pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei
Aceasta nu este versiunea curentă. Versiunea curentă:
07.10.2011Trimiteri: 11 legate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 10 fără adresă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.
Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (10)
- Convenţiei civile privind corupţia Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenţia penală privind corupţia Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenţiile civile şi penale privind corupţia la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ… Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Pactului de Stabilitate - SPAI etc Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului de Parteneriat şi Cooperare Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordului de Parteneriat şi Cooperare Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenţia ONU împotriva corupţiei Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenţia OECD privind lupta împotriva corupţiei în rîndul funcţionarilor străini Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Acordul privind achiziţiile guvernamentale Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
- Convenţiei ONU pentru combaterea criminalităţii organizate transnaţionale Document internațional din afara legis.md, care nu are încă o adresă aici.
Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.
Art.1. – Se aprobă Strategia naţională de prevenire şi combatere a corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (se anexează).
Art.2. – Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUGENIA OSTAPCIUC
Chişinău, 16 decembrie 2004.
Nr.421-XV.
STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE ŞI
COMBATERE A CORUPŢIEI INTRODUCERE
Una din priorităţile actuale ale reformelor economice, politice şi sociale din Republica Moldova este prevenirea şi combaterea corupţiei. Privită obiectiv, inclusiv prin prisma fenomenului corupţiei, tranziţia politică, socială şi economică din perioada ce s-a scurs de la declararea independenţei statului a avut un impact dezastruos asupra calităţii guvernării şi dezvoltării ţării. Proporţiile şi importanţa sferelor afectate de corupţie solicită imperativ abordarea strategică a acestui fenomen, prin urmare elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei.
Oportunitatea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei (în continuare – Strategie) este determinată de conştientizarea imposibilităţii de a dezrădăcina corupţia doar prin aplicarea unor măsuri penal-restrictive, a necesităţii unei noi abordări a acestui fenomen, inclusiv a îmbinării acţiunilor de prevenire a corupţiei cu cele de depistare, instrumentare şi sancţionare, promovîndu-se, totodată, mecanismele economiei de piaţă.
Elaborarea Strategiei este motivată şi de necesitatea unei cooperări eficiente între sectorul public, cel privat şi societatea civilă.
La elaborarea Strategiei s-a ţinut cont atît de experienţa naţională în domeniu, cît şi de practica unor alte ţări, de cerinţele şi recomandările organismelor internaţionale.
Scopul Strategiei constă în reducerea corupţiei în Republica Moldova pentru a nu periclita statul de drept şi democraţia, pentru a nu împiedica dezvoltarea economică şi socială a ţării.
Obiectivele Strategiei sînt:
asigurarea supremaţiei legii (identificarea domeniilor afectate, condiţiilor care favorizează corupţia, prevenirea acesteia şi consolidarea sistemului de măsuri pentru detectarea şi contracararea fenomenului);
respectarea principiului de separare a ramurilor puterii şi de colaborare a acestora într-un cadru strict constituţional şi legal;
perfecţionarea cadrului legal în conformitate cu cerinţele legislaţiei internaţionale;
asigurarea transparenţei activităţii instituţiilor publice, a accesului la informaţie, promovarea standardelor etice;
activizarea societăţii civile şi a sectorului privat în prevenirea corupţiei, crearea unei atmosfere de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei.
Principiile de bază în prevenirea şi combaterea corupţiei sînt:
supremaţia legii;
prezumţia nevinovăţiei;
egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi asigurarea accesului liber la justiţie;
respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
transparenţa activităţii de combatere a corupţiei;
asigurarea separării celor trei ramuri ale puterii în stat.
I.
CORUPŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA
1.1. Noţiunea de corupţie şi esenţa ei
La nivel naţional, corupţia este definită, în Legea nr.900-XIII din 27 iunie 1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, ca un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere ilegală între două părţi, una propunînd sau promiţînd privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţind sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale, ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal.
Grupul multidisciplinar în problemele corupţiei al Consiliului Europei a definit corupţia ca orice comportament al persoanei în a cărei sarcină a fost pusă executarea anumitor obligaţii în sectorul public sau privat, care condiţionează încălcarea acestora în calitate de persoană de stat cu funcţie de răspundere, lucrător privat, agent independent, avînd drept scop obţinerea unui profit ilegal pentru sine şi alte persoane. Astfel, este extins cercul subiecţilor actelor de corupţie, aceştia fiind atît funcţionari din sectorul public, cît şi funcţionari din sectorul privat.
Conform Convenţiei civile privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie 1999), prin corupţie se înţelege „faptul de a solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj necuvenit, care afectează exercitarea normală a unei funcţii sau comportamentul cerut beneficiarului comisionului ilicit sau al avantajului necuvenit, sau al promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit”.
Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 1999) defineşte corupţia în cele două modalităţi de săvîrşire a ei – activă şi pasivă.
Corupţia activă este „promisiunea, oferirea sau darea, cu intenţie, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcţionar public, pentru sine ori pentru altul, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor”.
Corupţia pasivă este „solicitarea ori primirea, cu intenţie, de către un funcţionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul sau acceptarea unei oferte ori promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abţinerii de la a îndeplini un act în exerciţiul funcţiilor sale”.
Potrivit convenţiei numite, aceste fapte constituie corupţie dacă sînt săvîrşite de funcţionari publici naţionali, străini, parlamentari naţionali, străini şi ai adunărilor parlamentare internaţionale, funcţionari internaţionali, precum şi de persoane care reprezintă organizaţii internaţionale. De asemenea, corupţia ţine atît de sectorul public, cît şi de cel privat.
Convenţia O.N.U. împotriva corupţiei (New York, 31 octombrie 2003) defineşte corupţia agenţilor publici naţionali ca acţiune de a solicita sau de a accepta, direct sau indirect, un folos necuvenit pentru sine sau pentru o altă persoană, cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine de la întreprinderea unui act în exerciţiul funcţiilor sale oficiale.
Prin urmare, legislaţia Republicii Moldova urmează a fi ajustată cerinţelor şi standardelor convenţiilor şi tratatelor internaţionale anticorupţie.
1.2. Cauzele apariţiei corupţiei
Corupţia este un fenomen complex, multistructural şi multidimensional, un fenomen economic, social şi politic, a cărui complexitate este determinată de diverse cauze, care pot fi grupate în: economice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale şi morale.
Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vieţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; salariile joase, plătite cu întîrziere, ale funcţionarilor publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementarea sectorului privat.
Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre defectuoasă; promovarea în posturi de răspundere a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de transparenţă în activitatea administraţiei publice centrale şi locale, în organele de drept; libertatea excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea redusă de demascare a persoanelor corupte; înzestrarea insuficientă a organelor de drept cu mijloace tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tactici eficiente.
Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existente în legislaţie, în lipsa unor mecanisme eficiente de executare a acesteia.
Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi de responsabilitate politică; existenţa unor factori interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioanelor de est; erorile comise în procesul de realizare a reformelor economice şi sociale; concurenţa politică neloială; traficul de influenţă asupra mass-media şi organelor de drept.
Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, mentalitate, tradiţii de activitate corupţională în organele puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi demoralizarea societăţii; erodarea valorilor etice; informarea insuficientă a societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa publică; polarizarea socială; dependenţa mijloacelor de informare în masă.
Multitudinea cauzelor corupţiei determină diversitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen.
1.3. Consecinţele corupţiei
Datele statistice oficiale, precum şi cele prezentate de organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifice, sociocriminologice, informaţiile organelor de drept, datele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd grav statalitatea Republicii Moldova.
Impactul economic al corupţiei se manifestă în diverse moduri. Tergiversarea birocratică la întocmirea documentelor, incapacitatea statului de a asigura securitatea producătorilor, lobbysmul, protecţionismul, traficul de influenţă, concurenţa neloială, reglementările şi controalele de stat excesive, ce afectează mecanismele economiei de piaţă şi libera concurenţă, descurajînd potenţialii investitori şi iniţiativa de întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor publice, la diminuarea eficienţei economice, la extinderea evaziunii fiscale, la reducerea plăţilor la buget şi la dezvoltarea economiei subterane.
Efectele social-politice ale corupţiei se manifestă prin degradarea funcţională, politică şi morală a autorităţilor publice centrale şi locale, care este o rezultantă a extinderii corupţiei politice, prin diminuarea competenţei politice transparente şi responsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea tensiunii sociale.
În activitatea executivului, corupţia are drept efect calitatea diminuată a administraţiei publice; un sistem de decizii neoficiale; legături strînse între crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii corupţi etc.
Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile internaţionale, manifestîndu-se prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii de răspundere care, în relaţiile cu parteneri străini, promovează în mod prioritar interesele personale şi corporative în raport cu interesele naţionale, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării în calitatea sa de partener în relaţii internaţionale.
II.
MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI DE COMBATERE A CORUPŢIEI
Contracararea corupţiei este un proces de lungă durată. Acest fenomen nu poate fi extirpat, însă poate fi şi trebuie diminuat printr-un control riguros, prin aplicarea unor măsuri de prevenire, care să vizeze factorii criminogeni şi înlăturarea condiţiilor care generează corupţia, cît şi prin depistarea nemijlocită a actelor de corupţie, tragerea la răspundere juridică a vinovaţilor, în temeiul legislaţiei. Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire şi contracarare cu acţiuni de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de actele de corupţie şi de obţinere a sprijinului ei în campania anticorupţie promovată de autorităţile publice.
Toate elementele Strategiei trebuie să acţioneze cumulativ şi să fie eficient coordonate pentru a fi realmente interdependente, astfel încît efectul pozitiv al unuia dintre ele să le fortifice pe celelalte şi invers.
Astfel, elementele Strategiei sînt:
contracararea corupţiei prin aplicarea efectivă şi eficientă a normelor penale;
prevenirea corupţiei prin eliminarea oportunităţilor ei din sistemele şi procedurile instituţiilor publice şi de drept;
educarea tuturor categoriilor de populaţie în spiritul intoleranţei faţă de corupţie şi încurajarea unei susţineri active din partea cetăţenilor în activitatea de prevenire şi contracarare a corupţiei.
2.1. Perfecţionarea cadrului legislativ
şi asigurarea aplicării legislaţiei
Reforma legislativă trebuie să contribuie la consolidarea statului de drept, la stabilitatea şi securitatea vieţii sociale, la dezvoltarea unei economii de piaţă viabile, la eliminarea factorilor de risc, ce duc la corupţie, prin simplificarea şi corelarea normativă, eliminarea dublei interpretări, codificarea, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de prevenire şi contracarare a corupţiei.
În domeniul legislativ, se vor elabora acte normative cu reglementări anticorupţie eficiente, conform normelor, recomandărilor şi standardelor internaţionale.
Totodată, se impune modificarea legislaţiei anticorupţie în conformitate cu prevederile actelor internaţionale; ameliorarea sistemului legislativ; înlăturarea contradicţiilor şi ambiguităţilor care au ca efect interpretarea dublă a legislaţiei.
De asemenea, se impune consolidarea capacităţilor instituţiilor responsabile de asigurarea respectării legislaţiei penale, prin revizuirea rolurilor şi responsabilităţilor acestora, pregătirea profesională şi specializarea judecătorilor, procurorilor, ofiţerilor de urmărire penală şi altor specialişti în domeniul urmăririi penale şi în judecarea actelor de corupţie, precum şi dotarea lor cu echipamente şi alte mijloace necesare. Înlăturarea practicii organelor de drept de efectuare a controalelor haotice asupra agenţilor economici.
2.2. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic a. Eficientizarea sistemului instituţional
Efectul scontat al reformei instituţionale este crearea unui sistem instituţional eficient în prevenirea şi combaterea corupţiei şi în reducerea riscurilor de corupţie în cadrul instituţiilor publice. În acest scop, se va optimiza structura autorităţilor publice şi a altor instituţii publice prin reducerea numărului de ministere, departamente şi de alte organe, precum şi numărului de funcţionari; prin optimizarea structurii şi competenţei instituţiilor de stat abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a corupţiei; prin încadrarea şi promovarea personalului exclusiv pe criteriile profesionalismului, competenţei, abilităţii manageriale şi eficienţei, printr-un mecanism bine reglementat de selectare şi numire a funcţionarilor (concurs, testare etc.) în ministere, departamente şi în alte instituţii de stat; se va asigura stabilitatea şi continuitatea lucrătorilor care realizează perfomanţe profesionale, reconstrucţia demnităţii meseriei de funcţionar public sau de lucrător privat; se va exclude din structurile autorităţilor publice personalul care nu se adaptează criteriilor de eficienţă şi normelor deontologice sau nu îşi exercită obligaţiile conform standardelor stabilite; se vor adopta în regim de urgenţă măsuri pentru salarizarea lucrătorilor din cadrul structurilor publice în concordanţă cu responsabilităţile şi riscurile la care sînt supuşi, astfel încît să li se asigure un standard de viaţă decent şi să fie prevenite actele de corupţie; se vor eficientiza procedurile controlului de stat, prin stabilirea şi dezvoltarea institutului de control social şi parlamentar, asupra respectării legislaţiei anticorupţie; se vor elabora şi implementa, în cadrul autorităţilor publice, mecanisme de control administrativ intern. Urmează a fi perfecţionate mecanismele de interacţiune între funcţionarul public şi beneficiarul de servicii publice. Pentru antrenarea societăţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, în instituţiile publice, la întreprinderile şi în organizaţiile de stat vor fi create birouri anticorupţie. Un rol important în acest domeniu va reveni Comisiei principale pentru etică, instituită sub egida Guvernului.
b. Asigurarea transparenţei şi responsabilităţii în activitatea politică
În sfera politică, trebuie întreprinse un şir de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Astfel, în vederea asigurării transparenţei, stabilirii responsabilităţii în activitatea politică şi conformării legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, urmează a fi studiată legislaţia şi practica internaţională. În special, se vor opera o serie de modificări în legislaţie pentru ca finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale să se efectueze cu respectarea adevărată a principiilor transparenţei şi responsabilităţii. De asemenea, este importantă stabilirea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în cadrul campaniilor electorale, precum şi a responsabilităţii în faţa poporului pentru activitate politică.
c. Diminuarea efectelor corupţiei asupra sectorului privat
Crearea unui sector privat competitiv constituie o prioritate a politicii economice a Republicii Moldova, în acest sens impunîndu-se modificarea legislaţiei fiscale şi vamale întru reducerea poverii fiscale şi sporirea responsabilităţii în caz de evaziune fiscală. Se va elabora un mecanism de combatere a fenomenului economiei subterane şi de reintegrare a mijloacelor ei în economia legală. Se vor întreprinde măsuri în vederea facilitării activităţii agenţilor economici (la înregistrare, licenţiere, la calcularea şi plata impozitelor, la întocmirea dărilor de seamă financiare, statistice, fiscale etc).
2.3. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă
Un obiectiv major al politicii de prevenire a corupţiei îl constituie implicarea societăţii civile în acţiunile de prevenire a corupţiei şi informarea opiniei publice cu privire la cauzele şi consecinţele corupţiei, la paguba pe care o aduce.
Dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi a relaţiilor cu societatea civilă se va axa pe:
facilitarea cooperării între instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii corupţiei, precum şi între acestea şi societatea civilă;
coordonarea eforturilor acestor instituţii prin facilitarea schimbului de informaţii, încurajarea desfăşurării în comun a unor acţiuni, obţinerea de resurse umane sau tehnice necesare unor acţiuni de amploare, identificarea şi eliminarea principalelor impedimente apărute în practică;
oferirea unei imagini complete şi coerente a eforturilor autorităţilor în acest domeniu.
a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale
Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor) în prevenirea şi combaterea corupţiei va fi extins prin antrenarea acestora la formularea, promovarea şi implementarea diverselor activităţi anticorupţie, realizarea unor măsuri organizatorice şi practice concrete întru facilitarea cooperării cu organele guvernamentale; organizarea periodică de întruniri comune ale organelor de drept, ale altor organe abilitate cu funcţii de combatere a corupţiei cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru examinarea rezultatelor activităţii comune de combatere a corupţiei.
b. Rolul mass-media
Rolul mass-media în prevenirea şi combaterea corupţiei constă în sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al acestuia, organizarea sistematică a unor conferinţe de presă şi briefing-uri tele-radio pentru familiarizarea populaţiei cu realizările din domeniu.
c. Educaţia civică
Educaţia civică, în deosebi în rîndul tineretului, reprezintă o latură importantă a prevenirii fenomenului corupţiei, ce impune derularea unor programe specifice în centrele de învăţămînt, în special în instituţiile de învăţămînt preuniversitar general şi în cele de învăţămînt superior.
Scopul acţiunilor educaţionale anticorupţie este de a informa cetăţenii Republicii Moldova despre pericolul corupţiei, de a le inocula intoleranţa faţă de corupţie şi de a încuraja activităţile de combatere a ei. Cetăţenii Republicii Moldova nu sînt suficient de informaţi despre drepturile omului, despre posibilităţile lor de luptă activă împotriva corupţiei. Populaţia poate contribui la prevenirea şi combaterea corupţiei, dar nu conştientizează rolul ei potenţial în acest proces. Astfel, ar fi oportună o campanie publică anticorupţie care să evidenţieze pagubele morale, sociale şi financiare cauzate de acest fenomen şi să sugereze măsurile de combatere a lui.
2.4. Extinderea colaborării internaţionale
Prevenirea corupţiei constituie o preocupare constantă a organismelor internaţionale, în acest scop fiind elaborate şi adoptate o serie de documente internaţionale care reglementează procesul luptei anticorupţie.
Convenţiile civile şi penale privind corupţia la care Republica Moldova este parte impun racordarea cadrului ei normativ la exigenţele legislaţiei comunitare pentru asigurarea condiţiilor de prevenire şi control al corupţiei în conformitate cu standardele internaţionale.
În domeniul colaborării internaţionale, Republica Moldova va continua să participe la acţiunile, iniţiativele şi proiectele ce vizează prevenirea şi combaterea corupţiei (GRECO, Pactului de Stabilitate - SPAI etc.), să coopereze cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), să adere la alte acte internaţionale din domeniu, să încheie acorduri bi- şi multilaterale referitoare la prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei.
Pentru optimizarea activităţii anticorupţie, se vor atrage şi mijloace financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii.
III.
MECANISMUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
Pentru implementarea strategiei va fi creat următorul mecanism, al cărui mod de funcţionare va fi evaluat pe parcursul următoarelor 15 luni de la înfiinţare.
3.1. Planul de acţiuni
Obiectivele strategiei vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de efectuare a acestor măsuri.
Planul de acţiuni va fi actualizat periodic. În fiecare an se va publica şi prezenta Parlamentului un raport despre îndeplinirea planului de acţiuni. Pentru discutarea acestui raport şi actualizarea planului de acţiuni se vor organiza conferinţe anuale, care să asigure sprijinul politic şi public în domeniu.
3.2. Consiliul coordonator
în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii
Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, denumit în cele ce urmează – Consiliu coordonator, va coordona la nivel general Strategia şi va asigura responsabilitatea instituţiilor publice şi realizarea acţiunilor ce ţin de competenţa lor.
3.3. Grupul de monitorizare
Grupul de monitorizare, creat prin decret prezidenţial, se va reuni cel puţin o dată în lună pentru a discuta realizările şi problemele ce apar în procesul îndeplinirii planului de acţiuni, va da recomandări pentru rezolvarea acestor probleme. După fiecare reuniune, grupul de monitorizare va prezenta un succint raport Consiliului coordonator şi va publica în presă un rezumat al lucrărilor sale.
Grupul de monitorizare se va compune din reprezentanţi – la nivel de şefi de direcţii sau şefi adjuncţi – ai principalelor instituţii responsabile de diferitele măsuri din planul de acţiuni după cum urmează:
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Ministerul Justiţiei
Ministerul Afacerilor Interne
Procuratura Generală
Ministerul Finanţelor
Ministerul Economiei
Ministerul Educaţiei
Ministerul Sănătăţii
Departamentul Tehnologii Informaţionale
Consiliul Superior al Magistraturii
Curtea Supremă de Justiţie
Curtea de Conturi
Departamentul Vamal
Departamentul Trupelor de Grăniceri
Serviciul de Informaţii şi Securitate
comisia parlamentară de profil
organizaţiile nonguvernamentale, inclusiv Transparency International – Moldova (3 reprezentanţi)
asociaţiile oamenilor de afaceri (3 reprezentanţi)
asociaţia autorităţilor locale (3 reprezentanţi).
Membrii grupului de monitorizare vor elabora regulamentul şi vor alege preşedintele acestuia.
Grupul de monitorizare va elabora raportul anual privitor la mersul executării planului de acţiuni, precum şi recomandări pentru actualizarea lui.
3.4. Secretariatul
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va îndeplini funcţia de secretariat al grupului de monitorizare şi va asigura realizarea cotidiană a planului de acţiuni.
Secretariatul:
va organiza reuniuni lunare ale grupului de monitorizare;
va pregăti un raport după fiecare reuniune şi îl va prezenta Consiliului coordonator, va publica un rezumat în presă;
va asista grupul de monitorizare în pregătirea raportului anual şi în actualizarea planului de acţiuni;
va acorda consultaţii şi asistenţă instituţiilor implicate în implementarea planului de acţiuni la solicitarea acestora;
va organiza anual conferinţă despre prevenirea şi contracararea corupţiei.
Secretarul grupului de monitorizare este numit de către directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Anexă
PLANUL DE ACŢIUNI
pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anul 2005
Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, denumit în cele ce urmează – Planul de acţiuni, include 10 acţiuni prioritare şi o gamă largă de acţiuni complementare. Îndeplinirea acţiunilor prioritare constituie fundamentul realizării Strategiei, îi conferă credibilitate, precum şi Planului de acţiuni.
Acţiuni prioritare
| Nr. crt. | Denumirea acţiunii | Instituţiile responsabile | Termenul de realizare |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| 1 | Constituirea unui mecanism instituţional de realizare a Strategiei | Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul | noiembrie – decembrie 2004 |
| 2 | Revizuirea atribuţiilor principalelor instituţii abilitate cu funcţii de contracarare a corupţiei: - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei: revizuirea structurii, organizării activităţii, managementului şi responsabilităţii, astfel încît să desfăşoare cu eficienţă activitatea de prevenire a fenomenului, de educare a populaţiei în spiritul intoleranţei faţă de corupţie; revizuirea funcţiilor de control fiscal şi financiar; revizuirea atribuţiilor de contracarare a infracţiunilor economico-financiare - Procuratura Anticorupţie şi Conducerea Urmăririi Penale din cadrul Procuraturii Generale: revizuirea atribuţiilor, resurselor alocate şi a mecanismului de conlucrare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei - Ministerul Afacerilor Interne: revizuirea atribuţiilor de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie şi a mecanismului de conlucrare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne | decembrie 2004 – februarie 2005 |
| 3 | Analiza compatibilităţii legislaţiei penale naţionale cu normele internaţionale în materie de contracarare a corupţiei, precum şi a eficacităţii acestei legislaţii în contracararea actelor de corupţie, inclusiv a Legii nr.900-XIII din 27 iunie 1996 cu privire la combaterea corupţiei şi protecţionismului | Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | noiembrie 2004 – martie 2005 |
| 4 | Analiza vulnerabilităţii faţă de corupţie şi elaborarea recomandărilor de prevenire a acesteia în următoarele instituţii cheie: - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei - instanţele judecătoreşti - Procuratura - Departamentul Vamal - Ministerul Afacerilor Interne - Serviciul Fiscal de Stat | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (departamentul care va fi creat), în cooperare cu instituţia respectivă | ianuarie – decembrie 2005 |
| 5 | Elaborarea unei legi cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care să prevadă mecanisme eficiente de monitorizare de către mijloacele de informare în masă şi organizaţiile neguvernamentale a partidelor politice în vederea asigurării transparenţei şi responsabilităţii acestora | Ministerul Justiţiei, Comisia Electorală Centrală | trimestrul III 2005 |
| 6 | Organizarea unor cursuri de pregătire profesională cu participarea comună a judecătorilor, procurorilor, lucrătorilor operativi şi ofiţerilor de urmărire penală privitor la relevarea, investigarea, urmărirea penală şi judecarea infracţiunilor de corupţie. Facilitarea schimbului de experienţă internaţională | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cooperare cu alte instituţii | ianuarie – decembrie 2005 |
| 7 | Organizarea unor seminarii publice pe teme specifice, cum ar fi: conflictul de interese, depistarea şi denunţarea faptelor de corupţie, investigaţiile jurnalistice, codurile etice, accesul la informaţie | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în cooperare cu mass-media şi societatea civilă | ianuarie – decembrie 2005 |
| 8 | Realizarea unui sondaj de opinie privind percepţia şi atitudinea faţă de corupţie, precum şi atitudinea faţă de prestaţia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi a altor instituţii antrenate în contracararea corupţiei | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, prin contract cu o agenţie specializată în sondaje de opinii | iunie 2005 |
| 9 | Elaborarea unui raport despre progresul înregistrat şi dificultăţile întîmpinate în realizarea Strategiei şi a Planului de acţiuni, inclusiv elaborarea unor propuneri de actualizare a planului de acţiuni | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi grupul de monitorizare | noiembrie 2005 |
| 10 | Organizarea unei conferinţe naţionale pentru discutarea raportului despre progresele înregistrate în implementarea Planului de acţiuni şi actualizarea acestuia | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi grupul de monitorizare | decembrie 2005 |
Acţiuni complementare
| Nr. crt. | Denumirea acţiunii | Instituţiile responsabile | Termenul de realizare |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| I. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării prevederilor legislaţiei |
| 1 | Efectuarea expertizei şi revizuirea legislaţiei în vigoare şi a proiectelor de legi sub aspectul anticorupţie (cu antrenarea experţilor europeni şi a organizaţiilor neguvernamentale) pentru a-i asigura eficienţă şi compatibilitate cu standardele europene | Ministerul Justiţiei | trimestrul I 2005 |
| 2 | Elaborarea unui mecanism de aplicare a Legii nr.1458-XIII din 28 ianuarie 1998 privind protecţia de stat a părţii vătămate, a martorilor şi a altor persoane care acordă ajutor în procesul penal | Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală | trimestrul I 2005 |
| 3 | Elaborarea unor acte legislative care ar facilita prevenirea şi combaterea corupţiei | Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală | permanent |
| 4 | Examinarea oportunităţii excluderii din art.327 şi 332 ale Codului penal a cuvintelor „în interes material ori în alte interese personale” | Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne | trimestrul I 2005 |
| 5 | Examinarea oportunităţii operării de modificări în art.70 din Constituţie referitor la ridicarea imunităţii deputaţilor şi a judecătorilor în caz de urmărire penală | Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii | trimestrul I 2005 |
| 6 | Analiza aplicării şi perfecţionarea mecanismului de aplicare a Legii nr. 633-XV din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, actualizarea legislaţiei în acest domeniu şi ajustarea ei la standardele internaţionale | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Banca Naţională a Moldovei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departamentul Vamal, Departamentul Tehnologii Informaţionale | permanent |
| 7 | Asigurarea financiară şi dotarea organelor de prevenire şi contracarare a corupţiei cu mijloace tehnice moderne, utilaj criminalistic, mijloace de transport şi de telecomunicaţie etc., protecţia socială a lucrătorilor acestora | Ministerul Finanţelor, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departamentul Trupelor de Grăniceri | permanent |
| 8 | Stipularea în proiectul Codului contravenţional a unor prevederi anticorupţie eficiente; a răspunderii pentru imixtiune în înfăptuirea justiţiei; urgentarea adoptării acestui cod | Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne | trimestrul I 2005 |
| 9 | Elaborarea unui proiect de lege cu privire la declararea veniturilor, averii şi mijloacelor de obţinere a veniturilor de către persoanele fizice cetăţeni ai Republicii Moldova | Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne | trimestrul II 2005 |
| II. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic |
| 10 | Crearea, în cadrul instituţiilor publice, a unor mecanisme de control administrativ intern asupra implementării măsurilor instituţionale de prevenire a corupţiei | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, instituţiile respective | trimestrul I 2005 |
| 11 | Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a proiectului de Lege cu privire la conflictul de interese | Ministerul Justiţiei | trimestrul I 2005 |
| 12 | Elaborarea şi înaintarea spre aprobare a Codului etic al funcţionarului public şi a unor astfel de coduri pentru fiecare categorie de funcţionari publici (poliţia, vama, procuratura, justiţia etc.) | Ministerul Justiţiei, instituţiile vizate | 2005 |
| 13 | Monitorizarea implementării Codului etic al funcţionarului public | grupul de monitorizare | pe parcursul implementării |
| 14 | Perfecţionarea mecanismului de declarare a veniturilor de către funcţionarii publici şi persoanele cu funcţii de răspundere | Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor | trimestrul IV 2005 |
| 15 | Identificarea şi minimalizarea oportunităţilor de corupţie în procedurile de achiziţii publice | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | trimestrul II 2005 |
| 16 | Implementarea în activitatea avocaturii a codului etic pentru reglementarea conflictelor de interese şi pentru asigurarea respectării de către avocaţi a prevederilor legale | Ministerul Justiţiei | trimestrul IV 2005, control permanent |
| 17 | Prevederea răspunderii penale pentru mituirea alegătorilor în timpul campaniilor electorale | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Justiţiei | trimestrul IV 2004 |
| 18 | Înfiinţarea unei comisii principale pentru etică cu funcţii de control asupra conformităţii persoanelor din serviciul public cu prevederile legislaţiei | Ministerul Justiţiei | trimestrul IV 2005, control permanent |
| 19 | Evaluarea transparenţei în procesul organizării şi desfăşurării examenelor de absolvire şi bacalaureat în învăţămîntul preuniversitar şi a examenelor de admitere în învăţămîntul superior pentru a reduce oportunităţile de corupţie | Ministerul Educaţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | trimestrul I 2005 |
| 20 | Promovarea măsurilor anticorupţie în domeniul ocrotirii sănătăţii, eficientizarea sistemului de evaluare şi acreditare a instituţiilor medicale, examinarea oportunităţii subordonării Guvernului, în condiţiile actuale şi în perspectivă, a organului abilitat cu aceste funcţii | Ministerul Sănătăţii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală | trimestrul IV 2005 |
| III. Educaţia anticorupţie şi susţinerea publică |
| 21 | Dezvoltarea mijloacelor necesare pentru încurajarea cetăţenilor în denunţarea faptelor de corupţie | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | trimestrul II 2005 |
| 22 | Publicarea de către organele de contracarare a corupţiei a rapoartelor periodice despre activitatea lor | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, mass-media | permanent |
| 23 | Încurajarea organizaţiilor comunităţii şi ONG-urilor în formularea, promovarea şi implementarea unor planuri de acţiuni împotriva corupţiei | grupul de monitorizare, ONG-urile | permanent |
| a. Rolul organizaţiilor neguvernamentale (ONG-urilor) | | |
| 24 | Elaborarea şi publicarea materialelor informative privind cadrul legislativ şi măsurile anticorupţie întreprinse | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Justiţiei, ONG-urile | permanent |
| 25 | Monitorizarea de către organizaţiile comunităţii şi ONG-uri a acţiunilor şi deciziilor Guvernului care au relevanţă în domeniul prevenirii şi contracarării corupţiei | grupul de monitorizare, ONG-urile | trimestrul II 2005 |
| 26 | Organizarea periodică de întruniri ale conducerii organelor de drept şi a altor instituţii abilitate cu funcţii de contracarare a corupţiei cu reprezentanţi ai organizaţiilor comunităţii şi ai ONG-urilor pentru examinarea rezultatelor comune de contracarare a corupţiei | grupul de monitorizare, ONG-urile | permanent |
| b. Rolul mass-media | | |
| 27 | Sensibilizarea opiniei publice faţă de fenomenul corupţiei şi de activitatea autorităţilor în domeniul prevenirii şi controlului social al corupţiei, inclusiv prin organizarea de seminare, conferinţe etc. | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, mass-media | permanent |
| 28 | Organizarea sistematică a conferinţelor de presă şi a briefing-urilor pentru a asigura familiarizarea populaţiei cu realizările din domeniu | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, mass-media | permanent |
| 29 | Participarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în prevenirea şi contracararea corupţiei la conferinţele de presă, emisiuni informative, radio sau TV şi la alte acţiuni de acest gen | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, mass-media | permanent |
| 30 | Publicarea rezultatelor activităţii de prevenire şi contracarare a corupţiei şi elucidarea permanentă în mass-media a cazurilor de corupţie | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Curtea de Conturi, mass-media | permanent |
| 31 | Implementarea legislaţiei privitoare la accesul la informaţie şi asigurarea libertăţii mass-media de a difuza informaţii relevante asupra cazurilor de corupţie, în limitele legislaţiei | Guvernul, grupul de monitorizare | permanent |
| c. Educaţia civilă | | |
| 32 | Organizarea, de către organele guvernamentale şi societatea civilă, a unor reuniuni periodice la diferite niveluri, seminarii, emisiuni radio şi TV, pregătirea publicaţiilor, lansarea concursurilor întru sensibilizarea opiniei publice şi promovarea unui comportament conform normelor etice şi cultivarea intoleranţei faţă de cazurile de corupţie | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ONG-urile, mass-media | permanent |
| 33 | Organizarea şi realizarea meselor rotunde, mediate de către reprezentanţi ai organelor de prevenire şi combatere a corupţiei, a conferinţelor pe tema anticorupţiei, care vor facilita schimbul de informaţie între experţii din diferite domenii şi implementarea metodelor de eradicare a corupţiei | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Departamentul Trupelor de Grăniceri, ONG-urile, mass-media | permanent |
| 34 | Promovarea, la fiecare nivel de instruire, a conţinuturilor educaţionale care ar asigura conştientizarea impactului corupţiei asupra dimensiunii umane, dezvoltării societăţii şi formarea unei atitudini negative faţă de fenomenul corupţiei | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Educaţiei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Aface-rilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Consiliul Superior al Magistraturii, mass-media, ONG-urile | permanent |
| 35 | Elaborarea şi implementarea programelor de instruire anticorupţie a cetăţenilor | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, ONG-urile, mass-media | trimestrul IV 2005 |
| IV. Colaborarea internaţională |
| 36 | Participarea Republicii Moldova la acţiunile, iniţiativele şi proiectele referitoare la prevenirea şi combaterea corupţiei (GRECO, SPAI etc.) | Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Curtea de Conturi | permanent |
| 37 | Continuarea cooperării cu Uniunea Europeană în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC); înaintarea solicitării către Uniunea Europeană de a încadra Republica Moldova în programele şi proiectele din domeniu pentru care Republica Moldova este eligibilă | Ministerul Afacerilor Externe, Ministe-rul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală | permanent |
| 38 | Aderarea la Convenţia ONU împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003 | Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Curtea de Conturi | 2004 |
| 39 | Aderarea la Convenţia OECD privind lupta împotriva corupţiei în rîndul funcţionarilor străini, antrenaţi în tranzacţii comerciale internaţionale (21 noiembrie 1997), la Acordul privind achiziţiile guvernamentale, OMC, Marrakech (15 aprilie 1994) | Ministerul Afacerilor Externe, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Economiei | trimestrul I 2005 |
| 40 | Ratificarea Convenţiei ONU pentru combaterea criminalităţii organizate transnaţionale, adoptată la Palermo la 12-15 decembrie 2000 | Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Departamentul Vamal, Departamentul Trupelor de Grăniceri | trimestrul IV 2005 |
| 41 | Recunoaşterea şi implementarea principiilor activităţii vamale, stipulate în Declaraţia Consiliului Cooperării Vamale privind integritatea în vamă, semnată la Arusha, Tanzania, la 7 iulie 1993 | Departamentul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne | trimestrul IV 2005 |
| 42 | Negocierea şi semnarea acordurilor interguvernamentale privind colaborarea în domeniul combaterii corupţiei pe plan internaţional între Republica Moldova şi statele Europei Centrale şi de Vest, alte state | Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate | permanent |
| 43 | Solicitarea asistenţei instituţiilor internaţionale de profil în efectuarea expertizei actelor legislative şi realizarea acţiunilor de combatere a corupţiei | Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei | permanent |
| 44 | Atragerea surselor financiare externe sub formă de asistenţă tehnică, granturi sau donaţii pentru eficientizarea activităţii anticorupţie | Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe | permanent |
| 45 | Elaborarea unor proiecte de asistenţă tehnică în vederea studierii experienţei şi practicii unor alte state în domeniul combaterii corupţiei. Organizarea, sub egida organizaţiilor internaţionale, a unei şedinţe de lucru cu participarea reprezentanţilor diferitelor instituţii internaţionale (GRECO, SPAI etc.), unde vor fi discutate strategiile naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi acţiunile întreprinse în domeniu | Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Externe | trimestrul IV 2004 |
| | | | |