cu privire la statutul judecătorului

LEGE nr. 544 din 20.07.1995 · PARLAMENTUL · publicat 26.10.1995
Modificat prin: LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432
pe legis.md
Trimiteri: 42 legate · 4 nerezolvateMonitorul Oficial: 9 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 69 din 273 de unități (204 noi, necitite)

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (4)

Parlamentul adoptă prezenta lege.

Capitolul I

STATUTUL JUDECĂTORULUI

Articolul 1. Judecătorul, purtător al puterii judecătoreşti

(1) Puterea judecătorească se exercită numai prin instanţa judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.

(2) Judecătorul este persoana învestită constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei , pe care le execută pe bază profesională .

(3) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sînt independenţi, imparţiali şi inamovibili şi se supun numai legii.

se modifică prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 2. Unitatea statutului de judecător

Judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au un statut unic şi se disting între ei numai prin împuterniciri și competenţă. Particularităţile statutului juridic al unor categorii de judecători se stabilesc prin lege.

Capitolul II

CORPUL MAGISTRAȚILOR

Articolul 3. Magistrații

Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti din ţară şi de la instanţele judecătoreşti internaţionale, judecătorii asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, precum şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii și ai Colegiului de calificare care nu au statut de judecător.

Articolul 4 Ierarhia funcţiilor magistraţilor

În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie se stabileşte în raport cu nivelul pregătirii şi cu vechimea în magistratură, cu gradele de calificare prevăzute de lege. Ierarhia funcţiilor de conducere în cadrul corpului magistraţilor se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor.

Articolul 5. Vechimea în magistratură

(1) Constituie vechime în magistratură perioada în care persoana a îndeplinit· funcţiile prevăzute la art. 3, inclusiv funcţia de procuror, anchetator, avocat, precum şi funcţie de specialitate juridică în fostul Arbitraj de Stat și în fostele arbitraje departamentale.

(2) Se consideră vechime în magistratură timpul în care o persoană, licenţiată în drept, a fost deputat, avocat parlamentar, precum și timpul cît o persoană care a avut calitatea de magistrat sau a fost asimilată acestuia a exercitat o funcţie specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi al Guvernului sau al Centrului pentru Drepturile Omului.

(3) În calculul vechimii în magistratură nu se iau întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi transferării în alte funcţii decît cele prevăzute Ia alin.(1) şi alin. (2).

Capitolul III

ÎNAINTAREA CANDIDATULUI ÎN FUNCȚIA DE JUDECĂTOR. NUMIREA JUDECĂTORULUI ÎN FUNCȚIE

Articolul 6. Condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător

(1) La funcţia de judecător poate candida cetăţeanul Republicii Moldova, domiciliat permanent pe teritoriul ei, care întruneşte următoarele condiţii:

a) are capacitate de exerciţiu;

b) este licenţiat în drept;

c) are vechime în specialitate juridică pentru funcţia la care candidează;

d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;

e) cunoaşte limba de stat;

f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, conform certificatului medical de sănătate.

(2) Poate fi numită judecător al judecătoriei persoana care a atins vîrsta de 30 de ani, are vechime în specialitate juridică de cel puţin 5 ani şi a susţinut cu succes examenul de capacitate.

(3) Poate fi numită judecător al curţii de apel sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv 10 ani.

Articolul 7. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida la funcţia de judecător

(1) În vechimea în specialitate juridică, ce permite a candida la funcţia de judecător, se includ perioadele pe parcursul cărora persoana licenţiată în drept a activat în funcţia de procuror, anchetator, ofiţer de urmărire penală, avocat, avocat parlamentar, notar, jurisconsult, consultant (consilier) al instanţei judecătoreşti, în funcţiile de specialitate juridică în aparatul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al Magistraturii, al autorităţilor publice, precum şi în fostul arbitraj.

(2) În vechimea în specialitate juridică se includ, de asemenea, perioadele cînd persoana licenţiată în drept a exercitat mandatul de deputat, a activat în calitate de membru al Curţii de Conturi, de profesor titular de drept în instituţiile de învăţămînt superior, de executor judecătoresc, de grefier.”

Articolul 8. Restricţiile de serviciu ale judecătorului

(1) Judecătorul acestuia nu poate:

a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice;

b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale;

c) să facă parte din partide şi din alte organizaţii social-politice sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, să colaboreze Ia activităţi ce contravin jurămîntului de judecător;

d) să desfăşoare activitate de întreprinzător;

e) să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase.

(2) Judecătorul poate colabora la publicații de specealitate cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-I interzis ca în studiile, articolele și intervențiile sale să se pronunțe cu privire la problemele curente de politică internă.

se include,se modifică,se înlocuiesc și se exclud prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 9. Înregistrarea candidatului la funcţia de judecător

Candidatul la funcţia de judecător adresează o cerere scrisă Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii înregistrează persoana în calitate de candidat după susţinerea examenului de capacitate.

Articolul 10. Pregătirea profesională a candidatului Ia funcţia de judecător

(1) Persoana care are vechime în specialitate juridică de pînă la 5 ani, dar nu mai puţin de 3 ani, după susţinerea, examenului de admitere la stagiu se trimite la stagiu . În judecătorie pe un termen de la 6 luni pînă la un an. Stagiul se efectuează sub conducerea unui judecător numit de către, Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Programa de pregătire profesională a candidatului la funcţia de judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) Pregătirea profesională a candidat lui Ia funcţia de judecător se încheie cu susţinerea examenului de capacitate, în modul stabilit prin lege.

Articolul 101. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida la funcţia de judecător

(1) Constituie vechime în specialitate juridică, ce permite a candida la funcţia de judecător, perioada în care persoana licenţiată în drept a activat în funcţie de procuror, anchetator, avocat, notar, jurisconsult, consultant (consilier) al instanţei judecătoreşti, în funcţiile de specialitate juridică în aparatul Consiliului Superior al Magistraturii, al autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi în fostul arbitraj.

(2) Se consideră vechime în specialitate juridică timpul în care persoana licenţiată în drept a exercitat mandatul de deputat, a activat în calitate de membru al Curţii de Conturi, profesor de drept în instituţiile de învăţămînt superior, executor judecătoresc sau grefier.

se modifică și se exclud prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie

(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti, inclusiv ai judecătoriilor specializate, se numesc în funcţie din rîndurile candidaţilor la funcţia de judecător de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii care au susţinut examenul de capacitate, precum şi cei care anterior au activat în funcţia de judecător mai puţin de 5 ani, dacă întrunesc condiţiile specificate la articolele 6 şi 7, se numesc în funcţia de judecător mai întîi pe un termen de 5 ani.

(2) Membrii Curţii Supreme de Justiţie Sînt numiţi de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În cazul în care candidatura propusă pentru numirea în funcţie a judecătorului este respinsă de Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament, Consiliul Superior al Magistraturii, la apariţia unor circumstanţe noi în favoarea candidatului, este în drept să propună în mod repetat aceeaşi candidatură.

(4) Respingerea, inclusiv respingerea repetată, de către Preşedintele Republicii Moldova a candidaturii propuse pentru numirea în funcţia de judecător pînă la atingerea plafonului de vîrstă serveşte drept temei pentru înaintarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a propunerii de eliberare din funcţie a acestuia.

Articolul 12. Jurămîntul judecătorului

(1) înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorul este obligat să depună următorul jurămînt:

"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele Patriei, drepturile şi libertăţile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin".

(2) Jurămîntul se depune în termen de 10 zile de la numirea în funcție în şedinţă solemnă în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, după citirea comunicării actului de numire.

(3) Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces verbal, care se semnează de preşedintele şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii şi de persoana care a depus jurămîntul.

(4) Depunerea jurămîntului nu e necesară·în cazul promovării sau transferării judecătorului în altă funcție în altă instanță judecătorească.

(5) Actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.

(6) Nu se admite la depunerea jurămîntului judecătorul care nu a îndeplinit condiţiile art. 8.

Articolul 13 . Gradul de calificare al Judecătorilor

Judecătorilor li se conferă grad de calificare în condiţiile legii.

se înlocuesc și se exclud prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Capitolul IV

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE JUDECĂTORILOR

Articolul 14. Drepturile judecătorilor

(1) Pentru înfăptuirea justiţiei judecătorii au împuterniciri plenipotenţiare, stabilite de legislaţie .

(2) Cerinţele şi dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege.

(3) judecătorii au dreptul de a întemeia şi de a se afilia Ia sindicate sau la alte organizaţii pentru reprezentarea intereselorlor, perfecţionare profesională şi apărarea statutului lor.

Articolul 15 Obligaţiile judecătorilor

(1) Judecătorii sînt obligaţi să execute întocmai cerinţele legii Ia înfăptuirea justiţiei , să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor , onoarei şi demnităţii lor, apărarea intereselor societăţii, înalta cultură a activităţii judecătoreşti. să fie nepărtinitori şi umani.

(2) Judecătorii în exerciţiul funcţiunii, precum şi în afara relaţiilor de serviciu, sînt datori să se abţină de la fapte care ar putea să discrediteze justiţia, să compromită cinstea şi demnitatea de judecător, ori să provoace îndoieli faţă de obiectivitatea lor.

(3) Judecătorii nu au dreptul să divulge secretul deliberării şi informaţiiţe obţinute în şedinţă închisă.

(4) Judecătorii sînt obligaţi să-şi aprofundeze cunoştinţele profesionale, să studieze şi să generalizeze practica judiciară.

(5) Neîndeplinirea de către judecător a obligaţiilor sale atrage răspunderea prevăzută de lege.

se înlocuesc prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 16 Ţinuta vestimentară

(1) În şedinţe de judecată judecătorul este obligat să aibă ținuta vestimentară prevăzută de lege.

(2) Statul asigură judecătorului în mod gratuit ţinuta vestimentară.

Capitolul V

GARANTAREA INDEPENDENȚEI JUDECĂTORULUI

Articolul 17. Asigurarea independenţei judecătorului

Independenţa judecătorului este asigurată prin:

a) procedura de înfăptuire a justiţiei;

b) procedeul de numire, suspendare, demisie si eliberare din funcţie;

c) declararea inviolabilităţii lui;

d) secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui;

e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzei;

f) alocarea resurselor adecvate pentru funcţionarea sistemului judiciar, crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti;

g) asigurarea materială şi socială a judecătorului;

h) alte măs uri, prevăzute de lege.

Articolul 18. Inamovibilitatea judecătorului

(1) Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 25 .

(2) împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege.

Articolul 19. Inviolabilitatea judecătorului

(1) Personalitatea judecătorului este inviolabilă .

(2) Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale.

(3) Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dac ă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.

(4) Dosar penal împotriva judecătorului poate fi intentat doar de Procurorul General cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova, sau, după caz , al Parlamentului.

(5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat sau tras la răspundere penală fără acordul Consiliului Superior al Milgistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, al Parlamentului. Judec ătorul reţinut în cazul în care este bănuit că a săvîrşit o infracţiune urmează să fie eliberat imediat după identificare. Judecătorul poate fi arestat numai cu sancţiunea Procurorului General, respectîndu-se condiţiile de mai sus.

(6) Pătrunderea în locuinţa sau în localul de serviciu al judecătorului, în vehicolul lui personal sau cel folosit de el, efectuarea la faţa locului a controlului, percheziţiei sau ridicării, ascultarea convorbirilor telefonice, percheziţia lui corporală, precum şi controlarea şi ridicarea corespondenţei, a bunurilor şi a documentelor ce-i aparţin, se permit doar prin sancţiunea Procurorului General, în cazul intentării unui dosar penal , sau prin hotărîrea instanţei de judecată.

(7) Judecătorul poate fi supus sancţiunilor administrative numai de către instanţa de judecată, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul reţinut în cazul în care este bănuit că a săvîrşit o contravenţie administrativă urmează a fi eliberat imediat după identificare.

(8) Cauza penală sau administrativă privind judecătorul judecătoriei sau al tribunalului se judecă în primă instanţă de către Curtea de Apel, iar cauza penală privind judecătorul Curţii de Apel, membrul sau judecătorul asistent al Cuţii Supreme de Justiție și al Curții Constituționale se judecă de către Curtea Supremă de Justiție.

Articolul 20. Promovarea sau transferarea judecătorului

(1) Promovarea sau transferarea pe un termen nelimitat a judecătorului se face numai cu acordul lui, la propunerea Consiliului Suprem a Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova sau,după caz , de Parlament. Promovarea se face în bază de concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Promovarea sau transferarea pe un termen limitat a judecătorului în locul unui judecător suspendat, degrevat, transferat sau detaşat din funcţie se admite cu acordul lui, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.

se înlocuesc, se exclud și se completează prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Capitolul VI

RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR

Articolul 21. Răspunderea disciplinară a judecătorilor

(1) Judecătorii sînt trași la răspundere disciplinară pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu , precum și pentru comportările care dăunează interesului serviciului și prestigiului justiției. (2) În cazul în care președinții (vicepreședinții) judecătorilor și ai curților de apel nu îndeplinesc condițiile Legii pentru organizarea judecătorească art. 27, 28, 33, 34, 39 și 40, ei pot fi eliberați din această funcție, în modul stabilit. În același mod este eliberat Președintele și vicepreședintele Curții Supreme de Justiție pentru neîndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Lege cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Articolul 22. Abaterile disciplinare

(1) Sînt abateri disciplinare:

a) încălcarea gravă a legislației în îndeplinirea justiției;

b) încălcarea gravă, din vina judecătorului, a termenului rezonabil la judecarea cauzelor, fapt ce a cauzat lezarea dreptului persoanei la un proces echitabil;

c) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor cu caracter secret;

d) încălcarea disciplinei în muncă;

e) activitățile publice cu caracter politic;

f) încălcarea altor prevederi referitoare la incompatibilitățile și interdicțiile ce îi privesc pe judecători.

(2) Anularea sau modificarea hotărîrii judiciare nu atrage răspunderea, dacă judecătorul care a pronunțat-o nu a încălcat intenționat legea. Excepție fac cazurile în care legea a fost încălcată cu neglijență, cauzînd persoanelor prejudicii materiale sau morale esențiale.

se înlocuesc și se exclud prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 23. Sancțiunile disciplinare

(1) În raport cu gravitatea abaterilor, sancțiuni disciplinare sînt:

a) observația;

b) mustrarea;

c) mustrarea aspră;

d) eliberarea din funcție.

(2) Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de 6 luni de la data depistării abaterii disciplinare, dar nu mai tîrziu de un an de la data comiterii ei.

Capitolul VII

SUSPENDAREA ,DEGREVARE, DETAȘAREA ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A JUDECĂTORULUI

Articolul 24. Suspendarea din funcție

(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:

a) se pune în mișcare o acțiune penală, pînă la rămînerea definitivă;

b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;

c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea administrației publice locale și este ales în aceste autorități ;

d) i se acordă concediu pe un termen de pînă la 3 ani.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) salariul judecătorului se plătește familiei acestuia, iar în cazurile prevăzute de la lit. c) și d) salariul se plătește judecătorului, dacă legislația nu prevede altfel.

(3) Suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepția lit. a) , nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor materiale și sociale.

(4) Dacă se constată nevinovăția judecătorului suspendarea lui din funcție încetează. Judecătorul va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se în modul prevăzut de lege, drepturile bănești de care a fost lipsit.

(5) Modul de suspendare din funcție a judecătorului și de contestare a hotărîrii de suspendare se stabilește de legislație.

Articolul 241. Degrevarea şi detaşarea judecătorului

(1) Judecătorul poate fi degrevat din funcţie în condiţiile şi în modul prevăzute de Codul electoral.

(2) Judecătorul poate fi detaşat din funcţie cu acordul său de către Consiliul Superior al Magistraturii în scopul îndeplinirii unei funcţii în aparatul Consiliului Superior al Magistraturii sau la Ministerul Justiţiei.

(3) în cazul prevăzut la alin.(2), judecătorului i se menţine salariul mediu anterior pentru întreaga perioadă de lucru în aparatul Consiliului Superior al Magistraturii sau la Ministerul Justiţiei, cu condiţia că salariul în noua funcţie este mai mic decît salariul judecătorului .

(4) Detaşarea judecătorului din funcţie poate fi efectuată pe un termen de la 6 luni pînă la 3 ani. Termenul detaşării poate fi prelungit de Consiliul Superior al Magistraturii numai o singură dată şi pe un termen de cel mult 3 ani.

(5) Judecătorului detaşat i se menţine statutul de judecător, perioada de activitate în instituţiile menţionate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în funcţia de judecător.

(6) La expirarea termenului pentru care judecătorul a fost detaşat din funcţie, acestuia i se acordă funcţia anterioară de judecător pe care a deţinut-o pînă la detaşare .

Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcție

(1) Judecătorul este eliberat din funcție, de organul care l-a numit, în cazul:

a) demisionării, în conformitate cu art. 26 alin. (2);

b) depunerii cererii de eliberare din proprie inițiativă, în legătură cu atingerea vîrstei de pensie pentru vechime în muncă sau în baze generale, precum și cu atingerea plafonului de vîrstă;

c) comiterii sistematice de abateri disciplinară gravă, prevăzute la art. 22 alin. (1);

d) pronunțării sentinței definitive de învinuire;

e) pierderii cetățeniei Republicii Moldova;

f) refuzul de a depune jurămîntul sau încălcării lui;

g) nerespectării prevederilor art. 8;

h) necorespunderii condițiilor prevăzute la art. 6 și art. 7;

i) imposibilității îndeplinirii funcției de judecător din motiv de sănătate, neputînd fi eliberat în cazul reîntoarcerii lui la serviciu după boală;

j) expirării împuternicirilor în legătură cu nenumirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă, precum şi în legătură cu atingerea de către acesta a plafonului de vîrstă;

k) lichidarii sau reorganizarii instanței judecătorești, dacă judecătorul refuză să fie transferat în o altă instanță de judecată;

l) constatării calificării insuficiente;

m) constatării capacității de exercițiu restrînse

n) decesului judecătorului sau recunoașterii decesului prin hotărîre judecătorească definitivă;

o) încălcării sistematice sau încălcării grave a Codului de etică a judecătorului.

(2) Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcție este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, Președintelui Republicii Moldova sau , după caz, Parlamentului.

(3) Modul de eliberare din funcție a judecătorului și de contestare a hotărîrii de eliberare se stabilește de legilsație.

( 4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate drepturile avute .anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit.

Articolul 26 Demisia judecătorului

(1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorată sau înlăturarea onorată a judecătorului din funcţie, dacă acesta în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu nu a comis fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea si demnitatea de judecător.

(2) Judecătorul are dreptul la demisie, indiferent de vîrstă, în cazul:

a) depunerii cererii de demisie;

b) expirării împuternicirilor;

c) incapacității de muncă dovedite prin certificat medical;

(3) Judecătorul demisionat i se păstrează titlul de magistrat, apartenența sa la corpul magistraților și garanțiile inviolabilității personale.

(4) Judecătorul demisionat sau pensionat i se plătește o indemnizație unică de concediere egală cu produsul înmulțirii salariului său mediu lunar la număr de ani complet lucrați în funcția de judecător, dar nu mai puțin de 6 salarii medii lunare. Totodată, judecătorului demisionat și reîntors în funcție i se ia în calculul indemnizației unice de concediere timpul activității în funcția de judecător de la data încetării ultimei demisii.

(5) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră, în condiţiile prezentei legi.

(6) Dacă judecătorul demisionat are în funcţia de judecător o vechime de cel puţin 20 de ani, beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80 procente; de la 25 la 30 de ani - de 85 procente; de la 30 la 35 de ani - de 90 procente; de la 35 la 40 de ani - de 95 procente; de la 40 de ani şi mai mult – de 100 procente faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Indemnizaţia lunară viageră se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu.

(7) Dacă judecătorul demisionat are în calitate de judecător o vechime mai mică de 20 de ani şi a atins vîrsta de 50 de ani, indemnizaţia lunară viageră se calculează proporţional cu numărul de ani lucraţi complet în calitatea de judecător.

(8) Judecătorul demisionat este în drept să activeze în sfera justiţiei.

(9) Judecătorul demisionat poate îndeplini funcţiile unui judecător absent sau într-un post vacant de judecător pe un termen de pînă la un an, ori alte funcţii din sfera justiţiei, prin ordinul ministrului justiţiei sau, după caz, al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(10) Dacă judecătorul demisionat îndeplineşte temporar funcţiile unui judecător absent sau într-un post vacant de judecător, ori o altă funcţie în sfera justiţiei, i se plăteşte indemnizaţie lunară viageră şi este salarizat conform art.28 .

(11) Judecătorul este considerat demisionat atît timp cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător .

(12) În cazul în care Consiliul Superior Magistraturii constată că judecătorul demisionat nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta lege, sistează demisia judecătorului. Acesta poate ataca hotărîrea de sistare în Curtea Supremă de Justiţie într-un termen de 10 zile de la data primirii copiei de pe hotărîre.

(13) Demisia judecătorului se sistează şi în cazul numirii lui repetate în funcţie de judecător.

Articolul 261. Menţinerea împuternicirilor judecătorului

Împuternicirile judecătorului transferat, degrevat, detaşat, suspendat sau eliberat din funcţie în perioada examinării de către acesta a unei cauze penale sau civile aflate în faza de terminare se menţin pînă la încheierea judecării cauzei respective doar în cazul în care acesta este eliberat din funcţie în temeiul art.25 alin.(1) lit.b), j) şi k) şi art.26 alin.(2) lit.a) şi b).

se exclud și se completează prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Capitolul VIII

PROTECȚIA DE STAT A JUDECĂTORULUI, ASIGURAREA LUI MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ ARTICOLUL 27. Protecția de stat a judecătorului și a membrilor familiei lui.

(1) Judecatorul, membrii familei lui şi averea lor, se află sub protecţia statului.La cererea judecătorului sau a președintelui instanței judecătorești, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii judecătorului şi a membrilor-familiei lui, integrităţii bunurilor acestora.

(2) Atentarea la viaţa .şi sănătatea judecătorului , distrugerea sau deteriorarea bunurilor, ameninţarea lui cu omor, violenţă sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea acestuia, precum şi atentrea la viaţa şi sănătatea rudelor apropiate (părinţilor, soţiei, soţului, copiilor), atrag răspunderea stabilită de lege. Judecătorul are , dreptul să fie asigurat de către organele afacerilor interne cu mijloace de apărare.

Articolul 28 Salarizarea judecătorului

(1) Judecătorul beneficiază de salariul funcţiei şi de suplimente pentru grad de calificare şi vechime în muncă, de sporul de 50 procente faţă de salariul funcţiei, ţinîndu-se cont de suplimentele pentru gradul de gradul de calificare şi vechimea în muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor de importanţă majoră, de spor pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi, una dintre care limba de stat, dacă aceste limbi sînt utilizate în exercitarea justiţiei. Salariul judecătorului nu poate fi redus şi se, indexează în corespundere cu rata inflației prevăzută de legislație.

(2) Cuantumul sporurilor pentru grad de calificare, vechime în muncă, şi al altor sporuri se stabilesc de Parlament. Cuantumul sporului pentru utilizarea limbilor, prevăzul la alin (1), constituie pînă la 25% față de salariul funcției. Acest spor se acordă în limita alocațiilor prevăzute de buget pentru instanțele judecătorești.

(3) Judecătorii care au titlul ştiinţific de doctor în drept sau de doctor habilitat în drept primesc un supliment în proporţie de 5 procente şi respectiv 10 procente faţă de salariul funcţiei.

(4) Judecătorul beneficiază şi de alte suplimente şi indemnizaţii, prevăzute de lege.

(5) Salariul funcţiei, fără sporuri şi suplimente, se stabileste în proporţie de:

a) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie;

b) 95 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie pentru vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie;

c) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru membrul Curţii Supreme de Justiţie;

d) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru Preşedintele Curţii de Apel;

e) 95 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii de Apel pentru vicepreşedintele Curţii de Apel;

f) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii de Apel pentru judecătorul Curţii de Apel;

g) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte al curţii de apel pentru preşedintele de judecătorie;

h) 95 procente faţă de salariul funcţiei de preşednte de tribunal pentru vicepreşedintele de tribunal;

i) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de tribunal pentru judecătorul din tribunal;

j) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de tribunal pentru preşedintele de judecătorie;

h) 95 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de judecătorie pentru vicepreşedintele de judecătorie;

i) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de judecătorie pentru judecătorul din judecătorie.

(6) Judecătorilor Judecătoriei Militare li se stabilesc şi alte forme de stimulare materială prevăzute de legislaţia pentru militari.

ArticoluL29. Concediul judecătorului

(1) Judecătorul are dreptul la un concediu anual de 30 de zile lucrătoare .

(2) Dacă judecătorul are o vechime în funcţia de judecător de pînă la 5 ani, concediul lui se majoreaza cu 2 zile lucrătoare, de la 5 ani la 10 ani - cu 5 zile lucrătoare, de la 10 la 15 ani - cu 10 zile lucrătoare, de peste 15 ani - cu 15 zile lucrătoare.

(3) Preşedinţilor şi vicepreşedinților de Judecătorie, tribunal, curte de apel şi de judecătorie specializată li se acordă concediu de către ministrul justiţiei. Judecătorilor din aceste instanţe li se acordă concediu de către preşedinţii instanţelor.

(4) Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţilor , vicepreședinților de colegii şi membrilor Curţii Supreme de Justiţie se acordă concediu de către Preşedintele Curţii Supreme de Justitie.

Articolul 30. Asigurarea judecătorului cu locuinţă

(1) În cazul în care judecătorul nu este asigurat cu locuinţă sau este necesară îmbunătăţirea condiţiilor lui locative, ori nu i s-a atribuit suprafaţa de 15 m2 suplimentară cuvenită, autoritatea administraţiei publice locale este obligată ca în cel mult 6 luni de la data apariţiei sus-numitelor circumstanţe să asigure judecătorul cu locuinţă (apartament sau casă) luînd în calcul suprafaţa locativă suplimentară de 15 m2 .

(2) După încheierea a 10 ani de activitate în calitatea de judecător, locuinţa se transmite gratuit judecătorului în proprietate privată.

(3) În czul în care judecătorului nu i se acordă spațiu locativ în condițiile alin. (1), în perioada de pînă la primirea locuinței, el are dreptul la compensarea din contul instituției în care activează a cheltuielilor pentru închirierea (subînchierea) unei locuințe provizorii, în cuantumul prevăzut de contractul de închirierea (subînchirierea) a locuinței, dar care să nu depășească salariul de funcție al chiriașului.

(4) Familiei judecătorului decedat i se păstrează dreptul de a primi locuinţă în temeiurile existente la data decesului.

Articolul 31. Alte garanţii sociale

Judecătorul şi membrii familiei sale beneficiază de asistenţă medicală gratuită la nivel minim necesar şi de alte garanţii sociale prevăzute de lege.

se înlocuiește, se exclud, se modifică și se completează prin LP191-XV din 08.05.03, MO97/31.05.03 art.432

Articolul 32. Asigurarea cu pensie.

(1) Judecătorul, care a atins virsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţie de judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55 procente faţă de salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3 procente, dar în total nu mai mult de 80 procente faţă de salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Pensia judecătorului se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu.

(2) Prevederile alin.(1) se aplică şi judecătorilor care au activat în instanţele internaţionale, luîndu-se în calcul salariul mediu lunar al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie.

(3) Pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie.

(4) După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească şi pensia, şi salariul integral .

Articolul 33. Asigurarea de stat şi plăţile de compensare

(1) Viaţa, sănătatea şi bunurile judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat. Viaţa şi sănătatea judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii la o sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.

(2) Suma de asigurare se plăteşte în caz de:

a) moarte violentă sau deces al judecătorului în exerciţiul funcţiunii, dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau altei vătămări violente a sănătăţii ori a unui accident de muncă, succesorilor lui, sub forma unei indemnizaţii unice egale cu produsul înmulţirii salariului mediu anual al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea plafonului de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale;

b) mutilare a judecătorului sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională şi a provocat pierderea capacităţii depline de muncă - sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani;

c) cauzare judecătorului în exerciţiul funcţiunii de leziuni corporale sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori cauzare de leziuni corporale ca urmare a unui accident de muncă ce nu au provocat pierderea capacităţii de muncă, dar exclud posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe un an;

d) mutilare a judecătorului în exerciţiul funcţiunii sau de o altă vătămare violentă a sănătăţii ori mutilare, sau o altă vătămare a sănătăţii judecătorului ca urmare a unui accident de muncă ce exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul pe care l-a avut în funcţia de judecător. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de a continua activitatea profesională nu se includ în calculul despăgubirii. În această despăgubire nu se include nici salariul primit de către judecător după vătămare şi despăgubirile de asigurare de stat;

e) moarte violentă sau deces al judecătorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări violente a sănătăţii, sau a unui accident de muncă - membrilor familiei acestuia inapţi de muncă, aflaţi la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizaţii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului, fără a se lua în calcul ajutorul unic.

(3) În cazul decesului judecătorului în exerciţiul funcţiunii, familiei lui i se plăteşte o indemnizaţie unică în mărimea şi în condiţiile stabilite la art.26 alin.(4).

(4) În cazul decesului judecătorului în exerciţiul funcţiunii, al judecătorului demisionat sau pensionat, familiei acestuia i se plăteşte o indemnizaţie de deces în mărime de două salarii medii lunare ale judecătorului în funcţia respectivă.

(5) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a judecătorului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, bunurilor membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate se repară integral de la bugetul de stat

Articolul 34 Legitimaţia judecătorului

(1) Judecătorul primește legitimație de un model aprobat de Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.

(2) Legitimaţia judecătorului serveşte ca document de identitate pe întreg teritoriul republicii.

(3) Sub incidenţa prezentului articol cad şi judecătorii demisionaţi şi pensionaţi.

Capitolul X

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul I

Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării.

Articolu ll

Legile şi alte acte normative rămîn în vigoare în partea care nu contravine prezentei legi.

Articolul III

(1) Se consideră că preşedinţii, vicepreşedinţii şi judecătorii din judecătoriile raionale, municipale (de sector), în exerciţiul funcţiunii la data adoptării prezentei legi îndeplinesc toate condiţiile prevăzute pentru aceste funcţii şi sînt inamovibili în perioada pentru care au fost numiţi.

(2) Prevederile prezentei legi referitoare la indemnizaţii se extind asupra judecătorilor pensionaţi sau eliberaţi după expirarea împuternicirilor, cu condiţia unei vechimi în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani.

(3) Sub incidenţa art. 26 şi art. 32. cad judecătorii pensionaţi din această funcţie, indiferent de data pensionării.

(4) Persoanelor menţionate la alin.(3) li se plăteşte indemnizaţie lunară viageră sau, după caz, pensie de la bugetul de stat, luîndu-se în considerare salariul lunar al judecătorului în exerciţiu în funcţia respectivă şi suplimentele prevăzute la art.28 alin.(1). Plata se efectuează la ultimul loc de lucru sau la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială locuieşte.

Articolul IV

(1) Membrilor Judecătoriei Supreme transferaţi în interes de serviciu, în condiţiile prezentei legi, în funcţii cu nivel de salarizare mai mic li se păstrează salariul funcţiei, adaosurile şi suplimentele anterioare.

(2) Funcţionarii din aparatul Judecătoriei Supreme transferaţi în interes de serviciu în funcţii cu nivel de salarizare mai mic beneficiază timp de 3 luni de la data transferului de salariul funcţiei anterior.

Articolul V

Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 decembrie 1995, va prezenta Parlamentului lista de candidaţi la funcţia de membri ai Curţii Supreme de Justiţie şi Preşedintelui Republicii Moldova lista de candidaţi la funcţia de judecători ai tribunalelor şi Curţii de Apel.

Articolul Vl

Guvernul, în termen de 3 luni de la data adoptării prezentei legi:

- aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;

PREŞEDINTELE

PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

Chişinău , 20 iulie 1995.

Nr. 544-XIII.