pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ajutorul de stat în sectorul acvaculturii

HOTĂRÂRE nr. 22 din 22.10.2026 · CONSILIUL CONCURENȚEI · publicat 13.11.2026
pe legis.md
Trimiteri: 128 legate · 26 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (26)
  • pct. 7-10 lit. (a) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 11-13 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 20-22 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 25 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 26-27 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 28 lit. b) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 29-31 lit. (e) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 33-41 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 43-60 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 62-74 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 76-91 lit. (a) Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 93-101 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 104-126 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 128 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 139-209 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 211-212 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 325-333 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 345 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 347-348 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Capitolul III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • subpct.171.1-171.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 171.5-171.8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Capitolul III Trimitere recunoscută, fără legătură
  • anexa nr. 5 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură Trimitere recunoscută, fără legătură
  • anexa nr. 4 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Din afara site-ului: fără adresă (1)

În temeiul art 41 alin. (1) lit. c) și art. 46 alin. (6) lit. g) din Legea concurenței nr.183/2012 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 351-354, art. 620), Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 185-199, art. 442), și în scopul alinierii parțiale la pct. 1-3, pct. 7-10 lit. (a)-(c), pct. 11-13, pct. 20-22, pct. 25 lit. (a)-(e), pct. 26-27, pct. 28 lit. b), pct. 29-31 lit. (e)-(f), lit. (i)-(k), lit. (p)-(s), lit. (u)-(y), lit. (aa)-(bb), pct. 33-41, pct. 43-60, pct. 62-74, pct. 76-91 lit. (a)-(b), pct. 93-101, pct. 104-126, pct. 128, pct. 139-209, pct. 211-212, pct. 325-333, pct. 345, pct. 347-348 din „Orientările pentru ajutoarele de stat în sectorul pescuitului și acvaculturii”, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 107/1 din 23 martie 2023, CELEX: 52023XC0323(01),

Plenul Consiliului Concurenței

HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Instrucțiunea cu privire la ajutorul de stat în sectorul acvaculturii (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2028.

3. Prezenta hotărâre se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PREȘEDINTA

CONSILIULUI CONCURENȚEI Alina CEBOTARIOV

Nr. 22. Chişinău, 22 octombrie 2026.

Aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 22/2026

INSTRUCȚIUNE cu privire la ajutorul de stat în sectorul acvaculturii

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Instrucțiunea cu privire la ajutorul de stat în sectorul acvaculturii (în continuare – Instrucțiune) asigură Consiliului Concurenței, furnizorilor ajutorului de stat și altor persoane interesate orientări suplimentare celor stabilite de Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, în vederea evaluării compatibilității ajutoarelor de stat în sectorul de acvacultură.

2. Cu excepția derogărilor prevăzute de Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat, ajutoarele de stat sunt interzise, fiind incompatibile cu mediul concurențial normal.

3. Ajutoarele de stat destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale sau de alte evenimente extraordinare, inclusiv în sectorul acvaculturii, sunt compatibile cu mediul concurențial normal, în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat.

4. În temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenței poate să considere că sunt compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea economică a sectorului acvaculturii, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public.

5. Având în vedere situația structurală, economică și socială a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care se înregistrează un nivel extrem de scăzut al ocupării forței de muncă, ajutorul destinat să stimuleze dezvoltarea economică a acestor regiuni poate fi considerat compatibil cu un mediu concurențial normal.

6. Prezenta Instrucțiune stabilește criteriile de identificare a ajutorului de stat în sectorul acvaculturii care, în conformitate cu Legea nr.182/2026 cu privire la ajutorul de stat, poate fi astfel considerat compatibil cu mediul concurențial normal. În ceea ce privește ajutoarele de stat compatibile, astfel cum ele sunt stabilite de Legea nr.182/2026 cu privire la ajutorul de stat, prezenta Instrucțiune stabilește condițiile în care o măsură care constituie ajutor pentru repararea pagubelor provocate de dezastre naturale sau de alte evenimente extraordinare este compatibilă cu mediul concurențial normal.

7. Prezenta Instrucțiune stabilește principiile în temeiul cărora Consiliul Concurenței examinează dacă ajutoarele pentru sectorul acvaculturii pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal, suplimentar prevederilor care reglementează evaluarea ajutoarelor de stat prevăzute în Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură.

8. Prezenta Instrucțiune se aplică tuturor ajutoarelor acordate sectorului acvaculturii, inclusiv acelor componente ale ajutoarelor regionale care vizează sectorul acvaculturii. În cazul în care ajutoarele intră sub incidența unei categorii de ajutor orizontal sau a unei alte categorii de ajutor, condițiile prevăzute în pct. 19-21 se aplică acestor ajutoare.

9. Prezenta Instrucțiune se aplică tuturor întreprinderilor. Întreprinderile mari resimt mai puțin decât microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) efectele disfuncționalităților pieței.

10. Este mai probabil ca întreprinderile mari din sectorul acvaculturii să fie actori importanți pe piață și, în consecință, în cazuri specifice, ajutoarele acordate întreprinderilor mari pot denatura în mod special concurența și schimburile comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene.

11. Ținând cont de faptul că ajutoarele pentru întreprinderi mari din sectorul acvaculturii au potențialul să denatureze concurența, normele privind ajutoarele de stat pentru întreprinderi mari prevăzute în prezenta Instrucțiune sunt armonizate cu normele generale privind ajutoarele de stat și sunt supuse evaluării compatibilității, stabilită de Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat, Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură și detaliată de prezenta Instrucțiune.

12. Întreprinderile aflate în dificultate sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei Instrucțiuni. Consiliul Concurenței consideră că, atunci când o întreprindere se află în dificultate, având în vedere faptul că îi este pusă în pericol însăși existența, aceasta nu poate fi considerată un vehicul adecvat pentru promovarea altor obiective în materie de politică publică până când nu i se asigură viabilitatea.

13. În cazul în care se consideră că întreprinderea care beneficiază de ajutor este o întreprindere aflată în dificultate, în sensul descris la subpct.30.17 din prezenta Instrucțiune, ajutoarele sunt evaluate în conformitate cu prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.05/2025. Sunt excepții de la principiul general:

13.1. ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate de dezastre naturale și de alte evenimente extraordinare stabilite în Capitolul III Secțiunea 3.1 din prezenta Instrucțiune, cu condiția ca aceste ajutoare să fie compatibile cu mediul concurențial normal, în temeiul Legii nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat;

13.2. ajutoarele pentru compensarea pierderilor sau a pagubelor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, de boli ale animalelor, de infestări cu specii alogene invazive și de animale protejate, stabilite de Capitolul III Secțiunea 3.2, 3.3 sau 3.4 din prezenta Instrucțiune, în cazul în care dificultatea financiară a unei întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul acvaculturii a fost cauzată de evenimentele respective, cu condiția ca ajutoarele să fie compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul prevederilor respective din Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat;

13.3. ajutoarele pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor animalelor în acvacultură stabilite la pct. 171 subpct.171.1-171.3 și 171.5-171.8 din Capitolul III Secțiunea 3.3 din prezenta Instrucțiune, în cazul în care situația economică a întreprinderii nu ar trebui să fie luată în considerare din cauza unei situații de urgență și a necesității de a proteja sănătatea publică, cu condiția ca ajutoarele să fie compatibile cu mediul concurențial normal, în temeiul prevederilor respective din Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat.

14. La evaluarea ajutoarelor acordate unei întreprinderi care face obiectul unei decizii de recuperare neexecutată în urma unei decizii anterioare a Consiliului Concurenței de declarare a unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu mediul concurențial normal, Consiliul Concurenței va lua în considerare cuantumul ajutorului care nu a fost încă recuperat.

15. Prevederile pct. 14 nu se aplică ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale și de evenimente extraordinare în temeiul prevederilor respective din Legea nr.182/2026 cu privire la ajutorul de stat (Capitolul III Secțiunea 3.1 din prezenta Instrucțiune) și nici ajutoarelor pentru costurile aferente prevenirii, controlului și eradicării bolilor animalelor în acvacultură în temeiul Capitolului III Secțiunea 3.3 pct. 171 subpct.171.1-171.3 și 171.5-171.8 din prezenta Instrucțiune.

16. În cazul în care un ajutor nu corespunde unuia dintre tipurile de ajutoare stabilite în Capitolul III și în Capitolul I punctele 19-21 din prezenta Instrucțiune, acesta nu este, în principiu, compatibil cu mediul concurențial normal. În cazul în care un furnizor al ajutorului de stat intenționează totuși să acorde un astfel de ajutor sau acordă un astfel de ajutor, Consiliul Concurenței va evalua, de la caz la caz și în mod direct, în conformitate cu Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat, ținând seama de normele stabilite în Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat și, prin analogie, de prezenta Instrucțiune.

17. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că ajutorul respectă principiile stabilite în Capitolul II din prezenta Instrucțiune.

18. Consiliul Concurenței analizează dacă efectele pozitive ale ajutorului depășesc efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Consiliul Concurenței poate concluziona că ajutorul este compatibil cu mediul concurențial normal numai în cazul în care efectele pozitive le depășesc pe cele negative, astfel cum se prevede în Capitolul II Subsecțiunea 2.2.6 din prezenta Instrucțiune.

19. În cazul în care ajutoarele intră în domeniul de aplicare al anumitor acte normative care reglementează evaluarea ajutoarelor cu obiective orizontale sau al altor acte adoptate de Consiliul Concurenței, Consiliul Concurenței va evalua aceste ajutoare pe baza principiilor prevăzute în secțiunile relevante ale respectivelor acte normative cu obiective orizontale și ale altor categorii de ajutor de stat, precum și a condițiilor prevăzute în Capitolul II Subsecțiunea 2.2.6 din prezenta Instrucțiune.

20. Actele normative care reglementează evaluarea ajutoarelor cu obiective orizontale și celelalte acte normative includ criteriile pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru formare care fac obiectul notificării individuale, Regulamentul privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, Regulamentul privind ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare, Regulamentul privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, Regulamentul privind ajutorul de stat pentru dezvoltarea rapidă a rețelelor de comunicații în bandă largă și Regulamentul privind criterii pentru analiza compatibilității ajutoarelor de stat pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor defavorizați și a celor cu dizabilități, care fac obiectul notificării individuale.

21. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltare regională nu se aplică sectorului acvaculturii, cu excepția cazului în care ajutorul de stat se acordă în sectorul respectiv ca parte a unei scheme orizontale de ajutoare regionale de exploatare.

22. Ajutoarele de același tip ca cele care intră în categoria ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale stabilite de Subsecțiunea 4.2 din Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură sunt considerate compatibile cu mediul concurențial normal dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunea 3.1 din prezenta Instrucțiune.

23. Ajutoarele de același tip ca cele care intră în categoria ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural menționate la Subsecțiunea 4.4 din Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură sunt considerate compatibile cu mediul concurențial normal dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunea 3.2 din prezenta Instrucțiune.

24. Ajutoarele de același tip ca cele care intră în categoria ajutoarelor pentru acoperirea costurilor aferente prevenirii, controlului și eradicării bolilor animalelor menționate la Subsecțiunea 2.9 din Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură sunt considerate compatibile cu mediul concurențial normal dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunea 3.3 din prezenta Instrucțiune.

25. Ajutoarele de același tip ca cele care intră în categoria ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de animalele protejate menționate la Subsecțiunea 4.6 din Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură sunt considerate compatibile cu mediul concurențial normal dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunea 3.4 din prezenta Instrucțiune.

26. Ajutoarele de același tip ca cele care intră în categoria ajutoarelor destinate prevenirii și atenuării pagubelor provocate de bolile animalelor, de dezastre naturale, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural și de animalele protejate menționate la Subsecțiunile 2.10, 4.1, 4.3 și 4.5 din Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură sunt considerate compatibile cu mediul concurențial normal dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunea 3.5 din prezenta Instrucțiune.

27. Prezenta Instrucțiune se aplică schemelor de ajutoare și ajutoarelor individuale.

28. Sistemul de finanțare, care cuprinde alte taxe și plăți obligatorii decât cele stabilite de Codul fiscal nr. 1163/1997, face parte integrantă din ajutor.

29. În cazul în care schemele de ajutoare sunt finanțate prin taxe speciale impuse asupra anumitor produse obținute din acvacultură, indiferent de originea lor, în special prin taxe și plăți obligatorii altele decât cele stabilite de Codul fiscal nr. 1163/1997, Consiliul Concurenței va evalua schema pe baza principiilor stabilite în Capitolul II și a condițiilor stabilite în secțiunea aplicabilă a prezentei Instrucțiuni. Numai ajutoarele de care beneficiază atât produsele interne, cât și cele importate pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal.

30. În sensul prezentei Instrucțiuni, termenii utilizați vor avea următoarele semnificații:

30.1. măsuri de biosecuritate – ansamblul măsurilor fizice și administrative menite să reducă riscul de introducere, dezvoltare și răspândire a bolilor către, de la sau în cadrul:

30.1.1. unei populații de animale; sau

30.1.2. unei unități, unei zone, unui compartiment, unui mijloc de transport sau oricărei alte instalații, incinte sau locații;

30.2. măsuri de control și de eradicare – măsuri privind bolile animalelor pentru care o autoritate competentă a recunoscut în mod oficial existența unui focar sau privind specii alogene invazive a căror prezență a fost confirmată în mod oficial de către o autoritate competentă;

30.3. atacuri ale prădătorilor – prădarea peștilor capturați în plase sau ținuți în iazuri, de către animale protejate;

30.4. plan de evaluare – un document care cuprinde una sau mai multe scheme de ajutor și care conține cel puțin următoarele aspecte minime: obiectivele care urmează a fi evaluate, întrebările evaluării, indicatorii de rezultat, metoda avută în vedere pentru realizarea evaluării, cerințele privind colectarea datelor, calendarul propus al evaluării, inclusiv data prezentării rapoartelor de evaluare intermediară și finală, descrierea organismului independent care va realiza evaluarea sau a criteriilor care vor fi utilizate pentru selectarea acestuia și modalitățile pentru a face publică evaluarea;

30.5. produse pescărești și de acvacultură – produsele stabilite în anexa la Legea nr. 288/2024 privind politica în sectorul acvaculturii și organizarea pieței produselor pescărești și de acvacultură;

30.6. sectorul acvaculturii – sectorul economiei care include toate activitățile de producție, prelucrare și comercializare a produselor obținute din acvacultură;

30.7. specie alogenă invazivă – specie de interes pentru Republica Moldova, astfel cum este definită în art. 2 din Legea privind speciile alogene invazive nr. 185/2026;

30.8. întreprinderi mari – întreprinderile care nu îndeplinesc criteriile prevăzute de Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;

30.9. întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM) – întreprinderi astfel cum sunt definite de art. 4 din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;

30.10. ajutoare pentru funcționare – ajutoarele care vizează ori au ca efect sporirea lichidităților unei întreprinderi, reducerea costurilor de producție sau îmbunătățirea veniturilor acesteia, în special ajutoarele care se calculează numai în funcție de cantitatea produsă sau comercializată, prețurile produselor, unitățile produse sau mijloacele de producție;

30.11. măsuri de prevenire – măsuri privind o boală a animalelor sau o specie alogenă invazivă care nu s-a manifestat încă;

30.12. prelucrare și comercializare – toate operațiunile, inclusiv de manipulare, tratare, producție și distribuție, efectuate între momentul debarcării sau al recoltării și faza de produs finit;

30.13. animal protejat – orice animal protejat de legislația națională, cu excepția peștilor, inclus în anexa nr. 5 la Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 17 din 13.10.2026;

30.14. avans rambursabil – un împrumut pentru un proiect, care este plătit în una sau mai multe tranșe și ale cărui condiții de rambursare depind de rezultatul proiectului;

30.15. evenimente de risc – dezastre naturale, fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, boli ale animalelor, infestări cu specii alogene invazive și pagube datorate comportamentului animalelor protejate;

30.16. începerea lucrărilor de execuție a proiectului sau a activității – fie demararea activităților sau a lucrărilor de construcție aferente investiției, fie primul angajament obligatoriu din punct de vedere juridic de a comanda echipamente ori de a contracta servicii sau orice alt angajament care face ca proiectul sau activitatea să fie ireversibil(ă); cumpărarea de terenuri și lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor sau a activității;

30.17. întreprindere în dificultate – întreprindere definită de Regulamentul privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 05/2025.

31. Alte noțiuni utilizate în contextul prezentei Instrucțiuni sunt definite în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat, Legii concurenței nr. 183/2012, actelor normative ale Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, altor instrumente de interpretare ale instituțiilor Uniunii Europene și jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Capitolul II

NOTIFICAREA ȘI EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII AJUTOARELOR

32. Orice proiect de acordare a unui ajutor de stat nou se notifică, în timp util, Consiliului Concurenței de către furnizorul ajutorului de stat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, prin completarea formularului general de notificare, precum și a formularului special de notificare din anexa la Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură.

33. Nu este necesară notificarea Consiliului Concurenței a ajutoarelor de minimis conforme cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutoarele de minimis acordate întreprinderilor din sectorul acvaculturii.

34. În temeiul legislației cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenței poate să considere că sunt compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu au un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public.

35. Pentru a evalua dacă un ajutor de stat pentru sectorul acvaculturii poate fi considerat compatibil cu mediul concurențial normal, Consiliul Concurenței va stabili dacă măsura de ajutor facilitează dezvoltarea unei anumite activități economice (prima condiție) și dacă nu influențează în mod negativ condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public (a doua condiție).

36. În prezentul Capitol se clarifică modul în care Consiliul Concurenței va efectua evaluarea compatibilității. Sunt stabilite condițiile generale de compatibilitate și, după caz, condițiile specifice pentru schemele de ajutoare și condițiile suplimentare pentru ajutoarele individuale care fac obiectul obligației de notificare.

37. Pentru a efectua evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a măsurii de sprijin, Consiliul Concurenței va lua în considerare următoarele condiții:

37.1. prima condiție: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice:

37.1.1. identificarea activității economice în cauză (Subsecțiunea 2.1.1);

37.1.2. efectul stimulativ: ajutorul trebuie să modifice comportamentul întreprinderii (întreprinderilor) în cauză în așa fel încât să inițieze o activitate suplimentară pe care nu ar desfășura-o fără ajutor sau pe care ar desfășura-o într-un mod limitat sau diferit (Subsecțiunea 2.1.2);

37.1.3. ajutorul nu contravine dispozițiilor relevante și principiilor generale ale dreptului Republicii Moldova (Subsecțiunea 2.1.3);

37.2. a doua condiție: ajutorul nu are un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public:

37.2.1. necesitatea intervenției statului: ajutorul trebuie să aducă o îmbunătățire concretă pe care piața nu o poate asigura pe cont propriu, de exemplu, prin remedierea unui eșec al pieței sau prin rezolvarea unei probleme legate de echitate sau de coeziune, după caz (Subsecțiunea 2.2.1);

37.2.2. caracterul adecvat al ajutorului: ajutorul propus trebuie să fie un instrument de politică adecvat pentru facilitarea dezvoltării activității economice (Subsecțiunea 2.2.2);

37.2.3. proporționalitatea ajutorului (ajutor limitat la minimul necesar): cuantumul și intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru a determina realizarea investițiilor sau a activităților suplimentare de către întreprinderea (întreprinderile) în cauză (Subsecțiunea 2.2.3);

37.2.4. transparența ajutorului: furnizorii ajutorului de stat, Consiliul Concurenței, întreprinderile și publicul trebuie să aibă acces cu ușurință la toate documentele și informațiile pertinente referitoare la ajutoarele acordate (Subsecțiunea 2.2.4);

37.2.5. evitarea efectelor negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene (Subsecțiunea 2.2.5);

37.2.6. evaluarea comparativă a efectelor pozitive și negative pe care ajutorul le poate avea asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene (testul comparativ) (Subsecțiunea 2.2.6).

38. Bilanțul general al anumitor categorii de scheme poate face ulterior obiectul unei cerințe de evaluare ex post, astfel cum este stabilită de pct. 197-204. În aceste cazuri, Consiliul Concurenței poate limita durata schemelor respective (în mod normal, la maximum patru ani), cu posibilitatea de a renotifica ulterior prelungirea schemelor.

39. Aceste criterii generale de compatibilitate se aplică tuturor ajutoarelor în temeiul prezentei Instrucțiuni, cu excepția cazului în care se prevăd derogări în Capitolul II Secțiunile 2.1 și 2.2 din prezenta Instrucțiune, din motive speciale aplicabile în sectorul acvaculturii.

Secțiunea 2.1

Prima condiție: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice Subsecțiunea 2.1.1

Activitatea economică care beneficiază de ajutor

40. Consiliul Concurenței va identifica, pe baza informațiilor prezentate de furnizorul ajutorului de stat, ce activitate economică va fi susținută de măsura de sprijin notificată.

41. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că ajutorul vizează facilitarea dezvoltării activității economice identificate.

42. Ajutoarele pentru prevenirea sau reducerea efectelor negative ale activităților economice asupra climei sau a mediului pot facilita dezvoltarea activităților economice prin sporirea sustenabilității activității economice în cauză.

43. Ajutoarele acordate în conformitate cu Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4 din prezenta Instrucțiune pot facilita dezvoltarea activităților economice în sectorul acvaculturii, deoarece, fără ajutor, o astfel de dezvoltare nu poate avea loc în aceeași măsură.

44. În cazul în care se acordă ajutoare pentru proiecte de investiții notificabile individual pe baza unei scheme, furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul trebuie să explice în ce mod va contribui proiectul selectat la realizarea obiectivului schemei. În acest scop, furnizorul ajutorului de stat ar trebui să facă trimitere la informațiile furnizate de solicitantul ajutorului.

Subsecțiunea 2.1.2

Efectul stimulativ

45. Ajutoarele în sectorul acvaculturii pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal numai în cazul în care au un efect stimulativ. Există un efect stimulativ atunci când ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta se implică într-o activitate suplimentară care contribuie la dezvoltarea sectorului, activitate pe care nu ar fi inițiat-o în absența ajutorului sau pe care ar fi desfășurat-o într-un mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutoarele nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat în orice caz și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice.

46. În afară de cazul în care există excepții prevăzute în mod expres în legislația națională sau în prezenta Instrucțiune, măsurile de ajutor de stat care vizează numai îmbunătățirea situației financiare a întreprinderilor, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului acvaculturii, în special ajutoarele acordate exclusiv pe baza prețului, a cantității, a unității de producție sau a unității de factori de producție, sunt considerate ajutoare pentru funcționare care sunt incompatibile cu mediul concurențial normal. Ținând cont de natura ajutorului, este probabil ca un astfel de ajutor să interfereze cu mecanismele care reglementează organizarea mediului concurențial normal.

47. Ajutoarele pentru funcționare și ajutoarele acordate pentru a se facilita respectarea standardelor obligatorii sunt, în principiu, incompatibile cu mediul concurențial normal, cu excepția cazurilor în care se prevăd în mod expres derogări în legislația națională sau în prezenta Instrucțiune, precum și în alte cazuri justificate în mod corespunzător.

48. Ajutoarele care fac obiectul Capitolului III ar trebui să se limiteze la sprijinirea întreprinderilor din sectorul acvaculturii care se confruntă cu diverse dificultăți, în pofida faptului că au depus eforturi rezonabile pentru a reduce la minimum aceste riscuri. Ajutoarele de stat nu ar trebui să aibă ca efect încurajarea întreprinderilor să își asume riscuri inutile. Întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul acvaculturii trebuie să suporte ele însele consecințele alegerilor imprudente în ceea ce privește metodele de producție sau produsele.

49. Consiliul Concurenței consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru întreprinderea beneficiară în cazul în care lucrul la proiectul sau activitatea relevantă a început deja înainte ca cererea de acordare a ajutorului să fie depusă de către întreprinderea beneficiară la furnizorul ajutorului.

50. Cererea de ajutor trebuie să cuprindă obligatoriu denumirea solicitantului și dimensiunea întreprinderii, o descriere a proiectului sau a activității, inclusiv locația și datele de începere și de încheiere, cuantumul ajutorului necesar pentru realizarea proiectului și costurile eligibile.

51. Întreprinderile mari trebuie să descrie în cerere ce s-ar fi întâmplat în absența ajutorului, situație care este descrisă ca fiind scenariul contrafactual, proiectul sau activitatea alternativă și trebuie să prezinte documente justificative în sprijinul scenariului descris în cerere. Această cerință nu se aplică autorităților publice locale cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei, la data acordării ajutorului, și cu mai puțin de 5 000 de locuitori.

52. Atunci când primește o cerere, furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul trebuie să verifice credibilitatea scenariului contrafactual și să confirme că ajutorul are efectul stimulativ necesar. Un scenariu contrafactual este credibil dacă este unul real și se raportează la factorii luați în considerare în procesul decizional valabili la data la care întreprinderea beneficiară ia decizia cu privire la proiectul sau activitatea în cauză.

53. Se consideră că ajutoarele acordate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii au un efect stimulativ dacă schema de ajutoare instituie un drept la ajutor în conformitate cu criterii obiective și fără exercitarea altei puteri discreționare de către furnizorul ajutorului de stat și dacă schema de ajutoare a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de începerea lucrărilor de execuție a proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Cea de-a doua cerință nu se aplică în cazul versiunilor ulterioare ale schemelor de ajutoare, cu condiția ca activitatea să fi făcut deja obiectul schemelor anterioare sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii.

54. Ajutoarele care au un caracter compensatoriu, cum ar fi ajutoarele menționate în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4, nu trebuie să aibă un efect stimulativ sau nu se consideră că au un astfel de efect.

55. Suplimentar față de cerințele stabilite mai sus la pct. 45 și, respectiv, la pct. 48-53, în cazul ajutoarelor pentru investiții notificabile individual și al ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, furnizorul ajutorului de stat trebuie să furnizeze dovezi clare cu privire la faptul că ajutoarele au în mod efectiv un impact asupra alegerii investiției. Pentru a permite o evaluare cuprinzătoare, furnizorul ajutorului de stat trebuie să furnizeze atât informații despre proiectul pentru care se solicită ajutorul, cât și o descriere detaliată a scenariului contrafactual în care niciun furnizor al ajutorului de stat nu acordă vreun ajutor întreprinderii beneficiare.

56. Furnizorii ajutorului de stat sunt încurajați să elaboreze documente privind evaluări ale riscurilor, inclusiv evaluarea riscurilor specifice unei anumite locații, rapoarte financiare, planuri interne de afaceri, opinii ale experților și alte studii referitoare la proiectul de investiții care face obiectul evaluării. Aceste documente trebuie să fie actuale procesului decizional privind investiția sau localizarea acesteia. Documentele care conțin informații despre estimările privind cererea, estimările costurilor, estimările financiare, documentele care sunt prezentate unui organ de investiții și care dezvoltă diverse scenarii de investiție sau documentele furnizate instituțiilor financiare ar putea ajuta furnizorii ajutorului de stat să demonstreze efectul stimulativ.

57. Nivelul profitabilității poate fi evaluat folosind metodologii care constituie practica standard aplicată în sectorul respectiv și care pot include metode de evaluare a valorii actualizate nete (VAN) a proiectului, a ratei interne de rentabilitate economică (RIRE) sau a rentabilității medii a capitalului angajat (ROCE). Profitabilitatea proiectului trebuie să fie comparată cu ratele normale de rentabilitate aplicate de întreprinderea beneficiară în alte proiecte de investiții de natură similară. În cazul în care aceste rate nu sunt disponibile, profitabilitatea proiectului trebuie să fie comparată cu costul capitalului întreprinderii în ansamblu sau cu ratele de rentabilitate observate în mod normal în sectorul în cauză.

58. În cazul în care nu se cunoaște niciun scenariu contrafactual specific, se poate presupune că există un efect stimulativ atunci când există un deficit de finanțare, adică atunci când costurile de investiție depășesc VAN a profiturilor din exploatare preconizate ale investiției pe baza unui plan de afaceri ex ante.

59. În cazul în care ajutorul nu afectează comportamentul întreprinderii beneficiare prin stimularea unor investiții suplimentare, acesta nu are efecte pozitive asupra dezvoltării sectorului în cauză. Prin urmare, ajutorul nu va fi considerat compatibil cu mediul concurențial normal dacă se dovedește că s-ar face aceeași investiție și fără ajutor.

Subsecțiunea 2.1.3

Absența încălcării vreunei dispoziții relevante din dreptul național

60. Dacă o măsură de ajutor de stat sau condițiile aferente acesteia, inclusiv metoda de finanțare a acesteia atunci când metoda de finanțare face parte integrantă din respectiva măsură, ori activitatea finanțată de aceasta implică o încălcare a cadrului normativ relevant, ajutorul nu poate fi declarat compatibil cu mediul concurențial normal.

61. Ajutoarele de stat nu pot fi declarate compatibile cu mediul concurențial normal în cazul în care acordarea ajutorului este condiționată de obligația întreprinderii beneficiare de a utiliza produse sau servicii naționale, precum și în cazul ajutoarelor care limitează posibilitatea întreprinderii beneficiare de a exploata rezultatele cercetării, dezvoltării și inovării în statele membre ale Uniunii Europene.

62. Consiliul Concurenței nu va autoriza ajutoarele pentru activități conexe exportului către țări terțe sau către state membre ale Uniunii Europene care să fie legate în mod direct de cantitățile exportate, ajutoarele condiționate de utilizarea produselor naționale în detrimentul produselor importate sau ajutoarele pentru înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau pentru acoperirea oricăror alte cheltuieli conexe activităților de export. Ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente participării la târguri comerciale sau studiilor ori serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau a unui produs existent pe o piață nouă nu constituie, în principiu, ajutoare pentru export.

63. Notificările privind ajutoarele de stat trebuie să furnizeze informații cu privire la modul în care furnizorii ajutoarelor de stat vor verifica respectarea pct. 61-62.

Secțiunea 2.2

A doua condiție: ajutorul nu are un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană într-o măsură care contravine interesului public

64. În temeiul prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat, pot fi declarate compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public.

65. Prezenta secțiune stabilește metoda de exercitare a puterii discreționare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește efectuarea evaluării în conformitate cu cea de-a doua condiție a evaluării compatibilității, stabilită la subpct. 37.2.

66. Prin însăși natura sa, orice măsură de ajutor generează denaturări ale concurenței și are un efect asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, pentru a stabili dacă efectele de denaturare ale ajutorului sunt limitate la minimum, Consiliul Concurenței va verifica dacă ajutorul este necesar, adecvat, proporțional și transparent.

67. Consiliul Concurenței va evalua ulterior efectul de denaturare al ajutorului în cauză asupra condițiilor de concurență și a condițiilor schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, Consiliul Concurenței va compara efectele pozitive ale ajutorului cu efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În cazul în care efectele pozitive depășesc efectele negative, Consiliul Concurenței declară ajutorul ca fiind compatibil cu mediul concurențial normal.

Subsecțiunea 2.2.1

Necesitatea intervenției statului

68. Pentru a se evalua dacă ajutorul de stat este necesar pentru a se obține rezultatul dorit, mai întâi se diagnostichează problema pieței. Ajutoarele de stat trebuie să vizeze situații în care ajutorul poate genera o dezvoltare materială pe care piața nu o poate furniza, de exemplu, prin remedierea unei disfuncționalități a pieței în ceea ce privește activitatea sau investiția care beneficiază de ajutor.

69. Ajutoarele de stat pot, în anumite condiții, să corecteze disfuncționalitățile pieței, contribuind astfel la funcționarea eficientă a piețelor și sporind competitivitatea. Acest lucru este valabil în special în cazul resurselor publice limitate.

70. În sensul prezentei Instrucțiuni, Consiliul Concurenței consideră că piața nu îndeplinește obiectivele preconizate fără intervenția statului în ceea ce privește ajutoarele care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4. Prin urmare, un astfel de ajutor va fi considerat necesar.

Subsecțiunea 2.2.2

Caracterul adecvat al ajutorului

71. Ajutorul propus trebuie să fie un instrument de politică adecvat pentru facilitarea dezvoltării activității economice. Pot exista alte instrumente mai potrivite pentru realizarea obiectivelor ajutorului, cum ar fi reglementarea, instrumentele de piață, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea mediului de afaceri. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că ajutorul și modul în care este conceput sunt adecvate pentru atingerea obiectivului măsurii pe care îl vizează ajutorul.

72. Consiliul Concurenței consideră că măsurile de ajutor care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5 reprezintă instrumente de politică adecvate. O măsură de ajutor de aceeași natură ca o operațiune eligibilă pentru finanțare în temeiul Regulamentului privind Fondul pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii și organizarea pieței produselor pescărești și de acvacultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 251/2025, este adecvată dacă respectă dispozițiile relevante ale regulamentului prenotat.

73. În alte cazuri care nu intră sub incidența pct. 72, furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că nu există niciun alt instrument de politică care denaturează mai puțin concurența.

74. Ajutoarele se pot acorda sub diverse forme. Cu toate acestea, furnizorul ajutorului de stat ar trebui să se asigure că ajutorul se acordă sub forma în care este cel mai puțin probabil că va genera denaturări ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene și ale concurenței.

75. Ajutorul de stat acordat sub forma prevăzută de Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat este o formă adecvată de ajutor.

76. Dacă ajutorul se acordă sub forme care dau naștere unor beneficii pecuniare directe (de exemplu, granturi directe, scutiri sau reduceri ale impozitelor, ale contribuțiilor la asigurările sociale sau ale altor taxe obligatorii), furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze motivul pentru care sunt mai puțin adecvate alte forme de ajutor cu un potențial mai redus de denaturare, cum ar fi avansurile rambursabile sau tipurile de ajutoare bazate pe instrumente de datorii sau de capital (de exemplu, credite preferențiale sau subvenționări ale ratei dobânzii, garanții de stat sau alte aporturi de capital în condiții avantajoase).

77. Evaluarea compatibilității unei măsuri de ajutor cu mediul concurențial normal nu aduce atingere normelor aplicabile privind achizițiile publice și principiilor de transparență, de deschidere și de nediscriminare în cadrul procesului de selecție a unui prestator de servicii.

Subsecțiunea 2.2.3

Proporționalitatea ajutorului

78. Ajutoarele pentru sectorul acvaculturii sunt considerate proporționale în cazul în care cuantumul lor per întreprindere beneficiară se limitează la minimul necesar pentru desfășurarea activității care beneficiază de ajutor.

79. Pentru ca ajutoarele să fie proporționale, cuantumul acestora nu ar trebui să depășească costurile eligibile.

80. Pentru a se asigura predictibilitatea și existența unor condiții de concurență echitabile, prezenta Instrucțiune prevede aplicarea intensităților maxime ale ajutoarelor.

81. În cazul în care costurile eligibile sunt calculate corect și intensitățile sau cuantumurile maxime ale ajutoarelor prevăzute în secțiunile Capitolului III din prezenta Instrucțiune sunt respectate, se consideră că criteriul proporționalității este îndeplinit.

82. Pentru categoriile de măsuri care intră sub incidența Regulamentului cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, se consideră că principiul proporționalității ajutorului este respectat dacă cuantumul ajutorului nu depășește intensitatea maximă aplicabilă a ajutorului de stat prevăzută de regulamentul respectiv și de anexa nr. 4 la acesta. În cazul în care măsura de ajutor depășește dispozițiile stabilite în Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze faptul că ajutorul este justificat și indispensabil.

83. Intensitatea maximă și cuantumul ajutorului trebuie calculate de furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul în momentul acordării acestuia. Costurile eligibile trebuie să fie însoțite de documente justificative care trebuie să fie clare, precise și actualizate. Pentru calcularea intensității sau a cuantumului ajutorului și a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate trebuie să fie cele cărora nu li s-a aplicat nicio deducere de impozite sau de alte taxe.

84. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu este eligibilă pentru ajutor, cu excepția cazului în care nu este recuperabilă în conformitate cu cadrul normativ privind TVA-ul.

85. Atunci când ajutorul se acordă sub o altă formă decât un grant, cuantumul ajutorului este echivalentul subvenție brută al ajutorului.

86. Ajutoarele de plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutoarelor. Costurile eligibile se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutoarelor. Rata dobânzii care trebuie aplicată în scopul actualizării este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.

87. În cazul în care ajutoarele se acordă prin scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, tranșele ajutoarelor se actualizează pe baza ratelor de actualizare aplicabile în diferitele momente în care intră în vigoare avantajul fiscal.

88. Cu excepția Capitolului III, ajutoarele se pot acorda în conformitate cu următoarele opțiuni simplificate în materie de costuri:

88.1. costuri unitare;

88.2. sume forfetare;

88.3. finanțări forfetare.

89. Cuantumul ajutorului trebuie stabilit în unul dintre următoarele moduri:

89.1. o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:

89.1.1. date statistice, alte informații obiective sau avize ale experților sau

89.1.2. date istorice verificate privind întreprinderile beneficiare individuale sau

89.1.3. aplicarea practicilor uzuale ale întreprinderilor beneficiare individuale în materie de contabilizare a costurilor;

89.2. în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor naționale pentru un tip similar de operațiune.

90. La evaluarea compatibilității ajutorului, Consiliul Concurenței ia în considerare orice asigurare contractată sau care ar fi putut fi contractată de întreprinderea care beneficiază de ajutor. În ceea ce privește ajutoarele acordate pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, pentru a se evita riscul de denaturare a concurenței, ajutoarele cu o intensitate maximă ar trebui acordate numai întreprinderilor care nu pot fi acoperite prin asigurare pentru asemenea pierderi. Din acest motiv, pentru o îmbunătățire suplimentară a gestionării riscurilor, întreprinderile beneficiare trebuie încurajate să încheie o asigurare atunci când este posibil.

91. Ca regulă generală, pentru ca un ajutor pentru investiții notificabil individual să fie considerat limitat la minimum, cuantumul ajutorului trebuie să corespundă costurilor suplimentare nete de execuție a investiției în zona în cauză, comparativ cu scenariul contrafactual al absenței ajutorului, cu intensitățile maxime ale ajutorului ca limită de intensitate. Tot astfel, în cazul ajutoarelor pentru investiții acordate unor întreprinderi mari în cadrul unor scheme notificate, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să se asigure că valoarea ajutorului este limitată la minimum folosind „abordarea pe baza costurilor nete suplimentare”, cu intensitățile maxime ale ajutorului ca valoare-prag.

92. Cuantumul ajutoarelor nu ar trebui să depășească minimul necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, de exemplu, nu ar trebui să conducă la creșterea ratei sale interne de rentabilitate economică (RIRE) peste ratele normale de rentabilitate aplicate de întreprinderea în cauză în alte proiecte de investiții similare sau, dacă aceste rate nu sunt disponibile, la creșterea ratei sale interne de rentabilitate peste costul capitalului întreprinderii în ansamblu sau peste ratele de rentabilitate înregistrate de regulă în sectorul respectiv.

93. În cazul ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să se asigure că cuantumul ajutorului corespunde costurilor suplimentare nete de execuție a investiției în zona respectivă, comparativ cu scenariul contrafactual în absența ajutorului. Metoda expusă la pct. 92 trebuie utilizată împreună cu intensitățile maxime ale ajutoarelor ca valoare-prag.

94. În ceea ce privește ajutoarele notificabile individual acordate pentru investiții, Consiliul Concurenței verifică dacă cuantumul ajutorului depășește minimul necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, astfel cum se prevede la pct. 92. Calculele utilizate în vederea analizării efectului stimulativ pot fi folosite și pentru a evalua dacă ajutorul este proporțional. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze proporționalitatea pe baza unor documente de tipul celor menționate la pct. 56.

95. Cerințele suplimentare prevăzute la punctele 91 - 94 nu se aplică autorităților publice locale cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, și cu mai puțin de 5 000 de locuitori, menționate la pct. 51 de mai sus.

96. Se pot acorda simultan ajutoare în cadrul mai multor scheme sau ajutoarele pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc, cu condiția ca cuantumul total al ajutoarelor de stat pentru o activitate sau un proiect să nu depășească intensitatea și cuantumul ajutoarelor acordate în conformitate cu prezenta Instrucțiune.

97. Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu oricare alte ajutoare de stat, atât timp cât ajutoarele respective vizează costuri eligibile identificabile diferite. Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu oricare alte ajutoare de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depășirea celei mai ridicate intensități a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului care se aplică tipului de ajutor respectiv în temeiul prezentei Instrucțiuni.

98. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile din prezenta Instrucțiune pot fi cumulate cu oricare alte măsuri de ajutor de stat cu costuri eligibile identificabile. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat fără costuri eligibile identificabile până la cel mai ridicat prag de finanțare relevant, stabilit în condițiile specifice ale fiecărui caz în prezenta Instrucțiune sau în alte acte privind ajutoarele de stat sau într-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței.

99. Ajutoarele autorizate în temeiul Regulamentului cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură și al prezentei Instrucțiuni nu ar trebui să fie cumulate cu niciun ajutor de minimis în raport cu aceleași costuri eligibile în cazul în care cumulul respectiv ar avea ca rezultat o intensitate a ajutorului sau un cuantum al ajutorului mai mare decât cele prevăzute în prezenta Instrucțiune.

Subsecțiunea 2.2.4

Transparență

100. Furnizorii ajutoarelor de stat, în vederea asigurării transparenței la acordarea ajutoarelor de stat, în conformitate cu art. 44 din Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat, publică pe site-ul web oficial al Consiliului Concurenței următoarele informații:

100.1. textul integral al schemei de ajutoare și al dispozițiilor sale de punere în aplicare sau temeiul juridic pentru ajutorul individual ori un link către acesta;

100.2. identitatea furnizorului (furnizorilor) care acordă ajutorul;

100.3. identitatea beneficiarilor individuali, forma și cuantumul ajutoarelor acordate fiecărui beneficiar, data acordării, tipul de întreprindere (IMM/întreprindere mare), regiunea în care este situat beneficiarul (la nivelul NUTS II) și sectorul economic principal în care își desfășoară activitățile beneficiarul (la nivelul grupei CAEM-2). O astfel de cerință poate fi eliminată în ceea ce privește acordarea de ajutoare individuale care nu depășesc pragul de 10 000 EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului.

101. În cazul schemelor de ajutoare sub forma unor scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, informațiile privind cuantumurile ajutoarelor individuale pot fi furnizate în următoarele intervale (în milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului): 0,01-0,03; peste 0,03-0,5; peste 0,5-1; peste 1-2; peste 2.

102. Aceste informații se publică după luarea deciziei de acordare a ajutorului, se păstrează timp de cel puțin 10 ani și sunt puse la dispoziția publicului larg, fără restricții. Informațiile trebuie publicate în termen de șase luni de la data acordării ajutorului (sau, în cazul ajutoarelor sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, în termen de un an de la data declarației fiscale). În cazul ajutoarelor ilegale, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să garanteze publicarea ex post a acestor informații, cel târziu în termen de șase luni de la data deciziei Consiliului Concurenței. Informațiile trebuie să fie disponibile într-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu, în format CSV sau XML.

103. Din motive de transparență, furnizorii ajutoarelor de stat elaborează rapoarte, astfel cum se prevede în Capitolul V din prezenta Instrucțiune.

Subsecțiunea 2.2.5

Evitarea efectelor negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană

104. Ajutoarele acordate sectorului acvaculturii pot cauza denaturări ale pieței produselor. Anumite ajutoare pot ridica semne de întrebare cu privire la dezvoltarea supracapacității pe piețele aflate în declin în ceea ce privește producția primară de produse pescărești și de acvacultură, precum și prelucrarea și comercializarea acestora. Pentru ca ajutoarele să fie compatibile cu mediul concurențial normal, efectele negative ale ajutoarelor în ceea ce privește denaturarea concurenței și impactul asupra schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene trebuie minimizate sau evitate. Consiliul Concurenței consideră că, în principiu, în cazul în care ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5, efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale sunt limitate la minimum.

105. Furnizorii ajutoarelor de stat furnizează dovezi care să permită Consiliului Concurenței să identifice piața (piețele) de produse în cauză, și anume piața (piețele) afectată (afectate) de schimbarea de comportament a întreprinderii beneficiare. La evaluarea efectelor negative ale ajutorului, analiza denaturărilor concurenței se va concentra pe impactul previzibil pe care ajutorul îl are asupra concurenței dintre întreprinderile de pe piața (piețele) produselor afectate în sectorul acvaculturii.

106. Dacă ajutorul este bine orientat, proporțional și limitat la costurile suplimentare nete, impactul negativ al ajutorului este atenuat și riscul ca ajutorul să denatureze în mod necuvenit concurența va fi mai redus. Consiliul Concurenței stabilește intensitățile maxime sau aprobă cuantumurile maxime ale ajutoarelor. Scopul este să se împiedice utilizarea ajutoarelor de stat pentru proiecte în care raportul dintre cuantumul ajutorului și costurile eligibile este considerat ca fiind extrem de ridicat și, în mod special, susceptibil să aibă un efect de denaturare. Cu cât sunt mai însemnate efectele pozitive care pot fi generate de proiectul care beneficiază de ajutor și cu cât este mai mare probabilitatea necesității ajutorului respectiv, cu atât este mai ridicat plafonul intensității ajutorului.

107. Chiar și atunci când este necesar și proporțional, ajutorul poate avea drept rezultat o schimbare a comportamentului întreprinderii beneficiare care denaturează concurența. Acest lucru este mai probabil în sectorul acvaculturii, care se deosebește de alte piețe prin prisma structurii sale specifice, care se caracterizează prin numărul mare de întreprinderi mici implicate și prin faptul că stocurile de pește sunt o resursă comună limitată. Pe astfel de piețe, riscul de denaturare a concurenței este ridicat chiar și atunci când se acordă numai ajutoare cu cuantumuri mici.

108. Pentru că ajutoarele pentru investiții acordate întreprinderilor active în prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură și întreprinderilor care își desfășoară activitatea în alte sectoare, de exemplu în sectorul prelucrării alimentelor, tind să aibă aceleași efecte de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, politica generală în domeniul concurenței referitoare la efectul asupra concurenței și a schimburilor comerciale ar trebui să se aplice în mod egal tuturor acestor sectoare. Prin urmare, condițiile stabilite la pct. 109 - 119 trebuie respectate în ceea ce privește ajutoarele pentru investiții destinate prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură.

109. Schemele de ajutoare pentru investiții nu trebuie să ducă la denaturări semnificative ale concurenței și ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. În special, chiar dacă denaturările pot fi considerate ca fiind limitate la nivel individual (sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor privind ajutoarele pentru investiții), aceste scheme ar putea, atunci când sunt cumulate, să genereze în continuare niveluri ridicate de denaturare. În cazul unei scheme de ajutor pentru investiții care vizează anumite sectoare, riscul unor astfel de denaturări este chiar mai ridicat.

110. Furnizorul ajutorului de stat în cauză trebuie să demonstreze că efectele negative vor fi limitate la minimum, ținând seama, de exemplu, de amploarea proiectelor în cauză, de cuantumurile individuale și cumulate ale ajutoarelor, de întreprinderile beneficiare preconizate, precum și de caracteristicile sectoarelor vizate. Pentru a permite Consiliului Concurenței să analizeze efectele negative probabile, furnizorul ajutorului de stat vizat este încurajat să prezinte evaluările impactului de care dispune, precum și evaluările ex post efectuate pentru scheme similare.

111. Atunci când evaluează efectele negative ale ajutoarelor pentru investiții individuale sau ale ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, Consiliul Concurenței acordă o atenție specială efectelor negative legate de cumularea capacităților excedentare în piețele aflate în declin, împiedicării ieșirii de pe piață și noțiunii de putere de piață substanțială. Aceste efecte negative sunt descrise la pct. 112 - 119 și trebuie să fie contrabalansate de efectele pozitive ale ajutoarelor.

112. În vederea identificării și a evaluării potențialelor denaturări ale concurenței și ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, furnizorii ajutoarelor de stat ar trebui să furnizeze dovezi care să permită Consiliului Concurenței să identifice piețele de produse în cauză (adică produsele afectate de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului) și să identifice concurenții și clienții/consumatorii afectați. Produsul în cauză este, de obicei, produsul care face obiectul proiectului de investiții. Atunci când proiectul vizează un produs intermediar și o parte importantă a producției nu se vinde pe piață, produsul în cauză poate fi produsul din aval. Piața relevantă a produsului cuprinde produsul în cauză și înlocuitorii săi, considerați astfel de către consumator (din motive care țin de caracteristicile produsului, de prețuri și de scopul în care va fi folosit) sau de către producător (din motive de flexibilitate a instalațiilor de producție).

113. Consiliul Concurenței utilizează diverse criterii pentru a evalua aceste denaturări potențiale, cum ar fi structura pieței produsului în cauză, performanța pieței (piață în scădere sau în creștere), procesul de selecție a întreprinderii beneficiare, barierele la intrare și la ieșire, gradul de diferențiere a produsului.

114. Faptul că o întreprindere apelează în mod sistematic la ajutoare de stat ar putea indica faptul că, fără sprijin, întreprinderea în cauză nu este în măsură să facă față concurenței sau că beneficiază de avantaje necuvenite comparativ cu concurenții săi.

115. Consiliul Concurenței distinge două surse principale ale eventualelor efecte negative asupra piețelor de produse:

115.1. cazurile de majorare substanțială a capacității care creează o situație de capacitate excedentară sau agravează o astfel de situație, mai ales pe o piață aflată în declin; și

115.2. cazurile în care beneficiarul ajutorului deține o putere de piață substanțială.

116. Pentru a evalua dacă ajutorul servește la crearea sau la menținerea unor structuri de piață ineficiente, Consiliul Concurenței va lua în considerare capacitatea suplimentară de producție creată de proiect și va determina dacă piața este neperformantă.

117. În cazul în care piața vizată este în creștere, în mod normal există mai puține motive de îngrijorare că ajutorul va afecta stimulentele dinamice sau că va împiedica în mod nejustificat ieșirea de pe piață sau intrarea pe piață.

118. Situația este mai problematică în cazul piețelor aflate în declin. Consiliul Concurenței face distincția între cazurile în care, dintr-o perspectivă pe termen lung, piața este în mod structural în declin (se contractă) și cazurile în care piața se află într-un declin relativ (este încă în creștere, însă nu depășește o rată de creștere de referință).

119. Performanța insuficientă a pieței este, de regulă, măsurată în raport cu PIB-ul național aferent celor trei ani care preced începerea proiectului (rata de referință). Aceasta poate fi măsurată și pe baza ratelor de creștere preconizate pentru următorii trei – cinci ani. Indicatorii pot include creșterea viitoare estimată a pieței în cauză și ratele rezultate estimate de utilizare a capacității, precum și impactul probabil al creșterii capacității asupra concurenților în ceea ce privește prețurile și marjele de profit.

Subsecțiunea 2.2.6

Punerea în balanță a efectelor pozitive și negative ale ajutorului (testul comparativ)

120. Consiliul Concurenței analizează dacă efectele pozitive ale ajutorului depășesc efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Consiliul Concurenței poate concluziona că ajutorul este compatibil cu mediul concurențial normal numai în cazul în care efectele pozitive le depășesc pe cele negative.

121. În cazurile în care ajutorul propus nu urmărește, într-un mod adecvat și proporțional, să remedieze un eșec al pieței bine identificat, efectele negative de denaturare pe care ajutorul le are asupra concurenței vor tinde să contrabalanseze efectele pozitive ale acestuia, drept pentru care Consiliul Concurenței ar putea concluziona că ajutorul propus este incompatibil cu mediul concurențial normal.

122. Având în vedere efectele sale pozitive asupra dezvoltării sectorului acvaculturii, Consiliul Concurenței consideră că, în cazul ajutoarelor care îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5, efectul negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene este limitat la minimum.

Capitolul III

AJUTOARE PENTRU GESTIONAREA RISCURILOR ȘI A CRIZELOR

Secțiunea 3.1

Ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de dezastre naturale sau de evenimente extraordinare

123. Consiliul Concurenței va considera că ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale sau de evenimente extraordinare sunt compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat dacă respectă principiile stabilite în Capitolul II și dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în prezenta secțiune.

124. „Dezastrele naturale” și „evenimentele extraordinare” constituie excepții de la interdicția generală privind ajutoarele de stat, prevăzută de Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat.

125. Furtunile și inundațiile extrem de grave, în special inundațiile provocate de revărsarea apelor din râuri sau lacuri, pot constitui dezastre naturale. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, sunt compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare, și anume: cutremure, alunecări de teren, inundații, incendii de vegetație de origine naturală.

126. Următoarele sunt exemple de evenimente extraordinare în cazuri care nu se încadrează în sectorul acvaculturii: războaie, tulburări interne, greve, cu anumite rezerve și în funcție de amploarea lor, accidente industriale sau nucleare majore și incendii care provoacă pierderi pe scară largă. Apariția focarelor de boli ale animalelor sau de organisme dăunătoare plantelor nu este, în principiu, considerată drept eveniment extraordinar.

127. Ajutoarele acordate în condițiile prezentei secțiuni trebuie să îndeplinească, de asemenea, următoarele condiții:

127.1. autoritatea competentă a recunoscut în mod oficial evenimentul ca fiind un dezastru natural sau un eveniment extraordinar; și

127.2. există o legătură de cauzalitate directă între dezastrul natural sau evenimentul extraordinar și pagubele suferite de întreprindere.

128. După caz, pot fi stabilite criterii în avans, pe baza cărora se consideră că recunoașterea formală menționată la subpct. 127.1 este efectivă.

129. Ajutoarele trebuie să fie plătite direct întreprinderii în cauză sau unui grup ori unei asocieri de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup sau unei asocieri de producători, cuantumul acestora nu trebuie să depășească cuantumul ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.

130. Schemele de ajutoare trebuie instituite în termen de trei ani de la data producerii evenimentului, iar ajutorul trebuie plătit integral în termen de patru ani de la data respectivă. În cazul unui dezastru natural specific sau al unui eveniment extraordinar specific, Consiliul Concurenței va autoriza ajutoarele notificate separat care constituie o derogare de la această regulă, în cazuri justificate corespunzător, de exemplu, având în vedere natura și/sau amploarea evenimentului sau natura pagubelor, care se manifestă cu întârziere sau continuu.

131. Pentru a facilita gestionarea rapidă a crizelor, Consiliul Concurenței va autoriza ex ante scheme-cadru de ajutoare pentru compensarea pagubelor provocate de furtuni extrem de puternice, de inundații, de cutremure, de alunecări de teren și de incendii de vegetație de origine naturală, sub rezerva stabilirii în mod clar a condițiilor în care se pot acorda ajutoarele. În aceste cazuri, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să respecte obligația de raportare prevăzută la pct. 205.

132. Ajutoarele acordate pentru compensarea pagubelor provocate de alte tipuri de dezastre naturale, care nu sunt prevăzute la pct. 125, și a pagubelor provocate de evenimente extraordinare trebuie notificate separat Consiliului Concurenței.

133. Costurile eligibile sunt costurile pagubelor suferite ca o consecință directă a dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar în cauză, evaluate de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea care acordă ajutorul sau de către o societate de asigurare.

134. Pagubele pot include:

134.1. pagube materiale (de exemplu, clădiri, echipamente, utilaje, stocuri și mijloace de producție) și

134.2. pierderea de venituri cauzată de distrugerea totală sau parțială a producției din sectorul de acvacultură ori a mijloacelor de producție aferente.

135. Pagubele trebuie calculate la nivelul fiecărui beneficiar.

136. Calcularea pagubelor materiale trebuie să aibă la bază costurile reparației sau valoarea economică a bunului afectat înainte de producerea dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar. Valoarea pagubelor nu trebuie să depășească costul reparației sau scăderea valorii juste de piață cauzată de dezastrul natural sau de evenimentul extraordinar, adică diferența dintre valoarea bunului respectiv imediat înainte și imediat după producerea dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar.

137. Pierderea de venituri trebuie calculată prin scăderea:

137.1. rezultatului înmulțirii cantității de produse de acvacultură produse în anul în care a avut loc dezastrul natural sau evenimentul extraordinar sau în fiecare an următor afectat de distrugerea totală sau parțială a mijloacelor de producție cu prețul de vânzare mediu obținut în cursul anului respectiv; din

137.2. rezultatul înmulțirii cantității anuale medii de produse de acvacultură obținute în perioada de trei ani care precedă apariția dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar sau a unei medii pe trei ani stabilite pe baza unei perioade de cinci ani care precedă apariția dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar, valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică fiind excluse, cu prețul de vânzare mediu obținut.

138. Această cifră poate fi majorată prin includerea altor costuri suportate de întreprinderea beneficiară ca urmare a dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar și din această cifră trebuie scăzute toate costurile care nu au fost suportate ca urmare a dezastrului natural sau a evenimentului extraordinar în cauză și care, altfel, ar fi trebuit să fie suportate de către întreprinderea beneficiară.

139. Consiliul Concurenței poate accepta alte metode pentru calcularea pagubelor, cu condiția să se asigure că acestea sunt reprezentative și nu se bazează pe capturi sau randamente ale producției excesiv de ridicate și nu conduc la acordarea de supracompensații unei întreprinderi beneficiare.

140. În cazul în care un IMM a fost înființat la mai puțin de trei ani de la data producerii evenimentului, trimiterea la perioadele de trei sau cinci ani menționate la subpct.137.2 trebuie înțeleasă ca făcând referire la cantitatea produsă și comercializată de o întreprindere medie de aceeași dimensiune ca solicitantul, și anume o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau, respectiv, o întreprindere mijlocie afectată de dezastrul natural sau de evenimentul extraordinar.

141. Ajutoarele și oricare alte plăți primite în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile efectuate în cadrul polițelor de asigurare, trebuie să se limiteze la 100% din costurile eligibile.

Secțiunea 3.2

Ajutoare pentru repararea pagubelor provocate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural

142. Consiliul Concurenței va considera că ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat dacă respectă principiile stabilite în Capitolul II și dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în prezenta secțiune.

143. Se consideră că ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural reprezintă un instrument adecvat menit să ajute întreprinderile să se redreseze în urma unor astfel de pagube și să faciliteze dezvoltarea activităților economice sau a anumitor regiuni economice, fără a afecta în mod negativ condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care să contravină interesului public, sub rezerva respectării condițiilor stabilite în prezenta secțiune.

144. Precipitațiile abundente și persistente, inundațiile și temperaturile extrem de ridicate ale apei pe o perioadă mai lungă de timp pot constitui fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural.

145. Consiliul Concurenței va continua să evalueze de la caz la caz propunerile de acordare de ajutoare pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, ținând seama de practica anterioară acumulată în acest domeniu.

146. Ajutoarele acordate în condițiile prezentei secțiuni trebuie să îndeplinească, de asemenea, următoarele condiții:

146.1. pagubele cauzate de fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie să reprezinte peste 30% din producția medie anuală, calculată pe baza celor trei ani calendaristici precedenți sau a unei medii pe trei ani bazate pe cei cinci ani care preced fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, cu excepția celei mai mari și a celei mai mici dintre valori;

146.2. trebuie să existe o legătură cauzală directă între fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural și pagubele suferite de întreprindere.

147. Ajutoarele trebuie să fie plătite direct întreprinderii în cauză sau unui grup ori unei asocieri de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup sau unei asocieri de producători, cuantumul acestora nu trebuie să depășească cuantumul ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.

148. Schemele de ajutoare legate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural trebuie instituite în termen de trei ani de la data producerii fenomenului. Ajutoarele trebuie plătite în termen de patru ani de la data respectivă.

149. Pentru a facilita gestionarea rapidă a crizelor, Consiliul Concurenței va autoriza ex ante schemele-cadru de ajutoare pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, sub rezerva precizării în mod clar a condițiilor în care se pot acorda ajutoarele. În aceste cazuri, furnizorii de ajutor de stat trebuie să respecte obligația de raportare prevăzută la pct. 205.

150. Ajutoarele acordate pentru compensarea pagubelor provocate de alte tipuri de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, care nu sunt prevăzute la pct. 144, trebuie notificate separat Consiliului Concurenței.

151. Sunt eligibile costurile pagubelor suferite ca o consecință directă a unui fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, evaluate fie de către o autoritate publică, fie de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă, fie de către o întreprindere de asigurări.

152. Pagubele pot include:

152.1. pagube materiale (de exemplu, clădiri, nave, echipamente, utilaje, stocuri și mijloace de producție); și

152.2. pierderea de venituri cauzată de distrugerea totală sau parțială a producției din sectorul de acvacultură ori a mijloacelor de producție aferente.

153. Pagubele trebuie calculate la nivelul fiecărui beneficiar.

154. În cazul pagubelor materiale, acestea trebuie să fi avut ca rezultat o pierdere de peste 30% din producția medie anuală, calculată pe baza celor trei ani calendaristici precedenți sau a unei medii pe trei ani bazate pe cei cinci ani care preced fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, cu excepția celei mai mari și a celei mai mici dintre valori.

155. Calcularea pagubelor materiale trebuie să se bazeze pe costurile reparației sau pe valoarea economică a activului afectat înaintea fenomenului meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural. Ele nu trebuie să depășească costul reparației sau scăderea valorii juste de piață cauzată de fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, adică diferența dintre valoarea activului imediat înainte și imediat după fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural.

156. Pierderea de venituri trebuie calculată prin scăderea:

156.1. rezultatului înmulțirii cantității de produse pescărești și din acvacultură obținute în anul în care a apărut fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural sau în fiecare an următor afectat de distrugerea totală sau parțială a mijloacelor de producție cu prețul de vânzare mediu obținut în cursul anului respectiv; din

156.2. rezultatul înmulțirii cantității anuale medii de produse pescărești și din acvacultură obținute în perioada de trei ani care a precedat fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural sau a unei medii pe trei ani bazate pe perioada de cinci ani care a precedat fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică fiind excluse, cu prețul de vânzare mediu obținut.

157. Această cifră poate fi majorată prin includerea altor costuri suportate de întreprinderea beneficiară cauzate de fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural și din această cifră trebuie scăzute toate costurile care nu au fost suportate ca urmare a fenomenului meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural și care, altfel, ar fi trebuit să fie suportate de către întreprinderea beneficiară.

158. Consiliul Concurenței poate accepta alte metode pentru calcularea pagubelor, cu condiția să se asigure că acestea sunt reprezentative și nu se bazează pe capturi sau randamente ale producției excesiv de ridicate și nu conduc la acordarea de supracompensații unei întreprinderi beneficiare.

159. În cazul în care un IMM a fost înființat la mai puțin de trei ani de la data producerii fenomenului meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural, trimiterea la perioadele de trei sau cinci ani de la pct. 146.1, 154 și 156.2 trebuie înțeleasă ca făcând referire la cantitatea produsă și comercializată de o întreprindere medie de aceeași dimensiune ca solicitantul, și anume o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau, respectiv, o întreprindere mijlocie afectată de fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural.

160. Ajutoarele și oricare alte plăți primite în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile efectuate în cadrul polițelor de asigurare, trebuie să se limiteze la 100% din costurile eligibile.

Secțiunea 3.3

Ajutoare pentru acoperirea costurilor aferente prevenirii, controlului și eradicării bolilor animalelor în acvacultură și a costurilor aferente infestărilor cu specii alogene invazive, precum și ajutoare pentru repararea pagubelor cauzate de respectivele boli ale animalelor și infestări

161. Consiliul Concurenței va considera că ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente prevenirii, controlului și eradicării bolilor animalelor în acvacultură și a costurilor aferente infestărilor cu specii alogene invazive, precum și ajutoarele pentru repararea pagubelor cauzate de respectivele boli ale animalelor și infestări pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat, în cazul în care acestea respectă principiile stabilite în Capitolul II și condițiile specifice stabilite în prezenta secțiune.

162. Se consideră că ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente prevenirii, controlului și eradicării bolilor animalelor în acvacultură și a costurilor aferente infestărilor cu specii alogene invazive, precum și ajutoarele pentru repararea pagubelor cauzate de respectivele boli ale animalelor și infestări reprezintă un instrument adecvat pentru a ajuta întreprinderile să abordeze riscurile pe care le prezintă aceste amenințări și să faciliteze dezvoltarea activităților economice sau a anumitor domenii economice, fără a afecta în mod negativ condițiile comerciale într-o măsură care contravine interesului public, sub rezerva respectării condițiilor stabilite în prezenta secțiune.

163. Ajutoarele care fac obiectul prezentei secțiuni se pot acorda exclusiv:

163.1. în ceea ce privește bolile animalelor și infestările cu specii alogene invazive pentru care există norme naționale stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative; și

163.2. în cadrul:

163.2.1. unui program public la nivel național sau la nivel regional pentru prevenirea, controlul sau eradicarea bolilor animalelor; sau

163.2.2. unor măsuri de urgență impuse de autoritatea națională competentă; sau

163.2.3. unor măsuri de eradicare sau de limitare a răspândirii unei specii alogene invazive puse în aplicare prin Legea nr. 185/2026 privind speciile alogene invazive și prin alte acte normative relevante.

164. Programele și măsurile prevăzute la subpct. 163.2 trebuie să conțină o descriere a măsurilor de prevenire, control și eradicare în cauză.

165. Ajutoarele nu trebuie să se refere la măsuri în cazul cărora legislația națională prevede suportarea costului aferent acestora de către întreprinderea beneficiară, cu excepția cazului în care costul respectivelor măsuri de ajutor este compensat integral de redevențele pe care întreprinderile beneficiare au obligația de a le achita.

166. Ajutoarele trebuie să fie plătite direct întreprinderii în cauză sau unui grup ori unei asocieri de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup sau unei asocieri de producători, cuantumul acestora nu trebuie să depășească cuantumul ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.

167. Nu se acordă ajutoare individuale în cazul în care se stabilește că apariția bolii animalelor sau infestarea cu specii alogene invazive a fost cauzată de întreprinderea beneficiară, în mod intenționat sau din neglijență.

168. În ceea ce privește bolile animalelor, ajutoarele se pot acorda pentru:

168.1. bolile animalelor acvatice incluse în lista bolilor animalelor din Codul sanitar pentru animale acvatice al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor;

168.2. zoonozele animalelor acvatice enumerate în actele naționale relevante;

168.3. bolile emergente, care îndeplinesc condițiile prevăzute în Legea nr. 196/2024 privind sănătatea animală și/sau în alte acte naționale relevante.

169. Schemele de ajutoare se instituie în termen de trei ani de la data apariției costurilor sau a pagubelor provocate de boala animalelor sau de infestarea cu specii alogene invazive. Ajutoarele trebuie plătite în termen de patru ani de la data respectivă. Aceste condiții nu se aplică costurilor suportate în scopuri preventive, astfel cum se indică la pct. 171.

170. Pentru a facilita gestionarea rapidă a crizei, Consiliul Concurenței va autoriza ex ante schemele-cadru, sub rezerva precizării cu claritate a condițiilor în care se pot acorda ajutoarele. În aceste cazuri, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să respecte obligația de raportare prevăzută la pct. 205.

171. Ajutoarele pot acoperi următoarele costuri eligibile, inclusiv în scopuri preventive:

171.1. controale sanitare, analize, teste și alte măsuri de depistare;

171.2. îmbunătățirea măsurilor de biosecuritate;

171.3. cumpărarea, depozitarea, administrarea sau distribuirea de vaccinuri, medicamente și substanțe pentru tratarea animalelor;

171.4. achiziționarea, depozitarea, implementarea și distribuirea de produse sau echipamente de protecție pentru combaterea infestărilor cu specii alogene invazive;

171.5. sacrificarea, reformarea și distrugerea animalelor;

171.6. distrugerea produselor de origine animală și a produselor legate de animale;

171.7. curățarea, dezinfectarea sau dezinfestarea exploatației sau a echipamentelor;

171.8. pagubele suferite ca urmare a sacrificării, reformării sau distrugerii animalelor, a produselor de origine animală și a produselor legate de acestea.

172. Ajutoarele legate de costurile eligibile menționate la subpct. 171.1 se acordă sub formă de bunuri și/sau servicii și sunt plătite furnizorului de controale sanitare, analize, teste și alte măsuri de depistare, cu excepția cazului în care întreprinderile beneficiare dispun deja de capacități interne adecvate pentru scopurile respective.

173. În cazul ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de bolile animalelor sau de infestările cu specii alogene invazive menționate la subpct. 171.8, compensația este calculată numai în raport cu:

173.1. valoarea de piață a animalelor sacrificate, reformate sau decedate ori a produselor distruse:

173.1.1. ca urmare a bolii animalelor sau a infestării cu specii alogene invazive sau

173.1.2. în cadrul unui program public sau al unei măsuri publice prevăzute la subpct. 163.2;

173.2. pierderea de venituri din cauza obligațiilor de carantină și a dificultăților de repopulare.

174. Valoarea de piață menționată la subpct. 173.1 se stabilește pe baza valorii animalelor imediat înainte de apariția sau confirmarea oricărei suspiciuni privind boala animalelor sau infestarea cu specii alogene invazive, ca și cum acestea nu ar fi fost afectate de boală sau de infestare.

175. Din suma respectivă sunt deduse costurile care nu sunt suportate în mod direct din cauza bolii animalelor sau a infestării cu specii alogene invazive, care, altfel, ar fi fost suportate de întreprinderea beneficiară, precum și veniturile obținute din vânzarea de produse legate de animalele sacrificate, reformate sau distruse în scopuri preventive sau de eradicare.

176. În cazuri excepționale și justificate în mod corespunzător, Consiliul Concurenței poate accepta și alte costuri suportate din cauza bolilor animalelor în acvacultură sau a infestărilor cu specii alogene invazive.

177. Ajutoarele și oricare alte plăți primite de către întreprinderea beneficiară, inclusiv plățile efectuate în cadrul altor măsuri naționale ori în cadrul polițelor de asigurare sau al fondurilor mutuale pentru aceleași costuri eligibile, trebuie limitate la 100% din costurile eligibile.

Secțiunea 3.4

Ajutoare destinate reparării pagubelor provocate de animale protejate

178. Consiliul Concurenței va considera că ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de animale protejate sunt compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat dacă respectă principiile stabilite în Capitolul II și dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în prezenta secțiune.

179. Se consideră că ajutoarele destinate reparării pagubelor provocate de animale protejate reprezintă un instrument adecvat pentru a ajuta întreprinderile să abordeze riscurile pe care le prezintă speciile protejate de dreptul național și pentru a facilita dezvoltarea activităților economice sau a anumitor regiuni economice, fără a afecta în mod negativ condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public, sub rezerva respectării condițiilor stabilite în prezenta secțiune.

180. Ajutoarele care fac obiectul prezentei secțiuni se pot acorda numai dacă:

180.1. există o legătură cauzală directă între pagubele suferite și comportamentul animalelor protejate;

180.2. costurile eligibile sunt costurile pagubelor suferite ca o consecință directă a comportamentului animalelor protejate, astfel cum au fost evaluate fie de către o autoritate publică, fie de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă, fie de către o întreprindere de asigurări.

181. Ajutoarele se plătesc direct întreprinderii în cauză sau unui grup ori unei asocieri de producători al cărei membru este întreprinderea respectivă. În cazul în care ajutoarele se plătesc unui grup sau unei asocieri de producători, cuantumul acestora nu trebuie să depășească cuantumul ajutorului pentru care este eligibilă întreprinderea respectivă.

182. Schemele de ajutoare legate de pagubele produse de animale protejate trebuie instituite în termen de trei ani de la data producerii pagubelor. Ajutoarele trebuie plătite în termen de patru ani de la data respectivă.

183. Costurile eligibile pot include:

183.1. valoarea de piață a animalelor rănite sau ucise de animalele protejate;

183.2. pagubele materiale suferite de următoarele active: echipamente, utilaje și bunuri.

184. Valoarea de piață menționată la subpct. 183.1 trebuie stabilită pe baza valorii animalelor imediat înainte de producerea pagubelor, ca și cum acestea nu ar fi fost afectate de comportamentul animalelor protejate.

185. Calculul pagubelor materiale se bazează pe costurile reparației sau pe valoarea economică pe care o avea activul afectat înainte de producerea pagubelor. Cuantumul pagubelor nu trebuie să depășească costul reparației sau scăderea valorii juste de piață cauzată de comportamentul animalelor protejate, adică diferența dintre valoarea bunului respectiv imediat înainte și imediat după producerea pagubelor.

186. Suma respectivă poate fi majorată cu alte costuri suportate de întreprinderea beneficiară din cauza comportamentului animalelor protejate și, în orice caz, din aceasta trebuie să se scadă eventualele costuri care nu sunt suportate direct din cauza comportamentului animalelor protejate, care, altfel, ar fi fost suportate de întreprinderea beneficiară, precum și din eventualele venituri obținute din vânzarea de produse legate de animalele rănite sau ucise.

187. Consiliul Concurenței poate accepta alte metode pentru calcularea pagubelor, cu condiția să se asigure că acestea sunt reprezentative și nu se bazează pe capturi sau randamente ale producției excesiv de ridicate și nu conduc la acordarea de supracompensații unei întreprinderi beneficiare.

188. Cu excepția primelor atacuri din partea animalelor protejate, este necesar un efort rezonabil din partea întreprinderilor beneficiare în vederea reducerii riscului de denaturare a concurenței și pentru a oferi un stimulent pentru reducerea la minimum a riscurilor de daune. Acest efort trebuie să ia forma unor măsuri preventive, cum ar fi garduri de siguranță, care sunt proporționale cu riscul de pagube provocate de animale protejate în zona în cauză, cu excepția cazului în care astfel de măsuri nu sunt posibile în mod rezonabil.

189. Ajutoarele și oricare alte plăți primite în scopul compensării pagubelor, inclusiv plățile efectuate în cadrul polițelor de asigurare, trebuie limitate la 100% din costurile eligibile.

Secțiunea 3.5

Ajutoare pentru investiții destinate prevenirii și atenuării pagubelor cauzate de evenimente de risc

190. Consiliul Concurenței va considera că ajutoarele pentru investiții destinate prevenirii și atenuării pagubelor cauzate de evenimente de risc sunt compatibile cu mediul concurențial normal în temeiul Legii cu privire la ajutorul de stat dacă respectă principiile stabilite în Capitolul II și dacă îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în prezenta secțiune.

191. Se consideră că ajutoarele pentru investiții destinate prevenirii și atenuării pagubelor cauzate de evenimente de risc sunt un instrument adecvat pentru a ajuta întreprinderile să reducă riscurile de a suferi astfel de pagube sau valoarea acestora și să faciliteze dezvoltarea activităților economice sau a anumitor regiuni economice, fără a afecta în mod negativ condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană într-o măsură care contravine interesului public, cu condiția să respecte condițiile prevăzute în prezenta secțiune.

192. Investiția trebuie să urmărească în primul rând obiectivul de prevenire și atenuare a pagubelor cauzate de evenimente de risc.

193. În cazul investițiilor care necesită o evaluare a impactului asupra mediului în temeiul Legii nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, ajutoarele trebuie supuse condiției de a se fi efectuat o astfel de evaluare și de a se fi acordat aprobarea de dezvoltare pentru proiectul de investiții în cauză înainte de data acordării ajutoarelor individuale.

194. Ajutoarele trebuie să acopere costurile eligibile care sunt directe și specifice pentru măsurile preventive. Costurile eligibile pot include:

194.1. construcția, achiziția, inclusiv prin leasing, sau renovarea de bunuri imobile și

194.2. achiziționarea sau achiziționarea prin leasing de mașini și echipamente, în limita valorii de piață a activului.

195. Intensitatea maximă a ajutoarelor trebuie să fie limitată la 100% din costurile eligibile.

Capitolul IV

DURATA MAXIMĂ A SCHEMELOR DE AJUTOARE ȘI EVALUAREA ACESTORA

196. Pentru a contribui la transparența și la analizarea periodică a tuturor schemelor de ajutoare existente, Consiliul Concurenței autorizează numai scheme de ajutoare cu o durată limitată. Schemele de ajutoare, în principiu, se aplică pentru o perioadă de maximum șapte ani.

197. Pentru a se asigura că denaturarea concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană este limitată, Consiliul Concurenței poate solicita ca schemele de ajutoare, astfel cum sunt menționate la pct. 198, să facă obiectul unei evaluări ex post. Vor fi evaluate schemele de ajutoare care au un efect potențial deosebit de ridicat de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană, și anume schemele care riscă să restricționeze sau să denatureze concurența în mod semnificativ dacă implementarea lor nu este reexaminată în timp util.

198. Evaluarea ex post poate fi necesară pentru schemele de ajutoare cu bugete mari sau care cuprind caracteristici noi ori atunci când sunt prevăzute modificări semnificative ale pieței, ale tehnologiei sau ale reglementărilor. Evaluarea va fi necesară în cazul schemelor cu un buget pentru ajutoare de stat sau cu cheltuieli contabilizate ca ajutoare de stat de peste 150 de milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, într-un anumit an sau de 750 de milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, pe durata totală a acestora, și anume durata combinată a schemei de ajutoare și a oricărei scheme de ajutoare anterioare care urmărește un obiectiv similar și acoperă o zonă geografică similară. Având în vedere obiectivele evaluării și pentru a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra furnizorilor de ajutor de stat, evaluările ex post sunt necesare numai pentru schemele de ajutoare a căror durată totală depășește trei ani.

199. Se poate renunța la cerința evaluării ex post în cazul schemelor de ajutoare care urmează direct unei scheme de ajutoare care a acoperit un obiectiv și o zonă geografică similare ce au făcut obiectul unei evaluări, pentru care a fost emis un raport de evaluare finală în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Consiliul Concurenței și care nu a generat constatări negative. Dacă raportul final de evaluare a unei scheme de ajutoare nu este conform cu planul de evaluare aprobat, schema respectivă trebuie suspendată cu efect imediat.

200. Obiectivul evaluării constă în verificarea îndeplinirii ipotezelor și a condițiilor care stau la baza compatibilității schemei de ajutoare, în special verificarea caracterului necesar și a eficacității măsurii de ajutor din perspectiva obiectivelor sale generale și specifice. De asemenea, evaluarea ar trebui să examineze impactul schemei de ajutoare asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

201. În cazul schemelor de ajutoare supuse obligației de evaluare în conformitate cu pct. 198, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să notifice un proiect de plan de evaluare, care va face parte integrantă din evaluarea schemei de ajutoare de către Consiliul Concurenței, după cum urmează:

201.1. împreună cu schema de ajutoare, dacă bugetul pentru ajutoare de stat al schemei de ajutoare depășește 150 de milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, în orice an dat sau 750 de milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, pe durata sa totală;

201.2. în termen de 30 de zile lucrătoare de la o modificare semnificativă care majorează bugetul schemei de ajutoare la peste 150 de milioane EUR, determinat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului de stat, în orice an dat sau la 750 de milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, pe durata totală a schemei de ajutoare;

201.3. în termen de 30 de zile lucrătoare de la contabilizarea oficială a unor cheltuieli în cadrul schemei de ajutoare de peste 150 de milioane EUR, determinat cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului de stat, în orice an.

202. Proiectul de plan de evaluare trebuie să fie conform cu principiile metodologice comune indicate de Consiliul Concurenței. Furnizorii de ajutor de stat trebuie să publice planul de evaluare aprobat de Consiliul Concurenței.

203. Evaluarea ex post trebuie efectuată de către un expert independent de autoritatea care acordă ajutorul de stat, pe baza planului de evaluare și cu utilizarea instrumentelor de evaluare prevăzute de Instrucțiunea privind evaluarea ajutorului de stat, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 01/2026. Fiecare evaluare trebuie să includă cel puțin un raport de evaluare intermediar și un raport de evaluare final. Furnizorii de ajutor de stat trebuie să publice ambele rapoarte.

204. Raportul final de evaluare trebuie prezentat Consiliului Concurenței în timp util pentru a permite evaluarea unei eventuale prelungiri a schemei de ajutoare și cel târziu cu nouă luni înainte de expirarea schemei. Perioada respectivă poate fi redusă pentru schemele care declanșează aplicarea cerinței de evaluare în ultimii doi ani de punere în aplicare. Domeniul de aplicare și modalitățile exacte ale fiecărei evaluări vor fi definite în decizia de aprobare a schemei de ajutoare. Notificarea oricărei măsuri de ajutor ulterioare cu un obiectiv similar trebuie să descrie modul în care au fost luate în considerare rezultatele evaluării.

Capitolul V

RAPORTARE, MONITORIZARE ȘI RECUPERARE A AJUTORULUI DE STAT ILEGAL

205. Raportul anual se transmite în format electronic până la 30 aprilie a anului următor anului de raportare. Acesta trebuie să includă, de asemenea, informații meteorologice cu privire la tipul, calendarul, amploarea relativă și localizarea evenimentelor menționate în Capitolul III Secțiunile 3.1 și 3.2, precum și informații cu privire la bolile animalelor și la infestarea cu specii alogene invazive din Capitolul III Secțiunea 3.3. Obligația de raportare prevăzută la acest punct se referă numai la schemele-cadru ex ante.

206. Consiliul Concurenței poate solicita, de la caz la caz, informații suplimentare privind schemele de ajutor existente dacă acest fapt este necesar pentru a-și putea îndeplini responsabilitățile în baza Legii cu privire la ajutorul de stat, potrivit căreia Consiliul Concurenței, prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Registrul ajutoarelor de stat” și în colaborare cu furnizorii de ajutor de stat, asigură monitorizarea continuă a ajutoarelor existente acordate de către aceștia, în vederea verificării conformității schemelor selectate cu prevederile actelor juridice în temeiul cărora acestea au fost acordate, precum și a modului lor de punere în aplicare.

207. Furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să păstreze evidențe detaliate privind toate măsurile de acordare a ajutoarelor timp de cel puțin 10 ani, pe care trebuie să le furnizeze, la cerere, Consiliului Concurenței. Aceste evidențe trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a se putea stabili dacă au fost respectate condițiile din prezenta Instrucțiune, inclusiv costurile eligibile și intensitatea maximă a ajutorului.

208. Recuperarea ajutorului de stat ilegal și incompatibil se realizează în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat și ale Regulamentului privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile.

209. Furnizorii de ajutoare de stat transmit Consiliului Concurenței, în format electronic, un raport anual referitor la aplicarea prezentei Instrucțiuni pentru fiecare an complet sau pentru fiecare parte a anului.