cu privire la petiţionare

LEGE nr. 190 din 19.07.1994 · PARLAMENTUL · publicat 08.09.1994 · abrogat 01.04.2019
pe legis.md
Trimiteri: 13 legateMonitorul Oficial: 3 trimiteriCitit de model: Sonnet 5.5, 15.11.2026 · 78 din 84 de unități (6 noi, necitite)

versiune în vigoare din 05.04.2014 în baza

LP21 din 13.03.14, MO86/05.04.14 art.197

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Prezenta lege determină modalitatea de examinare a petițiilor cetățenilor Republicii Moldova, adresate organelor de stat,întreprinderilor , instituțiilor și organizațiilor (denumite în continuare organe),în scopul asigurării protecției drepturilor și intereselor lor legitime.

Art. 11. – Prezenta lege se extinde asupra modului de examinare a petițiilor adresate de organizațiile legal constituite în numele colectivelor pe care le reprezintă.

Art. 2. – Sub incidența prezentei legi cad cetățenii străini și apatrizii, ale căror drepturi și interese legitime au fost lezate pe teritoriul Republicii Moldova.

Art. 3. –

(1) Prezenta lege nu se extinde asupra modului de examinare a petițiilor, prevăzut de legislația de procedură penală, de procedură civilă,de procedură de executare cu privire la contravențiile administrative, precum și de legislația muncii.

(2) Modul de examinare a cererilor privind încălcările drepturilor și libertăților constituționale ale omului se reglementează de legislația cu privire la avocații parlamentari.

Art. 4. –

(1) Prin petiție, în sensul prezentei legi, se înțelege orice cerere, reclamație, propunere, sesizare, adresată organelor de resort ,inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluționarea în termenul stabilit de lege a unei cereri.

(2) Cererea prealabilă se adresează organului emitent. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior,cererea prealabilă poate fi adresată,la alegerea petiționarului,organului emitent sau organului ierarhic superior.

(3) Petiționarul,care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege,este în drept se sesizeze instanța de contecios administrativ competentă.

Art. 5. –

(1) Petiția se depune în scris sau în formă electronică în limba de stat sa într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

(2)Petiția în formă electronică trebuie să corespundă cerințelor față de documentul electronic,inclusiv aplicarea semnăturii digitale, în conformitate cu legislația în vigoare.

Art. 6. – Petițiile, ce țin de problemele securității naționale, de drepturile și interesele legitime ale unor grupuri largi de cetățeni,ori care conțin propuneri privind modificarea legislației,deciziilor organelor de stat, se adresează Președintelui Republicii Moldova,Parlamentului și Guvernului.

Art. 7. –

(1) Petițiile, în care sînt abordate oricare alte probleme decît cele menționate la art. 6, se adresează organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competență nemijlocită ține soluționarea lor.

(2) Petițiile, în care este atacat un act, o decizie, o acțiune ori inacțiune a unui organ administrativ sau persoană oficială,care au lezat drepturile și interesele legitime ale petiționarilor, se adresează organului ierarhic superior de primă instanță.

(3) Petițiile, în care sînt atacate deciziile organizațiilor care nu au organele lor superioare, precum și deciziile executivelor raionale, primăriilor orașelor de subordonare republicană, se adresează instanței de contencios administrativ.

Art. 8. –

(1) Petițiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare , iar cele care nu necesită o studiere și examinare suplimentară fără întîrziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării,cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (4) și (5) .

(2) Termenul de examinare a petiţiei poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare de către conducătorul organului corespunzător, fapt despre care este informat petiţionarul, dacă:

a) sînt necesare consultări suplimentare pentru întocmirea răspunsului la petiţie;

b) petiţia se referă la un volum complex de informaţii sau dacă se impune studierea unor materiale suplimentare ce urmează a fi selectate şi folosite pentru întocmirea răspunsului.

(3) Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei,decizia urmînd a fi comunicată de îndată petiționarului.

(4) Petițiile (cererile) prin care se solicită o informație oficială se examinează în termenele stabilite în legislația privind accesul la informație.

(5) Petiţiile care conţin elemente de extraneitate se examinează în termen de pînă la 90 de zile lucrătoare, cu condiţia ca, în termen de 30 de zile lucrătoare, petiţionarului să i se expedieze un răspuns prin care să fie informat despre măsurile întreprinse în vederea soluţionării petiţiei sale. În cazul în care petiţionarul nu este de acord cu răspunsul primit, el are dreptul să sesizeze instanţa de contencios administrativ în modul stabilit.

substituit,modificat și completat prin LP21 din 13.03.14, MO86/05.04.14 art.197

Art. 9. –

(1) Dacă petiția ține de competența altui organ, originalul petiției se expediază acestui organ în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiției ,fapt despre care este informat petiționarul.

(11) În cazul în care petiţionarul adresează aceluiaşi organ sau aceleiaşi persoane oficiale concomitent şi/sau consecutiv mai multe petiţii sesizînd aceeaşi problemă, acestea se vor comasa și se vor examina, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 8, petiţionarul urmînd să primească un singur răspuns, care trebuie să facă referire la toate petiţiile primite.

(12) În cazul în care decizia referitoare la problemele sesizate în petiţie ţine de competenţa mai multor organe sau a mai multor persoane oficiale, o copie de pe aceasta se expediază, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, organelor şi/sau persoanelor oficiale corespunzătoare pentru a se expune pe marginea petiţiei înaintate.

(13) Organul sau persoana oficială, concomitent cu remiterea petiţiei pentru examinare altui organ şi/sau altei persoane oficiale care are ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, poate, după caz, să solicite de la organul sau de la persoana oficială indicată răspunsul cu privire la examinarea petiţiei.

(2) Se interzice remiterea petițiilor organelor sau persoanelor oficiale,acțiunile ori deciziile cărora sînt atacate.

(3) În cazul în care, conform interdicţiei prevăzute la alin. (2), nu este posibilă remiterea petiţiei pentru examinare organului sau persoanei oficiale de a cărei competenţă ține soluţionarea problemelor sesizate în petiţie, aceasta se restituie petiţionarului. Răspunsul prin care petiţionarului i se restituie petiţia se consideră răspuns la cererea prealabilă şi petiţionarul are dreptul să sesizeze instanţa de contencios administrativ în modul stabilit.

substituit și completat prin LP21 din 13.03.14, MO86/05.04.14 art.197

Art. 10. –

(1) Petițiile trebuie să fie semnate de autor, indicîndu-se numele,prenumele și domiciliul. Petițiile în formă electronică conțin informații privind numele, prenumele, domiciliul și adresa electronică a petiționarului.

(2) Petițiile ce nu întrunesc condițiile prevăzute la alin. (1) se consideră anonime și nu se examinează.

(3) Organul sau persoana oficială are dreptul să nu examineze în fond petiţiile care conţin un limbaj necenzurat sau ofensator, ameninţări la securitatea naţională, la ordinea publică, la viaţa și sănătatea persoanei oficiale, precum şi a membrilor familiei acesteia.

(4) Petiţiile care conţin ameninţări la securitatea naţională, la ordinea publică, la viaţa și sănătatea persoanei oficiale și a membrilor familiei acesteia, precum şi ameninţări la adresa altor organe şi/sau a altor persoane oficiale sau grupuri de persoane, se vor remite organelor de drept competente.

(5) Dacă textul petiției nu este lizibil și nu poate fi citit sau petiția conține informații insuficiente și neconcludente referitor la problema abordată, petiția nu se va examina, iar organul sau persoana oficială va informa petiționarul despre motivul neexaminării, în cazul în care numele şi adresa indicate pot fi citite.

Art. 11. – Petiționarul are dreptul:

a) să expună personal argumente organului sau persoanei oficiale care examinează petiția;

b) să beneficieze de serviciile avocatului;

c) să prezinte organului sau persoanei oficiale care efectuează examinarea materiale suplimentare ori să solicite organului sau persoanei oficiale de a cere aceste materiale;

d) să ia cunoștință de materialele examinării dacă aceasta nu aduce atingere intereselor, drepturilor şi libertăţilor altor persoane ;

e) să primească răspuns în scris ,oral sau în formă electronică despre rezultatele examinării şi/sau înştiinţarea despre remiterea petiţiei organului sau persoanei oficiale, de competenţa căreia ține soluţionarea chestiunilor abordate ;

f) să ceară repararea pagubei în modul stabilit de legislație;

g) să solicite în scris sau în formă electronică sistarea examinării petiţiei.

completat și adăugat prin LP21 din 13.03.14, MO86/05.04.14 art.197

Art. 12. –

(1) Organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petițiile sînt obligate:

a) să examineze petițiile,inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege;

b) să asigure restabilirea drepturilor lezate și recuperarea, în condițiile legii,a prejudiciului cauzat;

c) să asigure executarea deciziilor adoptate în urma examinării petițiilor.

(2) Organul emitent este în drept să respingă cererea prealabilă sau să o accepte și,după caz, să anuleze sau să modifice actul administrativ.

(3) Organul ierarhic superior este în drept să respingă cererea prealabilă sau să o accepte și să anuleze actul administrativ,în întregime sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana respectivă ori,după caz, să anuleze actul administrativ emis cu acordul său.

Art. 13. –

(1) În procesul examinării petiției nu se admite divulgarea informațiilor privind viața personală a petiționarului contra voinței lui sau a altor informații,dacă acestea lezează drepturile și interesele lui legitime, precum și a informațiilor ce constituie secrete de stat.

(2) Nu se admite elucidarea unor informații privind personalitatea petiționarului, dacă acestea nu se referă la conținutul petiției.

Art. 14. –

(1) Rezultatul examinării se aduce la cunoștință petiționarului în scris sau în formă electronică , iar cu consimțămîntul lui – oral.

(2) Răspunsul trebuie să fie bazat pe materialele examinării și să conțină trimiteri la legislație.

Art. 15. – În cazul cînd cerințele expuse în petiție sînt recunoscute legale, organul sau persoana oficială, care au adoptat decizia despre satisfacerea lor, sînt obligate să ia măsuri în vederea compensării prejudiciilor materiale, în condițiile legii, să soluționeze problema responsabilității persoanelor vinovate de încălcarea legii.

Art. 16. –

(1) Petiționarii, care consideră că drepturile lor sînt lezate și nu sînt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale, care au examinat petiția,au dreptul de a se adresa în instanța de contencios administrativ în termen de 30 zile de la data comunicării deciziei, dacă, conform legii, se adresează direct la instanță, sau de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menționat nu au primit răspuns – din ziua cînd trebuiau să-l primească.

(2) Petiționarul depune în istanța de contencios administrativ,concomitent cu cererea, și răspunsul organului sau persoanei oficiale, care i-au refuzat restabilirea dreptului.

(3) În cazul cînd petiționarul nu a primit nici un răspuns în termenele stabilite,el va menționa acest fapt în cererea depusă, iar istanța de contencios administrativ va cere răspunsul respectiv.

(4) istanța de contencios administrativ examinează cererea conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793 – XIV din 10 februarie 2000.

Art. 17. – Încălcarea ordinii oficial stabilite de organizare a lucrului cu petițiile, precum și a evidenței sau păstrării lor de către persoanele special desemnate pentru aceasta,atrage după sine răspunderea disciplinară. În lipsa persoanelor indicate, răspunderea disciplinară o poartă conducătorul organului respectiv.

Art. 18. – Refuzul neîntemeiat de a examina petiția sau tărăgănarea examinării ei,adoptarea unor decizii ce contravin legislației, divulgarea informațiilor privind viața persoanală a petiționarului contra voinței lui atrage după sine răspundere administrativă.

Art. 19. – Persecutarea petiționarului în legătură cu înaintarea petiției ori cu exprimarea unor aprecieri critice ce se conțin în ea, precum și acțiunile prevăzute la art. 18. dacă acestea au fost însoțite de abuz de putere sau abuz de serviciu,exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu ,de atitudine neglijentă față de îndatoririle sale din partea persoanelor cu funcții de răspundere, în urma cărora au fost prejudiciate considerabil drepturile petiționarului,interesele de stat și obștești atrage după sine răspundere penală.

Art. 20. – Petițiile adresate a doua oară, care nu conțin argumente ori informații noi, nu se reexaminează,fapt despre care este informat în scris sau în formă electronică petiționarul.

Art. 21. –

(1) Persoanele de stat de rang superior primesc petiționarii în audiență în modul ele,dar nu mai rar de o dată pe lună.

(2) Conducătorii de ministere și departamente organizează primirea petiționarilor nu mai rar de două ori pe lună,iar conducătorii organelor de autoadministrare locală, întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor – nu mai rar de o dată pe săptămînă.

Art. 22. – Lucrările de secretariat privind examinarea petițiilor în organe se efectuează în modul stabilit de Guvern.

Art. 23. – Organizarea și controlul asupra lucrului cu petițiile revin organelor de autoadministrare locală, Guvernului și Parlamentului.

Președintele

Republicii Moldova Mircea SNEGUR

Chișinău, 19 iulie 1994. Nr. 190 – XIII.