din Hotărârea nr. 395/25 din 2 septembrie 2026 cu privire la aprobarea Regulamentului privind prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării în privința judecătorilor

EXTRAS nr. 395/25 din 02.09.2026 · CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII · publicat 13.11.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4, anexa nr. 5, anexa nr. 6, anexa nr. 7, anexa nr. 8, anexa nr. 9, anexa nr. 10, anexa nr. 11
pe legis.md
Trimiteri: 53 legate · 14 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (14)
  • art. 173 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 542 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 701 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 702 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • din anexă Trimitere recunoscută, fără legătură
  • art. 4 alin. (1) lit. k) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 4 alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 542 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 701 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 702 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 6 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 542 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 701 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 702 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Din afara site-ului: fără adresă (1)

Examinând chestiunea cu privire la aprobarea Regulamentului privind prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării în privința judecătorilor, luând act de informația membrului CSM, Livia Mitrofan,

În conformitate cu prevederile art. 4, 81, 24 și 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, art.191 alin.(5) și 209 alin.(1) din Codul administrativ, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării în privința judecătorilor, conform anexei, parte integrantă a prezentei Hotărâri.

2. Hotărârea poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile.

3. Prezenta Hotărâre se remite instanțelor judecătorești pentru informare și se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii (www.csm.md), iar extrasul din Hotărâre și Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE ȘEDINȚEI PLENULUI

CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII Sergiu CARAMAN

Aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 395/25 din 2 septembrie 2026

REGULAMENT privind prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării în privința judecătorilor

Capitolul I.

Dispoziții generale Obiectul Regulamentului

1. Prezentul Regulament stabilește cadrul instituțional și procedural de prevenire și de combatere a hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării în raporturile profesionale care implică judecători. Regulamentul reglementează măsurile de prevenire, modul de desemnare și atribuțiile consilierului de încredere, modul de sesizare, de înregistrare, de evaluare și de examinare a faptelor, măsurile de protecție a persoanelor implicate, precum și legătura dintre mecanismul intern și mecanismele disciplinar, contravențional și penal prevăzute de lege.

2. Regulamentul se aplică atât situațiilor în care un judecător este autorul prezumat al unei fapte de hărțuire, de hărțuire sexuală sau de discriminare, cât și situațiilor în care un judecător este victima unei asemenea fapte. Pentru cea din urmă situație, capitolul VIII prevede măsuri speciale de protecție.

Temeiul legal

3. Regulamentul se elaborează în temeiul și pentru aplicarea următoarelor acte:

a) Constituției Republicii Moldova;

b) Legii nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;

c) Legii nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului;

d) Legii nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească;

e) Legii nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor;

f) Legii nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității;

g) Legii nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați;

h) Codului de etică și de conduită profesională a judecătorului;

i) Codului penal, în special art. 173 privind hărțuirea sexuală;

j) Codului contravențional, în special, ale art. 542 privind încălcarea egalității în domeniul muncii, art. 701 privind instigarea la discriminare și art. 702 privind hărțuirea.

4. La elaborarea și aplicarea Regulamentului se iau în considerare standardele internaționale relevante, printre care Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, în vigoare pentru Republica Moldova de la 1 mai 2022, Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr.190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii, Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară și Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la judecători.

Scopul Regulamentului

5. Scopul Regulamentului este:

a) protejarea demnității, a integrității fizice și psihice, a onoarei și a egalității judecătorilor, precum și a celorlalte persoane cu care judecătorii intră în contact în exercitarea funcției;

b) crearea și menținerea unui mediu profesional în care hărțuirea, hărțuirea sexuală și discriminarea nu sunt tolerate;

c) prevenirea acestor fapte prin informare, instruire și evaluarea periodică a riscurilor;

d) asigurarea unui mecanism accesibil, imparțial, confidențial și prompt de sesizare, de evaluare și de examinare;

e) protejarea victimelor, a martorilor și a persoanelor care sesizează împotriva oricăror represalii;

f) asigurarea unui tratament echitabil al autorului prezumat, cu respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare;

g) delimitarea faptelor care atrag răspunderea disciplinară, contravențională ori penală de faptele care se soluționează prin mijloacele eticii profesionale;

h) asigurarea protecției speciale a judecătorului care are calitatea de victimă, inclusiv față de propria ierarhie.

Domeniul de aplicare

6. Sub aspectul persoanelor, Regulamentul se aplică judecătorilor din toate instanțele judecătorești, inclusiv din judecătorii, din curțile de apel și din Curtea Supremă de Justiție, aflați în exercițiul funcției. Prevederile privind protecția victimei se aplică oricărei persoane vizate de o faptă săvârșită de un judecător.

7. Sub aspectul faptelor, Regulamentul reglementează:

a) faptele de hărțuire, de hărțuire sexuală și de discriminare săvârșite de un judecător împotriva altui judecător;

b) faptele de acest fel săvârșite de un judecător împotriva personalului instanței, a justițiabililor, a avocaților, a procurorilor, a experților, a martorilor, a interpreților sau a altor persoane cu care judecătorul intră în contact în exercitarea atribuțiilor;

c) situațiile în care judecătorul este victima hărțuirii, a hărțuirii sexuale sau a discriminării, indiferent de calitatea autorului prezumat.

8. Sub aspectul locului, Regulamentul se aplică faptelor săvârșite la sediul instanței și în orice spațiu utilizat pentru activitatea judiciară sau administrativă, în spațiile auxiliare, în timpul deplasărilor, al instruirilor și al evenimentelor organizate în interes de serviciu, precum și prin orice mijloc de comunicare legat de serviciu, inclusiv prin mijloace electronice.

9. Sub aspectul timpului, Regulamentul se aplică faptelor săvârșite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și a celor săvârșite în afara exercitării atribuțiilor, atunci când fapta are legătură cu calitatea de judecător sau aduce atingere prestigiului justiției.

10. În cazul când autorul prezumat al faptei comise împotriva unui judecător nu are calitatea de judecător, sesizarea se examinează potrivit prezentului Regulament în privința protecției judecătorului-victimă. Răspunderea autorului se stabilește potrivit regulamentului aplicabil categoriei din care face parte și potrivit legislației în vigoare. Faptele săvârșite de personalul instanțelor, care nu are calitatea de judecător, și de prestatorii de servicii se examinează potrivit Regulamentului-cadru privind prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării la locul de muncă în instanțele judecătorești.

Raportul cu independența judecătorului

11. Regulamentul se aplică cu respectarea independenței judecătorului și a garanțiilor statutului acestuia. Aplicarea Regulamentului nu poate servi pentru a influența soluționarea unei cauze, pentru a exercita presiuni asupra judecătorului ori pentru a aduce atingere inamovibilității sau independenței sale. Conținutul unei hotărâri judecătorești și aprecierea probelor nu pot face obiectul unei sesizări întemeiate pe prezentul Regulament.

Principii

12. Aplicarea Regulamentului se întemeiază pe următoarele principii:

a) legalitatea: orice măsură se ia în limitele și în condițiile prevăzute de lege;

b) respectarea demnității umane: persoanele implicate sunt tratate cu respect pe tot parcursul procedurii;

c) egalitatea și nediscriminarea: persoanele beneficiază de tratament egal, fără deosebire, pe baza vreunui criteriu protejat;

d) confidențialitatea: identitatea persoanelor implicate și datele procedurii se protejează potrivit legii;

e) imparțialitatea: persoanele care examinează sesizarea nu se află în conflict de interese și se abțin atunci când există un asemenea conflict;

f) prezumția de nevinovăție: autorul prezumat este considerat nevinovat până la stabilirea faptei potrivit legii;

g) protecția persoanei vizate, a martorilor și a persoanei care sesizează;

h) interzicerea represaliilor împotriva persoanelor care sesizează, depun mărturie sau participă la procedură;

i) celeritatea: sesizările se examinează în termene rezonabile, stabilite de lege și de prezentul Regulament;

j) proporționalitatea: măsurile dispuse corespund gravității faptei și împrejurărilor concrete;

k) contradictorialitatea și dreptul la apărare al tuturor părților implicate;

l) abordarea sensibilă la dimensiunea de gen și la situația de vulnerabilitate a persoanei vizate.

Capitolul II.

Noțiuni

13. În sensul prezentului Regulament, noțiunile de mai jos au următoarele semnificații:

a) discriminare: orice deosebire, excludere, restricție ori preferință în drepturi și libertăți, interese legitime și beneficii ale persoanei sau ale unui grup de persoane, precum și susținerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile protejate, reale sau presupuse, în afară de cazul în care acestea se justifică în mod obiectiv și rezonabil, printr-un scop legitim, iar mijloacele de atingere a scopului sunt proporționale, adecvate și necesare;

b) discriminare directă: tratarea unei persoane, pe baza oricăruia dintre criteriile protejate, reale sau presupuse, într-o manieră mai puțin favorabilă decât tratarea altei persoane într-o situație comparabilă;

c) discriminare indirectă: orice prevedere, acțiune, criteriu sau practică aparent neutră ce are drept efect dezavantajarea unei persoane față de altă persoană pe baza criteriilor protejate, în afară de cazul în care se justifică în mod obiectiv și rezonabil, printr-un scop legitim, iar mijloacele sunt proporționale, adecvate și necesare;

d) discriminare prin asociere: fapta de discriminare săvârșită împotriva unei persoane care, deși nu face parte dintr-o categorie identificată potrivit criteriilor protejate, este asociată cu o asemenea categorie;

e) discriminare pe baza a două sau mai multe criterii: discriminarea săvârșită pe baza a două sau mai multe criterii protejate;

f) hărțuire: orice comportament nedorit ce conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane pe baza criteriilor protejate, reale sau presupuse;

g) hărțuire sexuală: manifestarea unui comportament fizic, verbal, nonverbal sau a altor acțiuni de natură sexuală ce conduc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, având drept scop sau efect lezarea demnității unei persoane;

h) hărțuire morală: comportamentul nedorit, exprimat prin acțiuni, cuvinte, gesturi sau alte forme, săvârșit în mod izolat sau repetat, ce are drept scop ori efect lezarea demnității persoanei și crearea unui mediu ostil, fără ca acesta să aibă în mod necesar la bază un criteriu protejat;

i) victimizare: orice acțiune sau inacțiune soldată cu consecințe adverse pentru o persoană ca urmare a depunerii unei sesizări, a formulării unei plângeri, a înaintării unei acțiuni ori a furnizării de informații sau mărturii referitoare la o faptă prevăzută de prezentul Regulament;

j) instigare la discriminare: orice comportament prin care o persoană aplică presiuni sau manifestă o conduită intenționată în scopul discriminării unei terțe persoane pe baza criteriilor protejate, reale sau presupuse;

k) criterii protejate: rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică și socială, statutul social, cetățenia, limba, religia sau convingerile, vârsta, sexul, identitatea de gen, statutul matrimonial, orientarea sexuală, dizabilitatea, starea de sănătate, statutul HIV, opinia, apartenența politică, averea, nașterea sau orice alt criteriu;

l) demnitate în muncă: climatul psihoemoțional în raporturile profesionale care exclude orice formă de comportament verbal sau nonverbal de natură să aducă atingere integrității morale și psihice a persoanei;

m) represalii: orice tratament nefavorabil, presiune sau intimidare aplicată unei persoane pentru motivul că a sesizat o faptă, a depus mărturie ori a sprijinit o persoană în legătură cu o faptă prevăzută de prezentul Regulament;

n) persoană vizată, denumită și victimă: persoana care afirmă că a suferit o faptă de hărțuire, de hărțuire sexuală sau de discriminare;

o) autor prezumat: persoana în privința căreia se afirmă că a săvârșit o asemenea faptă;

p) persoană care sesizează: persoana care aduce fapta la cunoștința consilierului de încredere sau a organelor competente, indiferent dacă este sau nu persoana vizată;

q) consilier de încredere: persoana desemnată potrivit prezentului Regulament pentru a primi în mod confidențial sesizările, a oferi consiliere și a îndruma persoana vizată;

r) abatere disciplinară: fapta prevăzută de art. 4 din Legea nr. 178/2014 cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor;

s) Inspecția judiciară: organul care, potrivit Legii nr. 178/2014 și Legii nr. 947/1996, verifică sesizările și efectuează cercetarea disciplinară privind judecătorii;

t) Colegiul disciplinar: organul care examinează cauzele disciplinare privind judecătorii și aplică sancțiunile disciplinare;

u) Comisia de etică: Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor, care funcționează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii și emite opinii consultative și recomandări;

v) cale informală: ansamblul măsurilor neformale prin care, cu acordul persoanei vizate, se urmărește încetarea conduitei și prevenirea repetării ei, fără declanșarea procedurii disciplinare;

w) cale formală: sesizarea și examinarea faptei prin mecanismele disciplinar, contravențional sau penal, potrivit legii.

Capitolul III.

Conduite interzise

14. Hărțuirea, hărțuirea sexuală și discriminarea sunt interzise în raporturile profesionale ce implică judecători. Interdicția se aplică, indiferent de funcția, vechimea sau statutul persoanelor implicate și indiferent de existența unei relații de subordonare.

Hărțuirea

15. Hărțuirea se poate manifesta prin comportament verbal, prin comportament nonverbal sau prin comportament fizic. Constituie forme de hărțuire, printre altele:

a) adresările, poreclele, comentariile sau glumele umilitoare ori degradante referitoare la o persoană sau la un grup, pe baza unui criteriu protejat;

b) amenințările, intimidarea, izolarea sau marginalizarea unei persoane;

c) discreditarea repetată și nejustificată a activității profesionale a unei persoane;

d) afișarea sau distribuirea de materiale cu caracter ofensator pe baza unui criteriu protejat;

e) mesajele, imaginile sau înregistrările cu caracter ofensator transmise prin orice mijloc de comunicare.

Hărțuirea sexuală

16. Hărțuirea sexuală se poate manifesta prin comportament fizic, verbal sau nonverbal de natură sexuală. Constituie forme de hărțuire sexuală, printre altele:

a) atingerile, contactul fizic nedorit, gesturile cu conotație sexuală;

b) comentariile, glumele, întrebările sau aluziile cu conotație sexuală privind corpul, viața privată ori orientarea sexuală a unei persoane;

c) solicitarea de favoruri sexuale, indiferent dacă este însoțită sau nu de promisiuni de avantaje ori de amenințări cu dezavantaje;

d) trimiterea de mesaje, imagini sau materiale cu caracter sexual nedorite;

e) urmărirea, observarea insistentă sau invadarea spațiului personal cu conotație sexuală.

17. Hărțuirea sexuală există atât atunci când acceptarea sau respingerea comportamentului influențează o decizie care privește persoana vizată, cât și atunci când comportamentul creează un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator, independent de orice decizie.

Discriminarea

18. Discriminarea este interzisă în orice aspect al activității și al carierei judecătorului, printre care repartizarea sarcinilor și a cauzelor potrivit normelor în vigoare, evaluarea performanțelor, accesul la instruire, delegarea, detașarea, transferul, promovarea și accesul la funcții de conducere. Sunt interzise discriminarea directă, discriminarea indirectă, discriminarea prin asociere și discriminarea pe baza a două sau mai multe criterii.

Fapte conexe

19. Sunt interzise instigarea la hărțuire, la hărțuire sexuală sau la discriminare, dispoziția de a discrimina o persoană, precum și săvârșirea acestor fapte prin intermediul unei terțe persoane.

20. Victimizarea și represaliile sunt interzise. Nicio persoană nu poate suferi consecințe nefavorabile pentru că a sesizat cu bună-credință o faptă, a depus mărturie, a furnizat informații sau a sprijinit persoana vizată.

Conduite care nu constituie hărțuire sau discriminare

21. Nu constituie hărțuire sau discriminare exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor legate de organizarea activității și de managementul judiciar, printre care repartizarea aleatorie a cauzelor, stabilirea sarcinilor de serviciu, evaluarea performanțelor, observațiile și îndrumările justificate privind activitatea profesională, măsurile organizatorice și măsurile disciplinare dispuse în condițiile legii. Aprecierea ține seama de scopul urmărit, de forma și de efectele conduitei, precum și de caracterul ei repetat sau izolat.

22. Un act unic poate constitui hărțuire sau hărțuire sexuală atunci când, prin gravitatea sa, conduce la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator ori lezează demnitatea persoanei.

Capitolul IV.

Obligații și măsuri de prevenire Obligațiile Consiliului Superior al Magistraturii

23. Consiliul Superior al Magistraturii întreprinde măsuri de prevenire a hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării, printre care:

a) aprobă, actualizează și publică prezentul Regulament;

b) desemnează consilierul de încredere și supleantul acestuia și asigură condițiile pentru exercitarea atribuțiilor lor;

c) aprobă și implementează un program anual de prevenire, de informare și de instruire;

d) asigură evaluarea periodică a climatului profesional și a riscurilor;

e) asigură accesul judecătorilor la informații privind drepturile lor și căile de sesizare;

f) examinează raportul anual privind aplicarea Regulamentului și dispune măsuri de îmbunătățire;

g) cooperează cu Inspecția judiciară, Colegiul disciplinar și Comisia de etică, în limitele competențelor lor.

Obligațiile președintelui instanței

24. Președintele instanței asigură, la nivelul instanței pe care o conduce, un mediu profesional lipsit de hărțuire, de hărțuire sexuală și de discriminare. În acest scop, președintele instanței:

a) informează judecătorii cu privire la prezentul Regulament și la datele de contact ale consilierului de încredere;

b) asigură afișarea în locuri vizibile a informațiilor privind interzicerea acestor fapte și căile de sesizare;

c) sprijină accesul persoanei vizate la consilierul de încredere;

d) ia măsuri organizatorice de protecție în limita competențelor sale, la propunerea consilierului de încredere.

25. Atunci când președintele sau vicepreședintele instanței este autorul prezumat al faptei, atribuțiile prevăzute în punctul 24 se exercită la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, prin consilierul de încredere.

Obligațiile judecătorului

26. Fiecare judecător are obligația de a respecta demnitatea, integritatea și egalitatea persoanelor cu care intră în contact, de a se abține de la orice faptă de hărțuire, de hărțuire sexuală sau de discriminare și de a nu tolera asemenea fapte. Judecătorul care ia cunoștință de o asemenea faptă poate informa consilierul de încredere, cu respectarea confidențialității.

Consilierul de încredere

27. Consiliul Superior al Magistraturii desemnează, dintre persoanele cu reputație ireproșabilă și cu pregătire corespunzătoare, un consilier de încredere și un supleant. La desemnare se urmărește asigurarea echilibrului de gen. Durata mandatului, condițiile de desemnare, de incompatibilitate și de înlocuire se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

28. Consilierul de încredere are următoarele atribuții:

a) primește, în mod confidențial, sesizările și solicitările de consiliere;

b) oferă persoanei vizate informații privind drepturile sale, căile disponibile și consecințele fiecărei căi;

c) acordă sprijin la formularea sesizării și la identificarea măsurilor de protecție necesare;

d) efectuează evaluarea inițială a sesizării și îndrumă persoana vizată către calea adecvată;

e) ține registrul confidențial al sesizărilor;

f) propune măsuri provizorii de protecție;

g) îndrumă persoana vizată către Inspecția judiciară, Comisia de etică, organele de drept sau alte structuri competente, după caz;

h) facilitează, cu acordul persoanei vizate, soluționarea pe cale informală;

i) întocmește raportul anual, în formă depersonalizată, privind sesizările primite și măsurile luate;

j) propune Consiliului Superior al Magistraturii măsuri de prevenire și de îmbunătățire.

29. Consilierul de încredere își exercită atribuțiile cu independență și imparțialitate. Acesta se abține atunci când are un interes personal ori o legătură cu una dintre părți care îi poate afecta obiectivitatea. În caz de abținere sau de conflict de interese, atribuțiile se exercită de supleant. Consilierul de încredere și supleantul beneficiază de instruire specializată și păstrează confidențialitatea informațiilor de care iau cunoștință, inclusiv după încetarea mandatului.

Instruire, evaluarea riscurilor și informare

30. Consiliul Superior al Magistraturii organizează, cel puțin o dată pe an, activități de informare și de instruire a judecătorilor privind recunoașterea, prevenirea și combaterea hărțuirii, a hărțuirii sexuale și a discriminării, precum și privind utilizarea mecanismului prevăzut de prezentul Regulament. Pentru judecătorii cu funcții de conducere și pentru consilierul de încredere se organizează instruire specializată.

31. Consiliul Superior al Magistraturii organizează, periodic și cu respectarea anonimatului, evaluarea climatului profesional și a riscurilor de hărțuire și de discriminare, prin chestionare sau prin alte instrumente legale. Rezultatele se folosesc pentru adoptarea măsurilor de prevenire și se reflectă, în formă depersonalizată, în raportul anual.

32. Textul prezentului Regulament, datele de contact ale consilierului de încredere și informațiile privind căile de sesizare se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii și se afișează în locuri vizibile în sediile instanțelor, potrivit modelului din anexă.

Capitolul V.

Sesizarea Titularii dreptului de a sesiza

33. Sesizarea privind o faptă prevăzută de prezentul Regulament poate fi depusă de:

a) persoana vizată;

b) o altă persoană care invocă un interes legitim, cu acordul persoanei vizate, în afară de cazul în care aceasta nu îl poate exprima;

c) un membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

d) consilierul de încredere, prin autosesizare, atunci când ia cunoștință de o faptă în exercitarea atribuțiilor.

34. Sesizarea adresată consilierului de încredere are caracter intern și preliminar. Înaintarea sesizării disciplinare se face de titularii prevăzuți la art. 19 din Legea nr. 178/2014, printre care persoana ale cărei drepturi au fost încălcate și membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

Modalități și conținut

35. Sesizarea se depune în formă scrisă, inclusiv în format electronic, la consilierul de încredere. Sesizarea formulată verbal se consemnează în scris de consilierul de încredere și se semnează de persoana care sesizează. Modelul de sesizare este prevăzut în anexa nr. 1.

36. Sesizarea cuprinde, în măsura în care sunt cunoscute:

a) datele de identificare și de contact ale persoanei care sesizează și, dacă diferă, ale persoanei vizate;

b) descrierea faptei și a împrejurărilor în care a fost săvârșită;

c) data, perioada și locul săvârșirii;

d) indicarea autorului prezumat;

e) martorii și probele disponibile;

f) măsurile solicitate, dacă este cazul.

37. Lipsa unora dintre elementele prevăzute la punctul 36 nu împiedică înregistrarea sesizării. Consilierul de încredere poate solicita persoanei care sesizează completarea sesizării.

Înregistrarea și evidența

38. Consilierul de încredere înregistrează imediat sesizarea în registrul confidențial și confirmă primirea ei persoanei care sesizează. Registrul are acces restricționat și se ține cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit modelului din anexa nr. 2.

39. Sesizările anonime se examinează atunci când conțin informații suficient de precise și verificabile cu privire la o faptă. Caracterul anonim al sesizării nu împiedică luarea măsurilor de prevenire.

Evaluarea inițială și alegerea căii

40. Consilierul de încredere efectuează o evaluare inițială a sesizării și informează persoana vizată cu privire la căile disponibile: calea informală, calea formală cu sesizarea organelor competente și posibilitatea sesizării organelor de drept. Persoana vizată alege calea, în afară de cazurile în care un interes public sau un risc pentru alte persoane impune sesizarea din oficiu a organelor competente.

41. Atunci când fapta întrunește elementele unei infracțiuni, în special, ale hărțuirii sexuale prevăzute de art. 173 din Codul penal, consilierul de încredere informează persoana vizată cu privire la dreptul de a sesiza organele de drept și, în cazurile prevăzute de lege, sesizează din oficiu organele competente.

Capitolul VI.

Calea informală

42. Calea informală se aplică, cu acordul persoanei vizate, atunci când fapta și împrejurările permit soluționarea prin clarificare, prin avertizare ori prin alte măsuri care fac să înceteze conduita și previn repetarea ei.

43. Calea informală poate include:

a) o discuție facilitată de consilierul de încredere între persoana vizată și autorul prezumat, dacă persoana vizată consimte;

b) o avertizare adresată autorului prezumat cu privire la caracterul nedorit al conduitei;

c) măsuri organizatorice de natură să prevină repetarea conduitei.

44. Calea informală nu se aplică faptelor care întrunesc elementele unei infracțiuni și nici atunci când persoana vizată se opune. Recurgerea la calea informală nu împiedică recurgerea ulterioară la calea formală și nu întrerupe termenele prevăzute de lege pentru sesizarea organelor competente.

45. Rezultatul căii informale se consemnează în scris, în formă sumară, cu respectarea confidențialității. În cazul în care conduita continuă sau se repetă, consilierul de încredere îndrumă persoana vizată către calea formală.

Capitolul VII.

Calea formală și legătura cu mecanismul disciplinar Calificarea faptei și transmiterea sesizării

46. Atunci când fapta poate constitui abatere disciplinară, sesizarea se transmite, potrivit Legii nr. 178/2014, pentru verificare Inspecției judiciare. Pot constitui abateri disciplinare, printre altele, atitudinea nedemnă în procesul de înfăptuire a justiției față de colegi, avocați, experți, martori sau alte persoane, prevăzută în art. 4 alin. (1) lit. k), precum și faptele care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. p) din legea menționată.

47. Faptele care, prin gravitatea lor, nu pot fi calificate doar ca încălcări ale Codului de etică și de conduită profesională a judecătorilor atrag răspunderea disciplinară. Faptele de gravitate redusă se soluționează prin mijloacele eticii profesionale, prin îndrumarea judecătorului către Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor.

Etapele procedurii disciplinare

48. Procedura disciplinară se desfășoară potrivit Legii nr. 178/2014 și include următoarele etape: depunerea sesizării; verificarea sesizării de Inspecția judiciară și cercetarea disciplinară; examinarea cauzei de Colegiul disciplinar; adoptarea hotărârii.

49. Verificarea sesizării se efectuează de inspectorii-judecători în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării. Dacă nu se întrunesc elementele abaterii disciplinare, inspectorul-judecător respinge sesizarea printr-o decizie motivată, care poate fi contestată de autorul sesizării la completul de examinare a contestațiilor al Colegiului disciplinar în termen de 15 zile de la recepționare. Dacă se constată elementele abaterii, inspectorul-judecător dispune pornirea procedurii disciplinare și începerea cercetării disciplinare, care se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare.

50. Inspectorul-judecător solicită judecătorului vizat opinia scrisă cu privire la circumstanțele invocate, întocmește dosarul cauzei disciplinare, examinează admisibilitatea sesizării cu încadrarea juridică a faptelor potrivit art. 4 alin. (1) din Lege și transmite dosarul Colegiului disciplinar. Inspectorul-judecător se abține și poate fi recuzat în condițiile legii atunci când există împrejurări ce îi pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea.

51. Cauza disciplinară se examinează de Colegiul disciplinar în termen de 60 de zile de la data transmiterii raportului și a dosarului. Ședințele Colegiului disciplinar sunt publice, în afară de cazurile în care, din oficiu sau la cererea judecătorului vizat, se decide examinarea în ședință închisă pentru protecția vieții private a participanților. Audierea explicațiilor judecătorului sau ale reprezentantului acestuia, atunci când participă, este obligatorie.

Sancțiunile disciplinare

52. Sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate judecătorilor sunt cele prevăzute în art. 6 din Legea nr.178/2014: avertismentul, mustrarea și eliberarea din funcția de judecător. Pentru judecătorii care îndeplinesc funcția de președinte sau de vicepreședinte de instanță poate fi aplicată și sancțiunea de eliberare din funcția respectivă. Eliberarea din funcția de judecător se aplică pentru abateri disciplinare grave sau repetate.

Legătura cu Comisia de etică și cu organele de drept

53. Atunci când fapta nu depășește cadrul unei chestiuni de etică profesională, consilierul de încredere îndrumă judecătorul către Comisia de etică și conduită profesională a judecătorilor, care emite opinii și recomandări în condițiile regulamentului propriu.

54. Atunci când fapta întrunește elementele hărțuirii sexuale prevăzute de art. 173 din Codul penal sau ale unei contravenții prevăzute de Codul contravențional, în special, de art. 542, art. 701 și art. 702, sesizarea se transmite organelor competente. Desfășurarea procedurii contravenționale sau penale nu împiedică desfășurarea în paralel a procedurii disciplinare, în limitele legii.

Drepturile părților și măsurile provizorii

55. Pe parcursul examinării, părțile au dreptul de a fi informate cu privire la drepturile lor, de a da explicații, de a prezenta probe, de a fi asistate și de a beneficia de consiliere. Autorul prezumat beneficiază de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

56. Atunci când există un risc de vătămare, de intimidare sau de presiune, consilierul de încredere propune Consiliului Superior al Magistraturii ori președintelui instanței măsuri provizorii de protecție, printre care:

a) limitarea contactului direct dintre persoana vizată și autorul prezumat;

b) repartizarea temporară a altor atribuții administrative;

c) reorganizarea temporară a programului sau a spațiului de lucru;

d) alte măsuri compatibile cu statutul și cu independența judecătorului.

57. În cauzele aflate pe rolul instanței, măsurile provizorii se realizează cu respectarea normelor privind abținerea și recuzarea. Măsurile provizorii nu prejudecă fondul sesizării și se mențin numai cât timp subzistă riscul care le-a justificat.

Capitolul VIII.

Mecanisme aplicabile atunci când judecătorul este victimă

58. Judecătorul care este victima hărțuirii, a hărțuirii sexuale sau a discriminării are dreptul de a sesiza consilierul de încredere și de a beneficia de protecția prevăzută de prezentul Regulament, indiferent de calitatea autorului prezumat. Judecătorul-victimă poate, totodată, să înainteze direct o sesizare disciplinară în condițiile art. 19 din Legea nr. 178/2014 sau o plângere către organele de drept.

59. Examinarea sesizării formulate de judecătorul-victimă se realizează în funcție de calitatea autorului prezumat, astfel:

a) când autorul prezumat este un alt judecător, sesizarea urmează regimul disciplinar prevăzut de Legea nr. 178/2014, cu asigurarea protecției și a confidențialității judecătorului-victimă;

b) când autorul prezumat este președintele sau vicepreședintele instanței în care activează judecătorul-victimă, sesizarea se adresează direct consilierului de încredere de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, fără intermedierea conducerii instanței;

c) când autorul prezumat este un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, persoana vizată sesizează Consiliul, iar membrul în cauză se abține de la orice act legat de înregistrarea, examinarea și soluționarea sesizării;

d) când autorul prezumat este o persoană din personalul instanței sau un prestator de servicii, sesizarea se examinează potrivit Regulamentului-cadru aplicabil instanțelor, cu asigurarea protecției judecătorului-victimă potrivit prezentului Regulament;

e) când autorul prezumat este un justițiabil, un avocat, un procuror, un expert sau un alt participant la proces, se aplică măsurile de ordine și de protecție prevăzute de lege, iar fapta se sesizează, după caz, organelor de drept ori organismelor profesionale competente.

Protecția față de ierarhie

60. Judecătorul-victimă nu poate fi obligat să adreseze sesizarea structurii ori persoanei din care face parte sau de care depinde autorul prezumat. Sesizarea se poate depune direct la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Orice persoană aflată în conflict de interese se abține de la examinarea sesizării.

61. Atunci când autorul prezumat exercită atribuții de conducere ori de evaluare în privința judecătorului-victimă, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsuri de natură să înlăture influența autorului prezumat asupra carierei și activității judecătorului-victimă pe durata examinării.

Confidențialitate sporită și sprijin

62. Judecătorul-victimă beneficiază de confidențialitate sporită. Identitatea sa și conținutul sesizării se protejează, inclusiv față de persoanele din instanța în care activează. Accesul la documentele sesizării se limitează la persoanele a căror implicare este necesară potrivit legii.

63. Judecătorul-victimă beneficiază, la cerere, de sprijin, printre care consiliere juridică, sprijin psihologic și îndrumare către serviciile de specialitate. Consilierul de încredere informează judecătorul-victimă cu privire la drepturile sale și la serviciile disponibile.

Măsuri de protecție specifice

64. La propunerea consilierului de încredere, se pot dispune măsuri de protecție compatibile cu statutul judecătorului, printre care limitarea contactului direct cu autorul prezumat, măsuri privind repartizarea cauzelor și a sarcinilor administrative, precum și măsuri care asigură participarea judecătorului-victimă la activitatea instanței fără expunere la riscuri. În cauzele comune, se aplică normele privind abținerea și recuzarea.

65. Sunt interzise represaliile împotriva judecătorului-victimă, printre care afectarea repartizării cauzelor, a evaluării performanțelor, a accesului la instruire, la delegare sau la promovare. Represaliile pot constitui, după caz, abatere disciplinară potrivit Legii nr. 178/2014.

Capitolul IX.

Confidențialitatea și protecția datelor cu caracter personal

66. Informațiile privind sesizarea, identitatea persoanelor implicate și conținutul procedurii se protejează potrivit legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Prelucrarea datelor se face numai în scopul examinării sesizării și al luării măsurilor prevăzute de prezentul Regulament.

67. Accesul la documentele sesizării se limitează la persoanele, a căror implicare este necesară potrivit legii și prezentului Regulament. Persoanele care iau cunoștință de date în cadrul procedurii păstrează confidențialitatea, inclusiv după încetarea atribuțiilor.

68. Documentele aferente sesizării și examinării se păstrează cu acces restricționat, pe o perioadă stabilită potrivit legislației privind activitatea de arhivă și protecția datelor cu caracter personal.

69. Confidențialitatea nu împiedică comunicarea informațiilor către organele competente, atunci când legea o cere, și nici exercitarea dreptului la apărare al autorului prezumat, în limitele necesare și cu respectarea protecției persoanei vizate și a martorilor.

Capitolul X.

Protecția împotriva represaliilor

70. Sunt interzise represaliile împotriva persoanei vizate, a persoanei care sesizează și a martorilor. Constituie represalii orice tratament nefavorabil, presiune sau intimidare aplicată pentru motivul că persoana a sesizat, a depus mărturie, a furnizat informații ori a sprijinit persoana vizată.

71. Justificarea unei măsuri nefavorabile luate față de o persoană care a sesizat ori a depus mărturie revine celui care a dispus măsura. Buna-credință a persoanei care sesizează se prezumă.

72. Represaliile atrag răspunderea potrivit legii și pot constitui, după caz, abatere disciplinară, contravenție sau infracțiune. Protecția împotriva represaliilor se menține și după finalizarea procedurii.

Capitolul XI.

Răspunderea

73. Răspunderea disciplinară a judecătorului pentru hărțuire, hărțuire sexuală sau discriminare se stabilește potrivit Legii nr. 178/2014. Verificarea sesizării și cercetarea disciplinară se efectuează de Inspecția judiciară, iar cauza disciplinară se examinează de Colegiul disciplinar, care aplică sancțiunile prevăzute în art. 6 din Lege.

74. Răspunderea contravențională se stabilește potrivit Codului contravențional, printre care art. 542 privind încălcarea egalității în domeniul muncii, art. 701 privind instigarea la discriminare și art. 702 privind hărțuirea. Constatarea contravențiilor de discriminare este de competența Consiliului pentru egalitate și a instanței de judecată, în condițiile legii.

75. Răspunderea penală pentru hărțuire sexuală se stabilește potrivit art. 173 din Codul penal.

76. Răspunderea civilă pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat prin faptă se stabilește potrivit legii.

77. Aplicarea unei forme de răspundere nu exclude aplicarea altor forme, atunci când fapta întrunește elementele prevăzute de lege pentru fiecare dintre acestea.

78. Sesizarea făcută cu rea-credință, cunoscând caracterul neadevărat al faptelor afirmate, atrage răspunderea potrivit legii. Stabilirea relei-credințe nu se prezumă din simpla împrejurare că fapta sesizată nu a fost confirmată.

Capitolul XII.

Monitorizare, raportare și revizuire

79. Consilierul de încredere prezintă anual Consiliului Superior al Magistraturii un raport depersonalizat privind numărul și tipul sesizărilor, modul de soluționare, măsurile luate și recomandările de îmbunătățire. Raportul nu conține date ce permit identificarea persoanelor implicate.

80. Consiliul Superior al Magistraturii examinează raportul anual, evaluează eficacitatea măsurilor și dispune, după caz, actualizarea Regulamentului, a programului de prevenire și a activităților de instruire.

81. Regulamentul se revizuiește ori de câte ori este necesar, inclusiv ca urmare a modificării legislației, a concluziilor raportului anual sau a rezultatelor evaluării climatului profesional.

Capitolul XIII.

Dispoziții finale și tranzitorii

82. Anexele nr. 1-11 fac parte integrantă din prezentul Regulament.

83. Prevederile prezentului Regulament se completează cu dispozițiile Legii nr. 178/2014, ale Legii nr.121/2012, ale Legii nr. 5/2006, ale Codului de etică și de conduită profesională a judecătorului și ale celorlalte acte normative aplicabile. În caz de modificare a acestor acte, prevederile prezentului Regulament se aplică în măsura în care nu contravin actelor modificate.

84. Consiliul Superior al Magistraturii desemnează consilierul de încredere și supleantul în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului Regulament.

85. Prezentul Regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

anexa nr.5

anexa nr.6

anexa nr.7

anexa nr.8

anexa nr.9

anexa nr.10

anexa nr.11