Capitolul 1
DISPOZIŢII PRINCIPALE
Articolul 15. Instanţele judecătoreşti
(1) Justiţia se înfăptuieşte prin intermediul următoarelor instanţe judecătoreşti:
a) Curtea Supremă de Justiţie;
b) curţile de apel;
c) judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona judecătorii specializate. În cadrul instanţelor judecătoreşti pot funcţiona colegii sau complete de judecată specializate.
(21) - abrogat.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.
(4) Instanţele judecătoreşti sunt persoane juridice, au ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea lor.
(5) Instanța judecătorească poate avea unul sau mai multe sedii.
Articolul 151. Judecătorii de instrucție
(1) Din rândul judecătorilor instanţei judecătoreşti se numesc judecătorii care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie.
(2) Judecătorul de instrucție este numit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu consimțământul acestuia, la propunerea președintelui instanței judecătorești, pentru un mandat de 3 ani.
(3) - abrogat.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei judecătorești:
a) cu cel puţin 3 luni până la expirarea mandatului judecătorului de instrucţie în exerciţiu, numeşte, în modul stabilit la alin. (2), judecătorul care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie, precum şi unul sau mai mulţi judecători supleanți care vor exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie în cazul imposibilităţii exercitării atribuţiilor de către acesta;
b) în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de judecător de instrucţie, în termen de cel mult 30 de zile de la survenirea acesteia, numeşte, conform procedurii stabilite la alin. (2), un alt judecător care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie.
(5) În cazul în care niciun judecător nu-şi exprimă acordul pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie sau mai mulţi judecători îşi exprimă acordul în acest sens, candidatura judecătorului va fi determinată de către preşedintele instanţei judecătorești.
[Art.151 al.(5) declarat neconstituțional prin HCC7 din 24.03.20, MO115-117/15.05.20 art.51; în vigoare 24.03.20]
(6) Înainte de a începe exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie, judecătorul urmează cursuri de formare în baza unui program special, coordonat cu Consiliul Superior al Magistraturii, în modul stabilit de lege. Volumul de lucru al judecătorului care va exercita atribuţiile judecătorului de instrucţie va fi diminuat gradual în modul reglementat de Consiliul Superior al Magistraturii.
(7) Judecătorul numit în condiţiile alin. (4) lit. b) exercită atribuţiile judecătorului de instrucţie în partea neexecutată din mandatul predecesorului său. În cazul în care acesta exercită funcţia vacantă de judecător de instrucţie timp de mai mult de un an, el nu va putea fi numit pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie pentru următorul mandat.
Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte.
(2) Preşedinţii instanţelor judecătoreşti sînt asistaţi de vicepreşedinți. Președinții judecătoriilor sînt asistați de un singur vicepreședinte. În cadrul Judecătoriei Chișinău, numărul de vicepreședinți se stabilește potrivit cu numărul de sedii ale judecătoriei. În cadrul curţilor de apel numărul de vicepreşedinţi se stabileşte potrivit cu numărul de colegii.
(21) Vicepreşedinţii curţilor de apel exercită concomitent şi funcţia de preşedinte al colegiilor formate în cadrul instanţelor.
(3) Președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani, conform art. 9 din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului și Legii nr. 147/2023 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor. Aceștia pot fi numiți repetat în funcțiile respective, dar nu mai mult de 2 mandate succesive.
(4) – abrogat.
(5) – abrogat.
(51) În cazul în care evaluarea performanţelor preşedintelui sau, după caz, ale vicepreşedintelui instanţei judecătorești a eşuat, hotărârea Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor constituie temei de drept pentru suspendarea sa din funcția de președinte sau, după caz, de vicepreședinte.
(6) În cazul survenirii vacanţei funcţiei, inclusiv în cazul suspendării sau expirării mandatului preşedintelui instanţei judecătoreşti, funcţiile acestuia, pînă la numirea unui nou preşedinte, sunt exercitate de către un vicepreşedinte al instanţei sau de către un alt judecător, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 161. Competenţa preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti
(1) Preşedintele instanţei judecătoreşti:
a) participă la examinarea cauzelor distribuite în condiţiile art. 61;
b) aprobă componenţa colegiilor şi coordonează activitatea acestora;
c) coordonează activitatea judecătorilor pentru a asigura judecarea cauzelor în termen rezonabil, distribuie sarcinile între judecători;
d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;
e) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea unuia sau mai multor judecători dintre judecătorii instanţei în calitate de judecător de instrucţie;
f) asigură specializarea şi perfecţionarea profesională a judecătorilor instanţei;
g) decide asupra necesităţii de a examina colegial unele cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;
h) constituie completele de judecată şi decide asupra schimbării membrilor acestora, în condiţiile art. 61 alin. (11);
i) verifică procesul de repartizare aleatorie a dosarelor parvenite în instanţă spre examinare;
j) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv privind obiectul acestora;
k) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii asupra acestor activităţi Consiliului Superior al Magistraturii şi, respectiv, Agenției de administrare a instanțelor judecătorești în partea ce ţine de analiza statisticii judiciare;
l) examinează petiţiile, în condiţiile legii, cu excepţia celor care ţin de acţiunile judecătorilor în înfăptuirea justiţiei, precum şi de conduita acestora;
m) aprobă şi prezintă spre informare Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale judecătorilor, acordă judecătorilor concediile de odihnă anuale şi îi recheamă din concediu;
n) reprezintă instanţa de judecată în relaţiile cu autorităţile publice şi cu mass-media;
o) numeşte în funcţie funcţionarii publici, modifică, suspendă şi încetează, în condiţiile legii, raporturile de muncă ale acestora, angajează, modifică, suspendă şi încetează raporturile de muncă ale personalului contractual al secretariatului instanţei judecătoreşti;
p) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare a personalului secretariatului instanţei judecătoreşti;
q) exercită alte atribuţii, conform legii.
(2) Vicepreşedintele instanţei judecătoreşti exercită funcţiile preşedintelui instanţei judecătoreşti în cazul absenţei acestuia.
Articolul 17. Judecarea cauzelor
Cauzele în materie civilă, penală sau în alte materii se judecă de către instanţele judecătoreşti în condiţiile normelor procesuale.
Articolul 20. Hotărârile instanţei judecătoreşti
(1) Hotărârile instanţei judecătoreşti se pronunţă în numele legii de către un singur judecător sau, după caz, cu votul majorităţii judecătorilor din complet.
(2) Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
(3) Hotărârile instanţei judecătoreşti sunt obligatorii şi neexecutarea lor atrage răspundere, conform legii.
Articolul 21. Aspecte organizatorice
(1) Localităţile de reşedinţă şi circumscripţia instanţelor judecătoreşti sunt stabilite conform anexelor la prezenta lege.
(11) Reorganizarea sau încetarea activităţii instanţelor judecătoreşti poate fi făcută doar prin lege organică. O instanţă judecătorească nu poate fi reorganizată sau activitatea acesteia nu poate înceta dacă competenţele sale jurisdicţionale nu au fost transferate unei alte instanţe judecătoreşti.
(12) Stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și a circumscripțiilor curților de apel se face în baza evaluării cumulative după următoarele criterii:
a) numărul de dosare transmise judecătoriei spre examinare pe parcursul ultimilor 5 ani și complexitatea acestora;
b) numărul de locuitori în regiune;
c) distanța până la cea mai apropiată instanță de judecată, inclusiv timpul necesar pentru parcurgerea acesteia;
d) organizarea administrativ-teritorială;
e) starea clădirilor instanțelor de judecată.
(2) Se stabilește un număr de 528 de posturi de judecător pentru toate instanțele judecătorești din Republica Moldova. Numărul total de posturi de judecător include și numărul posturilor de judecător pentru instanțele judecătorești amplasate în stânga Nistrului (Transnistria).
(3) Instanţele judecătoreşti se asigură cu numărul necesar de judecători, precum şi cu numărul necesar de personal în condiţiile prezentei legi şi ale hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) Numărul necesar de judecători pentru fiecare instanţă se stabileşte în corespundere cu Regulamentul privind criteriile de stabilire a numărului de judecători în instanţele judecătoreşti, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Regulamentul este public, se plasează pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(5) În cazul în care buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe o perioadă nedeterminată, conform legii, în cazul în care posturile de judecător au devenit vacante în urma:
a) detaşării;
b) suspendării din funcţie, în temeiul art. 24 al Legii nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;
c) altor cauze, pe o perioadă mai mare de un an.
(6) Numărul de posturi vacante temporar, care pot fi ocupate în cazurile prevăzute la alin. (5), se aprobă pentru fiecare instanţă judecătorească de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei, în termen de 15 zile după apariţia vacanţei postului.
(7) După încetarea situaţiilor specificate la alin. (5), în cazul când judecătorul revine la instanţa în care a activat anterior, Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei judecătoreşti, este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă specificat la alin. (8) şi (9) în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă.
(8) Pentru asigurarea posturilor de judecător necesare la încetarea situațiilor specificate la alin. (5) se constituie, suplimentar la numărul total de judecători indicat la alin.(2), un fond de rezervă de 30 de posturi de judecător.
(9) Posturile din fondul de rezervă se repartizează instanţelor judecătoreşti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii dacă în instanţele unde judecătorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.
(10) În cazul apariţiei ulterioare a unor posturi vacante la instanţa respectivă, temporar sau definitiv, posturile de judecător repartizate în condiţiile alin. (6) se reinclud de drept, de la data apariţiei vacanţei postului, în fondul de rezervă, iar judecătorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat în postul care a devenit vacant. Includerea postului vacant în fondul de rezervă se constată, la propunerea preşedintelui instanţei, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la apariţia vacanţei postului.
(11) Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (5) se virează la bugetul de stat la sfârșitul fiecărui an calendaristic.
Articolul 22. Cheltuielile pentru înfăptuirea justiției
(1) Instanţele judecătoreşti au un buget propriu, care este parte integrantă a bugetului de stat.
(2) Bugetele instanțelor judecătorești se elaborează și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014.
(3) În procesul elaborării, aprobării și modificării bugetului instanțelor judecătorești se solicită avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 231. Autoadministrarea judecătorească
(1) Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.
(2) Autoadministrarea judecătorească este dreptul şi capacitatea reală a instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom şi responsabil.
(3) Autoadministrarea judecătorească se realizează în baza principiilor reprezentativităţii şi eligibilităţii organelor autorităţii judecătoreşti, precum şi în baza angajării răspunderii organelor autoadministrării judecătoreşti pentru exercitarea în mod corespunzător a funcţiilor delegate.
(4) Organele autoadministrării judecătoreşti sunt Adunarea Generală a Judecătorilor şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Articolul 232. Adunarea Generală a Judecătorilor
(1) Adunarea Generală a Judecătorilor este constituită din judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova și asigură realizarea practică a principiului autoadministrării puterii judecătoreşti.
(2) Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în şedinţă ordinară. Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data convocării şedinţei ordinare a Adunării Generale a Judecătorilor cu cel puţin două luni până la data şedinţei, elaborează şi distribuie judecătorilor proiectul agendei şedinţei, care se plasează şi pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii, cu anexarea materialelor ce urmează a fi examinate. În cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pe motiv de încetare a mandatului membrilor lui, din lipsă de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență în condițiile Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către președintele Consiliului Superior al Magistraturii sau, după caz, de către membrul Consiliului Superior al Magistraturii care exercită funcțiile președintelui pe perioada absenței acestuia. În cazul vacanței funcției de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, precum și al lipsei unui membru numit prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru exercitarea funcțiilor acestuia, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă de către ministrul justiției.
(3) Adunarea Generală a Judecătorilor poate fi convocată şi în cazuri excepţionale, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a cel puţin 50 de judecători, în termen de cel mult o lună de la data înregistrării solicitării.
(4) Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ședință participă majoritatea simplă a judecătorilor în exerciţiu. Acelaşi cvorum este necesar şi pentru desfăşurarea şedinţelor extraordinare ale Adunării Generale a Judecătorilor. Participarea la Adunarea Generală are loc prin prezența fizică și/sau prin teleconferință.
(41) Dacă Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc din lipsă de cvorum, adunarea generală repetată are loc în cel mult două săptămâni și este deliberativă dacă la ea participă mai mult de 1/3 dintre judecătorii în exercițiu.
(5) Şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor este deschisă de către Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care transmite conducerea şedinţei preşedintelui acesteia. Preşedintele şi secretarul şedinţei Adunării Generale a Judecătorilor se aleg la propunerea judecătorilor care participă la şedinţă, cu votul deschis al majorităţii simple a acestora.
(6) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor se adoptă cu votul majorităţii simple a judecătorilor care participă la ședință şi se semnează de către preşedintele şi secretarul şedinţei.
(7) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ai colegiului disciplinar, ai Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor se adoptă prin vot secret, în condițiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. La decizia Adunării Generale a Judecătorilor pot fi adoptate prin vot secret şi alte hotărâri.
(71) Procesele-verbale privind rezultatele desfășurării alegerilor în Consiliul Superior al Magistraturii, în colegiul disciplinar, în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor se întocmesc de către comisia specială, constituită potrivit art.233 alin. (2), se semnează de membrii comisiei și se publică în modul prevăzut la alin.(10) din prezentul articol.
(8) Se consideră aleși în calitate de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai colegiului disciplinar, ai Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi. Următorii candidați se consideră supleanți și suplinesc funcțiile vacante în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obținute.
(9) Modul de exprimare a voturilor în cadrul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor este stabilit în Regulamentul de funcționare a Adunării Generale a Judecătorilor.
(10) Hotărârile Adunării Generale a Judecătorilor se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Magistraturii în aceeași zi și se execută de către organele autoadministrării judecătoreşti şi de către judecători.
Articolul 233. Competenţa Adunării Generale a Judecătorilor
(1) Adunarea Generală a Judecătorilor:
a) audiază raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii;
b) aprobă Codul de etică al judecătorului şi modificările operate în acesta;
c) aprobă Regulamentul de funcţionare a Adunării Generale a Judecătorilor;
d) alege, din rândul judecătorilor, membrii permanenţi şi membrii supleanţi în Consiliul Superior al Magistraturii şi în colegiul disciplinar, precum şi membrii permanenţi, în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor;
e) examinează şi decide asupra altor chestiuni referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti.
(2) Pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, în colegiul disciplinar, în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, Adunarea Generală a Judecătorilor constituie comisii speciale, ale căror componenţă şi mod de activitate se aprobă la şedinţa Adunării Generale a Judecătorilor.
Articolul 24. Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc, este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti şi asigură autoadministrarea judecătorească.