiei. Populaţia poate contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei, dar nu conştientizează rolul ei potenţial în acest proces. Astfel, ar fi oportună o campanie publică anticorupţie care să evidenţieze pagubele morale, sociale şi financiare cauzate de acest fenomen şi să sugereze măsurile de combatere a lui.
2.4. Extinderea colaborării internaţionale
Prevenirea corupţiei constituie o preocupare constantă a organismelor internaţionale, în acest scop fiind elaborate şi adoptate o serie de documente internaţionale care reglementează procesul luptei anticorupţie.
Convenţiile civile şi penale privind corupţia la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ la exigenţele legislaţiei comunitare pentru asigurarea condiţiilor de prevenire şi control al corupţiei în conformitate cu standardele internaţionale.
În domeniul colaborării internaţionale, Republica Moldova va continua să participe la acţiunile, iniţiativele şi proiectele ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei (GRECO, Pactului de Stabilitate - SPAI etc.), să coopereze cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), să adere la alte acte internaţionale din domeniu, să încheie acorduri bi- şi multilaterale referitoare la prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei.
Pentru optimizarea activităţii anticorupţie, se vor atrage şi mijloace financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii.
III.
MECANISMUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
Pentru implementarea strategiei va fi creat următorul mecanism, al cărui mod de funcţionare va fi evaluat pe parcursul următoarelor 15 luni de la înfiinţare.
3.1. Planul de acţiuni
Obiectivele strategiei vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de efectuare a acestor măsuri.
Planul de acţiuni va fi actualizat periodic. În fiecare an se va publica şi prezenta Parlamentului un raport despre îndeplinirea planului de acţiuni. Pentru discutarea acestui raport şi actualizarea planului de acţiuni se vor organiza conferinţe anuale, care să asigure sprijinul politic şi public în domeniu.
3.2. Consiliul coordonator
în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii
Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, denumit în cele ce urmează – Consiliu coordonator, va coordona la nivel general Strategia şi va asigura responsabilitatea instituţiilor publice şi realizarea acţiunilor ce ţin de competenţa lor.
3.3. Grupul de monitorizare
Grupul de monitorizare, creat prin decret prezidenţial, se va reuni cel puţin o dată în lună pentru a discuta realizările şi problemele ce apar în procesul îndeplinirii planului de acţiuni, va da recomandări pentru rezolvarea acestor probleme. După fiecare reuniune, grupul de monitorizare va prezenta un succint raport Consiliului coordonator şi va publica în presă un rezumat al lucrărilor sale.
Grupul de monitorizare se va compune din reprezentanţi – la nivel de şefi de direcţii sau şefi adjuncţi – ai principalelor instituţii responsabile de diferitele măsuri din planul de acţiuni după cum urmează:
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Ministerul Justiţiei
Ministerul Afacerilor Interne
Procuratura Generală
Ministerul Finanţelor
Ministerul Economiei
Ministerul Educaţiei
Ministerul Sănătăţii
Departamentul Tehnologii Informaţionale
Consiliul Superior al Magistraturii
Curtea Supremă de Justiţie
Curtea de Conturi
Departamentul Vamal
Departamentul Trupelor de Grăniceri
Serviciul de Informaţii şi Securitate
comisia parlamentară de profil
organizaţiile nonguvernamentale, inclusiv Transparency International – Moldova (3 reprezentanţi)
asociaţiile oamenilor de afaceri (3 reprezentanţi)
asociaţia autorităţilor locale (3 reprezentanţi).
Membrii grupului de monitorizare vor elabora regulamentul şi vor alege preşedintele acestuia.
Grupul de monitorizare va elabora raportul anual privitor la mersul executării planului de acţiuni, precum şi recomandări pentru actualizarea lui.
3.4. Secretariatul
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va îndeplini funcţia de secretariat al grupului de monitorizare şi va asigura realizarea cotidiană a planului de acţiuni.
Secretariatul:
va organiza reuniuni lunare ale grupului de monitorizare;
va pregăti un raport după fiecare reuniune şi îl va prezenta Consiliului coordonator, va publica un rezumat în presă;
va asista grupul de monitorizare în pregătirea raportului anual şi în actualizarea planului de acţiuni;
va acorda consultaţii şi asistenţă instituţiilor implicate în implementarea planului de acţiuni la solicitarea acestora;
va organiza anual conferinţa despre progresele înregistrate şi perspectivele în reprimarea corupţiei.
Secretariatul este responsabil de elaborarea Planului de acţiuni.
Secretarul grupului de monitorizare este numit de către directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
(Se modifică şi se introduce prin HP374-XVI din 29.12.05, MO16-19/27.01.06 art.75)
Anexă
PLANUL DE ACŢIUNI pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pentru anul 2006
Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei include măsuri de activitate şi acţiuni concrete de realizare a acestora.
Întru asigurarea realizării eficiente a acţiunilor indicate, în Plan sînt specificaţi executorii şi coexecutorii, precum şi termenele de realizare.
Rezultatele îndeplinirii fiecărei acţiuni, precum şi dificultăţile întîmpinate în realizarea acestora vor fi prezentate trimestrial Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
| Măsura de activitate | Acţiunea concretă | Termenul de realizare | Instituţia responsabilă | Rezultatul scontat |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 |
| Capitolul I. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei |
| Elaborarea proiectelor de acte legislative în vederea facilitării procesului de preve-nire şi combatere a corupţiei | Elaborarea în redacţie nouă a legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei prin prisma standardelor internaţionale în domeniu | Trimestrul I | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei | Perfecţionarea legislaţiei anticorupţie
Ajustarea cadrului legislativ naţional la standardele internaţionale şi practicile avansate
Eficientizarea aplicării legislaţiei naţionale |
| Examinarea oportunităţii de elaborare a proiectului de lege privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice | Trimestrul II | Executor Serviciul de Informaţii şi Securitate Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Justiţiei |
| Elaborarea proiectului de lege privind modificarea şi completarea legislaţiei ce ţine de domeniul achiziţiilor publice | Trimestrul II | Executor Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului |
| | | | |
| Examinarea oportunităţii de elaborare a proiectului de lege cu privire la lobbysm | Trimestrul II | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională, Procuratura Generală, Serviciul Vamal, Ministerul Dezvoltării Informaţionale | |
| Revizuirea legislaţiei cu privire la funcţionarii publici prin armonizarea acesteia cu practicile avansate | Trimestrul II | Executor Ministerul Justiţiei în comun cu alte autorităţi ale adminis-traţiei publice centrale şi locale | |
| Elaborarea în redacţie nouă a legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului prin prisma standardelor internaţionale şi practicilor avansate | Trimestrul II | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională, Procuratura Generală, Serviciul Vamal, Ministerul Dezvoltării Informaţionale | |
| Elaborarea Strategiei naţionale de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului | Trimestrul III | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională, Procuratura Generală, Serviciul Vamal, Ministerul Dezvoltării Informaţionale | |
| Elaborarea proiectului de lege cu privire la declararea veniturilor, averii şi mijloacelor de obţinere a veniturilor de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova | Trimestrul III | Executor Ministerul Finanţelor Coexecutor Ministerul Justiţiei în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice | |
| Elaborarea proiectului de lege cu privire la răspunderea ministerială | Trimestrul IV | Executor Ministerul Justiţiei în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale | |
| Revizuirea legislaţiei privind tariful vamal sub aspect anticorupţional | Trimestrul IV | Executor Serviciul Vamal Coexecutori: Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | |
| Elaborarea raportului despre progresele înregistrate şi dificultăţile întîmpinate în realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei | Noiembrie | Executor Grupul de monitorizare | Asigurarea transparenţei şi informarea populaţiei despre activitatea organelor de resort în domeniul anticorupţional |
| Examinarea oportunităţii de actualizare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia | Trimestrul IV | Executori: Grupul de monitorizare, autorităţile publice interesate, ONG-urile |
| Capitolul II. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic |
| Perfecţi-onarea cadrului instituţi-onal | Implementarea, în funcţie de necesitate, a practicii ghişeelor unice în administraţia publică. Elaborarea şi publicarea raportului de evaluare a activităţii ghişeelor unice devenite funcţionale | Semestrial | Executor Ministerul Economiei şi Comerţului Coexecutori: Organele administraţiei publice care prestează servicii | Perfecţionarea şi consolidarea capacităţilor cadrului instituţional |
| Organizarea conferinţei naţionale anticorupţie pentru discutarea raportului despre progresele înregistrate şi promovarea proiectului Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe termen mediu | Decembrie | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei |
| Prevenirea corupţiei în adminis-traţia publică | Realizarea unor sondaje sociologice privind percepţia corupţiei şi atitudinea faţă de aceasta a populaţiei | Semestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei prin contract cu instituţiile sociologice specializate în domeniu | Reducerea considerabilă a manifestări-lor de corupţie şi sporirea nivelului de percepţie a acestui fenomen de către societate |
| Efectuarea unor studii analitice în scopul estimării nivelului şi tendinţelor corupţiei şi economiei neoficiale în domeniile strategice ale economiei naţionale | Semestrial | Executor Academia de Ştiinţe a Moldovei Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Banca Naţională, Ministerul Economiei şi Comerţului, ONG-urile |
| Instruirea angajaţilor organelor de drept în centrele analitice de peste hotare în scopul însuşirii practicilor avansate în domeniul prognozării corupţiei şi planificării strategice a reprimării acesteia | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutor Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | |
| Direcţionarea activităţii organelor de control financiar de stat spre: stabilirea domeniilor vulnerabile conflictului de interese şi instituirea unor sisteme şi proceduri de soluţionare a asemenea conflicte; familiarizarea funcţionarilor cu prevederile legale în materie de conflict de interese, corupţie şi protecţionism; prevenirea şi soluţionarea conflictelor de interese | Semestrial | Executor Ministerul Finanţelor Coexecutori: Curtea de Conturi, Serviciul Vamal, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, alte organe abilitate cu funcţii de control | |
| Evaluarea riscului de corupţie în unele instituţii publice centrale | Trimestrul II | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutor Grupul de monitorizare în comun cu ONG-urile | |
| Crearea unui sistem informaţional de prelucrare electronică a operaţiunilor financiare limitate, cumulative şi suspecte, cu conectarea acestuia la reţeaua internaţională a grupului Egmont | Trimestrul III | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională în colaborare cu organismele internaţionale | |
| Crearea şi implementarea sistemului informaţional de monitorizare a activităţilor de supraveghere şi control de stat | Trimestrul III | Executor Ministerul Dezvoltării Informaţionale Coexecutor Ministerul Economiei şi Comerţului | |
| Crearea infrastructurii tehnologice informaţionale, inclusiv a programelor soft, necesare pentru depistarea şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului. Elaborarea şi implementarea unor programe informaţionale analitice | Trimestrul III | Executor Ministerul Dezvoltării Informaţionale Coexecutori: Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | |
| Asigurarea informaţională operativă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu date statistice necesare elaborării studiilor analitice în domeniul prevenirii corupţiei şi crimelor conexe acesteia | Lunar | Executor Biroul Naţional de Statistică Coexecutori: Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | |
| Examinarea oportunităţii de asigurare a activităţilor analitice în domeniul prevenirii corupţiei cu surse financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii | Semestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutor Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | |
| Organizarea unor seminarii de instruire, programe de studii, cursuri de perfecţionare pentru judecători, procurori, lucrători operativi şi ofiţeri de urmărire penală în vederea relevării, investigării, urmăririi penale şi judecării infracţiunilor de corupţie | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în colaborare cu alte organe de drept Coexecutori: Instituţiile de învăţămînt superior (AAP, ASEM, USM etc.), ONG-urile | |
Asigu-rarea transpa-renţei în sectorul public | Asigurarea transparenţei procesului de licenţiere şi acreditare a instituţiilor de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice | Semestrial | Executori: Camera de Licenţiere, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare Coexecutor Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului | Sporirea credibilităţii societăţii faţă de organele abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei |
Asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a actelor normative prin: a) publicarea proiectelor de acte normative în mass-media şi pe site-urile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice; b) organizarea recepţionării şi examinării obligatorii a obiecţiilor şi propunerilor populaţiei la aceste proiecte | Semestrial | Executori: Autorităţile administraţiei publice, ONG-urile |
| Monitorizarea implementării principi-ilor Codului etic al funcţionarului public | Semestrial | Executor Grupul de monitorizare |
| Optimizarea sistemului de monitori-zare în scopul depistării cazurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului | Semestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală |
| Evaluarea activităţii instituţiilor publice în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei | Trimestrul IV | Executor Grupul de monitorizare Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, Procuratura Generală | |
| Asigurarea şi promovarea funcţionării unor mecanisme de sesizare, inclusiv anonimă, a actelor de corupţie (prin intermediul telefoanelor de încredere etc.) | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, ONG-urile | |
| Evaluarea activităţii decizionale a autorităţilor publice locale sub aspectul participării societăţii civile la procesul decizional | Semestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Finanţelor, Curtea de Conturi | |
| Preve- nirea corupţiei în mediul de afaceri | Revizuirea reglementărilor cu privire la achiziţiile publice în sensul armonizării acestora cu directivele consolidate ale UE şi cu practicile europene avansate în domeniu | Trimestrul I | Executor Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale | Diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat |
| Elaborarea ghidului pentru oamenii de afaceri „Prevenirea corupţiei în sectorul privat” | Trimestrul III | Executori Transparency International – Moldova, alte ONG-uri Coexecutor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei |
| Asigurarea unor condiţii de afaceri şi investiţii echitabile, bazate pe libera concurenţă, în scopul prevenirii corupţiei în sectorul privat | Trimestrial | Executor Ministerul Economiei şi Comerţului în comun cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale |
| Capitolul III. Educaţia anticorupţională |
| Campanii de infor-mare şi educare | Informarea populaţiei prin intermediul mass-media despre activităţile de combatere a corupţiei | Lunar | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, ONG-urile | Promovarea rolului activ al societăţii civile şi a mass-media în lupta contra corupţiei, în vederea cultivării spiritului de intoleranţă faţă de acest fenomen
Încurajarea populaţiei privind colaborarea cu organele de resort |
| Asigurarea sprijinului în producerea unor filme de scurt metraj şi spoturi sociale şi organizarea emisiunilor specializate anticorupţie, cu partici-parea reprezentanţilor instituţiilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei şi a experţilor internaţionali şi naţionali în domeniu | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal, companiile TV, ONG-urile |
| Organizarea întrunirilor în scopul promovării şi implementării unor planuri de acţiuni comune ale ONG-urilor şi instituţiilor de stat împotriva corupţiei | Trimestrial | Executori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ONG-urile, instituţiile vizate |
| Organizarea expoziţiilor şi altor manifestări cultural-artistice cu tematică anticorupţie | Trimestrial | Executor Ministerul Culturii şi Turismului Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cooperare cu alte autorităţi ale administraţiei publice şi cu ONG-urile | |
| | | | |
| Organizarea unor treninguri de instruire, programe de studii, cursuri de perfecţionare pentru funcţionarii publici cu subiectul normelor legale referitoare la corupţie, protecţionism, conflict de interese etc. | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cooperare cu instituţiile publice şi cu ONG-urile | |
| Implementarea unor programe de studiere a actelor normative ce regle-mentează activitatea funcţionarilor publici şi responsabilitatea lor pentru actele de corupţie şi alte infracţiuni | Semestrial | Executor Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, instituţiile de învăţămînt superior (AAP, ASEM, USM etc.), ONG-urile | |
| Educarea juridică a populaţiei în scopul creşterii nivelului cunoştinţelor în domeniul juridic şi în vederea diminuării fenomenului de corupţie activă | Trimestrial | Executor Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului Coexecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, instituţiile de învăţămînt superior (AAP, ASEM, USM etc.), ONG-urile | |
| Capitolul IV. Extinderea colaborării internaţionale |
| Imple-mentarea instru-mentelor interna-ţionale ale UE, CoE, ONU, OECD, NATO etc. | Înaintarea spre ratificare a Protocolului adiţional la Convenţia penală împotriva corupţiei | Trimestrul I | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală | Eficientizarea mecanismelor de cooperare internaţională |
| Înaintarea spre ratificare a Convenţiei ONU împotriva corupţiei | Trimestrul II | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutor Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene | |
| Intensificarea colaborării internaţio-nale prin antrenarea în activitatea organelor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei a unor experţi străini în domeniu (procurori, poliţişti etc.) | Trimestrial | Executor Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Coexecutor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | |
| | | | |
| Implementarea recomandărilor GRECO, SPAI, Egmont, FATF, Moneywal etc. | Conform termenelor stabilite | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei | |
| Aderarea la grupul Egmont | Semestrul I | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Banca Naţională | |
| Intensificarea cooperării cu instituţiile internaţionale de profil în realizarea acţiunilor de combatere a corupţiei şi crearea organizaţiilor obşteşti pentru monitorizarea politicii anticorupţie | Trimestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală, organismele internaţionale | |
| Semnarea şi punerea în aplicare a memorandumurilor dintre Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi instituţiile similare din străinătate responsabile de combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului | Semestrial | Executor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Coexecutori: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura | |
| | | Generală | |
(Se modifică prin HP374-XVI din 29.12.05, MO16-19/27.01.06 art.75)