32. Orice proiect de acordare a unui ajutor de stat nou se notifică, în timp util, Consiliului Concurenței de către furnizorul ajutorului de stat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat, prin completarea formularului general de notificare, precum și a formularului special de notificare din anexa la Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură.
33. Nu este necesară notificarea Consiliului Concurenței a ajutoarelor de minimis conforme cu prevederile Legii cu privire la ajutorul de stat și a Regulamentului privind ajutoarele de minimis acordate întreprinderilor din sectorul acvaculturii.
34. În temeiul legislației cu privire la ajutorul de stat, Consiliul Concurenței poate să considere că sunt compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu au un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public.
35. Pentru a evalua dacă un ajutor de stat pentru sectorul acvaculturii poate fi considerat compatibil cu mediul concurențial normal, Consiliul Concurenței va stabili dacă măsura de ajutor facilitează dezvoltarea unei anumite activități economice (prima condiție) și dacă nu influențează în mod negativ condițiile schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public (a doua condiție).
36. În prezentul Capitol se clarifică modul în care Consiliul Concurenței va efectua evaluarea compatibilității. Sunt stabilite condițiile generale de compatibilitate și, după caz, condițiile specifice pentru schemele de ajutoare și condițiile suplimentare pentru ajutoarele individuale care fac obiectul obligației de notificare.
37. Pentru a efectua evaluarea compatibilității cu mediul concurențial normal a măsurii de sprijin, Consiliul Concurenței va lua în considerare următoarele condiții:
37.1. prima condiție: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice:
37.1.1. identificarea activității economice în cauză (Subsecțiunea 2.1.1);
37.1.2. efectul stimulativ: ajutorul trebuie să modifice comportamentul întreprinderii (întreprinderilor) în cauză în așa fel încât să inițieze o activitate suplimentară pe care nu ar desfășura-o fără ajutor sau pe care ar desfășura-o într-un mod limitat sau diferit (Subsecțiunea 2.1.2);
37.1.3. ajutorul nu contravine dispozițiilor relevante și principiilor generale ale dreptului Republicii Moldova (Subsecțiunea 2.1.3);
37.2. a doua condiție: ajutorul nu are un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public:
37.2.1. necesitatea intervenției statului: ajutorul trebuie să aducă o îmbunătățire concretă pe care piața nu o poate asigura pe cont propriu, de exemplu, prin remedierea unui eșec al pieței sau prin rezolvarea unei probleme legate de echitate sau de coeziune, după caz (Subsecțiunea 2.2.1);
37.2.2. caracterul adecvat al ajutorului: ajutorul propus trebuie să fie un instrument de politică adecvat pentru facilitarea dezvoltării activității economice (Subsecțiunea 2.2.2);
37.2.3. proporționalitatea ajutorului (ajutor limitat la minimul necesar): cuantumul și intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru a determina realizarea investițiilor sau a activităților suplimentare de către întreprinderea (întreprinderile) în cauză (Subsecțiunea 2.2.3);
37.2.4. transparența ajutorului: furnizorii ajutorului de stat, Consiliul Concurenței, întreprinderile și publicul trebuie să aibă acces cu ușurință la toate documentele și informațiile pertinente referitoare la ajutoarele acordate (Subsecțiunea 2.2.4);
37.2.5. evitarea efectelor negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene (Subsecțiunea 2.2.5);
37.2.6. evaluarea comparativă a efectelor pozitive și negative pe care ajutorul le poate avea asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene (testul comparativ) (Subsecțiunea 2.2.6).
38. Bilanțul general al anumitor categorii de scheme poate face ulterior obiectul unei cerințe de evaluare ex post, astfel cum este stabilită de pct. 197-204. În aceste cazuri, Consiliul Concurenței poate limita durata schemelor respective (în mod normal, la maximum patru ani), cu posibilitatea de a renotifica ulterior prelungirea schemelor.
39. Aceste criterii generale de compatibilitate se aplică tuturor ajutoarelor în temeiul prezentei Instrucțiuni, cu excepția cazului în care se prevăd derogări în Capitolul II Secțiunile 2.1 și 2.2 din prezenta Instrucțiune, din motive speciale aplicabile în sectorul acvaculturii.
Secțiunea 2.1
Prima condiție: ajutorul facilitează dezvoltarea unei activități economice Subsecțiunea 2.1.1
Activitatea economică care beneficiază de ajutor
40. Consiliul Concurenței va identifica, pe baza informațiilor prezentate de furnizorul ajutorului de stat, ce activitate economică va fi susținută de măsura de sprijin notificată.
41. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că ajutorul vizează facilitarea dezvoltării activității economice identificate.
42. Ajutoarele pentru prevenirea sau reducerea efectelor negative ale activităților economice asupra climei sau a mediului pot facilita dezvoltarea activităților economice prin sporirea sustenabilității activității economice în cauză.
43. Ajutoarele acordate în conformitate cu Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4 din prezenta Instrucțiune pot facilita dezvoltarea activităților economice în sectorul acvaculturii, deoarece, fără ajutor, o astfel de dezvoltare nu poate avea loc în aceeași măsură.
44. În cazul în care se acordă ajutoare pentru proiecte de investiții notificabile individual pe baza unei scheme, furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul trebuie să explice în ce mod va contribui proiectul selectat la realizarea obiectivului schemei. În acest scop, furnizorul ajutorului de stat ar trebui să facă trimitere la informațiile furnizate de solicitantul ajutorului.
Subsecțiunea 2.1.2
Efectul stimulativ
45. Ajutoarele în sectorul acvaculturii pot fi considerate compatibile cu mediul concurențial normal numai în cazul în care au un efect stimulativ. Există un efect stimulativ atunci când ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta se implică într-o activitate suplimentară care contribuie la dezvoltarea sectorului, activitate pe care nu ar fi inițiat-o în absența ajutorului sau pe care ar fi desfășurat-o într-un mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutoarele nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat în orice caz și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice.
46. În afară de cazul în care există excepții prevăzute în mod expres în legislația națională sau în prezenta Instrucțiune, măsurile de ajutor de stat care vizează numai îmbunătățirea situației financiare a întreprinderilor, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului acvaculturii, în special ajutoarele acordate exclusiv pe baza prețului, a cantității, a unității de producție sau a unității de factori de producție, sunt considerate ajutoare pentru funcționare care sunt incompatibile cu mediul concurențial normal. Ținând cont de natura ajutorului, este probabil ca un astfel de ajutor să interfereze cu mecanismele care reglementează organizarea mediului concurențial normal.
47. Ajutoarele pentru funcționare și ajutoarele acordate pentru a se facilita respectarea standardelor obligatorii sunt, în principiu, incompatibile cu mediul concurențial normal, cu excepția cazurilor în care se prevăd în mod expres derogări în legislația națională sau în prezenta Instrucțiune, precum și în alte cazuri justificate în mod corespunzător.
48. Ajutoarele care fac obiectul Capitolului III ar trebui să se limiteze la sprijinirea întreprinderilor din sectorul acvaculturii care se confruntă cu diverse dificultăți, în pofida faptului că au depus eforturi rezonabile pentru a reduce la minimum aceste riscuri. Ajutoarele de stat nu ar trebui să aibă ca efect încurajarea întreprinderilor să își asume riscuri inutile. Întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul acvaculturii trebuie să suporte ele însele consecințele alegerilor imprudente în ceea ce privește metodele de producție sau produsele.
49. Consiliul Concurenței consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru întreprinderea beneficiară în cazul în care lucrul la proiectul sau activitatea relevantă a început deja înainte ca cererea de acordare a ajutorului să fie depusă de către întreprinderea beneficiară la furnizorul ajutorului.
50. Cererea de ajutor trebuie să cuprindă obligatoriu denumirea solicitantului și dimensiunea întreprinderii, o descriere a proiectului sau a activității, inclusiv locația și datele de începere și de încheiere, cuantumul ajutorului necesar pentru realizarea proiectului și costurile eligibile.
51. Întreprinderile mari trebuie să descrie în cerere ce s-ar fi întâmplat în absența ajutorului, situație care este descrisă ca fiind scenariul contrafactual, proiectul sau activitatea alternativă și trebuie să prezinte documente justificative în sprijinul scenariului descris în cerere. Această cerință nu se aplică autorităților publice locale cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei, la data acordării ajutorului, și cu mai puțin de 5 000 de locuitori.
52. Atunci când primește o cerere, furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul trebuie să verifice credibilitatea scenariului contrafactual și să confirme că ajutorul are efectul stimulativ necesar. Un scenariu contrafactual este credibil dacă este unul real și se raportează la factorii luați în considerare în procesul decizional valabili la data la care întreprinderea beneficiară ia decizia cu privire la proiectul sau activitatea în cauză.
53. Se consideră că ajutoarele acordate sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii au un efect stimulativ dacă schema de ajutoare instituie un drept la ajutor în conformitate cu criterii obiective și fără exercitarea altei puteri discreționare de către furnizorul ajutorului de stat și dacă schema de ajutoare a fost adoptată și a intrat în vigoare înainte de începerea lucrărilor de execuție a proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Cea de-a doua cerință nu se aplică în cazul versiunilor ulterioare ale schemelor de ajutoare, cu condiția ca activitatea să fi făcut deja obiectul schemelor anterioare sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii.
54. Ajutoarele care au un caracter compensatoriu, cum ar fi ajutoarele menționate în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4, nu trebuie să aibă un efect stimulativ sau nu se consideră că au un astfel de efect.
55. Suplimentar față de cerințele stabilite mai sus la pct. 45 și, respectiv, la pct. 48-53, în cazul ajutoarelor pentru investiții notificabile individual și al ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, furnizorul ajutorului de stat trebuie să furnizeze dovezi clare cu privire la faptul că ajutoarele au în mod efectiv un impact asupra alegerii investiției. Pentru a permite o evaluare cuprinzătoare, furnizorul ajutorului de stat trebuie să furnizeze atât informații despre proiectul pentru care se solicită ajutorul, cât și o descriere detaliată a scenariului contrafactual în care niciun furnizor al ajutorului de stat nu acordă vreun ajutor întreprinderii beneficiare.
56. Furnizorii ajutorului de stat sunt încurajați să elaboreze documente privind evaluări ale riscurilor, inclusiv evaluarea riscurilor specifice unei anumite locații, rapoarte financiare, planuri interne de afaceri, opinii ale experților și alte studii referitoare la proiectul de investiții care face obiectul evaluării. Aceste documente trebuie să fie actuale procesului decizional privind investiția sau localizarea acesteia. Documentele care conțin informații despre estimările privind cererea, estimările costurilor, estimările financiare, documentele care sunt prezentate unui organ de investiții și care dezvoltă diverse scenarii de investiție sau documentele furnizate instituțiilor financiare ar putea ajuta furnizorii ajutorului de stat să demonstreze efectul stimulativ.
57. Nivelul profitabilității poate fi evaluat folosind metodologii care constituie practica standard aplicată în sectorul respectiv și care pot include metode de evaluare a valorii actualizate nete (VAN) a proiectului, a ratei interne de rentabilitate economică (RIRE) sau a rentabilității medii a capitalului angajat (ROCE). Profitabilitatea proiectului trebuie să fie comparată cu ratele normale de rentabilitate aplicate de întreprinderea beneficiară în alte proiecte de investiții de natură similară. În cazul în care aceste rate nu sunt disponibile, profitabilitatea proiectului trebuie să fie comparată cu costul capitalului întreprinderii în ansamblu sau cu ratele de rentabilitate observate în mod normal în sectorul în cauză.
58. În cazul în care nu se cunoaște niciun scenariu contrafactual specific, se poate presupune că există un efect stimulativ atunci când există un deficit de finanțare, adică atunci când costurile de investiție depășesc VAN a profiturilor din exploatare preconizate ale investiției pe baza unui plan de afaceri ex ante.
59. În cazul în care ajutorul nu afectează comportamentul întreprinderii beneficiare prin stimularea unor investiții suplimentare, acesta nu are efecte pozitive asupra dezvoltării sectorului în cauză. Prin urmare, ajutorul nu va fi considerat compatibil cu mediul concurențial normal dacă se dovedește că s-ar face aceeași investiție și fără ajutor.
Subsecțiunea 2.1.3
Absența încălcării vreunei dispoziții relevante din dreptul național
60. Dacă o măsură de ajutor de stat sau condițiile aferente acesteia, inclusiv metoda de finanțare a acesteia atunci când metoda de finanțare face parte integrantă din respectiva măsură, ori activitatea finanțată de aceasta implică o încălcare a cadrului normativ relevant, ajutorul nu poate fi declarat compatibil cu mediul concurențial normal.
61. Ajutoarele de stat nu pot fi declarate compatibile cu mediul concurențial normal în cazul în care acordarea ajutorului este condiționată de obligația întreprinderii beneficiare de a utiliza produse sau servicii naționale, precum și în cazul ajutoarelor care limitează posibilitatea întreprinderii beneficiare de a exploata rezultatele cercetării, dezvoltării și inovării în statele membre ale Uniunii Europene.
62. Consiliul Concurenței nu va autoriza ajutoarele pentru activități conexe exportului către țări terțe sau către state membre ale Uniunii Europene care să fie legate în mod direct de cantitățile exportate, ajutoarele condiționate de utilizarea produselor naționale în detrimentul produselor importate sau ajutoarele pentru înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau pentru acoperirea oricăror alte cheltuieli conexe activităților de export. Ajutoarele pentru acoperirea costurilor aferente participării la târguri comerciale sau studiilor ori serviciilor de consultanță necesare pentru lansarea unui produs nou sau a unui produs existent pe o piață nouă nu constituie, în principiu, ajutoare pentru export.
63. Notificările privind ajutoarele de stat trebuie să furnizeze informații cu privire la modul în care furnizorii ajutoarelor de stat vor verifica respectarea pct. 61-62.
Secțiunea 2.2
A doua condiție: ajutorul nu are un impact negativ asupra condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană într-o măsură care contravine interesului public
64. În temeiul prevederilor Legii cu privire la ajutorul de stat, pot fi declarate compatibile cu mediul concurențial normal ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu aduc modificări condițiilor schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene într-o măsură care contravine interesului public.
65. Prezenta secțiune stabilește metoda de exercitare a puterii discreționare a Consiliului Concurenței în ceea ce privește efectuarea evaluării în conformitate cu cea de-a doua condiție a evaluării compatibilității, stabilită la subpct. 37.2.
66. Prin însăși natura sa, orice măsură de ajutor generează denaturări ale concurenței și are un efect asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, pentru a stabili dacă efectele de denaturare ale ajutorului sunt limitate la minimum, Consiliul Concurenței va verifica dacă ajutorul este necesar, adecvat, proporțional și transparent.
67. Consiliul Concurenței va evalua ulterior efectul de denaturare al ajutorului în cauză asupra condițiilor de concurență și a condițiilor schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. De asemenea, Consiliul Concurenței va compara efectele pozitive ale ajutorului cu efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. În cazul în care efectele pozitive depășesc efectele negative, Consiliul Concurenței declară ajutorul ca fiind compatibil cu mediul concurențial normal.
Subsecțiunea 2.2.1
Necesitatea intervenției statului
68. Pentru a se evalua dacă ajutorul de stat este necesar pentru a se obține rezultatul dorit, mai întâi se diagnostichează problema pieței. Ajutoarele de stat trebuie să vizeze situații în care ajutorul poate genera o dezvoltare materială pe care piața nu o poate furniza, de exemplu, prin remedierea unei disfuncționalități a pieței în ceea ce privește activitatea sau investiția care beneficiază de ajutor.
69. Ajutoarele de stat pot, în anumite condiții, să corecteze disfuncționalitățile pieței, contribuind astfel la funcționarea eficientă a piețelor și sporind competitivitatea. Acest lucru este valabil în special în cazul resurselor publice limitate.
70. În sensul prezentei Instrucțiuni, Consiliul Concurenței consideră că piața nu îndeplinește obiectivele preconizate fără intervenția statului în ceea ce privește ajutoarele care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.4. Prin urmare, un astfel de ajutor va fi considerat necesar.
Subsecțiunea 2.2.2
Caracterul adecvat al ajutorului
71. Ajutorul propus trebuie să fie un instrument de politică adecvat pentru facilitarea dezvoltării activității economice. Pot exista alte instrumente mai potrivite pentru realizarea obiectivelor ajutorului, cum ar fi reglementarea, instrumentele de piață, dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea mediului de afaceri. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că ajutorul și modul în care este conceput sunt adecvate pentru atingerea obiectivului măsurii pe care îl vizează ajutorul.
72. Consiliul Concurenței consideră că măsurile de ajutor care îndeplinesc condițiile specifice prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5 reprezintă instrumente de politică adecvate. O măsură de ajutor de aceeași natură ca o operațiune eligibilă pentru finanțare în temeiul Regulamentului privind Fondul pentru dezvoltarea sectorului acvaculturii și organizarea pieței produselor pescărești și de acvacultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 251/2025, este adecvată dacă respectă dispozițiile relevante ale regulamentului prenotat.
73. În alte cazuri care nu intră sub incidența pct. 72, furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze că nu există niciun alt instrument de politică care denaturează mai puțin concurența.
74. Ajutoarele se pot acorda sub diverse forme. Cu toate acestea, furnizorul ajutorului de stat ar trebui să se asigure că ajutorul se acordă sub forma în care este cel mai puțin probabil că va genera denaturări ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene și ale concurenței.
75. Ajutorul de stat acordat sub forma prevăzută de Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat este o formă adecvată de ajutor.
76. Dacă ajutorul se acordă sub forme care dau naștere unor beneficii pecuniare directe (de exemplu, granturi directe, scutiri sau reduceri ale impozitelor, ale contribuțiilor la asigurările sociale sau ale altor taxe obligatorii), furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze motivul pentru care sunt mai puțin adecvate alte forme de ajutor cu un potențial mai redus de denaturare, cum ar fi avansurile rambursabile sau tipurile de ajutoare bazate pe instrumente de datorii sau de capital (de exemplu, credite preferențiale sau subvenționări ale ratei dobânzii, garanții de stat sau alte aporturi de capital în condiții avantajoase).
77. Evaluarea compatibilității unei măsuri de ajutor cu mediul concurențial normal nu aduce atingere normelor aplicabile privind achizițiile publice și principiilor de transparență, de deschidere și de nediscriminare în cadrul procesului de selecție a unui prestator de servicii.
Subsecțiunea 2.2.3
Proporționalitatea ajutorului
78. Ajutoarele pentru sectorul acvaculturii sunt considerate proporționale în cazul în care cuantumul lor per întreprindere beneficiară se limitează la minimul necesar pentru desfășurarea activității care beneficiază de ajutor.
79. Pentru ca ajutoarele să fie proporționale, cuantumul acestora nu ar trebui să depășească costurile eligibile.
80. Pentru a se asigura predictibilitatea și existența unor condiții de concurență echitabile, prezenta Instrucțiune prevede aplicarea intensităților maxime ale ajutoarelor.
81. În cazul în care costurile eligibile sunt calculate corect și intensitățile sau cuantumurile maxime ale ajutoarelor prevăzute în secțiunile Capitolului III din prezenta Instrucțiune sunt respectate, se consideră că criteriul proporționalității este îndeplinit.
82. Pentru categoriile de măsuri care intră sub incidența Regulamentului cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, se consideră că principiul proporționalității ajutorului este respectat dacă cuantumul ajutorului nu depășește intensitatea maximă aplicabilă a ajutorului de stat prevăzută de regulamentul respectiv și de anexa nr. 4 la acesta. În cazul în care măsura de ajutor depășește dispozițiile stabilite în Regulamentul cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură, furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze faptul că ajutorul este justificat și indispensabil.
83. Intensitatea maximă și cuantumul ajutorului trebuie calculate de furnizorul ajutorului de stat care acordă ajutorul în momentul acordării acestuia. Costurile eligibile trebuie să fie însoțite de documente justificative care trebuie să fie clare, precise și actualizate. Pentru calcularea intensității sau a cuantumului ajutorului și a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate trebuie să fie cele cărora nu li s-a aplicat nicio deducere de impozite sau de alte taxe.
84. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) nu este eligibilă pentru ajutor, cu excepția cazului în care nu este recuperabilă în conformitate cu cadrul normativ privind TVA-ul.
85. Atunci când ajutorul se acordă sub o altă formă decât un grant, cuantumul ajutorului este echivalentul subvenție brută al ajutorului.
86. Ajutoarele de plătit în mai multe tranșe se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutoarelor. Costurile eligibile se actualizează la valoarea lor în momentul acordării ajutoarelor. Rata dobânzii care trebuie aplicată în scopul actualizării este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutoarelor.
87. În cazul în care ajutoarele se acordă prin scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, tranșele ajutoarelor se actualizează pe baza ratelor de actualizare aplicabile în diferitele momente în care intră în vigoare avantajul fiscal.
88. Cu excepția Capitolului III, ajutoarele se pot acorda în conformitate cu următoarele opțiuni simplificate în materie de costuri:
88.1. costuri unitare;
88.2. sume forfetare;
88.3. finanțări forfetare.
89. Cuantumul ajutorului trebuie stabilit în unul dintre următoarele moduri:
89.1. o metodă de calcul justă, echitabilă și verificabilă, bazată pe:
89.1.1. date statistice, alte informații obiective sau avize ale experților sau
89.1.2. date istorice verificate privind întreprinderile beneficiare individuale sau
89.1.3. aplicarea practicilor uzuale ale întreprinderilor beneficiare individuale în materie de contabilizare a costurilor;
89.2. în conformitate cu normele de aplicare a costurilor unitare, a sumelor forfetare și a ratelor forfetare corespunzătoare aplicabile în cadrul politicilor naționale pentru un tip similar de operațiune.
90. La evaluarea compatibilității ajutorului, Consiliul Concurenței ia în considerare orice asigurare contractată sau care ar fi putut fi contractată de întreprinderea care beneficiază de ajutor. În ceea ce privește ajutoarele acordate pentru compensarea pierderilor cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unui dezastru natural, pentru a se evita riscul de denaturare a concurenței, ajutoarele cu o intensitate maximă ar trebui acordate numai întreprinderilor care nu pot fi acoperite prin asigurare pentru asemenea pierderi. Din acest motiv, pentru o îmbunătățire suplimentară a gestionării riscurilor, întreprinderile beneficiare trebuie încurajate să încheie o asigurare atunci când este posibil.
91. Ca regulă generală, pentru ca un ajutor pentru investiții notificabil individual să fie considerat limitat la minimum, cuantumul ajutorului trebuie să corespundă costurilor suplimentare nete de execuție a investiției în zona în cauză, comparativ cu scenariul contrafactual al absenței ajutorului, cu intensitățile maxime ale ajutorului ca limită de intensitate. Tot astfel, în cazul ajutoarelor pentru investiții acordate unor întreprinderi mari în cadrul unor scheme notificate, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să se asigure că valoarea ajutorului este limitată la minimum folosind „abordarea pe baza costurilor nete suplimentare”, cu intensitățile maxime ale ajutorului ca valoare-prag.
92. Cuantumul ajutoarelor nu ar trebui să depășească minimul necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, de exemplu, nu ar trebui să conducă la creșterea ratei sale interne de rentabilitate economică (RIRE) peste ratele normale de rentabilitate aplicate de întreprinderea în cauză în alte proiecte de investiții similare sau, dacă aceste rate nu sunt disponibile, la creșterea ratei sale interne de rentabilitate peste costul capitalului întreprinderii în ansamblu sau peste ratele de rentabilitate înregistrate de regulă în sectorul respectiv.
93. În cazul ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să se asigure că cuantumul ajutorului corespunde costurilor suplimentare nete de execuție a investiției în zona respectivă, comparativ cu scenariul contrafactual în absența ajutorului. Metoda expusă la pct. 92 trebuie utilizată împreună cu intensitățile maxime ale ajutoarelor ca valoare-prag.
94. În ceea ce privește ajutoarele notificabile individual acordate pentru investiții, Consiliul Concurenței verifică dacă cuantumul ajutorului depășește minimul necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, astfel cum se prevede la pct. 92. Calculele utilizate în vederea analizării efectului stimulativ pot fi folosite și pentru a evalua dacă ajutorul este proporțional. Furnizorul ajutorului de stat trebuie să demonstreze proporționalitatea pe baza unor documente de tipul celor menționate la pct. 56.
95. Cerințele suplimentare prevăzute la punctele 91 - 94 nu se aplică autorităților publice locale cu un buget anual mai mic de 10 milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului, și cu mai puțin de 5 000 de locuitori, menționate la pct. 51 de mai sus.
96. Se pot acorda simultan ajutoare în cadrul mai multor scheme sau ajutoarele pot fi cumulate cu ajutoare ad-hoc, cu condiția ca cuantumul total al ajutoarelor de stat pentru o activitate sau un proiect să nu depășească intensitatea și cuantumul ajutoarelor acordate în conformitate cu prezenta Instrucțiune.
97. Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu oricare alte ajutoare de stat, atât timp cât ajutoarele respective vizează costuri eligibile identificabile diferite. Ajutoarele cu costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu oricare alte ajutoare de stat, în legătură cu aceleași costuri eligibile, care se suprapun parțial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depășirea celei mai ridicate intensități a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului care se aplică tipului de ajutor respectiv în temeiul prezentei Instrucțiuni.
98. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile din prezenta Instrucțiune pot fi cumulate cu oricare alte măsuri de ajutor de stat cu costuri eligibile identificabile. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat fără costuri eligibile identificabile până la cel mai ridicat prag de finanțare relevant, stabilit în condițiile specifice ale fiecărui caz în prezenta Instrucțiune sau în alte acte privind ajutoarele de stat sau într-o decizie adoptată de Consiliul Concurenței.
99. Ajutoarele autorizate în temeiul Regulamentului cu privire la ajutorul de stat în sectorul de acvacultură și al prezentei Instrucțiuni nu ar trebui să fie cumulate cu niciun ajutor de minimis în raport cu aceleași costuri eligibile în cazul în care cumulul respectiv ar avea ca rezultat o intensitate a ajutorului sau un cuantum al ajutorului mai mare decât cele prevăzute în prezenta Instrucțiune.
Subsecțiunea 2.2.4
Transparență
100. Furnizorii ajutoarelor de stat, în vederea asigurării transparenței la acordarea ajutoarelor de stat, în conformitate cu art. 44 din Legea nr. 182/2026 cu privire la ajutorul de stat, publică pe site-ul web oficial al Consiliului Concurenței următoarele informații:
100.1. textul integral al schemei de ajutoare și al dispozițiilor sale de punere în aplicare sau temeiul juridic pentru ajutorul individual ori un link către acesta;
100.2. identitatea furnizorului (furnizorilor) care acordă ajutorul;
100.3. identitatea beneficiarilor individuali, forma și cuantumul ajutoarelor acordate fiecărui beneficiar, data acordării, tipul de întreprindere (IMM/întreprindere mare), regiunea în care este situat beneficiarul (la nivelul NUTS II) și sectorul economic principal în care își desfășoară activitățile beneficiarul (la nivelul grupei CAEM-2). O astfel de cerință poate fi eliminată în ceea ce privește acordarea de ajutoare individuale care nu depășesc pragul de 10 000 EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului.
101. În cazul schemelor de ajutoare sub forma unor scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, informațiile privind cuantumurile ajutoarelor individuale pot fi furnizate în următoarele intervale (în milioane EUR, determinat potrivit cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei la data acordării ajutorului): 0,01-0,03; peste 0,03-0,5; peste 0,5-1; peste 1-2; peste 2.
102. Aceste informații se publică după luarea deciziei de acordare a ajutorului, se păstrează timp de cel puțin 10 ani și sunt puse la dispoziția publicului larg, fără restricții. Informațiile trebuie publicate în termen de șase luni de la data acordării ajutorului (sau, în cazul ajutoarelor sub formă de scutiri, reduceri, amânări sau anularea taxelor, impozitelor și altor plăți obligatorii, în termen de un an de la data declarației fiscale). În cazul ajutoarelor ilegale, furnizorii ajutoarelor de stat trebuie să garanteze publicarea ex post a acestor informații, cel târziu în termen de șase luni de la data deciziei Consiliului Concurenței. Informațiile trebuie să fie disponibile într-un format care să permită căutarea, extragerea și publicarea cu ușurință a datelor pe internet, de exemplu, în format CSV sau XML.
103. Din motive de transparență, furnizorii ajutoarelor de stat elaborează rapoarte, astfel cum se prevede în Capitolul V din prezenta Instrucțiune.
Subsecțiunea 2.2.5
Evitarea efectelor negative nejustificate asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană
104. Ajutoarele acordate sectorului acvaculturii pot cauza denaturări ale pieței produselor. Anumite ajutoare pot ridica semne de întrebare cu privire la dezvoltarea supracapacității pe piețele aflate în declin în ceea ce privește producția primară de produse pescărești și de acvacultură, precum și prelucrarea și comercializarea acestora. Pentru ca ajutoarele să fie compatibile cu mediul concurențial normal, efectele negative ale ajutoarelor în ceea ce privește denaturarea concurenței și impactul asupra schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene trebuie minimizate sau evitate. Consiliul Concurenței consideră că, în principiu, în cazul în care ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5, efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale sunt limitate la minimum.
105. Furnizorii ajutoarelor de stat furnizează dovezi care să permită Consiliului Concurenței să identifice piața (piețele) de produse în cauză, și anume piața (piețele) afectată (afectate) de schimbarea de comportament a întreprinderii beneficiare. La evaluarea efectelor negative ale ajutorului, analiza denaturărilor concurenței se va concentra pe impactul previzibil pe care ajutorul îl are asupra concurenței dintre întreprinderile de pe piața (piețele) produselor afectate în sectorul acvaculturii.
106. Dacă ajutorul este bine orientat, proporțional și limitat la costurile suplimentare nete, impactul negativ al ajutorului este atenuat și riscul ca ajutorul să denatureze în mod necuvenit concurența va fi mai redus. Consiliul Concurenței stabilește intensitățile maxime sau aprobă cuantumurile maxime ale ajutoarelor. Scopul este să se împiedice utilizarea ajutoarelor de stat pentru proiecte în care raportul dintre cuantumul ajutorului și costurile eligibile este considerat ca fiind extrem de ridicat și, în mod special, susceptibil să aibă un efect de denaturare. Cu cât sunt mai însemnate efectele pozitive care pot fi generate de proiectul care beneficiază de ajutor și cu cât este mai mare probabilitatea necesității ajutorului respectiv, cu atât este mai ridicat plafonul intensității ajutorului.
107. Chiar și atunci când este necesar și proporțional, ajutorul poate avea drept rezultat o schimbare a comportamentului întreprinderii beneficiare care denaturează concurența. Acest lucru este mai probabil în sectorul acvaculturii, care se deosebește de alte piețe prin prisma structurii sale specifice, care se caracterizează prin numărul mare de întreprinderi mici implicate și prin faptul că stocurile de pește sunt o resursă comună limitată. Pe astfel de piețe, riscul de denaturare a concurenței este ridicat chiar și atunci când se acordă numai ajutoare cu cuantumuri mici.
108. Pentru că ajutoarele pentru investiții acordate întreprinderilor active în prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură și întreprinderilor care își desfășoară activitatea în alte sectoare, de exemplu în sectorul prelucrării alimentelor, tind să aibă aceleași efecte de denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, politica generală în domeniul concurenței referitoare la efectul asupra concurenței și a schimburilor comerciale ar trebui să se aplice în mod egal tuturor acestor sectoare. Prin urmare, condițiile stabilite la pct. 109 - 119 trebuie respectate în ceea ce privește ajutoarele pentru investiții destinate prelucrării și comercializării produselor pescărești și de acvacultură.
109. Schemele de ajutoare pentru investiții nu trebuie să ducă la denaturări semnificative ale concurenței și ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene. În special, chiar dacă denaturările pot fi considerate ca fiind limitate la nivel individual (sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor privind ajutoarele pentru investiții), aceste scheme ar putea, atunci când sunt cumulate, să genereze în continuare niveluri ridicate de denaturare. În cazul unei scheme de ajutor pentru investiții care vizează anumite sectoare, riscul unor astfel de denaturări este chiar mai ridicat.
110. Furnizorul ajutorului de stat în cauză trebuie să demonstreze că efectele negative vor fi limitate la minimum, ținând seama, de exemplu, de amploarea proiectelor în cauză, de cuantumurile individuale și cumulate ale ajutoarelor, de întreprinderile beneficiare preconizate, precum și de caracteristicile sectoarelor vizate. Pentru a permite Consiliului Concurenței să analizeze efectele negative probabile, furnizorul ajutorului de stat vizat este încurajat să prezinte evaluările impactului de care dispune, precum și evaluările ex post efectuate pentru scheme similare.
111. Atunci când evaluează efectele negative ale ajutoarelor pentru investiții individuale sau ale ajutoarelor pentru investiții acordate întreprinderilor mari în cadrul schemelor notificate, Consiliul Concurenței acordă o atenție specială efectelor negative legate de cumularea capacităților excedentare în piețele aflate în declin, împiedicării ieșirii de pe piață și noțiunii de putere de piață substanțială. Aceste efecte negative sunt descrise la pct. 112 - 119 și trebuie să fie contrabalansate de efectele pozitive ale ajutoarelor.
112. În vederea identificării și a evaluării potențialelor denaturări ale concurenței și ale schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene, furnizorii ajutoarelor de stat ar trebui să furnizeze dovezi care să permită Consiliului Concurenței să identifice piețele de produse în cauză (adică produsele afectate de schimbarea de comportament a beneficiarului ajutorului) și să identifice concurenții și clienții/consumatorii afectați. Produsul în cauză este, de obicei, produsul care face obiectul proiectului de investiții. Atunci când proiectul vizează un produs intermediar și o parte importantă a producției nu se vinde pe piață, produsul în cauză poate fi produsul din aval. Piața relevantă a produsului cuprinde produsul în cauză și înlocuitorii săi, considerați astfel de către consumator (din motive care țin de caracteristicile produsului, de prețuri și de scopul în care va fi folosit) sau de către producător (din motive de flexibilitate a instalațiilor de producție).
113. Consiliul Concurenței utilizează diverse criterii pentru a evalua aceste denaturări potențiale, cum ar fi structura pieței produsului în cauză, performanța pieței (piață în scădere sau în creștere), procesul de selecție a întreprinderii beneficiare, barierele la intrare și la ieșire, gradul de diferențiere a produsului.
114. Faptul că o întreprindere apelează în mod sistematic la ajutoare de stat ar putea indica faptul că, fără sprijin, întreprinderea în cauză nu este în măsură să facă față concurenței sau că beneficiază de avantaje necuvenite comparativ cu concurenții săi.
115. Consiliul Concurenței distinge două surse principale ale eventualelor efecte negative asupra piețelor de produse:
115.1. cazurile de majorare substanțială a capacității care creează o situație de capacitate excedentară sau agravează o astfel de situație, mai ales pe o piață aflată în declin; și
115.2. cazurile în care beneficiarul ajutorului deține o putere de piață substanțială.
116. Pentru a evalua dacă ajutorul servește la crearea sau la menținerea unor structuri de piață ineficiente, Consiliul Concurenței va lua în considerare capacitatea suplimentară de producție creată de proiect și va determina dacă piața este neperformantă.
117. În cazul în care piața vizată este în creștere, în mod normal există mai puține motive de îngrijorare că ajutorul va afecta stimulentele dinamice sau că va împiedica în mod nejustificat ieșirea de pe piață sau intrarea pe piață.
118. Situația este mai problematică în cazul piețelor aflate în declin. Consiliul Concurenței face distincția între cazurile în care, dintr-o perspectivă pe termen lung, piața este în mod structural în declin (se contractă) și cazurile în care piața se află într-un declin relativ (este încă în creștere, însă nu depășește o rată de creștere de referință).
119. Performanța insuficientă a pieței este, de regulă, măsurată în raport cu PIB-ul național aferent celor trei ani care preced începerea proiectului (rata de referință). Aceasta poate fi măsurată și pe baza ratelor de creștere preconizate pentru următorii trei – cinci ani. Indicatorii pot include creșterea viitoare estimată a pieței în cauză și ratele rezultate estimate de utilizare a capacității, precum și impactul probabil al creșterii capacității asupra concurenților în ceea ce privește prețurile și marjele de profit.
Subsecțiunea 2.2.6
Punerea în balanță a efectelor pozitive și negative ale ajutorului (testul comparativ)
120. Consiliul Concurenței analizează dacă efectele pozitive ale ajutorului depășesc efectele negative asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Consiliul Concurenței poate concluziona că ajutorul este compatibil cu mediul concurențial normal numai în cazul în care efectele pozitive le depășesc pe cele negative.
121. În cazurile în care ajutorul propus nu urmărește, într-un mod adecvat și proporțional, să remedieze un eșec al pieței bine identificat, efectele negative de denaturare pe care ajutorul le are asupra concurenței vor tinde să contrabalanseze efectele pozitive ale acestuia, drept pentru care Consiliul Concurenței ar putea concluziona că ajutorul propus este incompatibil cu mediul concurențial normal.
122. Având în vedere efectele sale pozitive asupra dezvoltării sectorului acvaculturii, Consiliul Concurenței consideră că, în cazul ajutoarelor care îndeplinesc condițiile prevăzute în Capitolul III Secțiunile 3.1 - 3.5, efectul negativ asupra concurenței și a schimburilor comerciale între Republica Moldova și statele membre ale Uniunii Europene este limitat la minimum.