Parlamentul adoptă prezenta lege.
Capitolul II
CORPUL MAGISTRAȚILOR
Articolul 3. Magistrații
(1) Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti din ţară şi de la instanţele judecătoreşti internaţionale, judecătorii asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, precum şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii care nu au statut de judecător.
(2) Ministrul justiţiei şi locţiitorii lui, colaboratorii din Ministerul Justiţiei, consultanţii din instanţele judecătoreşti, cu excepţia consultanţilor din judecătorii, licenţiaţi în drept, care îndeplinesc o funcţie ce ţine sau de instruirea magistraților de înfăptuirea justiţiei sînt asimilaţi magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei.
(3) Colaboratorii aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, licenţiaţi în drept, sînt asimilaţi magistraţilor, pe durata îndeplinirii funcţiei, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 4 Ierarhia funcţiilor magistraţilor
În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie se stabileşte în raport cu nivelul pregătirii şi cu vechimea în magistratură, cu gradele de calificare prevăzute de lege. Ierarhia funcţiilor de conducere în cadrul corpului magistraţilor se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor.
Articolul 5. Vechimea în magistratură
( 1) Constituie vechime în magistratură perioada în care persoana a îndeplinit· funcţiile prevăzute la art. 3, inclusiv funcţia de procuror, anchetator, avocat, precum şi funcţie de specialitate juridică în fostul arbitraj.
(2) Se consideră vechime în magistratură timpul în care o persoană, licenţiată în drept, a fost deputat, precum și timpul cît o persoană care a avut calitatea de magistrat sau a fost asimilată acestuia a exercitat o funcţie specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituţiei prezidenţiale, al Curţii Constituţionale, al Curţii de Conturi al Guvernului sau al Centrului pentru Drepturile Omului.
(3) În calculul vechimii în magistratură nu se iau întreruperile de activitate datorate suspendării din funcţie, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi transferării în alte funcţii decît cele prevăzute Ia alin.(1) şi alin. (2).
Articolul 6. Condiţiile pentru a fi magistrat
Poate fi magistrat cetăţeanul Republicii Moldova domiciliat pe teritoriul ei, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu al drepturilor;
b) este licenţiat în drept;
c) are stagiul cerut de lege pentru funcţia în care urmează să fie numit;
d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba de stat;
f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei conform certificatului medical de sănătate.
Articolul 7. Condiţiile suplimentare pentru numirea judecătorului
(1) Poate fi numit judecător al judecătoriei cetăţeanul Republicii Moldova de la vîrsta de 25 de ani, dacă are o vechime în muncă de cel puţin 2 ani în specialite juridică sau dacă şi-a demonstrat capacităţile în activitate juridică în timpul stagiului de un an și a susţinut examenul de capacitate.
(2) Pentru a fi numit judecător al tribunalului, judecător al Curţii de Apel sau membru al Curţii Supreme de Justiţie persoana trebuie să aibă o vechime în functia de judecător, respectiv, de cel puţin 5 ani, 7 ani şi 15 ani.
(3) Condiţiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească candidatul Ia funcţia de judecător în instantă specializată sînt stabilite prin lege.
Articolul 8. Restricţiile de serviciu ale magistratului
(1) Magistratul nu poate:
a) să ocupe orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice netitulare;
b) să fie deputat în Parlament sau consilier în autoritatea administraţiei publice locale;
c) să facă parte din partide şi din alte organizaţii social-politice sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, să colaboreze Ia activităţi ce contravin jurămîntului de judecător;
d) să desfăşoare activitate de întreprinzător;
e) să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, cu excepția cauzelor părinților, soțului ( soției ) , copiilor și ale persoanelor aflate sub tutela sau curatela sa.
(2) Magistratul poate colabora la publicații de specealitate cu caracter literar, științific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fiindu-I interzis ca în studiile, articolele și intervențiile sale să se pronunțe cu privire la problemele curente de politică internă.
Capitolul III
ÎNAINTAREA CANDIDATULUI ÎN FUNCȚIA DE JUDECĂTOR. NUMIREA JUDECĂTORULUI ÎN FUNCȚIE
Articolul 9. Candidatul la funcția de judecător
La funcţia de judecător poate candida persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6 şi art. 7 şi care adresează o cerere scrisă Consiliului Superior al Magistraturii. Faptul înregistrării în calitatea de candidat Ia funcţia de judecător se aduce la cunoştinţa solicitantului.
Articolul 10. Pregătirea profesională a candidatului Ia funcţia de judecător
(1) Pregătirea profesională a persoanelor care nu au activat în funcţia de judecător sau în funcţiile enumerate la art. 5 alin. ( 1) se efectuează printr-un stagiu de un an în judecătorie sub conducerea unui judecător numit de Consiliul Superior al Magistraturii.
(2) Programa de pregătire profesională a candidatului la funcţia de judecător se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3) Pregătirea profesională a candidat lui Ia funcţia de judecător se încheie cu susţinerea examenului de capacitate, în modul stabilit prin lege.
Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie
(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti, inclusiv ai judecătoriilor specializate, se numesc în funcţie din rîndurile candidaţilor la funcţia de judecător de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii care au susţinut concursul sînt numiți în funcţie pentru prima dată pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani judecătorii vor fi numiţi în funcţie pînă Ia atingerea plafonului de vîrstă - 65 de ani.
(2) Membrii Curţii Supreme de Justiţie Sînt numiţi de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 12. Jurămîntul judecătorului
(1) înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorul este obligat să depună următorul jurămînt:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele Patriei, drepturile şi libertăţile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin".
(2) Jurămîntul se depune în şedinţă solemnă în faţa Consiliului Superior al Magistraturii, după citirea comunicării actului de numire.
(3) Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces verbal, care se semnează de preşedintele şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii şi de persoana care a depus jurămîntul.
(4) Depunerea jurămîntului nu e necesară·în cazul promovării sau transferării judecătorului în altă funcție în cadrul corpului magistraților.
(5) Actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.
(6) Nu se admite la depunerea jurămîntului judecătorul care nu a îndeplinit condiţiile art. 8.
Articolul 13 . Gradul de calificare al magistraţilor
Magistraţilor li se conferă grad de calificare în condiţiile legii.
Capitolul V
GARANTAREA INDEPENDENȚEI JUDECĂTORULUI
Articolul 17. Asigurarea independenţei judecătorului
Independenţa judecătorului este asigurată prin:
a) procedura de înfăptuire a justiţiei;
b) procedeul de numire, suspendare, demisie si eliberare din funcţie;
c) declararea inviolabilităţii lui;
d) secretul deliberărilor şi interzicerea de a cere divulgarea lui;
e) stabilirea răspunderii pentru lipsa de stimă faţă de judecată, judecători şi pentru imixtiune în judecarea cauzei;
f) crearea de condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii instanţelor judecătoreşti;
g) asigurarea materială şi socială a judecătorului;
h) alte măs uri, prevăzute de lege.
Articolul 18. Inamovibilitatea judecătorului
(1) Judecătorul instanţei judecătoreşti este inamovibil pe perioada exercitării funcţiilor, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 25 .
(2) împuternicirile lui pot fi suspendate în baza şi în modul stabilit de prezenta lege.
ArticoluL19.. Inviolabilitatea judecătorului
(1) Personalitatea judecătorului este inviolabilă .
(2) Inviolabilitatea judecătorului se extinde asupra locuinţei şi localului lui de serviciu, vehiculelor şi mijloacelor de telecomunicaţie folosite de el, asupra corespondenţei, bunurilor şi documentelor lui personale.
(3) Judecătorul nu poate fi tras la răspundere pentru opinia sa exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărîrea pronunţată dac ă nu va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal.
(4) Dosar penal împotriva judecătorului poate fi intentat doar de Procurorul General cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova, sau, după caz , al Parlamentului.
(5) Judecătorul nu poate fi reţinut, supus aducerii silite, arestat sau tras la răspundere penală fără acordul Consiliului Superior al Milgistraturii şi al Preşedintelui Republicii Moldova sau, după caz, al Parlamentului. Judec ătorul reţinut în cazul în care este bănuit că a săvîrşit o infracţiune urmează să fie eliberat imediat după identificare. Judecătorul poate fi arestat numai cu sancţiunea Procurorului General, respectîndu-se condiţiile de mai sus.
(6) Pătrunderea în locuinţa sau în localul de serviciu al judecătorului, în vehicolul lui personal sau cel folosit de el, efectuarea la faţa locului a controlului, percheziţiei sau ridicării, ascultarea convorbirilor telefonice, percheziţia lui corporală, precum şi controlarea şi ridicarea corespondenţei, a bunurilor şi a documentelor ce-i aparţin, se permit doar prin sancţiunea Procurorului General, în cazul intentării unui dosar penal , sau prin hotărîrea instanţei de judecată.
(7) Judecătorul nu poate fi tras la răspundere administrativă, cercetat, reţinut sau arestat pentru săvîrşirea de contravenţie administrativă. Judecătorul reţinut trebuie să fie eliberat imediat după identificarea sa.
(8) Cauza penală privind judecătorul judecătoriei sau al tribunalului se judecă în primă instanţă de către Curtea de Apel, iar cauza penală privind judecătorul Curţii de Apel, membrul sau judecătorul asistent al Cuţii Supreme de Justiție și al Curții Constituționale se judecă de către Curtea Supremă de Justiție.
Articolul 20. Promovarea sau transferarea judecătorului
(1) Promovarea sau transferarea judecătorului se face numai cu acordul lui, la propunerea Consiliului Suprem a Magistraturii, de către Președintele Republicii Moldova sau,după caz , de Parlament.
(2) Transferarea judecătorului dintr-o instanță în alta de același nivel se admite, cu acordul lui, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.
Capitolul VII
SUSPENDAREA ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A JUDECĂTORULUI
Articolul 24. Suspendarea din funcție
(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcție prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:
a) se pune în mișcare o acțiune penală, pînă la rămînerea definitivă;
b) este recunoscut absent fără veste prin hotărîre judecătorească definitivă;
c) participă la campania preelectorală în calitate de candidat pentru autoritatea administrației publice locale și este ales în aceste autorități ;
d) i se acordă concediu pe un termen de pînă la 3 ani.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) salariul judecătorului se plătește familiei acestuia, iar în cazurile prevăzute de la lit. c) și d) salariul se plătește judecătorului, dacă legislația nu prevede altfel.
(3) Suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1), cu excepția lit. a) , nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor materiale și sociale.
(4) Dacă se constată nevinovăția judecătorului suspendarea lui din funcție încetează. Judecătorul va fi repus în toate drepturile avute anterior, plătindu-i-se în modul prevăzut de lege, drepturile bănești de care a fost lipsit.
(5) Modul de suspendare din funcție a judecătorului și de contestare a hotărîrii de suspendare se stabilește de legislație.
Articolul 25. Eliberarea judecătorului din funcție
(1) Judecătorul este eliberat din funcție, de organul care l-a numit, în cazul:
a) demisionării, în conformitate cu art. 26 alin. (2);
b) depunerii cererii de eliberare din proprie inițiativă, în legătură cu atingerea vîrstei de pensie pentru vechime în muncă sau în baze generale, precum și cu atingerea plafonului de vîrstă;
c) comiterii sistematice de abateri disciplinară gravă, prevăzute la art. 22 alin. (1);
d) pronunțării sentinței definitive de învinuire;
e) pierderii cetățeniei Republicii Moldova;
f) refuzul de a depune jurămîntul sau încălcării lui;
g) necorespunderii condițiilor prevăzute la art. 6 și art. 7;
i) imposibilității îndeplinirii funcției de judecător din motiv de sănătate, neputînd fi eliberat în cazul reîntoarcerii lui la serviciu după boală;
j) expirării împuternicirilor;
k) lichidarii sau reorganizarii instanței judecătorești, dacă judecătorul refuză să fie transferat în o altă instanță de judecată;
l) constatării calificării insuficiente;
m) constatării capacității de exercițiu restrînse
n) decesului judecătorului sau recunoașterii decesului prin hotărîre judecătorească definitivă;
o) încălcării sistematice sau încălcării grave a Codului de etică a judecătorului.
(2) Propunerea privind eliberarea judecătorului din funcție este înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii, Președintelui Republicii Moldova sau , după caz, Parlamentului.
(3) Modul de eliberare din funcție a judecătorului și de contestare a hotărîrii de eliberare se stabilește de legilsație.
( 4) În cazul anulării hotărîrii de eliberare din funcţie a judecătorului acesta va fi repus în toate drepturile avute .anterior, plătindu-i-se, în modul stabilit de lege, drepturile băneşti de care a fost lipsit.
Articolul 26 Demisia judecătorului
(1) Se consideră demisie a judecătorului plecarea onorată sau înlăturarea onorată a judecătorului din funcţie, dacă acesta în exerciţiul funcţiunii şi în afara relaţiilor de serviciu nu a comis fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător .
(2) Judecătorul are dreptul la demisie, indiferent de vîrstă, în cazul:
a) depunerii cererii de demisie;
b) expirării împuternicirilor;
c) incapacităţii de muncă dovedite prin certificat medical;
d) declarării capacităţii de exerciţiu restrînse sau incapacităţii de exerciţiu prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată .
(3) Judecătorului demisionat i se păstrează titlul de magistrat, apartenenţa sa la corpul magistraţilor şi garanţiile inviolabilităţii personale.
(4) Judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărurl de ani complet lucraţi în funcţia de judecător, dar nu mai puţin de 6 salarii medii lunare. Totodată, judecătorului demisionat şi reintors în funcţie i se ia în calculul indemnizaţiei unice de concediere timpul activităţii în funcţia de judecător de la data încetării ultimei demisii.
(5) Judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră, în condiţiile prezentei legi.
(6) Dacă judecătorul demisionat are în funcţia de judecător o vechime de cel puţin 20 de ani, beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80 procente; de la 25 la 30 de ani - de 85 procente; de la 30 la 35 de ani - de 90 procente; de la 35 la 40 de ani - ,de 95 procente; de la 40 de ani si mai mult - de 100 procente faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de Judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.
(7) Dacă judecătorul demisionat are în calitatea de Judecător o vechime mai mică de 20 de ani si a atins vîrsta de 50 de ani, indemnizaţia lunară viageră se calculează proporţional cu numărul de ani lucraţi complet în calitatea de Judecător.
(8). Judecătorul demisionat este în drept să activeze în afara justiției.
(9) Judecătorul demisionat poate îndeplini funcţiile unui judecător absent sau într-un post vacant de judecător pe un termen de pînă la un an, ori alte funcţii din sfera justiţiei, prin ordinul ,ministrului,justiţiei sau, după caz, al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Ia propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(10) Dacă judecătond demisionat îndeplineşte temporar funcţiile unui judecător absent sau într-un post vacant de judecător, ori o altă funcţie în sfera justiţiei, i se plăteşte, indemnizaţie lunară viageră şi este salarizat conform art. 28.
(11) Judecătorul este considerat demisionat atîta timp cît respectă prevederile art. 8, păstrează cetăţenia Republicii Moldova şi nu comite fapte care discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.
(12) În. cazul. în·care· Consiliul Superior al Magistraturii constată că judecătorul.dernisionat ·nu, îndeplineşte condiţiile prevăzute în prezenta legei sistează demisia judecătorului. Acesta poate ataca hotărîrea de, sistare .în Curtea Supremă de·Justiţie într-un. termen de 10 zile de Ia data primirii copiei de pe·hotărîre·.
(13) Demisia judecătorului se sistează și în cazul numirii lui repetate în funcție de judecător.
se declară neconstituționale modificările din (LP nr. 552-XIV din 28.07.99 - Monitorul Oficial, 1999, nr. 116-117, art. 551) prin HCC nr.4 din 27.01.2000 MO 14-16 art.7 10.02.2000
Capitolul VIII
PROTECȚIA DE STAT A JUDECĂTORULUI, ASIGURAREA LUI MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ ARTICOLUL 27. Protecția de stat a judecătorului și a membrilor familiei lui.
(1) Judecatorul, membrii familei lui şi averea lor, se află sub protecţia statului.La cererea judecătorului sau a Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie ori, după caz, a ministrului justiţiei, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii judecătorului şi a membrilor-familiei lui, integrităţii bunurilor acestora.
(2) Atentarea la viaţa .şi sănătatea judecătorului , distrugerea sau deteriorarea bunurilor, ameninţarea lui cu omor, violenţă sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea acestuia, precum şi atentrea la viaţa şi sănătatea rudelor apropiate (părinţilor, soţiei, soţului, copiilor), atrag răspunderea stabilită de lege. Judecătorul are , dreptul să fie asigurat de către organele afacerilor interne cu mijloace de apărare.
Articolul 28 Salarizarea judecătorului
(1) Judecătorul beneficiază de salariul funcţiei şi de suplimente pentru grad de calificare şi vechime în muncă, de sporul de 50 procente faţă de salariul funcţiei, ţinîndu-se cont de suplimentele pentru gradul de gradul de calificare şi vechimea în muncă, pentru îndeplinirea sarcinilor de importanţă majoră, de spor pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi, una dintre care limba de stat, dacă aceste limbi sînt utilizate în exercitarea justiţiei. Salariul judecătorului nu poate fi redus şi se, indexează în corespundere cu inflația.
(2) Cuantumul ·sporurilor .pentru.grad de calificare, vechime în muncă, cunoaştere a limbilor şi al altor sporuri se stabilesc de Parlament.
(3) Judecătorii care au titlul ştiinţific de doctor în drept sau de doctor habilitat în drept primesc un supliment în proporţie de 5 procente şi respectiv 10 procente faţă de salariul funcţiei.
(4) Judecătorul beneficiază şi de alte suplimente şi indemnizaţii, prevăzute de actele normative.
(5) Salariul funcţiei, fără sporuri şi suplimente, se stabileste în proporţie de:
a) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova pentru Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie;
b) 95 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte a Curţii Supreme de Justiţie pentru vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie;
c) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru membrul Curţii Supreme de Justiţie;
d) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie pentru Preşedintele Curţii de Apel;
e) 95 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii de Apel pentru vicepreşedintele Curţii de Apel;
f) 90 procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii de Apel pentru judecătorul Curţii de Apel;
g) 90 Procente faţă de salariul funcţiei de Preşedinte al Curţii de Apel pentru preşedintele de tribunal;
h) 95 procente faţă de salariul funcţiei de preşednte de tribunal pentru vicepreşedintele de tribunal;
i) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de tribunal pentru judecătorul din tribunal;
j) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de tribunal pentru preşedintele de judecătorie; .
k) 95 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de judecătorie pentru vicepreşedintele de judecătorie;
l) 90 procente faţă de salariul funcţiei de preşedinte de judecătorie pentru judecătorul din judecătorie.
(6) Salarizarea colaboratorilor licenţiaţi în drept din Ministerul Justiţiei care îndeplinesc funcţii ce ţin de înfăptuirea justiţiei sau de instruirea magistraților se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestora cu gradele de calificare ale judecătorului în raport cu vechimea în magistratură şi competenţa profesională, prin ordin al ministrului justiţiei.
(7) Salarizarea colaboratorilor aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, licenţiaţi in drept, se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestora cu gradele de calificare ale judecătorului în raport cu vechimea in magistratură şi competenţa profesională, prin hotărîre a Consiliului Superior al Magistraturii.
ArticoluL29. Concediul judecătorului
(1) Judecătorul are dreptul la un concediu anual de 30 de zile lucrătoare .
(2) Dacă judecătorul are o vechime în funcţia de judecător de pînă la 5 ani, concediul lui se majoreaza cu 2 zile lucrătoare, de la 5 ani la 10 ani - cu 5 zile lucrătoare, de la 10 la 15 ani - cu 10 zile lucrătoare, de peste 15 ani - cu 15 zile lucrătoare.
(3) Preşedinţilor şi vicepreşedinților de Judecătorie, tribunal, Curte de Apel şi de judecătorie specializată li se acordă concediu de către ministrul justiţiei. Judecătorilor din aceste instanţe li se acordă concediu de către preşedinţii instanţelor.
(4) Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţilor de colegii şi membrilor Curţii Supreme de Justiţie se acordă concediu de către Preşedintele Curţii Supreme de Justitie.
Articolul 30. Asigurarea judecătorului cu locuinţă
(1) În cazul în care judecătorul nu este asigurat cu locuinţă sau este necesară îmbunătăţirea condiţiilor lui locative, ori nu i s-a atribuit suprafaţa de 15 m2 suplimentară cuvenită, autoritatea administraţiei publice locale este obligată ca în cel mult 6 luni de la data apariţiei sus-numitelor circumstanţe să asigure judecătorul cu locuinţă (apartament sau casă) luînd în calcul suprafaţa locativă suplimentară de 15 m2
(2) După încheierea a 10 ani de activitate în calitatea de judecător, locuinţa se transmite gratuit judecătorului în proprietate privată.
(3) Dacă judecătorul este de acord, el poate primi în schimbul locuinței un împrumut fără dobîndă de la bugetul de stat ca să-şi cumpere sau să-şi construiască un apartament cooperatist sau o casă, împrumutul urmînd să fie rambursat de la bugetul local în cazul în care acesta a lucrat în funcţie de judecător cel puţin 10 ani.
(4) Dacă judecătorul nu a primit locuinţă în condiţiile alin. (1), el are dreptul la reparaţia cheltuielilor pentru chirie şi servicii comunale pînă va primi locuinţă sau la un apartament cooperatist ori casă cumpărată de instanţa judecătorească din mijloacele bugetului care o finanţează .
(5) Familiei judecătorului decedat i se păstrează dreptul de a primi locuinţă în temeiurile existente la data decesului.
Articolul 31. Alte garanţii sociale
Judecătorul şi membrii familiei sale beneficiază de asistență medicală gratuită la nivel minim necesar și de alte garanţii sociale prevăzute de Legea serviciului public.
Articolul 32. Dreptul la pensie
(1) Judecătorii au dreptul la pensie cu condiția realizării unei vechimi în această funcție de minimum 20 de ani și respectării prevederilor art. 41 alin. (1) și art. 42 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat. Modul de calculare a stagiului de cotizare în funcția de judecător se stabilește de către Guvern.
(2) Pensia se stabilește în cuantum de 42% din venitul mediu lunar asigurat. Modul de calculare a venitului mediu lunar asigurat se stabilește de către Guvern.
(3) Pensiile judecătorilor se majorează cu 2% din venitul mediu lunar asigurat pentru fiecare an complet de cotizare peste stagiul de cotizare necesar la data stabilirii pensiei conform art. 42 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și pentru fiecare an de muncă în funcția de judecător peste vechimea de 20 de ani – cu 2% din venitul mediu lunar asigurat.
(4) Cuantumul pensiei calculat în conformitate cu alin (2) și (3) nu poate depăși 75% din venitul mediu lunar asigurat.
(5) Indexarea pensiei se efectuează în conformitate cu art. 13 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat.
(6) Pensia se plătește integral, indiferent de faptul realizării veniturilor pasibile de aigurări sociale de stat. Persoanelor care nu au atins vîrsta de 65 de ani bărbații și 60 de ani femeile și beneficiază de pensie stabilită pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, plata pensiei se suspendă pentru perioada exercițiului funcției de judecător.
(7) Pensia poate fi solicitată în orice moment de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, fără limitări în termen.
(8) Pensiile se stabilesc și se plătesc de către organele de asigurări sociale.
(9) Pînă la împlinirea vîrstei de pensionare de 65 de ani bărbații și 60 de ani femeile, plata pensiei se efectuează din mijloacele bugetului de stat, iar persoanelor care au atins această vîrstă pensia se plătește din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
(10) Persoanelor care au atins vîrsta prevăzută la alin. (9) și beneficiază de pensii stabilite pînă la punerea în aplicare a prezentei legi, plata pensiei se efectuează din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat în cuantum calculat în condițiile prezentei legi, iar diferența dintre cuantumul stabilit inițial al pensiei și această sumă – din mijloacele bugetului de stat.
se declară neconstituțional prin HCC nr.4 din 27.01.2000 MO 14-16 art.7 10.02.2000
Articolul 33. Asigurarea de stat și plățile de compensare
(1) Viața, sănătatea și bunurile judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat. Viața și sănătatea judecătorului sînt supuse asigurării de stat obligatorii la o sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani la ultimul loc de lucru.
(2) Suma de asigurare se plăteşte în caz de:
a) deces al judecătorului - familiei lui, sub forma unei indemnizaţii unice, reieşind din salariul lui mediu, egale cu produsul înmulţirii salariului lui mediu anual la numărul de ani lucraţi în funcţia de judecător, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale. Acest mod de plată se aplică şi în cazul decesului judecătorului demisionat și pensionat;
b) moarte violentă sau deces al judecătorului în exerciţiul funcţiunii dacă decesul a survenit ca urmare a unor leziuni corporale sau alte vătămări a sănătăţii - succesorilor lui, sub forma unei indemnizaţii unice egale cu produsul înmulţirii salariului mediu anual al decedatului la numărul de ani compleţi pe care acesta nu i-a supravieţuit pînă la atingerea plafonului de vîrstă, dar nu mai puţin de 15 salarii medii anuale;
c) mutilare a judecătorului sau de o altă vătămare a sănătăţii care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani;
d) cauzare judecătorului în exerciţiul funcţiunii de leziuni corporale sau de o altă vătămare a sănătăţii care nu au dus la pierderea capacităţii de muncă, dar care exclud posibilitatea de a continua activitatea profesională sub forma unei indemnizaţii unice egale cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe un an;
e) mutilare a judecătorului în exerciţiul funcţiunii sau de o altă vătămare a sănătăţii care exclude posibilitatea de a continua activitatea profesională - sub forma unei compensaţii lunare egale cu salariul pe care l-a avut în funcţia de judecător. Pensia de invaliditate sau alte tipuri de pensii stabilite pînă sau după pierderea capacităţii de a continua activitatea profesională nu se includ în calculul reparării pagubei pricinuite lui. De asemenea nu se include în calculul reparării pagubei salariul primit de către judecător după vătămare şi compensaţiile primite în baza asigurării de stat;
f) moarte violentă sau deces al judecătorului ca urmare a unor leziuni corporale sau a altei vătămări a sănătăţii - membrilor familiei acestuia inapţi de muncă, ce se aflau la întreţinerea lui, sub forma unei indemnizafii lunare egale cu diferenţa dintre partea ce le revenea din salariul celui decedat şi pensia stabilită în legătură cu pierderea întreţinătorului fără a se lua în considerare ajutorul unic.
(3) Paguba materială pricinuită judecătorului prin deteriorare sau nimicire a bunurilor acestuia, ale membrilor familiei lui sau ale rudelor apropiate legate de activitatea de serviciu a judecătorului se repară integral, de la bugetul de stat.
Articolul 34 Legitimaţia judecătorului
(1) Judecătorul primește legitimație de un model aprobat de Preşedintele Republicii Moldova sau, după caz, de Parlament.
(2) Legitimaţia judecătorului serveşte ca document de identitate pe întreg teritoriul republicii.
(3) Sub incidenţa prezentului articol cad şi judecătorii demisionaţi şi pensionaţi.
Capitolul X
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
Articolul I
Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării.
Articolu ll
Legile şi alte acte normative rămîn în vigoare în partea care nu contravine prezentei legi.
Articolul III
(1) Se consideră că preşedinţii, vicepreşedinţii şi judecătorii din judecătoriile raionale, municipale (de sector), în exerciţiul funcţiunii la data adoptării prezentei legi îndeplinesc toate condiţiile prevăzute pentru aceste funcţii şi sînt inamovibili în perioada pentru care au fost numiţi.
(2) Prevederile prezentei legi referitoare la indemnizaţii se extind asupra judecătorilor pensionaţi sau eliberaţi după expirarea împuternicirilor, cu condiţia unei vechimi în funcţia de judecător de cel puţin 15 ani.
(3) Sub incidenţa art. 26 şi art. 32. cad judecătorii pensionaţi din această funcţie, indiferent de data pensionării. Acestor persoane li se plăteşte indemnizaţie lunară viageră de la bugetul de stat, luîndu-se în considerare salariul funcţiei de judecător respective şi suplimentul pentru gradele de calificare (dacă i-au fost stabilite) şi vechimea în muncă. Plata se efectuează la ultimul loc de lucru sau la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială locuieşte.
Articolul IV
(1) Membrilor Judecătoriei Supreme transferaţi în interes de serviciu, în condiţiile prezentei legi, în funcţii cu nivel de salarizare mai mic li se păstrează salariul funcţiei, adaosurile şi suplimentele anterioare.
(2) Funcţionarii din aparatul Judecătoriei Supreme transferaţi în interes de serviciu în funcţii cu nivel de salarizare mai mic beneficiază timp de 3 luni de la data transferului de salariul funcţiei anterior.
Articolul V
Consiliul Superior al Magistraturii, pînă la 1 decembrie 1995, va prezenta Parlamentului lista de candidaţi la funcţia de membri ai Curţii Supreme de Justiţie şi Preşedintelui Republicii Moldova lista de candidaţi la funcţia de judecători ai tribunalelor şi Curţii de Apel.
Articolul Vl
Guvernul, în termen de 3 luni de la data adoptării prezentei legi:
- aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
- aprobă regulamentul privind modul de acordare şi de rambursare a împrumutului fără dobîndă pentru procurarea sau construirea unui apartament cooperatist sau unei case şi regulamenul cu privire la plata indemnizaţiei viagere lunare judecatorului demisionat şi pensionat, rezolvă alte probleme , patrimoniale şi nepatrimoniale, care decurg din prezenta lege.
PREŞEDINTELE
PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI
Chişinău , 20 iulie 1995.
Nr. 544-XIII.