Aprobat prin Hotărârea Consiliului Concurenţei nr. 01 /2026
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Instrucțiunea privind evaluarea ajutorului de stat (în continuare – Instrucțiune) stabilește metodologia de evaluare a schemelor de ajutor de stat, precum și metodele și tehnicile de evaluare, oferind orientări furnizorilor de ajutor de stat implicați în planificarea și desfășurarea evaluării schemelor de ajutor de stat.
2. Prezenta Instrucțiune are ca scop stabilirea cadrului metodologic pentru efectuarea evaluării comparative a efectelor pozitive și negative ale unei scheme de ajutor de stat pentru care este obligatorie o astfel de evaluare, în vederea asigurării eficacității intervenției și a minimizării denaturărilor concurenței și ale funcționării piețelor.
3. Evaluarea schemelor de ajutor de stat este utilizată pentru îmbunătățirea eficacității acestora și pentru a sprijini procesul decizional privind programarea actuală și viitoare a intervențiilor statului.
4. Evaluarea schemelor de ajutor de stat sunt evaluări continuu, care trebuie efectuate pe durata de aplicare a schemei de ajutor de stat și ex-post.
5. Prezenta Instrucțiune se aplică schemelor de ajutor de stat cu un buget anual mediu ce depășește echivalentul în lei a 150 milioane Euro, calculat la cursul oficial mediu de schimb al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru anul acordării ajutorului de stat, schemelor de ajutor de stat care prezintă caracteristici noi, pentru schemele de ajutor de stat aplicate pe piețe în care se anticipează schimbări semnificative în ceea ce privește structura pieței, evoluția tehnologică sau cadrul de reglementare, sau în cazul când actul normativ al Consiliului Concurenței stabilește în mod expres obligația efectuării unei evaluări ex-post.
6. În cursul fazei de prenotificare, Consiliul Concurenței este în drept să solicite efectuarea evaluării ex-post dacă consideră oportun. În acest caz, Consiliul Concurenței informează furnizorul ajutorului de stat cu privire la necesitatea evaluării ex-post cât mai curând posibil, astfel încât furnizorul să dispună de timp suficient pentru elaborarea planului de evaluare.
7. Prezenta Instrucțiune se aplică Consiliului Concurenței, furnizorilor ajutorului de stat, beneficiarilor ajutorului de stat, persoanelor interesate, entității contractate de furnizorul ajutorului de stat pentru efectuarea evaluării și experților externi antrenați de Consiliul Concurenței.
8. În sensul prezentei Instrucțiuni, noțiunile și termenii utilizați au următoarea semnificație:
evaluare – procesul de colectare și analizare sistematică a informațiilor cu privire la schemele de ajutor de stat pentru care se impune obligația realizării unei analize ex-post a impactului, scopul și punerea în aplicare a acestora, în vederea generării rezultatelor măsurabile cu privire la impactul acestora ca bază a deciziilor aprobate;
grup de control - grup de întreprinderi comparabile cu cele care au beneficiat de ajutor din punct de vedere al caracteristicilor relevante (dimensiune, sector de activitate, regiune etc.), cu excepția faptului că acestea nu au beneficiat de ajutorul respectiv;
impact - schimbarea care poate fi atribuită în mod credibil unei intervenții a statului sub forma implementării unei scheme de ajutor de stat;
indicator - o variabilă care oferă informații cantitative sau calitative cu privire la un fenomen. În mod normal, aceasta include o valoare și o unitate de măsură;
indicator de rezultat - indicator care descrie un aspect specific al unui rezultat, reprezentând o caracteristică măsurabilă ce reflectă schimbările produse în urma unei intervenții;
inferență - verificarea faptului că efectele estimate, adică rezultatele obținute, sunt semnificative din punct de vedere statistic;
metodă - familii de tehnici și instrumente de evaluare care îndeplinesc scopuri diferite. Metodele constau în proceduri și protocoale care asigură coerența și rigoarea evaluării, putând fi calitative sau cantitative, și sunt alese în funcție de natura intervenției, de întrebările de evaluare și de tipul de analiză urmărit – cauzală, exploratorie, normativă etc.;
rezultat - dimensiune specifică a bunăstării persoanelor, care justifică intervențiile de politică publică și care se preconizează a fi influențată de implementarea acestora. Rezultatul reflectă schimbarea produsă în urma unei intervenții;
scenariu contrafactual - un scenariu rezonabil care să determine ce s-ar fi putut întâmpla cu beneficiarii ajutorului în cazul în care aceștia nu ar fi primit ajutor;
situație de referință - valoarea indicatorului înainte de intervenția politicii în cauză.
9. Alte noțiuni utilizate în prezenta Instrucțiune sunt definite în Legea concurenței nr.183/2012, Legea nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat și alte acte normative ale Consiliului Concurenței.
Capitolul II
OBIECTIVELE EVALUĂRII AJUTOARELOR DE STAT
10. Obiectivul general al evaluării ajutoarelor de stat este de a evalua comparativ efectele pozitive și negative ale unei scheme, respectiv obiectivul public al ajutoarelor în raport cu impactul acestora asupra concurenței și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova cu statele membre a Uniunii Europene.
11. Evaluarea schemei ajutorului de stat trebuie să permită, în special:
11.1. evaluarea efectului direct de stimulare al ajutorului asupra beneficiarului care urmează să fie evaluat. De exemplu, dacă ajutorul a determinat beneficiarul să urmeze acțiuni diferite și cât de semnificativ a fost impactul ajutorului;
11.2. estimarea efectelor pozitive și negative ale schemei asupra obiectivului de politică publică, asupra concurenței și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova cu statele membre ale Uniunea Europeană;
11.3. analiza proporționalității și caracterului adecvat al formei de ajutor de stat utilizate.
12. Evaluarea schemelor de ajutor de stat poate argumenta dacă au fost atinse obiective inițiale stabilite și măsura de îndeplinire a obiectivelor stabilite ale unei scheme de ajutor de stat, evaluarea efectelor pozitive, și poate determina impactul schemei asupra piețelor și concurenței, posibilele efecte negative. Evaluarea poate confirma dacă ipotezele care stau la baza aprobării ex-ante a schemei de ajutor de stat sunt încă valabile și poate contribui la îmbunătățirea concepției viitoarelor scheme de ajutor de stat și a normelor care reglementează ajutorul de stat în viitor.
13. Evaluarea va constitui baza pentru ajustarea intervențiilor de stat viitoare, în vederea îmbunătățirii eficienței și eficacității ajutorului, astfel încât să se garanteze că efectele pozitive sunt suficiente pentru a justifica admiterea denaturării pieței cauzate de intervenție.
14. Pe baza rezultatelor evaluării, furnizorii de ajutor de stat sunt în drept să întreprindă următoarele măsuri privind viitoarele scheme de ajutor de stat:
14.1. modificarea criteriilor de selecție a beneficiarilor;
14.2. extinderea sau limitarea evaluării efectului de stimulare;
14.3. modificarea formei ajutorului sau utilizarea unor instrumente alternative;
14.4. redefinirea obiectivelor schemei ori a categoriilor de beneficiari eligibili.
15. Pentru realizarea evaluării impactului schemelor de ajutor de stat, se elaborează de către furnizor un calendar adecvat care să asigure alocarea unui interval de timp suficient pentru colectarea datelor și întocmirea raportului de evaluare. Calendarul trebuie să permită furnizorilor de ajutor de stat, să dispună de un termen rezonabil pentru ajustarea noilor scheme de ajutor de stat în conformitate cu concluziile raportului de evaluare a impactului. Evaluarea impactului ajutorului de stat include parțial efectele aplicării unei scheme de ajutor, întrucât raportul de evaluare se întocmește anterior finalizării perioadei de aplicare a acesteia, spre deosebire de evaluarea propriu-zisă ex-post, care se efectuează numai după finalizarea aplicării schemei de ajutor de stat.
16. Aplicarea unei scheme de ajutor de stat care cade sub incidența prezentei Instrucțiuni, este condiționată de adoptarea unei decizii de autorizare de către Consiliul Concurenței a planului de evaluare propus de furnizorul ajutorului de stat.
17. Evaluarea trebuie să îndeplinească un standard minim de calitate și Consiliul Concurenței trebuie să asigure controlul calității evaluării. În special, Consiliul Concurenței analizează în detaliu fiabilitatea generală a evaluării și atestă posibile lacune în două etape principale, și anume planul de evaluare și raportul final.
18. Consiliul Concurenței poate antrena experți independenți externi pentru efectuarea controlului calității evaluării.
Capitolul III
PLANUL DE EVALUARE
Secțiunea 1.
Dispoziții privind planul de evaluare al schemelor de ajutor de stat
19. Furnizorul ajutorului de stat elaborează, într-un stadiu incipient, planul de evaluare aferent unei scheme de ajutor de stat, concomitent cu elaborarea schemei de ajutor de stat, astfel încât să permită Consiliului Concurenței adoptarea unei decizii de autorizare a planului de evaluare.
20. Planul de evaluare se transmite de către furnizorul ajutorului de stat concomitent cu notificarea schemei de ajutor de stat Consiliului Concurenței. Notificarea planului de evaluare se depune conform Formularului de informații suplimentare pentru notificarea unui plan de evaluare stabilit în Anexa nr. 1.
21. Consiliul Concurenței va examina planul de evaluare împreună cu schema de ajutor de stat, iar decizia sa se va referi atât la plan, cât și la schema de ajutor de stat.
22. Aprobarea planului de evaluare de către Consiliul Concurenței este obligatorie, altfel ajutorul de stat nu se poate aplica după trecerea unei perioade de 6 luni.
23. Planul de evaluare se implementează în mod riguros, în conformitate cu prevederile stabilite prin decizia Consiliului Concurenței de autorizare a planului de evaluare.
24. Planul de evaluare notificat Consiliului Concurenței trebuie să includă, cel puțin, următoarele elemente:
24.1. obiectivele schemei de ajutor de stat;
24.2. întrebările de evaluare;
24.3. indicatorii de rezultat;
24.4. metodele: identificarea unei baze adecvate pentru comparație;
24.5. datele coerente și suficiente și sursa acestora;
24.6. calendarul evaluării;
24.7. entitatea care efectuează evaluarea;
24.8. transparența.
Secțiunea 2.
Obiectivele schemei de ajutor de stat care trebuie evaluate și întrebările de evaluare
25. Planul de evaluare stabilește o prezentare a logicii de intervenție care stă la baza schemei de ajutor de stat, prin detalierea următoarelor elemente ale schemei de ajutor de stat:
25.1. descrierea nevoilor și a problemelor pe care schema urmărește să le abordeze;
25.2. definirea beneficiarilor țintă și a investițiilor;
25.3. stabilirea obiectivelor generale și specifice;
25.4. descrierea impactului preconizat;
25.5. enunțarea ipotezelor privind factorii externi care pot afecta schema.
26. Planul de evaluare trebuie să definească în mod clar domeniul de aplicare al evaluării și să includă întrebări specifice, măsurabile cantitativ susținute de documente justificative.
27. Întrebările de evaluare se vor concentra asupra impactului schemei de ajutor de stat și vor fi structurate pe trei niveluri, după cum urmează:
27.1. Impactul direct asupra beneficiarilor:
a) A avut ajutorul un efect stimulativ asupra acțiunilor întreprinse de către beneficiari?
b) A avut ajutorul un efect asupra situației beneficiarilor (de exemplu, poziția concurențială, riscul de neplată)?
c) În ce măsură a avut ajutorul efectele scontate?
d) Au fost beneficiarii afectați în mod diferit de ajutor (de exemplu, în funcție de mărimea lor, de localizare sau de sectorul de activitate)?
27.2. Impactul indirect al schemei de ajutor de stat:
a) A avut schema efecte asupra altor întreprinderi sau regiuni geografice? Au avut ajutoarele un efect de inhibare asupra investițiilor din partea altor concurenți sau au atras activități în detrimentul localităților învecinate?
b) A contribuit schema la atingerea obiectivelor de politică publică relevante?
c) Pot fi măsurate efectele cumulate asupra concurenței și schimburilor comerciale dintre Republica Moldova cu statele membre ale Uniunea Europeană?
27.3. Proporționalitatea și adecvarea intervenției:
a) Este ajutorul proporțional cu problema abordată? Ar fi fost posibile efecte similare cu un sprijin mai redus?
b) A fost ales cel mai eficient instrument de sprijin? Există alte instrumente de ajutor sau tipuri de intervenții mai adecvate pentru realizarea obiectivului în cauză?
28. Furnizorul ajutorului de stat în cadrul evaluării trebuie, în măsura în care este posibil, să aprecieze impactul schemei de ajutor de stat la toate cele trei niveluri prevăzute la pct. 27, abordând aspectele relevante în ceea ce privește obiectivele schemei.
29. Impactul direct al ajutorului de stat asupra beneficiarilor constituie, de regulă, tipul de impact care poate fi măsurat cu cea mai mare certitudine. Evaluarea efectelor directe ale ajutorului, inclusiv efectul stimulativ, este de o importanță capitală, întrucât aceasta poate să furnizeze informații utile privind tipurile de efecte indirecte și denaturarea preconizată. În cazul în care ajutorul nu are niciun efect stimulativ, se poate aprecia că ajutorul are efecte de denaturare, în sensul că acesta oferă beneficiarilor în cauză avantaje economice excepționale.
Secțiunea 3.
Indicatori de rezultat
30. Întrebările de evaluare trebuie să conducă la alegerea unor indicatori de rezultat relevanți, care să cuprindă informații cuantificate cu privire la rezultatele obținute prin schema de ajutor de stat.
31. Indicatorii de rezultat depind de obiectivul ajutorului de stat care fac obiectul evaluării. Anexa nr. 2 prevede o listă orientativă și neexhaustivă a indicatorilor de rezultat care acoperă atât impactul direct, cât și impactul indirect al unei scheme de ajutor de stat, inclusiv eventualele efecte asupra concurenței și asupra schimburilor comerciale dintre Republica Moldova cu statele membre a Uniunii Europene.
32. Planul de evaluare trebuie să explice de ce indicatorii aleși sunt cei mai relevanți pentru măsurarea impactului schemei de ajutor în cauză.
Secțiunea 4.
Metode: identificarea unei baze adecvate pentru comparație
33. Planul de evaluare stabilește metodele principale utilizate pentru a identifica impactul de cauzalitate al schemei în sine, efectul ajutorului și să explice de ce metodele respective este probabil să fie utile pentru schema în cauză, ne-denaturat de alte variabile care pot să fi avut un efect asupra rezultatului observat, cum ar fi condițiile macroeconomice generale sau eterogenitatea întreprinderii, de exemplu, diferențe în ceea ce privește dimensiunea întreprinderii, localizarea întreprinderii, mijloacele financiare sau capacitățile de gestionare.
34. Impactul de cauzalitate al unei scheme de ajutor de stat constituie diferența dintre rezultatul obținut cu ajutorul acordat și rezultatul care ar fi avut loc în absența ajutorului:
34.1. Rezultatul cu ajutor se măsoară pentru întreprinderile care beneficiază de ajutorul de stat.
34.2. Rezultatul în absența ajutorului se măsoară exclusiv pentru întreprinderile care nu beneficiază de ajutor.
35. Pentru a estima efectul ajutorului asupra beneficiarilor este necesar, să se construiască acest scenariu contrafactual, bazat pe cea mai comparabilă întreprindere sau pe baza unui grup de control.
36. Calitatea grupului de control este esențială pentru validitatea evaluării.
37. O evaluare a schemei de ajutor de stat nu poate să se întemeieze pe o simplă comparație între cei care beneficiază și cei care nu beneficiază de ajutor, ci trebuie să ia în considerare diferitele caracteristici ale celor două grupuri de întreprinderi, atât cele care pot fi observate, cât și cele care nu pot fi observate. În cazul caracteristicilor neobservabile, se va analiza gradul în care modelul utilizat explică evoluția variabilelor de rezultat evaluate (cu titlu de exemplu, în cazul modelelor de regresie liniară, se analizează valoarea indicatorului R2). În anumite cazuri, tendințele generale ale industriei trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare în momentul identificării efectului ajutorului. Compararea performanței întreprinderilor care beneficiază de ajutoare cu cea a întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare este susceptibilă să reflecte această realitate mai mult decât efectul ajutorului propriu-zis.
38. Este esențial ca întreprinderile din grupul de control care nu au beneficiat de ajutoare să facă parte din grupul respectiv din motive care nu au nici o influență asupra rezultatelor măsurate. În cazul când întreprinderile s-au autoselectat și au decis în mod voluntar să nu solicite ajutor, această condiție nu poate fi îndeplinită.
39. Orice diferență sistematică între beneficiari și cei care nu beneficiază de ajutoare de stat trebuie să fie luată în considerare în mod corespunzător în elaborarea evaluării, pentru a preveni denaturarea rezultatelor (denaturarea selecției).
40. Alegerea metodei depinde de particularitățile unei anumite scheme de ajutor de stat și de datele disponibile. Fiecare metodă are limitele sale și este validă doar dacă presupunerile de bază se dovedesc a fi întemeiate. În Anexa nr. 3 sunt prezentate cele mai relevante metode și modul în care fiecare metodă identifică legătura de cauzalitate. Acest aspect este deosebit de important în contextul evaluărilor în materia ajutoarelor de stat în care proiectarea ex-ante a evaluării are rolul de a asigura că este posibilă o evaluare adecvată a efectelor ajutorului.
41. Randomizarea procesului utilizat pentru selectarea beneficiarilor este o modalitate de a garanta că evaluarea nu este denaturată. În cazul în care beneficiarii ajutoarelor sunt selectați în totalitate în mod aleatoriu, orice diferență sistematică observată cu privire la performanța întreprinderilor poate fi atribuită ajutorului. Cu toate acestea, metoda poate fi dificil de pus în practică, în special pentru schemele mari existente. Alte metode urmăresc să utilizeze sursele existente de variație exogenă în mediul în care operează întreprinderile (de exemplu, variația determinată de parametrii și variabilele care nu au fost incluse în model), pentru a identifica legătura de cauzalitate.
42. Este necesar să se țină cont de impactul unui eventual ajutor multiplu primit de unii dintre beneficiarii schemei de ajutor de stat care face obiectul evaluării, fie ca urmare a mai multor finanțări acordate în temeiul schemei de ajutor analizate, fie ca urmare a primirii de ajutor în temeiul mai multor scheme sau ajutoare individuale.
43. În situația în care cei care nu beneficiază de ajutor într-un anumit program primesc ajutor din alte programe sau dacă beneficiarii dintr-un anumit program primesc un ajutor suplimentar din alte programe, evaluarea efectelor schemei de ajutor în cauză este susceptibilă a fi denaturată.
Secțiunea 5.
Colectarea datelor
44. Asigurarea faptului că sunt colectate datele necesare privind beneficiarii și solicitanții de ajutor este un pas important în conceperea planului de evaluare, în cazul în care disponibilitatea datelor respective poate fi inclusă în condițiile de eligibilitate pentru ajutor. Datele colectate trebuie să fie coerente și suficiente cu privire atât la beneficiarii ajutorului, cât și la grupul de control. Identificarea datelor necesare și obținerea accesului la sursele formularelor de date face parte din planificarea evaluării. Monitorizarea eficace a intervențiilor și colectarea și prelucrarea exactă a datelor sunt esențiale pentru a asigura calitatea evaluării.
45. Cu excepția datelor privind cererile de ajutor de stat (inclusiv, solicitanții respinși, dacă este cazul), sursele de date pentru beneficiarii ajutorului și pentru grupul de control este de preferat să fie identice, pentru a asigura comparabilitatea datelor și coerentă a variabililor.
46. Planul de evaluare trebuie să enumere sursele de date existente, din bazele de date care conțin informații cu privire la cererile de ajutor, inclusiv ale solicitanților respinși, la ajutoarele primite, datele din registrele întreprinderilor sau alte registre de stat și să stabilească dacă acestea furnizează informații suficiente pentru evaluarea și să asigure că accesul la acestea va fi posibil în termenele de evaluare. În cazul în care sunt tratate cu gradul necesar de prudență, informațiile din exercițiile calitative, precum interviurile cu administratorii sistemelor sau anchetele privind beneficiarii ajutorului și studiile de caz pot fi o sursă complementară utilă și pot contribui la interpretarea rezultatelor evaluării.
47. În cazul când datele cu caracter personal sunt prelucrate în contextul evaluării, se aplică legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
48. Furnizorii vor asigura că evaluatorii autorizați beneficiază de acces la datele necesare identificate în planul de evaluare.
Secțiunea 6.
Calendarul evaluării
49. Planul de evaluare include un calendar precis al activităților de evaluare, corelat cu durata aprobată a schemei de ajutor de stat.
50. Calendarul evaluării cuprinde obiective de etapă, și anume, pentru colectarea datelor, realizarea evaluării și prezentarea raportului final.
51. Termenele și etapele prevăzute în calendar variază în funcție de specificul schemei de ajutor de stat și sunt stabilite în urma consultării cu Consiliul Concurenței, având în vedere particularitățile fiecărei scheme de ajutor de stat. Furnizorul de ajutor de stat este în drept să solicite discuții informale cu privire la conținutul planului de evaluare înainte de a-și prezenta propriu-zis notificarea către Consiliul Concurenței.
52. Pentru a permite evaluarea unei propuneri de prelungire a unei scheme de ajutor de stat, raportul final de evaluare trebuie să fie prezentat Consiliului Concurenței în timp util, cu cel puțin 6 luni înainte de data la care schema de ajutor de stat este programată să se încheie.
53. În cazul în care nu se preconizează prelungirea schemei de ajutor de stat, furnizorul ajutorului de stat prezintă raportul de evaluare la Consiliul Concurenței imediat ce schema s-a încheiat.
Secțiunea 7.
Entitatea care efectuează evaluarea
54. Evaluarea se efectuează pe baza unor metodologii de către experți, care au experiență adecvată și dovedită și cunoștințe metodologice pentru a realiza evaluarea.
55. Evaluările se efectuează, de regulă, de către o entitate independentă, cel puțin din punct de vedere funcțional, față de furnizorul ajutorului de stat, care dispune de competențe suficiente și confirmate, asigurate prin personal calificat corespunzător, pentru realizarea unor astfel de evaluări, inclusiv în domeniul analizei statistice, în special, în aplicarea metodelor empirice descrise în Anexa nr. 3, al prelucrării și analizei datelor, al metodelor de eșantionare, precum și cunoașterii aprofundate a contextului economic național sau regional supus evaluării.
56. Independența funcțională a evaluatorului față de furnizorul de ajutor de stat este importantă pentru asigurarea calității și credibilității evaluării. Aceasta nu implică neapărat că trebuie să fie instituit o nouă entitate, nici că evaluarea trebuie externalizată către entități private specializate. Evaluarea poate fi realizată, după caz, de către instituțiile de învățământ sau instituțiile de cercetare etc. Implicarea evaluatorului la etapa de proiectare a schemei de ajutor de stat, este recomandată pentru asigurarea unei evaluări eficiente.
57. Planul de evaluare poate fi elaborat, după caz, de către furnizorul de ajutor de stat în cooperare cu evaluatorul desemnat sau de către evaluatorul desemnat.
58. Planul de evaluare va include informații orientative privind resursele umane și financiare necesare care vor fi puse la dispoziție pentru efectuarea evaluării, informațiile privind identitatea și rolul fiecărui expert cheie implicat în procesul de evaluare și o estimare a nivelului lor de participare.
59. Planul de evaluare descrie entitatea desemnată pentru efectuarea evaluării sau, în cazul în care acesta nu a fost ales, criteriile detaliate pentru selectarea acestuia, în special cu privire la independență, experiență și competențe. În cazul în care evaluatorul nu a fost desemnat sau a fost selectat, dar nu a intervenit în elaborarea planului de evaluare, motivele trebuie justificate corespunzător. În această situație, planul de evaluare trebuie să conțină elemente suficiente pentru a permite o evaluare corespunzătoare a duratei de valabilitate a evaluării ce urmează a fi efectuată.
Secțiunea 8.
Transparența
60. Planul de evaluare și raportul final de evaluare aprobate se fac publice de către furnizorii ajutorului de stat și Consiliul Concurenței, prin mijloacele de comunicare stabilite în planul de evaluare, inclusiv prin publicare pe site-uri web.
61. În cazul publicării, confidențialitatea datelor cu caracter personal și a celor confidențiale trebuie garantată conform legislației concurențiale pe toată durata procesului de evaluare.
62. Confidențialitatea nu se extinde la rezultatele evaluării. Nicio clauză de confidențialitate nu poate fi inclusă în contract pentru evaluare în afară de:
62.1. obligațiile de nedivulgare aplicabile datelor cu caracter personal și/sau confidențiale și;
62.2. obligațiile de conformare cu dispozițiile generale ale legislației în materie de statistică și secret statistic.
63. Datele colectate în timpul evaluării trebuie să rămână accesibile pentru difuzarea rezultatelor sau pentru studii suplimentare în condiții care nu sunt restrictive decât cele impuse entității de evaluare care efectuează evaluarea inițială.
64. Furnizorii ajutorului de stat asigură consultarea părților interesate relevante cel puțin o dată în timpul implementării planului de evaluare.
65. Părțile interesate pot fi invitate să dezbată constatările evaluării inițiale pe baza unui raport intermediar. Astfel de măsuri ar trebui să fie incluse în planul de evaluare.
Capitolul IV
CRITERII DE SELECȚIE PENTRU SCHEMELE DE AJUTOR CARE URMEAZĂ SĂ FIE EVALUATE
66. Evaluarea schemelor ajutor de stat trebuie să se efectuează pentru schemele care pot avea un impact potențial semnificativ asupra pieței și care prezintă riscul de a genera denaturări semnificative ale mediului concurențial, în cazul în care implementarea acestora nu este revizuită în timp util.
67. Prioritate se acordă schemelor de ajutor de stat care dispun de un buget mediu anual mare, stabilit de pct. 70.
68. Consiliul Concurenței este în drept să solicite furnizorului ajutorului de stat efectuarea evaluării ex-post pentru schemele noi sau pentru cele care se confruntă cu posibilitatea unor modificări semnificative ale pieței, ale tehnologiilor sau ale cadrului de reglementare, în viitorul apropiat, modificări ce pot impune revizuirea evaluării schemei.
69. Pot face obiectul evaluării și alte scheme de ajutor de stat identificate prin actele normative adoptate de către Consiliul Concurenței, în funcție de domeniu.
Secțiunea 1.
Schemele de ajutor de stat cu buget mare
70. Schemele de ajutor de stat cu un buget mediu anual mare, de peste echivalentul în lei a 150 milioane Euro, calculat conform cursului oficial mediu de schimb al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru anul acordării ajutorului de stat, sunt supuse evaluării întrucât:
70.1. astfel de scheme pot afecta cel mai grav mediul concurențial dacă nu sunt bine concepute;
70.2. pot fi relizate cele mai mari creșteri ale eficienței datorită bugetelor mari ale acestora;
70.3. schemele cu un buget mare care vizează diferite tipuri de beneficiari pot furniza date suficiente pentru evaluări.
71. Cu derogare de la pct.70, unele scheme de ajutor de stat pot să nu fie supuse evaluării, în pofida dimensiunii lor, în cazul în care acestea nu ridică îngrijorări concurențiale de compatibilitate, cum ar fi:
71.1. cazuri de rutină;
71.2. cazuri în care un număr mare de beneficiari care primesc fiecare un ajutor cu valoare redusă și;
71.3. cazuri în care nu prezintă riscul unor modificări semnificative sau nu este probabil să genereze denaturări grave ale mediului concurențial.
Secțiunea 2.
Scheme de ajutor de stat noi
72. Noțiunea de schemă de ajutor de stat nouă poate varia în funcție de instrumentele de ajutor utilizate. În principiu, noutatea este luată în considerare în ceea ce privește natura schemei de ajutor sau piețele pe care aceasta le vizează, de exemplu, piețele emergente, pe care evoluția pieței se află într-un stadiu incipient. Astfel de scheme au potențialul de a afecta sectoarele industriale în mod durabil și fundamental.
73. Caracterul de noutate ar putea include, de exemplu, introducerea unui nou mecanism de asigurare a capacității în sectorul energetic, ajutorul pentru noi tipuri de tehnologii sau un nou tip de sprijin pentru sursele regenerabile de energie în contextul ajutoarelor de mediu.
Secțiunea 3.
Scheme de ajutor de stat afectate de modificările semnificative preconizate
74. Schemele de ajutor de stat supuse unor schimbări majore în mediul economic, tehnologic sau de reglementare se evaluează după caz.
75. Modificări importante ar putea include, de exemplu, revizuirea preconizată a reglementărilor aplicabil sau ajutorul pentru industriile cu evoluție rapidă, în cazul cărora mediul de piață și tehnologiile disponibile se dezvoltă într-un ritm rapid.
76. Dacă schemele de ajutor de stat nu sunt adaptate la efectele acestor schimbări semnificative, există riscul ca fondurile publice să nu fie utilizate în mod eficace (de exemplu, se poate acorda finanțare pentru o potențială „disfuncționalitate a pieței” care va înceta să existe) sau să apară denaturări semnificative care afectează întreprinderile nou intrate pe piață în mod diferit față de întreprinderile tradiționale sau care creează condiții inegale pentru noile tehnologii și tehnologiile tradiționale. Ca exemple pentru ilustrare, revizuirea unui cadru de reglementare existent (de exemplu, în sectorul comunicațiilor electronice), fluctuația ridicată a prețurilor de intrare sau de ieșire (de exemplu, în cazul panourilor solare) sau lansarea unei noi tehnologii pe piață (de exemplu, disponibilitatea rețelelor mobile de generația a patra pentru serviciile în bandă largă) sunt toate cazuri în care evaluarea ar putea fi justificată, pentru ca viitoarele scheme să poată lua în considerare noile evoluții ale pieței.
anexa nr.1
anexa nr.2
anexa nr.3